аЯрЁБс>ўџ ?Aўџџџ>џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №Пz7bjbjUU "D7|7|—#џџџџџџl‚‚‚˜ќќќŒŒŒŒ ŠRШШШШШ   §џџџџџџм ќbџEќ § "   џ!ЌЌШШ5D!!! Ќ8ШќШ§! §!Ш!щфќщШМ щlдQуФ|Œ! ŠщщZ0Šщ^Ћ v^щ!ЌЌЌЌй^tefan Pтntece-Costa clasa a VI-a A  Enciclopedia Encarta ARICI este numele unui mamifer insectivor din familia erinaceidelor (юn latin: Ericius). Ariciul se gse_te юn Europa, Asia, Africa. Are pe spate cepi lungi _i ascucici. Юn restul corpului are o blan moale. Ariciul are юn medie 25 cm юn lungime _i culoarea variaz de la maroniu deschis la negru. Are botul ascucit, ochii mici, picioare scurte, coada scurt. Cтnd este amenincat, ariciul se strтnge ca o minge prin acciunea mu_chilor si puternici care pornesc de la cap _i gтt pe ambele prci ale corpului. Cтnd este strтns, cepii si se юndreapt юn toate direcciile. Ei stau ascun_i юn timpul zilei _i pleac la vтntoare noaptea. Aricii mnтnc insecte, viermi, broa_te, _erpi, _oareci _i ou de psri. Ariciul european (Erinaceus Europaeus) hiberneaz юn timpul iernii, dar starea lor de somnolenc nu este profund, astfel юncюt se trezesc uneori _i ies din ascunztoarea lor de frunze uscate pentru a cuta hran. Юn iulie sau august, ariciul european na_te patru  opt pui. Sunt юnrudici cu acest arici aricii cu blan (Gymnuri). O specie, cunoscut sub numele de arici de lun locuie_te юn zonele joase din Borneo, Sumatra. Clasificarea _tiincific Aricii aparcin familiei Erinaceidelor. Ariciul european e clasificat юn genul Erinaceus, cel african юn genul Atelerix, ariciul de de_ert cu urechi lungi юn genul Hemiechinus, cel de de_ert юn genul Paraechinus. Aricii cu blan fac parte din genurile: Podogymnura, Echinosorex, Hylomys. Cel de lun este clasificat ca Echinosorex gymnurus. Fauna Romтniei Ariciul care trie_te юn Romтnia este considerat de unii o varietate aparte: Erinaceus danubiens. Are pe vтrful capului, pe spate, pe coaste _i pтn la coad cepi dese, alburii la mijloc, pe care le cine юn timpul mersului юndreptate юndrt. Are ochii mici _i vioi, iar urechile rotunde. Botul, ascucit, e ca de purcelu_. Pe fac, pe frunte, pe piept _i pe burt are pr scurt, sur. Se mi_c юncet, cu picioru_ele lui mici, cu unghii ascucite. Cтt merge, botul este aproape de pmтnt, mirosind. Se poart cu mare prudenc. La cea mai mic mi_care pe care o simte, se opre_te, ridic boti_orul, prive_te юn dreapta _i юn stтnga. Dac nu e nimic suspect, ю_i vede de drum. Dac e amenincat, cu un sтsтit de mтnie se strтnge ghem. Sulicele sunt юndreptate юn toate prcile _i numai o dung mai adтnc arat locul юn care boti_orul e ascuns юntre picioarele din spate. Aceasta e singura lui arm de aprare. Numai vulpea reu_e_te s юi vin de hac. Dac e prin preajm un pтrтu, юl rostogole_te юnceti_or юn ap. Temтndu-se s nu se юnece, se deschide _i vulpea юl strтnge de gтt. Dac nu e ap юn jur, vulpea юl ud: simcind lichidul cald _i puturos, ariciul avтnd mirosul foarte bine dezvoltat, nu mai poate rbda _i se deschide. Este unul dintre animalele cele mai folositoare din cтte triesc prin apropierea casei. Se hrne_te cu insecte, rтme, _oareci. Uneori, e drept, mai suge _i cтte un ou de gin. Stтrpe_te юn schimb vipera otrvitoare, zdrobindu-i capul _i юnghicind-o oricтt se zvтrcole_te. Rareori ю_i sap o vizuin. De obicei ю_i scormone_te o gropic юn desi_ul unui tufi_. Aduce apoi юn spinare, rostogolindu-se prin frunzele uscate, materialul trebuitor pentru culcu_, unde st apoi lini_tit toat ziulica. E mai vioi _i zburdalnic numai юn perioada юmperecherii. Atunci se enerveaz mai u_or ca de obicei. Dac юl юntтlne_ti _i suni din clopocel, юl vezi c tresare _i  joac la fiecare sunet. Pui_orii, la юnceput gola_i, albicio_i, drguci, sunt bine юngrijici. Repede le ies cepii iar ceva mai tтrziu au scpat de grij, putтndu-se face ghem. Insectele, _oarecii _i toat hrana lui obi_nuit юncep s se юmpucineze ctre toamn. Cu cderea omtului au disprut de tot. Dup ce _i-a adunat cтt mai multe frunze, ariciul ю_i юnfund nasul юn blana moale de pe burt _i doarme dus toat iarna. Poci s-i tai _i capul c tot nu se treze_te, de_i inima-i bate юncet, sтngele-i circul iar trupul se hrne_te cu rezervele de hran de sub piele, strтnse de cu var. De cum se юmprimvreaz, iar_i ю_i scoate nasul la lumin, ducтndu-_i viaca pa_nic, tihnit, fr alte griji decтt cutatul hranei. Numai юnfci_area lui bizar, cu pdurea de sulici din spinare, explic legendele create юn jurul lui. Romanii юl socoteau foarte util. Plinius (sec. I d.Hr.) (56) 133. ^i aricii ю_i pregtesc mюncarea pentru iarn: dup ce se rostogolesc pe fructele czute pe pmюnt, ю_i fixeaz юn ele ghimpii _i, cinюnd unul mai mare юn gur, le duc юn scorburile copacilor. Tot ei, cюnd se ascund юn culcu_ul lor, prevestesc schimbarea acvilonului юn austru. Юndat ce simt apropiindu-se un vюntor, ю_i contract faca, picioarele dinapoi _i toat partea inferioar a corpului, pe unde au un puf moale _i inofensiv, _i se rostogolesc luюnd forma unei mingi, ca s nu poat fi apucaci decюt de ghimpi. 134. Юn situaciile disperate, se ud cu propria urin, coroziv _i nociv pentru pielea _i ghimpii lor, _tiind bine c pentru acestea sюnt ei capturaci. Din aceast cauz, exist o tehnic special a vюnrii aricilor dup ce _i-au golit vezica; atunci _i pielea lor este de toat frumusecea: altminteri, ea este roas, fragil, cu ghimpi sfrюmicio_i sau pe cale s cad, chiar dac ariciul, scpюnd prin fug, supraviecuie_te. De aceea, doar юn ultim instanc se юnmoaie юn acel lichid duntor, pentru c aricii ю_i detest propriul venin _i se cruc astfel, a_teptюnd pюn юn ultima clip, cu foarte pucin юnainte de a fi prin_i. Ariciul ghemuit юn form de minge este stropit cu ap cald ca s se desfac, dup care este prins de una din labele din spate _i, spюnzurat de acesta, este lsat s moar de foame. Nu exist alt posibilitate de a-l ucide _i de a-i cruca pielea. 135. Acest animal nu este, a_a cum credem noi cei mai mulci, inutil pentru viaca omului; dac ariciul nu ar avea ghimpii, юn zadar le-ar fi fost dat muritorilor lюna moale a oilor: cu pielea lui se scmo_eaz stofele. Юncercrile de fraud gsesc _i aici o mare surs de cю_tig, din cauza monopolului: pentru nimic altceva nu au fost emise atюt de frecvente hotrюri ale senatului _i n-a existat юmprat юn faca cruia s nu fie prezentate plюngerile provinciilor referitor la aceast problem. "Hedgehog."MicrosoftЎ EncartaЎ Encyclopedia 2001. Љ 1993-2000 Microsoft Corporation. All rights reserved.  Prof. I. Simionescu, FAUNA ROMТNIEI, Bucure_ti 1946, p. 14-16.  Plinius, Naturalis historia. Enciclopedia cuno_tincelor din Antichitate, vol. al II-lea, Ia_i 2001. Cartea a VIII. *HJLPX€‚„†ˆŠ”Им*8>0D j Є В ќ  x Њ HZˆ˜ђ:PЄш(TVrѓужуЯП­ЯЃš”šŒš‰…‰…‰…‰‰…‰…‰…‰…‰…‰…tЯB*CJOJQJaJph6>*6CJCJ6CJ 5CJ 5>*CJ CJ 56CJ 56>*CJ \]"5>*B*CJ OJQJ\aJphj5>*CJ EHU\aJ 5>*CJ \jCJUmHnHu6B*CJOJQJ]aJph6B*CJ]aJph**HJNPRTVX†ˆŠ>@˜š02bd F H v x §ћііііћћћусііћмммзззззззз$a$$a$„ „ШdЄЄŒ7$8$H$]„ ^„Ш$a$.5t7x7§§§x Њ Ќ TVvxxXŒ6ђlœ ъ$њ%*&(5,5.56§јјхххЯЯЯЯЯЯЯЯЯЯхЪјјК„а„аЄ–7$8$H$]„а^„а$a$$„ „ШdЄЄŒ7$8$H$]„ ^„Шa$„ „ШdЄЄŒ7$8$H$]„ ^„Ш$a$rtx8њ%&&(&*&>&H&P&b*j*D1L1*5.505F5”566ˆ6Š6ž67x7z7ђышфшыђшрррршеаШаССПш6 j0JU6CJ]aJCJaJjCJEHUaJ566CJ CJ 5>*CJ \j0J5>*CJ U\66ˆ6r7t7v7x7z7яээыыыц$a$„а„аЄ–7$8$H$]„а^„а 1hАа/ Ар=!А"А# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtHD@D Heading 1$@&6B*CJ]aJph@@@ Heading 2$@&56>*CJ\]<@< Heading 3$$@&a$ 5>*CJ<A@ђџЁ< Default Paragraph Font*B@ђ* Body TextCJJYJ Document Map-D MЦ џ€ OJQJ^J6@6 Footnote TextCJaJ8&@Ђ!8 Footnote ReferenceH*.U@Ђ1. Hyperlink >*B*phџ@9Нl­"%НџџџџџџџџџџНDџџџџ$%'()*+,CDEŸ ЬЭБВ#$ЛМеж*+;<М,Ц  љ Ж Nu§”–—DЙКЛО0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€(0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€š@0€€˜@0€€˜@0€€˜@0€€ š0€€š€€rz7 x 6z7!x7№l№№,b№$ь6VГAјФ}рьS28Uџ›џџџџ†@ёџџџ€€€ї№И№№V№( № №№ђ № C №юРРУХРџWџџGHZ#UСN€џƒЬџŒdПџ€єџџЈ)?ПџAriciulArial Black$ €џџџk Р! 2€џџџ№№№B №S №ПЫџ ?№%Нpћџџџižt$((,@EJKnoˆŠœ ЬЭБВџ57#RY\‹ŒЛМеж-/LN„†ЈЊєѕ*+9‰œžџџ uЁ ()56ІЇџ”••—™ЪЬDFЙККЛО#((,BEž ЫЭАВ"$КМдж)+:<ЛМ+,Х Ц   ј љ Е Ж MNtuќ§“••—˜CFИЙККЛО((, sАМд+:)“—CЊИОџџCostaC:\My Documents\ariciul.docSTEFAN ,C:\WINDOWS\Desktop\Stefan\LECTII\ariciul.doca4C:\Documents and Settings\a\My Documents\ariciul.docDVDND:\My Documents\net\referate\biologie\bio6\www.referat.ro-ariciul.doceae51.doc•Онџ@@ Н@@@@&@6џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џAriale& ‡ŸMS Reference Sans SerifTahoma5& ‡z!€џTahoma"1ˆ№ФЉj”lfо‚Œ†Ѕ’\FŽF +!№ ДД0х2ƒ№џџ^tefan Pтntece-CostaCostaDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0Œ˜ РЬмшє   < H T `lt|„щ§Хžtefan PУЂntece-CostažteCostan ostost Normal.dotnDVD4DMicrosoft Word 9.0s@Œ†G@^ј(Ÿ‡С@TюЌІТ@\PаQуФŽFўџеЭеœ.“—+,љЎ0 hp|„Œ” œЄЌД М пщ§CC+ х  Хžtefan PУЂntece-Costa Title  !"ўџџџ$%&'()*+,-ўџџџ/012345ўџџџ789:;<=ўџџџ§џџџ@ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF`+|дQуФB€1Tableџџџџџџџџџџџџ#^WordDocumentџџџџџџџџ"DSummaryInformation(џџџџ.DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ6CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ`+|дQуФ`+|дQуФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq