аЯрЁБс>ўџ ˜šўџџџ–—џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПыbjbjUU "і7|7|‚sџџџџџџl\\\\\\\pєєєє p9Ж((((((((@BBBBBB$я :f\(((((f` \\((ѓ` ` ` (”\(\(@` (@` М` \\( pŒ2ёФp„єМЖ$ 09Ir юI` pp\\\\йLOCUL ^I ROLUL FEDERAbIEI RUSE ЮN NOUA SITUAbIE INERNAbIONAL DE LA DESTRMAREA URSS PТN ЮN PREZENT La 25 decembrie 1991, semnarea declaraciei tripartite ( Rusia, Ucraina, Belarus ), considerat drept data юncetrii existencei URSS, fosta Republic Sovietic Socialist Rus ( RSFSR ) _i-a cptat independenca.  Rusia post-comunist se afl юn cadrul unor granice care nu au precedent istoric. Ca _i Europa, ea va trebui s consacre cea mai mare parte a energiei sale pentru a-_i defini identitatea (H. Kissinger,  Diplomacy , pag. 25). Politica extern a noului stat ex-sovietic a fost sinuoas юn mai multe privince, ea юncercтnd totu_i s pstreze o constant: puterea de la Kremlin юntruchipata de pre_edintele Boris Elcюn ( conform constituciei seful statului este _i seful puterii executive ), a urmrit promovarea cu consecvenc a unor relacii de colaborare cu SUA _i marile puteri occidentale. Desigur aceast politic nu a izvorтt din simpatie real pentru sistemul democratic occidental, ci din dorinca de a reu_i s dep_easc cu ajutorul vestului criza economic _i politic, creia trebuiau s-i fac fac toate republicile ex-sovietice dup disparicia fostei URSS, fenomen de la care nu face excepcie nici Federacia Rus. Dar, chiar dac forcele liberale au cutat, poate юn mod sincer, s-_i юnsu_easc regulile democratice, care s garanteze derularea viecii politice юn mod civilizat, юn Rusia a existat _i exist юnc un potencial conservator de sorginte ex-sovietic care accioneaz pentru restauracie. Aceste force, avтnd юn frunte Partidul Comunist, au blocat adesea procesul democratic, punтnd юn pericol evolucia Rusei spre o real democracie. De dragul suscinerii gruprii liberale _i forcelor democratice marile puteri vestice au fcut numeroase concesii Moscovei, tolerтnd inclusiv pretenciile exagerate ale Federaciei Ruse, de a fi recunoscut ca unic  succesor de drept _i continuator  al fostei URSS, de_i pretencii similare erau юndreptcite s ridice _i celelalte republici ex-sovietice. Юncheierea convenciei de baz de colaborare dintre Rusia _i NATO, semnat la Paris юn 1997 a reprezentat apogeul concesiilor. Convencia a dat practic Rusiei dreptul de a opune юn mod legal  veto  la acciunile aliancei. Rezultatul s-a vzut юn pozicia Rusiei fac de intervencia NATO юn Iugoslavia, pentru oprirea procesului de  purificare etnica  declan_at de pre_edintele Milosevici юn provincia Kosovo, locuit юn majoritate de etnici albanezi. Dincolo de declaraciile pacifiste ale ambelor prci, mai mult sau mai pucin oficiale, poziciile _i obiectivele Rusiei _i ale celorlalte mari puteri ale lumii au rmas _i sunt _i юn prezent opuse. Lumea occidental _i юn primul rтnd SUA, urmresc neutralizarea puterii nucleare a Rusiei. ( indiferent de afirmaciile lini_titoare ale liderilor de la Kremlin _i de fenomenul de dezagregare real a industriei de rzboi a Rusiei mo_tenita de la fosta URSS, acest potencial rmтne юnc un pericol real pentru securitatea lumii. ) De asemenea un cel, de_i nedeclarat expres, al occidentului este transformarea Rusiei dintr-un stat excesiv totalitar, cu o politic agresiv, imprevizibil юntr-o car modern, cu o politic racional, capabil s se integreze юn comunitatea statelor civilizate, юn stare s-_i rezolve contradicciile externe nu prin forc ci prin negocieri pa_nice. Aceasta ar facilita юn primul rтnd includerea uria_elor bogacii naturale ale Rusiei юn circuitul valorilor mondiale, fr ciocniri violente de interese sau conflicte armate ( de aceea Rusia a _i fost acceptat юn grupul celor 7, G-7 devenind G-8 ). Rusia, de_i con_tient de slbiciunea ei ( a pierdut  rzboiul rece  юmpreun cu юntregul  lagr socialist  ), avтnd юnc mulci lideri tributari spiritului restaurator neoimperial rmтne юnc refractar fac de transformrile dorite de occidentali. Speranca юn refacerea puterii imperiale este nu numai prezent dar chiar юntr-o ascensiune, indiferent dac cei care o promoveaz aparcin taberei democratice sau forcelor procomuniste. Ea nu ezit s _antajeze a_a zi_ii  parteneri  vestici cu potencialul ei nuclear, Boris Elcюn vorbind cu mтndrie nedisimulat de  grupul celor 8   G-8  юn care chipurile ar fi admis _i Rusia la egalitate cu celelalte 7 mari puteri ale lumii, de_i este evident ca cara sa mai are mult pтn s dep_easc stadiul de subdezvoltare _i statutul de mai sus e obcinut prin _antaj. Юn ultimii ani lucrurile au evoluat юn direccia dorit de occidentali. Rusia a ajuns atтt de dependent economic _i financiar ( are o datorie extern de cca. 200 miliarde dolari, pe care nu are cum s-o plteasc ) de marile puteri occidentale, юncтt aspiraciile neoimperiale _i nacionalismul belicos velicorus, юn condicii normale nu-_i mai pot pune юn practic idealurile revan_arde. Pe fondul de mai sus, юn decursul celor aproape 13 ani care s-au scurs de la disparicia URSS, lumea politic юn general nu a fost pregtit pentru a percepe la dimensiunile lor reale fenomenele care s-au petrecut pe teritoriul fostei URSS. Cтciva ani buni ( cel pucin pana la alegerile parlamentare din decembrie 1993 _i votarea constituciei), din pcate, юn unele state vestice s-a mencinut mitul atotputernicei Moscovei, Federacia Rus fiind юn continuare confundat cu defuncta URSS. Confuzia aceasta a юnsemnat юn practic considerarea Federaciei Ruse, юn ciuda slbiciunii ei, drept un pol de putere capabil юnc s se contrapun cu succes юn SUA _i lumii occidentale, _i nu cum este de fapt, unul din  marii юnvin_i юn rzboiul rece  . Procesul de demitificare a fostei URSS a mers lent mai ales юn fostele cri socialiste, unde o bun parte din clasa politic nu a crezut multa vreme ca un colos de dimensiunea URSS s-a prbu_it atтt de repede. Юn realitate procesul de coroziune exista юnc de la formarea URSS. Populaciile din Caucaz nici astzi nu-i accept pe ru_i, ucrainenii s-au considerat totdeauna o ras aparte юn fostul imperiu rus _i sovietic, iar  lagrul socialist  a fost creat artificial, crile membre fiind atrase юn el юn mod forcat cu complicitatea puterilor occidentale юnvingtoare юn rzboi, юn frunte cu SUA. Unele evenimente postbelice din fosta URSS, ca destalinizarea _i юnceputurile timide ale unor reforme democratice, lansate de Hrusciov, au permis de fapt _i atragerea URSS _i statelor satelite юn marele proces istoric, cunoscut sub denumirea de  conferinca de securitate _i cooperare europeana  ( CSCE ). Acceptтnd s participe la acest proces, URSS _i-a semnat de fapt  actul de deces  , deoarece prin implicarea oficial юn dialogul global pe tema drepturilor omului, puterea sovietic _i-a subminat propriile-i rdcini, ea existтnd practic exclusiv prin юnclcarea grosolan a oricrei libertci individuale _i prin negarea proprietcii private _i instaurarea terorii ideologice. Primul rezultat al CSCE a fost trezirea  maselor socialiste  din letargia comunist prin aparicia primelor mi_cri dizidente юn юns_i inima imperiului sovietic. A urmat perioada brejnevian cunoscut drept  epoca stagnrii  . Leonid Brejnev l-a debarcat pe Nichita Hrusciov printr-o conspiracie de palat, dar nu a mai putut s mai readuc cara юn starea юn care se afla pe vremea lui Stalin. Юn mod firesc dup  stagnarea  din timpul lui Brejnev, nu putea urma decтt  perestroika  lui Mihail Gorbaciov. E adevrat c юn bun msura Gorbaciov a fost inspirat, suscinut _i юncurajat deschis юn promovarea politicii sale de deschidere spre vest, de Eduard ^evardnadze, ca secretar al CC al PCUS _i ministru de externe. Se spune ca fr ^evardnadze Germania n-ar fi obcinut unificarea. RUSIA ^I STRINTATEA APROPIAT Dup юncheierea rzboiului rece, fiecare car european a blocului socialist a fost confruntat cu problemele dificile _i dureroase ale tranziciei. Юntr-o car obi_nuit tranzicia a юnsemnat trecerea de la totalitarism la democracie _i de la economia centralizat la cea de piac. Юn cazul Rusiei, tranzicia a юnsemnat _i trecerea de la statul imperial la cel post imperial. Este delicat pentru c de 300 de ani ru_ii triesc юn minte cu ideea imperial, care le oferea un gen de compensacie la greutcile _i lipsurile viecii cotidiene. De data aceasta, prbu_irea imperiului a fost юnsocit de o prbu_ire a nivelului de trai, chiar a securitcii personale. A disprut _i  aroma ideologic pe care o rspтndea, totu_i, existenca imperiului: suferim, dar cel pucin suntem mari _i chiar temuci. De aceea, populacia este tentat s priveasc disparicia imperiului ca o pierdere, ca o tragedie, mai mult ca un  complot deliberat pentru a dezmembra un guvern _i o naciune (D. Yergin _i T. Gustafson,  Rusia 2010 and What It Means for the World , pag. 211). Vorbind despre imperiu _i ideea imperial la ru_i, nu putem s nu amintim c imperiul sovietic din perioada socialist a acestei uniuni avea o existenc structurat юn mai multe cercuri concentrice. Primul, dup cum preciza _i Zbigniew Brzezinski ( Game Plan , pag. 48) este imperiul Marii Rusii. Aproximativ 145 milioane de ru_i dominau aproximativ 145 milioane de oameni aparcinтnd unor numeroase naciuni ne-ruse, incluzтnd 50 milioane de musulmani asiatici _i 50 milioane de ucraineni. Al doilea este imperiul sovietic. Prin intermediul su, Moscova controla state satelit юn care triau 120 milioane de mongoli. Al treilea este imperiul comunist al Moscovei, care includea state precum Cuba, Nicaragua, Vietnam, Angola, Ethiopia, Yemenul de Sud _i Coreea de Nord, dependente de Moscova din raciuni ce cineau de sprijin militar _i economic, ghidare politic, etc. Aceste state din urm au o populacie de circa 130 milioane locuitori. Prin urmare, 145 milioane de ru_i au exercitat un control politic asupra unui sistem imperial care includea 545 milioane de oameni rspтndici юn юntreaga Eurasie _i юn teritorii dependente de peste mri. Cu alte cuvinte, misiunea internacionalist a leninismului, consider autorul american, nu a reprezentat decтt un alt юnveli_ pentru promovarea unor interese imperiale mai vechi. DE ANALIZAT FRAGMENTUL Fosta URSS concinea 15 republici unionale care au devenit state independente. Evgheni Yasin ne propune o sistematizare a lor pe care o reproducem mai jos ( The Economic Space of the Former Soviet Union, past and present юn J. Williamson,  Economic Consequences of Soviet Disintegration). Republicile Slave: Rusia, Ucraina, Belarus. Cu anumite rezerve, spune autorul, Moldova ar putea intra юn aceast grup (din nou, am spune, mentalitcile imperiale, care nu observ  amnuntul c 65% din populacia acestui stat este format din moldoveni, deci romтni). Republicile Transcaucaziene: Georgia, Armenia _i Azerbaidjan. Юn ciuda diferencelor de religie, adaug autorul, populaciile acestea sunt strтns conectate - istoric _i cultural - cu Turcia, Iranul _i Orientul Mijlociu. Statele baltice: Estonia, Letonia _i Lituania care s-au dezvoltat _i se afl _i astzi sub influenca Germaniei, Poloniei _i crilor scandinave. Republicile din Asia Central: Uzbekistan, Kirghistan, Tadjikistan _i Turkmenistan au devenit parte a imperiului mult mai tтrziu, iar colonizarea ruseasc a avut o influenc redus. O pozicie special ocup Kazahstanul, unde ru_ii decin o pondere de peste 40% din populacie. Cum vor evolua aceste state юn raport cu Rusia? Exist un scenariu ca fiecare s aib propria moned _i s evolueze cu totul independent de Rusia; ipoteza opus este ca toate s formeze un spaciu economic comun, un spaciu al rublei. Realist este un scenariu intermediar, юn care unele dintre aceste cri vor forma o uniune economic юmpreun cu Rusia, altele nu. De pild, Bielorusia deja a alctuit o uniune cu Rusia. Este foarte probabil s se alture acestei uniuni _i Kazahstanul, car mare юn care populacia ruseasc decine o pondere important. Ar fi, fr юndoial, riscant s se fac judecci sigure юn privinca evoluciei fiecrui stat. Юn 1991 la Alma Ata s-a semnat un acord care vroia s юntemeieze un gen de Uniune European a Estului, ceea ce numim Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar aceast Uniune a funccionat modest. Cauzele sunt multiple. Fiecare dintre aceste cri are _i o strategie proprie de evolucie _i nu vede юn mod pozitiv, din punct de vedere politic, un tip de subordonare fac de Moscova. Юn acela_i timp, legturile economice _i sursa de materii prime pe care o reprezint Rusia constituie un юndemn spre integrare. Exist, deci, dou tendince contrare юn atitudinea acestor cri _i numai timpul va hotrю care va fi юnvingtoare. Юn tot cazul, anali_tii spun c un tratat de genul celui de la Alma Ata ar putea fi semnat юntre Rusia, Bielorusia, Kazahstan _i Republicile din Asia Central, eventual cele transcaucaziene, cu excepcia Azerbaijanului. DE COMPLETAT DIN MATERIALUL ORIGINAL Al doilea stat din punct de vedere demografic din fostul spaciu al URSS (52 milioane de locuitori) _i-a proclamat printre primele independenca. Din punct de vedere politic, Ucraina ю_i dore_te independenca, dar, юn acela_i timp, ea are o acut dependenc energetic fac de Rusia. Acesta este paradoxul юn care se zbate Ucraina. O car de dimensiunile Ucrainei cu pozicia sa geopolitic nu se poate desprinde de vechea legtur economic decтt cu un efort financiar foarte mare pe care acum nu _i-l poate юn nici un fel permite. Pe fondul unei tranzicii complicate, юn care reforma nu a fost condus, potrivit speciali_tilor, foarte bine, Ucraina a ajuns s aib o datorie de zeci de miliarde de dolari fac de Rusia. Ecuacia geopolitic a Ucrainei este, poate, cea mai complex dintre toate republicile unionale. Pledeaz pentru acest lucru existenca celor aproape zece milioane de ru_i care triesc юn aceast car. Faptul c Ucraina decine Crimeea, cinut rusesc, locuit юn majoritate de ru_i, fcut cadou de ctre Hru_ciov юn 1954 cu ocazia юmplinirii a trei sute de ani de la unirea Ucrainei cu Rusia. Iar cine decine Crimeea, decine o pozicie cheie la Marea Neagr. Mai presus de toate, aceste cri au un trecut comun de aproape 350 de ani care nu poate fi _ters юn cтciva ani. Cum spuneam, foarte important din punct de vedere geopolitic este pozicia Ucrainei care  ocup ie_irea fostului imperiu spre Europa. De aceea,  transformarea ei dintr-o prelungire european a Rusiei юntr-o barier a Rusiei spre Europa va fi foarte greu de acceptat de ctre Moscova (P. Dobrescu,  Nu este loc de utopie , юn volumul  Europa Central _i de Est юn ciclonul tranziciei ). Dintre celelalte republici unionale o situacie ceva mai clar au republicile baltice. Sunt singurele care nu au aderat la CSI. Ele doresc s restabileasc legturile lor istorice: Estonia cu Finlanda, Letonia cu celelalte cri scandinave, Lituania cu Germania _i Polonia. Ca suprafac ele sunt, fiecare, de mrimea Austriei sau Ungariei, dar populacia este de 1,6 milioane (Estonia), 3,7 milioane (Lituania), 3,5 milioane (Letonia). Exist dou tipuri de probleme delicate юn cazul acestor cri: ele exportau ctre celelalte foste republici unionale cca. 50% din Produsul Intern Brut. Prin urmare, un interes economic foarte important le face s mencin legturile comerciale cu fostul spaciu sovietic. Юn acela_i timp, obiectivul politic declarat este s diminueze aceste legturi _i s intre юn spaciul de influenc occidental. Din punct de vedere strategic, aceste cri sunt semnificative pentru Rusia, юntrucтt pe teritoriul lor trec rute comerciale foarte importante. Юn plus, porturile ruse_ti de la Baltic sunt юnghecate pe timpul iernii. Desprinderea acestor state accentueaz situacia Rusiei de  юnfundtur continental . Ne explicm astfel de ce Rusia se юmpotrive_te tentativelor de integrare a acestor state юn structurile occidentale. Ne explicm _i de ce Occidentul a manifestat oarecare prudenc юn юncurajarea tendincelor de desprindere. Pozicia statelor din Caucaz prezint de asemenea un real interes deoarece fiecare dintre ele юntтmpin serioase dificultci юn tentativa de a obcine independenca. Este semnificativ юn acest sens situacia Georgiei. Georgia este o car relativ mic, are o suprafac aproximativ egal cu cea a Irlandei pe care triesc 5,5 milioane de locuitori. Cu o pauz de cтciva ani, imediat dup primul rzboi mondial, ea a fost de la юnceputul secolului al XIX-lea integrat Rusiei. Georgia se юnvecineaz cu Marea Neagr unde are dou porturi: Suhumi _i Batumi. Pe de alt parte, valoarea poziciei geopolitice a Georgiei a crescut datorit descoperirilor de resurse petrolifere юn Marea Caspic, aceast car situтndu-se pe unul dintre drumurile pe care petrolul ar putea ajunge la Marea Neagr _i de aici spre Europa. Pтn юn 1990 avea un nivel de trai peste media republicilor unionale. Ea producea cele mai bune vinuri din fosta URSS _i avea un export masiv юntrucтt fostul imperiu nu avea o produccie proprie cтt de cтt юndestultoare. Юn plus, gruzinii erau buni comercianci _i ei erau particularii care aprovizionau piaca Moscovei cu zarzavaturi (erau consideraci un fel de  milionari sociali_ti ). De la acest nivel, юn 1995 locuitorii capitalei - Tbilisi - nu aveau ap cald decтt de dou ori pe sptmтn cтte dou ore. Amintim acest lucru pentru a vedea cum simt, cum pot percepe oamenii obi_nuici premisele tranziciei _i cum se poate explica aparicia unor orientri nostalgice. Georgia s-a proclamat independent юn 1991, iar primul pre_edinte care a cт_tigat alegerile a fost Zviad Gamsakurdia. Din 1992 puterea a fost preluat de Eduard ^evardnadze, fostul ministru de externe al URSS. Se prea c Georgia va deveni cu adevrat independent. Numai c pe teritoriul su au izbucnit  la timp, am spune  mi_cri de independenc a unor provincii. Prima a fost cea iniciat de Osetia de Sud. Osetinii, popor din Caucaz, triesc юn dou provincii: Osetia de Nord integrat Federaciei Ruse (600 mii de locuitori), _i Osetia de Sud (100 mii de locuitori dintre care 65% osetini _i 30% gruzini) care face parte din Georgia. Osetia de Sud ю_i proclam independenca. Georgia declar neconstitucionalitatea hotrтrii. Izbucne_te un conflict militar care ia sfтr_it doar юn 1993, cтnd Georgia ader la CSI, prilej cu care dobтnde_te sprijinul Moscovei юn solucionarea conflictelor interne. Юn mai 1996, se semneaz Memorandumul ruso-gruzino-osetin cu privire la asigurarea securitcii _i юncrederii юntre prci. Cumva dup acela_i scenariu are loc _i conflictul din Abhazia - republic autonom a Georgiei, situat pe litoralul Mrii Negre (540 mii de locuitori dintre care 17% abhazi, 43% gruzini _i 17% ru_i) avтnd capitala la Suhumi. Abhazia ю_i declar independenca, Tbilisi nu recunoa_te hotrтrea, izbucne_te conflictul armat, abhazii fiind sprijinici de  voluntari din Caucazul de Nord. Cert este c la 14 mai 1994 a fost semnat la Moscova un acord de юncetare a focului юn zona conflictului georgiano-abhaz care prevede crearea unei zone de securitate unde s fie dislocate force de mencinere a pcii ale CSI. Юn 1996, Georgia _i Abhazia au convenit  prelungirea mandatului trupelor ruse . Deci, republicile unionale sunt supuse _i unor presiuni de felul acesta din partea Moscovei. ^i ele nu au de ales. Accept medierea Moscovei, accept trupe ruse_ti pentru a-_i salva existenca statal. Pe de alt parte, exemplul dat arat cтt de complicat este situacia nu numai юn Caucaz, ci юn mai toate republicile unionale. Fiecare republic are  pungi de populacie de alt etnie care pot repede deveni mas de manevr. De aceea, problema independencei acestor republici fac de Rusia este foarte complicat _i trebuie tratat cu mare prudenc _i, am spune, cu юncelegere. Armenia nu are ie_ire la mare sau la alte ci de comunicacie importante. Trei dintre cele patru cri cu care se юnvecineaz sunt islamice (Turcia, Azerbaijan _i Iran), iar de Georgia este desprcit de un munte traversat numai de o cale ferat care nu poate transporta mai mult de o ptrime din comercul crii. Pozicia sa este izbitor de asemntoare cu cea a Nepalului sau Lesoto - deci fr acces direct la o cale de comunicacie important. De aceea, o bun relacie cu Moscova este principala solucie de supraviecuire. Cea mai mare car caucazian - Azerbaidjanul (8 milioane locuitori) - a suferit mult юn urma conflictului din Nagorno Karabah pentru c a fost юnfrтnt de o car mai mic (Armenia) _i pentru c a pierdut un important teritoriu. Regiunea Nagorno Karabah (Karabahul de munte) a fost o enclav юn cadrul Azerbaijanului. Cei 190 de mii de locuitori ai si erau юn proporcie de 80% armeni _i 20% azeri. Юn 1920, congresul armenilor din Nagorno Karabah decide unirea acestei zone cu armenii. La intervencia lui Stalin, acest teritoriu este cedat Azerbaidjanului. La sfтr_itul deceniului al IX-lea au loc demonstracii ale armenilor din enclav юn favoarea unirii cu Armenia. Se ajunge la conflict deschis. Юn primvara lui 1993 se declan_eaz ofensiva etnicilor armeni юn urma creia sunt deschise dou coridoare de legtur cu Armenia _i este cucerit 10% din teritoriul azer. Cu un an mai tтrziu are loc un gen de reglementare, un acord semnat de prcile implicate la Moscova. Azerbaidjanul este o car vecin cu Iranul (de altfel pe teritoriul su triesc mulci iranieni). Pe de alt parte, importanca acestui stat a crescut odat cu descoperirea rezervelor de petrol din Marea Caspic. Frustrat de victoria armean, precum _i de sprijinul sovietic implicit acordat Armeniei юn timpul conflictului, Azerbaidjanul dezvolt legturi vizibile cu Occidentul (mai ales cu SUA). De altfel, _i crile occidentale au tot interesul s amplifice cooperarea cu Baku. De aceea traiectoria acestei cri va fi, fr юndoial, ascendent. Plin de necunoscute este _i evolucia crilor din Asia Central. Au юnalte rate de cre_tere a populaciei _i, юn acela_i timp, sunt printre cele mai srace republici ale fostului spaciu sovietic. Rolul lor clasic юn vechea diviziune socialist a fost acela de a produce materii prime. Foarte important юntre aceste state este Uzbekistan. Cu o populacie de 24 de milioane _i o suprafac mai mare decтt a Germaniei _i mai mic decтt a Francei, beneficiind de o conducere realist _i hotrтt, Uzbekistanul a consemnat юn ultimii ani ritmuri de cre_tere economic. El se deta_eaz юntre cele patru cri. Dar aceste cri sufer dou tipuri de influence cu semnificacii geopolitice de netgduit: influenca crilor musulmane situate la sud - _i influenca Chinei situat la vest. RELAbIILE DINTRE NOUL STAT FEDERAbIA RUS ^I ROMТNIA Politica Federaciei Ruse se deosebe_te radical de cea practicat юn fosta URSS, deoarece are un sistem pluripartid, are chiar unele libertci democratice reale, юntre ele libertatea presei fiind cea mai distincta, iar uria_a ma_inrie militar sovietic, pe lтng fragmentarea ei юn celelalte 14 republici ex-sovietice, sufer _i este pe cale de dezagregare din cauza unei slbiciuni economice de durat, ce nu poate fi dep_it юnc multe decenii de acum юncolo ( chiar dac la putere s-ar instala forcele neocomuniste ). ^i politica noastr fac de Rusia a avut conotacii duplicitare ( iar din pcate aceasta nuanca persist _i юn prezent ). Romтnia a optat oficial юn mod firesc pentru integrarea юn NATO _i Uniunea European. Dar, din pcate nu a luat pe plan intern masurile necesare drastice, nepopulare de reform, reclamate de aceast cerere, iar юn politica extern a mai continuat sa flirteze юn diverse ocazii _i cu Federacia Rus. Momentul adevrului a venit юns rapid. Moscova a respins orice pretencii romтne_ti de reabilitare istoric prin condamnarea pactului Ribentrop-Molotov юn litera unui tratat politic de baz bilateral, ca _i cererile legitime de despgubiri pentru tezaurul romтnesc depus юn 1916 юn Rusia. Basarabia a rmas  mrul discordiei  юn continuare юn relacia cu Moscova, de_i Romтnia nu mai are granic comun cu Rusia. ( Ar fi fost totu_i o gre_eala fatal daca юn iunie 1992 Romтnia s-ar fi implicat activ nu numai cu sprijin logistic ci _i cu force umane de partea Chi_inului, fiindc am fi intrat юn conflict nu cu secesioni_tii transnistreni, ci cu Armata a 14-a sovietic, devenit rus prin bunul plac al Moscovei. Iar юn privinca tratatului politic cu Rusia, de_i era evident c юn condiciile de mai sus el nu-_i mai are nici un rost ( orice tratat se юncheie atunci cтnd prin el se rezolv o problem divergent ) totu_i la Bucure_ti, юn virtutea inerciei, s-a mencinut prerea c dac nu юncheiem un asemenea tratat cu Rusia, atunci юnseamn ca nu dorim relacii normale cu aceast car. Mai mult, se suscinea юn unele birouri c _i prietenii no_tri occidentalii ne-ar юndemna s юncheiem acest tratat fiindc altfel nu am юndeplini condiciile de a юntra юn NATO. Юn primul rтnd c occidentalii ne spuneau din pur complezenc c Romтnia ar trebui s aib relacii bune cu Moscova. Pe fond ei юns nici nu aveau de gтnd s-_i complice _i mai mult relacia lor proprie cu o Rusie pe care doreau s o aserveasc _i nicidecum sa o юntreasc, юncurajтnd o legtur strтns cu una din crile mari din fostul lagr socialist a_a cum era Romтnia. La NATO nu s-a pus niciodat semnul egalitcii юntre tratatele юncheiate cu Ungaria _i Ucraina _i un eventual tratat de baz cu Rusia. Cu cele dou cri vecine erau de dorit raporturi normalizate юn optica de viitor a NATO, dar cu Rusia, care nu mai avea frontier comun cu cara noastr un asemenea document, nu avea nici un rost, cu atтt mai mult cu cтt Rusia юns_i, refuzтnd punctele de interes pentru partea romтn, ea singur s-a retras _i a blocat de fapt procesul negocierilor. Юn aprilie 1996 Primakov a dorit sa parafeze numai acel text al tratatului care concinea o serie de clauze agreate de partea rus, clauze care ne-ar fi complicat demersurile noastre pe lтng NATO. Primakov s-a artat _ocat ( sau a_a a vrut s par ) cтnd doar cu 24 de ore юnainte de sosirea la Bucure_ti, la reuniunea OCEMN, i s-a spus c partea roman nu e pregtit de parafare. Suscintorii tratatului aduc юn discucie teoria ,, dependencei ,, economice a Romтniei de Rusia, care dac, chipurile s-ar supra, ne-ar юnchide gazele _i conductele de cicei. Este o teorie emanat de la propaganda moscovit. Adevrul este ca Rusia este dependent de Romтnia _i nu invers. Partea romтn vireaz anual юn bugetul Rusiei peste un miliard de dolari ( suma ce reprezint diferenca юntre importul _i exportul romтnesc юn _i din Rusia ). Romтnia plte_te comercial cu bani grei aceste produse energetice ( din fericire plata se face prin intermediul unor firme occidentale _i putem beneficia de precurile reale ale piecei, altfel partenerii comerciali ru_i ne-ar percepe tarife cu mult peste precul piecei ) _i nu le prime_te gratuit. Iar dup cum se _tie, singura surs real de venituri юn valut a Rusiei este exportul ei de produse energetice. De aceea ea nu are cum s ne _antajeze cu oprirea livrrilor atтta timp cтt le achitm contravaloarea. De aceea se trgneaz de ani de zile _i rezolvarea unor probleme relativ simple. Aceste probleme treneaz юnc din 1991-1992 _i este pucin probabil c partea rus va gsi voinca politic necesar sa le dea o rezolvare юn sensul dorit de noi. Nici юn domeniul politic nu aveam prea multe interese comune. ^i nu e vorba numai de valul de emocionalitate pe care юl produce la Moscova insistenca Romтniei de a deveni membru NATO. ( Evghenii Primakov spunea cu non_alanc la toate юntтlnirile oficiale cu noi c Romтnia are dreptul s-_i aleag politica proprie, chiar _i de aderare la NATO. Dar, юn convorbirile intime cu partenerii occidentali, reprezentancii Moscovei nu se sfiiau s le atrag atencia acestora ca sunt pe cale s primeasc юn alianc ,,un stat cu probleme,, _i юn plus ,,divizat,,. Iar dac interlocutorul uimit юntreba cum este Romтnia ,,un stat divizat,, , atunci rspunsul venea prompt: dar Basarabia, Republica Moldova, pe care Bucure_tiul le consider un ,,al doilea stat romanesc ?,, ). O inventariere a eventualelor interese politice ale Moscovei unde ar dori sprijinul Romтniei ne arat o list extrem de sraca. Pтn de curтnd Moscova era gata sa ne ofere garancii de securitate proprii, dac renuncam la NATO _i юncheiem doar un document bilateral cu SUA, care s ne dea un statut similar cu cel al Finlandei. Evident o ofert absolut neconvenabil prcii romтne. A mai fost insistenca Moscovei s o sprijinim sa devin membru plin al Comisiei Dunrii. ^i aici юns Romтnia a devenit neinteresant cтnd Germania _i-a oferit sprijinul. Юn esenc deci Rusia actual nu mai poate fi o putere de care Romтnia s se team юn mod bolnvicios a_a cum s-a юntтmplat pтn la disparicia URSS _i nici un stat de al crui sprijin sa avem nevoie imperioas. Rmтne desigur o mare putere, chiar dac e slbit economic _i politic. De aceea se cuvine a fi tratat cu atencie, dar nu exagerat ci юn funccie de interese. Dar se impune юns imperios s renuncm la orice atitudine duplicitar _i s scpm de complexul de inferioritate fac de Rusia, fiindc ea nu mai este din fericire ,, colosul vecin de la rsrit ,,ci numai o mare putere юnglodat юn greutci _i datorii. Юn acela_i context se cuvine ca Romтnia sa suscin fr rezerve consolidarea independentei noilor state ex-sovietice, independenc pe care fosta metropol cuta s o submineze pe toate cile. Юn acest spirit _i prezenca activ a diplomaciei romane_ti юn capitalele marilor state ex-sovietice _i юn special юn republicile caucaziene, este юn deplin concordanc atтt cu strategia NATO _i Uniunii Europene cтt _i cu interesele nacionale ale Romanei юn aceast zon geo-politic atтt de important pentru viitor. Ъvю"<( ) ?р?т?ВGH"HJ&JrR RиSXT€TтT:[і[D`˜gтg~m st:tntˆtшtќВhГы§іюычыірімбіюіЦЙЦЎіюіюіЅім š š š ”  >*mHsH 6mHsHmHsH@ˆќџCJmHsHB*CJmHphџsH6B*CJmHphџsHB*CJmHphџsH5>*CJ\mHsH5\ aJmHsH6CJCJ6CJmHsH CJmHsH>*%ЪЬ<Д в^цx( )b/4ž? ?р?т?аB"HєK RтTњVЎXЮY:[і[§ѕщщщщщщщущщщщсщщщщщщщщщщщ„`„ $„dh`„a$$dha$ы§і[D`˜gтgtj~m№tTxŠ:м…‹ќ“z˜ўœЁjЅІЈюЌњВќВfГhГ€ЗЛ Нѓёёёёыыыыыыыыыыыыыыыыттыыы$„`„a$„`„ $„dh`„a$ НbРАФžЧfЮ:дъеЮн"тхчыыљљљљљљљљљљљє$a$„`„ 1hАа/ Ар=!А"А# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmH sH tH V@V Heading 1$$„dh@&`„a$5>*CJ\mHsH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font:B@ђ: Body Text$dha$CJaJZCZ Body Text Indent$„dh`„a$5>*\mHsH:P@: Body Text 2$dha$CJXR@"X Body Text Indent 2$„dh`„a$ CJmHsH.U@Ђ1. Hyperlink >*B*phџџ‚sіџџџџefкiЏ s М ШБ Яа№ёh"њ#P'q(})W*ч*+ћ+".Ь1ё1:3П4x8*:Х=>ю@CўDŽG=JLˆNЕPSRwT}W~WГWДWРYŒ[…\1^X`Яa3ehѕhчlo„pƒqs„sš0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€ 0€€š0€аš0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš@0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€аš0€а˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€š0€€ыvі[ НыwyzыxќР!""##%%,(-()мknnooppss„sfќйкhiЎ Џ r s ЧШАБ  Юаяёgh""љ#њ#O'P'p(q(|)})V*W*ц*ч*œ++њ+ћ+!.".Ы1Ь1№1ё193:3О4П4w8x8):*:Ф=Х=œ>>э@ю@ŒCC§DўDGŽGh>i>›>>œ??э@ю@_0Ы!№ ДД0іt2ƒ№џџHoriaDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0d˜ЄАРЬиь ј  , 8DLT\фssHoriaforiori Normal.dotDVD15Microsoft Word 9.0@Ff@h[LГТ@pyёФЕ>_ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ь hp€ˆ˜  ЈАИ Р ЭфacasatlЫ0іt   Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{ўџџџ}~€‚ƒ„…ўџџџ‡ˆ‰Š‹Œўџџџ‘’“”•ўџџџ§џџџ§џџџ™ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF ъВ2ёФ›€1Tableџџџџџџџџџџџџ|IWordDocumentџџџџџџџџ"іSummaryInformation(џџџџ†DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџŽCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ ъВ2ёФ ъВ2ёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq