аЯрЁБс>ўџ ]_ўџџџ\џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 јПŒgbjbjUU r7|7|Ц1џџџџџџlBBBBBBBVТТТТжVЈЖі    wZбэЃЅЅЅЅЅЅ$^ ~ЎЩ™B§sw§§Щл BB  gbл л л §€B B Ѓл §Ѓл Дл BB ъ €,ъlёФVlТ}6x0Ј,Г (,л VVBBBBйTeoria zonei pivot (Halford Mackinder) Sir Halford Mackinder (1861-1947) a fost decanul celebrei Facultci de _tiince economice _i politice din Londra _i vicepre_edinte al Societcii Regale de Geografie. Expune pentru prima dat ideile sale de geopolitic юn comunicarea intitulat  Pivotul geografic al istoriei ( The Geographical Pivot of History ), prezentat la Societatea regal pentru geografie юn anul 1904. Ideea central a prelegerii era aceea c istoria universal _i politica mondial au fost puternic influencate de imensul spaciu din interiorul Eurasiei, iar dominarea acestui spaciu reprezint fundamentul oricrei юncercri de dominare a lumii.  Aruncтnd o scurt privire asupra _uvoiului larg al apelor istoriei - scria el - nu putem юnltura gтndul referitor la o anumit presiune a realitcilor geografice asupra acesteia. Spaciile vaste ale Eurasiei, inaccesibile navelor maritime, acoperite acum de o recea de ci ferate - nu constituie oare tocmai ele astzi regiunea axial a politicii mondiale? Aici au existat _i continu s existe condicii pentru crearea unei puteri militare _i economice mobile& Rusia a luat locul imperiului mongol. Raidurile centrifugale ale popoarelor stepei au fost substituite de presiunile acesteia asupra Finlandei, Scandinaviei, Poloniei, Turciei, Persiei, Chinei. La scar global ea ocup o pozicie strategic central, comparabil cu pozicia Germaniei юn Europa. Poate executa lovituri юn toate direcciile, dar poate fi _i lovit din toate aceste direccii& Este pucin probabil ca oricare dintre revoluciile sociale imaginabile s юi poat schimba raportul fundamental fac de spaciile geografice nemrginite ale existencei sale&  El a evidenciat cu pregnanc юnsemntatea realitcilor geografice юn politica mondial, considerтnd c una dintre cauzele care au provocat - direct sau indirect - rzboaiele de proporcii din istoria omenirii este  distribucia neuniform a pmтnturilor mnoase _i poziciile strategice diferite de pe suprafaca planetei noastre . Referindu-se la expunerea lui Mackinder din 1904, Karl Haushofer aprecia:  O grandioas explicacie a politicii mondiale, comprimat юn cтteva pagini (Pozdneakov,  Geopolitica , pag. 30). Юn 1919, юn timpul Conferincei de pace de la Paris, Mackinder public lucrarea  Idealurile democratice _i realitatea ( Democratic Ideals and Reality ). Юn Marea Britanie s-a dat pucin atencie acestei lucrri. Ca o ironie, ecoul scrierilor lui Mackinder are loc юn Germania, atтt de frmтntat dup primul rzboi. Evenimentele din timpul celui de-al doilea rzboi mondial au trezit, юn cele din urm, interesul pentru ideile din opera lui Mackinder _i юn Marea Britanie. Lucrarea  Idealurile democratice _i realitatea este retiprit юn 1942, exact юn aceea_i form юn care fusese publicat prima dat. Mai mult, юn 1943, юn numrul din iulie al revistei  Foreign Affairs , юntr-o form modificat _i adus la zi, apare comunicarea din 1904, cu titlul  The Round World and the Winning of the Peace . Opera lui Mackinder reprezint o interpretare cu finalitate strategic a geografiei lumii. Pentru a юncelege ideile sale, este nevoie s abandonm юmprcirea clasic a globului юn oceane _i continente _i s operm cu nociunile pe care ni le propune autorul englez: insula lumii _i oceanul planetar. Unitatea oceanelor, consider Mackinder, este mai bine surprins de termenul ocean planetar decтt de denumirile Atlantic, Pacific, Indian. Datele fizice suscin aceast юmprcire. Din suprafaca total a globului trei ptrimi sunt ocupate de ap. Numai o ptrime revine uscatului, iar din aceast suprafac dou treimi revin insulei lumii, format din Europa Asia _i Africa, юn timp ce cealalt treime este format din America de Nord _i de Sud _i din Australia. De ce consider Mackinder c Africa face parte din insula lumii? Iat argumentele: exist o unire perfect юntre Africa _i Asia юn zona Suez (desprcirea s-a fcut de ctre om prin construirea Canalului de Suez, n. n.) _i una aproape perfect la strтmtoarea Bab-el-Mandeb. Concomitent, continentul negru este desprcit de Europa doar de cтciva kilometri de ap юn zona strтmtorii Gibraltar. Юntrucтt exist un ocean planetar, dominat la acea vreme юn mod limpede de ctre Marea Britanie, autorul ю_i concentreaz analiza pe insula lumii. Sunt numeroase argumentele юn favoarea acestui demers. Mai юntтi, este vorba despre faptul c insula lumii ocupa cea mai mare parte din suprafaca de uscat a globului. Apoi, pe aceast porciune a pmтntului tria majoritatea populaciei lumii. Юn plus, insula lumii concinea cele mai mari bogcii naturale. Cum spuneam mai юnainte, analiza geografului englez are obiective strategice clare. El observase c pe aceast suprafaca de pmтnt existau deja state puternice care puteau s ajung la dominarea юntregii zone euroasiatice. Юn eventualitatea dezechilibrrii balancei de putere юn favoarea unui singur stat, acesta s-ar fi putut extinde pтn la cinuturile marginale ale Eurasiei, iar vastele resurse continentale ar fi putut fi folosite pentru construirea unei flote puternice, ceea ce ar fi reprezentat o sfidare la adresa supremaciei oceanice a Marii Britanii. Din aceast perspectiv, Mackinder elaboreaz o teorie cu totul diferit privitoare la posibilitcile de dominare a continentului euroasiatic. Cheia adevrat a acestei dominacii este, potrivit lui Mackinder, asigurarea controlului asupra  ariei pivot care se юntinde de la Europa de est, trece peste stepele _i pdurile siberiene, pтn aproape de oceanul Pacific. Autorul englez nume_te aceast regiune vast  inima lumii (heartland); юn linii mari ea coincide cu teritoriul Rusiei (harta 2). De ce este important aceast zon central a continentului euroasiatic? Pentru c ea concine mari bogcii naturale _i are o pozicie cheie pentru comunicarea юntre _i legtura dintre diferite zone ale globului. Ea este юnconjurat de ceea ce Mackinder nume_te inner (marginal) crescent, un cerc de state situate pe continent, dar care prezint un important fronton maritim (oceanic). Юntre ele figureaz Germania, Turcia, India, China. Urmeaz un outer (insular) crescent, un cerc de state geografice_te exterior continentului propriu zis, cum ar fi Marea Britanie, Africa de Sud, Japonia. Mackinder considera, юn acel moment c SUA sunt a_a de юndeprtate de zona pivot a lumii юncтt nu le introduce nici юn rтndul statelor care alctuiesc outer crescent (harta3). Autorul englez stabile_te trei condicii, trei reguli sau pa_i pentru dominarea zonei pivot _i, apoi, a юntregii lumi, lansтnd o formul care a fcut carier:  Cine stpтne_te Europa de est stpтne_te inima lumii; Cine stpтne_te inima lumii stpтne_te Insula Lumii; Cine stpтne_te Insula Lumii stpтne_te lumea . Din construccia autorului nu putem omite юntrebrile _i preocuprile unui savant englez privitoare la fenomenele politice care puteau avea loc pe continent. De pild, Mackinder a observat c nu exist bariere naturale importante юntre Germania _i Rusia, ceea ce a fcut posibile mi_crile masive de populacie de la юnceputul mileniului _i ceea ce explic u_urinca cu care turcii, de pild, venind din Asia, au invadat Europa. De ce nu ar putea avea loc _i o mi_care юn sens invers? se юntreab autorul englez. Юn fond, Mackinder era preocupat fie de o apropiere юntre Germania _i Rusia, fie de o expansiune a Germaniei spre rsrit, pтn la punctul юn care s controleze chiar zona pivot. Pe de alt parte, el consider c exist trei puteri continentale care au cucerit pozicii dominante юn zona axial (zona pivot): Germania, Rusia, China. Temerea sa era generat de o eventual apropiere dintre statele axiale, ceea ce ar fi reprezentat un pericol la adresa puterii Marii Britanii. Ca modalitate de prevenire a constituirii unei asemenea axe, Mackinder preconiza intensificarea relaciilor de bun colaborare dintre Marea Britanie _i Rusia. Юn 1943, Mackinder a reiterat ideea privitoare la existenca heartlandu-lui, pe care o considera mai valid _i mai util юn contextul evenimentelor celui de-al doilea rzboi mondial. Concomitent, el a operat unele modificri ale concepciei sale. De data aceasta, el include юn heartland _i o parte din SUA, de la fluviul Missouri pтn la coasta de est (era, юn fond, recunoa_terea rolului din ce юn ce mai mare pe care SUA юl jucau юn politica mondial). Юn noua configuracia a zonei pivot, oceanul Atlantic este denumit ocean interior, Marea Britanie o Malt la o alt scar, iar Franca un cap de pod ( bridgehead ). Este interesant de artat c geograful englez consider SUA o baz imens, care datorit юntinderii poate fi foarte greu cucerit. De fapt, SUA ar reprezenta un tip de heartland de dimensiuni mai mici юn cadrul insulei lumii. Prin developarea importancei strategice a acestei zone, Germania, consider autorul englez, poate fi controlat din dou direccii ( HYPERLINK \l "harta4" harta4). Nu putem s nu mencionm юn acest context c existenca unei mase compacte de pmтnt, precum heartland-ul a generat un tip special de strategie de aprare. Cum mencionau _i R. Fifierd _i E. Pearcy, ea const юn tehnica de a  vinde spaciu pentru a cт_tiga timp _i de a construi la mare distanc юn spatele frontului o industrie de aprare. Autorii amintici denumesc aceast strategie  strategia aprrii юn adтncime ( Geopolitics in Principle and Practice , pag. 133). Юn articolul  The Round World and the Winning of the Peace publicat юn  Foreign Affairs din iulie 1943, Mackinder ajunge la concluzia considerat inevitabil c  dac Uniunea Sovietic termin rzboiul victorioas, atunci va fi sigur c ea este cea mai mare putere de uscat, mai mult va fi puterea care ocup pozicia de aprare cea mai avantajoas din punct de vedere strategic. Heartland-ul reprezint cea mai mare fortreac de pe pmтnt _i pentru prima dat юn istorie este ocupat de o forc militar care ю_i este suficient atтt din punct de vedere al cantitcii cтt _i al calitcii (R. Fifield and E.Pearcy,  Geopolitics in Principle and Practice , pag. 135). O concepcie precum cea a lui Mackinder nu putea aprea decтt dup ce cunoa_terea pmтntului _i explorarea fiecrui continent erau юncheiate, dup ce luase sfтr_it un secol dens юn evenimente politice, юn care lumea asistase la ridicarea a dou noi puteri, ambele continentale. Mai юntтi, Rusia, care a ajuns la юnceputul veacului trecut la Prut _i la gurile Dunrii, a_a юncтt Anglia _i Franca au trebuit s poarte un rzboi (rzboiul Crimeii) pentru a-i opri юnaintarea impetuoas spre Europa. Apoi Germania, care юn 1870 a юnvins Franca, devenind una dintre primele puteri ale Europei. Era deci acum posibil nu numai s fie construit o concepcie global privitoare la spaciul terestru, ci _i o concepcie care s cuprind ierarhii de importanc a diferitelor zone _i regiuni ale lumii, cum erau ele recomandate de cercetarea geografic, precum _i de cea istoric. Cu alte cuvinte, aceast vedere global nu este numai atotcuprinztoare, geografic vorbind, ci are _i o pregnant dimensiune epistemologic, юntrucтt юn tabloul de ansamblu, formele geografice _i evenimentele istorice sunt prezentate юntr-o  real proporcie . Mackinder vede existenca noastr ca o unitate a contrariilor geografice: Om _i Natur, puteri continentale _i puteri maritime,  inner or marginal crescent ,  outer or insular crescent Astfel, el ofer un tablou al viecii politice internacionale ca un spectacol spacial, ca o real dram teatral ( the stage of the whole world ) юn care actorii sunt reprezentaci de regiunile lumii _i de legile pe care le ascunde dispunerea formelor geografice ale globului pmтntesc. Pentru cei ce se vor arta surprin_i de importanca decisiv pe care Mackinder o acord heartlandului, vom menciona ceea ce s-a remarcat deja юn literatura de specialitate c teoria autorului englez a fost elaborat юntr- un moment cтnd  zona pivot nu avea o contragreutate de ordin geopolitic. La юnceputul secolului aceast contragreutate nu putea fi reprezentat nici de Germania, nici de Marea Britanie, nici chiar de Europa юn ansamblu. Cine prive_te atent harta continentului va observa fr greutate c Europa nu este decтt o prelungire a blocului masiv de pmтnt euroasiatic. La acea vreme nici SUA nu aveau o prezenc impuntoare pe scena economic _i politic a lumii, de_i observatorului atent nu putea s-i scape faptul c aceast car юntrunea mai toate condiciile pentru a ajunge o superputere. Ceea ce a devenit foarte clar юn timpul _i dup cel de-al doilea rzboi mondial. Este, neюndoielnic, un merit al lui Mackinder c a modificat teoria sa юn acord cu evoluciile semnificative pe plan mondial, acordтnd unei zone din SUA statutul de heartland de dimensiuni reduse. (N8rzІЈО. И Ъ  0оТXю$к$*fH`€$‚„†Ш8˜ВЖоZ.p.Д/О/Р/Ъ/F0T0b2‚2„2”2и3і3ј34 4 4D6P6”7Ю8F:<’<2>аEьEF*CJ 5>*CJ LNP, 0Т8В†Š$(x,Z0V6’7”78l8Ь8Ю84>РAЊIVMR^[_іэфффффффффффффффффффффффф$„а`„аa$$„а`„аa$$„а`„аa$Œg§’I”I IЂI–JмJЊLцLюL>MrMЪMžNђQ(RrRŽWВWL]~]Ж]є]a\abJg\gˆgŠgŒgјѓј№ь№ш№ш№ш№ш№ш№ь№ь№ш№ь№уну№ 5@ˆќџCJ@ˆќџCJ6CJ5CJCJ0JCJ jCJU_ŠgŒgіё$a$$„а`„аa$Аа/ Ар=!А"А# $ %АoDаЩъyљКЮŒ‚ЊKЉ harta4 i0@ёџ0 Normal_HmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font6B@ђ6 Body TextCJmHsHu.U@Ђ. Hyperlink >*B*phџ8V@Ђ8 FollowedHyperlink>*B* Ц1rџџџџ'(–˜сœй У E <-+ЩЪ6fgре"Ћ$H'Џ+‡-Х1Ш1š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€š€€˜0€€˜0€€˜0€€š0€€’IŒg47_Œg58Œg6Џ"Щ"а"Ц1Xџ€№Ф№?№„R№$mHЮ,чжќx•БчкŸ€JџѕtЮR№$ЦВлЋтљ§ъЬˆсщс[OВџvљrЮb№$чЄ!&Ьы0]*чС’џД%vkЮ@ёџџџ€€€ї№’№№0№( №s01 s0Е №№B №S №ПЫџ ?№Ц1џџ _Hlt495838627 _Hlt495838026 _Hlt495838594Ы"Ю"Ю"Ш1@@@Ь"Я"Я"Ш1 %(9=ST_b–—,oœ  3 6 Є І @ C С У  8:прхч*-ABJLћќ(+ЩЫfgHI  і ј ! !:!;!Ў"Џ"б"е"n#p#s$w$х$ч$љ&њ&9'<'**,0,11Ў1Џ1Ф1Х1Х1Ш1(•–—˜рс›и й Т У DE  ;<,-*+ШЪ56egпрЏ"б"д"е"Њ$Ћ$G'H'Ў+Џ+†-‡-Ф1Х1Х1Ш1Џ"б"Х1Х1Ш1џџ VASILIU CATALINA GABRIELA2C:\My Documents\Geopolitica\Teoria zonei pivot.doc Dodita DanrC:\Documents and Settings\Dodita Dan\Desktop\concurs\06 - iunie\Horia Radu\Stiinte politice\Teoria zonei pivot.doc Dodita Dan†C:\Documents and Settings\Dodita Dan\Desktop\concurs\06 - iunie\Horia Radu\Stiinte politice\Teoria zonei pivot (Halford Mackinder).doc Dodita Dan†C:\Documents and Settings\Dodita Dan\Desktop\concurs\06 - iunie\Horia Radu\Stiinte politice\Teoria zonei pivot (Halford Mackinder).docDVDcD:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\stiinte politice\Teoria zonei pivot (Halford Mackinder).doc‡-Ш1џ@€Х1Х1@xY Х1Х1”џР{”!"'/Ц1000(0.0004080>0F0H0R0bџџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№аh2НSІš‘&3 )W!№ЅРДД€0f22ƒ№пџџ&Teoria zonei pivot (Halford Mackinder)VASILIU CATALINA GABRIELADVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0ˆˆРЬ№ќ ( D P \hpx€ф'Teoria zonei pivot (Halford Mackinder) eorVASILIU CATALINA GABRIELAd ASI Normal.dotADVD7DMicrosoft Word 9.0B@FУ#@|ЪГР@ќџaёФ3 )ўџеЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎX hp€ˆ˜  ЈАИ Р ѓфCLICKhaWf2  'Teoria zonei pivot (Halford Mackinder) Title 8@ _PID_HLINKSфAH{!harta4  !"#$%&'()*+,-./0123456789ўџџџ;<=>?@AўџџџCDEFGHIJKўџџџMNOPQRSўџџџUVWXYZ[ўџџџ§џџџ^ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF0DmёФ`€Data џџџџџџџџџџџџ:1TableџџџџџџџџB,WordDocumentџџџџrSummaryInformation(џџџџџџџџџџџџLDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџTCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ0DmёФ0DmёФўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq