аЯрЁБс>ўџ UWўџџџTџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПBWbjbjUU "`7|7|Ё)џџџџџџlиииииииь,,,, 8ьщ ЖXXXXXXXXD F F F F F F $Ÿ! П#dj 9иXXXXXj ииXXЃ XЪиXиXD XD ,D ииD XL W›ЧаѓФь@,"hD D Й 0щ D #$ŠŽ#$D ььиииийPetrolul Юn secolul XX юntreaga industrie _i civilizacie s-au bazat pe energia furnizat de petrol. Rezervele de cicei au dus юns _i la conflicte internacionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare _i daune mediului юnconjurtor. Petrolul se compune юn principal din hidrocarburanci  molecule formate din doua elemente chimice, hidrogen _i carbon  alturi de alte substance. Petrolul poate lua forme diferite, printre care ciceiul lichid, gazele naturale sau o substanc vтscoas, groas, numit asfalt sau bitum. Petrolul este o substanc organic. El s-a format din materie care odinioar era vie, respectiv din plante _i animale. Ca urmare, ciceiul _i gazele naturale, ca _i crbunii, sunt consideraci combustibili fosili. Petrolul este un amestec complex de numeroase hidrocarburi, cu molecule concinтnd intre un atom C si aproximativ 100 sau poate mai multi. Se cunoaste exact compozitia si structura molecular a hidrocarburilor din petrol pтn la C10 si aproximativ a hidrocarburilor mai grele. Юn petrol se gsesc hidrocarburi din urmatoarele trei clase: alcani, cicloalcani (naftene), _i hidrocarburi aromatice. Nu se gasesc alchene _i acetilene (primele sunt юns componente importante ale petrolului "cracat"). Nu exust nici un petrol care sa nu contin toate trei clasele de hidrocarburi, dar proporcia юn care apare fiecare din aceste clase poate diferi mult de la un petrol la altul si юn diversele fracciuni ale aceluia_i petrol. Diferite fracciuni din petrol sau amestecuri de hidrocarburi, prelucrate prin metode fizice si chimice юn rafinriile de petrol (benzine, petrol lampant, motorine), servesc drept combustibili pentru alimentarea mai tuturor mijloacelor de transport (automobile, avioane, locomotive _i tractoare). Tot din petrol se fabrica uleiurile de uns (lubrefiancii) necesare acestor motoare _i altor ma_ini, precum si asfaltul care constituie stratul exterior al soselelor. Юn sfar_it, prin prelucrarea termica (piroliza) si catalitic, a diferitelor fractiuni din petrol se obtin materiile prime de baza ale industriei chiimice. Printre acestea cele mai importante sunt etena, propena, butenele _i butadiena (materii prime pentru fabricarea cauciucului sintetic), benzenul toluenul (metil-benzenul), xilenii (dimetil-benzenii), si alte hidrocarburi, din care se obcin produ_ii extrem de numero_i ai industriei chimice organice (mase plastice, fibre sintetice, medicamente, coloranci, antiduntori pentru agricultur, solvenci etc.) biceiul _i gazele naturale. Procesul de formare a petrolului a avut loc юn urm cu milioane de ani. Cea mai mare parte a ciceiului din centrul _i nordul Mrii Nordului s-a format din alge (plante unicelulare) _i bacterii юngropate юn mтl _i nmol, pe fundul mrii, юn perioada jurasic (acum 144213 milioane de ani). Materia юngropat a putrezit _i a fost transformat treptat юn cicei de ctre cldur _i presiune, care a comprimat юn acela_i timp _i mтlul _i nmolul, tarnsformтndu-le юn straturi de roc. Picturile de cicei s-au infiltrat юn sus prin rocile permeabile  roci concinтnd pori sau crpturi prin care pot ptrunde lichidele sau gazele. biceiul _i-a continuat drumul pтn cтnd a юntтlnit un strat impermeabil sau solid. biceiul a юnceput apoi s se acumuleze юn straturile de roci permeabile din imediata apropiere, numite de geologi  capcan . Gazele naturale se formeaz la o adтncime mai mare decтt ciceiul. Goelogii consider c formarea gazelor naturale юn sudul Mrii Nordului a юnceput юn perioada carbonifer (acum 300 286 de milioane de ani), cтnd a юnceput acumularea straturilor de crbune din plantele moarte ale mla_tinilor. Stratul carbonifer s-a scufundat _i a fost юngropat de straturile de roci. Юn final, la aproximativ 4 km sub sol cldura Pmтntului a provocat degajarea gazelor din crbune. Gazele s-au ridicat prin rocile permeabile pтn cтnd au юntтlnit straturile impermeabile _i s-au acumulat  capcane . Utilizrile petrolului. biceiul este important deoarece este mai curat _i mai ieftin decтt crbunele _i mai u_or de transformat decтt gazele naturale. El are nenumrate utilizri. Uneori numit  aurul negru , el asigur aproape jumtate din energia utiliyat ]n lume. Fr acesta transporturile s-ar bloca _i ma_inile _i utilajele industriale sau centralele termice nu ar putea funcciona. biceiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor, printre care difeirite tipuri de petrol, motorin sau cherosen. Petrolul este utilizat si pentru producerea unor lubrifianci uleio_i _i a vaselinelor necesare funccionrii utilajelor _i ma_inilor. Petrolul este utilizat _i la producerea asfaltului necesar _oselelor _i o mare varietate de produse din industria petro-chimic. Din produse petrochimice se fabric cosmetice, medicamente, vopsele, explozibili, fertilizatori, fibre sintetice cum ar fi nylonul, cerneluri, insecticide, coloranci, mase plastice _i cauciucuri sintetice  utilizate la anvelope. Principala metod de opcinere a petrolului este distilarea; fracciunile care se obcin sunt: Benzina, cu punctul de fierbere de la 25К pтn la 150К sau 200К, dup scopul la care serve_te. Se compune din hidrocarburi C5-C10. Petrolul (petrol lampant) cu p. f. cca.170 - 270К (C10-C15). Motorina, cu p. f. cca. 220К - 360К (C12  C20) Rezidul distilrii sau pcura reprezint cca. 40  50% din petrolul inicial. Pcura serve_te ca materie prim pentru fabricarea uleiurilor de uns, a parafinei si a asfaltului, ca material pentru procedeele de cracare sau se arde ca atare. Parafina se fabric din pcuri parafinoase, prin distilare la presiunea normal, cristalizarea fracciunilor obcinute _i purificare. Produsul obcinut este compus din alcani normali amestecaci юn diverse proporcii, dup cum punctul de topire este mai ridicat sau mai sczut. Юn petrol se mai gse_te _i o  cear moale , compus din molecule concinтnd un ciclu naftenic. Punctele de topire ale acestor hidrocarburi sunt mai sczute decтt ale alcanilor normali cu acela_i numr de atomi. Aceast cear moale, amestecat cu ulei, formez vaselina. Cerezina sau ceara de pmтnt, opcinut din mineralul ozocherit sau din depozitele ce se formeaz юn tuburile prin care circul petrol brut, se compune юn cea mai mare parte din n-alcani superiori. Aceste hidrocarburi au puncte de topire mai юnalte, cristalizeaz greu _i sunt pucin solubile. Uleiurile de uns se obcin atтt din petrolurile asfaltoase cтt _i din cele parafinoase, prin distilare юn vid. Hidricarburile care compun uleiurile de uns au, dup vтscozitatea uleiurilor respective, greutci moleculare юntre 300 _i 700 _i concin, prin urmare, hidrocarburi cu 20-50% atomi de C юn molecul. Structura lor nu se cunoa_te юn amnunt, se _tie юns c moleculele concin concin 2 sau mai multe inele _i o caten alifatic. Cu cтt aceast caten alifatic este mai lung, cu atтt variacia vтscozitcii uleiului cu temperatura este mai mic _i, юn consecinc, uleiul este mai bun (are un  indice de vтscozitate mare). Inelele din moleculele uleiurilor de uns sunt de dou feluri: cicloalcanice _i aromatice. Cele dintтi sunt preferabile fiindc sunt mai rezistente la oxidare, deci uleiuriile respective au o mai mare stabilitate. Uleiurile care concin multe inele aromatice au catene alifatice scurte, iar vтscozitatea lor variaz mult cu temperatura. Cu cтt un ulei concine mai multe inele aromatice, densitaatea sa este mai mare _i calitatea mai pucin bun. Asfaltul, componenta de culoare юnchis din petrol, provine din hidrocarburile aromatice superioare, prin condensare _i prin reaccii nelmurite de polimerizare. Raportul C/H юn asfalt este mare, ceea ce denot un grad de condensare avansat. Greutatea molecular variaz юntre 2500  5300. Asfaltul se precipit din pcur cu dizolvanci (propan, benzin u_oar, aceton), юn care este insolubil. Se fabric pe scar larg asfalt artificial prin suflare de aer юn pcur asfaltoas, concentrat _i юnclzit. Rezervele mondiale. biceiul _i gazelle naturale exist pe toate continentele _i sub toate platformele continentale. Unele cтmpuri petroliere sunt юn produccie activ. Alte zcminte urmeaz s fie explorate _i exploatate. Estimrile asupra duratei pe care o mai au rezervele petroliere se bazeaz pe dou cifre  rezervele deja descoperite care pot fi exploatate economic, utilizтnd tehnologiile actuale _i rata producciei dintr-un an de referinc. Rezervele totale de petrol din 1989 erau estimare s dureze 41 de ani, la un nivel a producciei din 1988. Cre_terea rezervelor ca urmare a unor noi descoperiri, cre_terea sau diminuarea producciei, sau utilizarea unor noi tehnologii pot modifica aceste estimri. Юnainte de 1970, Marea Britanie era aproape pe complet dependent de petrol importat. Юn 1969 s-au descoperit zcminte de petrol marine _i produccia a юnceput юn 1975, fcтnd din Marea Britanie un productor important. Юn 1990 , Marea Brtanie a devenit al 9-lea productor de cicei din lume, din zcminte marine. Expertcii preconizeaz юns un slab declin al producciei, dar Marea Britanie va rmтne unul dintre productorii imortanci ai secolului al XXI-lea. Cele mai mari rezerve de cicei se afl юn crile Orientului Mijlociu, care decine aproximativ 65% din rezervele mondiale cunoscute. La sfтr_itul anilor 1980, Iranul, Irakul, Kuweitul _i Emiratele Arabe Unite decineau rezervele petrolierecare urmau s ajung peste 100 de ani, la un nivel a producciei al anului 1988. La юnceputul anului 1989, rezervele Arabiei Saudite, aproximativ 25% din rezervele mondiale totale, erau estimate a ajunge vremea de 90 de ani la nivelul producciei anului 1988. Descoperirea unor noi terenuri petroliere vaste юn Arabia Saudit, юn 1990, a mrit maja estimrilor cu peste 50 de ani. Productorii de cicei _i gaze naturale. La sfтr_itul anilor  80 cele 15 republici ale fostei Uniuni Sovietice erau юn fruntea producciei, producтnd aproximativ 18% din totalul mondial. Dintre acestea, Rusia este productorul principal, urmat de Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghistan (fosta Kirghizia), Tadjikistan(fosta Tadzekistan), Turkmenistan, Ucraina _i Uzbekistan. SUA, cel de-al 2-lea mare productor de cicei, юmpreun cu Canada, au realizat, юn 1990, aproape 16% din produccia total, urmate de Arabia Saudit, Iran, Mexic, China, Venezuela, Irak _i Marea Britanie. Produccia variaz юn funccie de cerere. Recesiunea mondial юnceput юn 1990 a dus la o scdere masiv a consumului. Bibliografie - C.D. Nenitescu - Chimie General C.D. Nenitescu - Chimie Organic vol I Revista  Arborele Lumii Encarta 2000 д„ ˆ ‚И*8:Ю"ж"#X$ф%ц%Д*l+~+d,f,j,r,‚,к,о,т,ц,ь,ќ,8->-D-H-z-†-*/:/ >B BFBPnPœU UІUШV,W@WBWѓыпдЧдпдРдРдпдРдРдпдЧдЧпдЧдЧдпдЧдЧдпдпРыдпдРдпдРыРыРдРдРдп OJQJ^JCJ OJQJ^JmHsHOJQJ^JmHsH5OJQJ^JmHsH5OJQJ^J5CJ0OJQJ^JaJ0;джК ф ‚Š€‚|@д"ж"р%Д*l+r,ь,L-*/В5>B Bњњјјђђђђјђђјђђђђђђђђђђђђђђђђ„а`„а$a$BW§ BАGLKЦMPPŒUВUДUЖUVŽVъV0W2W4W6W8W:WW@WBWљљљљљљљљљљљљљљљљљљљљљљ„а`„а 1hАа/ Ар=!А "А # $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font.U@Ђё. Hyperlink >*B*phџЁ)`џџџџйи!І#у$&&Ц(й(к(л( )G)u)˜)™)š)›)œ))ž)Ÿ) )Ѓ)ž0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€BW, BBW-/BW. ъы   "ac|~ŸЁЕЗ45›œНОФХђ§MO•—ЈЉЮЯзй67 67@BИК+,ЬЮz| - . U W k l Џ Б П С м н | ~ о р     & ' / 3 ; A I K N T Y Z a c k l u v x y  ‚ ‰ Š ’ “ • – › œ Ё Ђ Њ ­ Д Е З И Р С Ь Ю в о ц ъ э № є ї ў џ   %-.49DFMNX]fgilpqy}‡‹‘“žЉЗОПЩЬдеопцыђєњ  #$(,45?@LMOU]_fk ,-238>EFMNV[bclptvz{‚“•–›œžŸЇЈЊЋДЕРСФХЯазиклноуфэ№ђѓї§  ,.5;DEKW_`cdlnvw{|„…‡ˆŽ™šžŸЊЋВГЕИУФЬЭйкфхчшёѓћќ   %&-.78:BKOV[derx€Œ—˜ЁЃЎАЗЙФЦгеклфщыьюяіј ()+,67@CLPXZkl”–89ACsv~€ŸЁЄІУФЁЈ­ГДПСХЦЯгмнфцѓє    !")*./5:@AHISTV_hjnsz~„…‰ŠŽ•–™šžЄІЈГЖЗОПСХЪЫагкшёѕњћ #$01569:ABGLUV]ahinrwy€†‡ŒŽ˜œ ЂЉЊВДМНщъЧШѓє./ЬЮхцWY’“"$+,.7?@FGIJOP\]_dijuv‚„‰Š‘’œЁЂЄЅЎЏЕЗЛМХЦЭЮаеопстьюјљџ      " # - 1 8 9 ; < @ A F I R S W X c m o p z … Ž  › œ Ѓ Є І Ќ Ж З М Ц Я б к л с ѕ љ њ !!!! !!!!#!&!0!;!D!E!O!S!Y!\!`!a!d!e!p!r!{!|!!€!Š!‹!•!—!š!›!Ѕ!І!Њ!Ћ!Ў!Џ!Й!О!Ц!Ч!Э!Ю!ж!и!п!щ!ю!я!ї!ќ!"""""""$","."0";"E"F"O"a"c"d"m"p"w"x"z""‡"Œ"‘"’"š"ž"Ј"Д"Ж"О"У"Ф"Ы"Ю"е"п"щ"э"ђ"ї"ћ"# ####)#*#.#7#=#A#K#M#P#Q#V#W#_#`#b#c#i#j#n#o#u#v#‚#ƒ#Œ####™#І#Њ#Ћ#Ў#Џ#Г#Д#Л#П#Ф#Ш#Ь#Э#Я#а#ж#з#с#т#ъ#ё#ї#ј#$ $$$$$($-$6$7$=$D$J$L$R$T$\$]$_$`$i$j$o$v$~$$ˆ$‰$—$˜$$ž$ $Ё$Ї$Ј$­$Е$И$Р$Х$Ш$в$ж$м$ц$я$№$і$§$%%%%%%#%,%5%6%>%?%E%G%K%W%]%^%d%n%q%u%|%}%‡%ˆ%Ž%•%Ё%Ђ%І%Ї%Њ%Ћ%Г%Д%О%П%Ф%Х%Ч%Я%ж%и%к%у%ш%щ%э%ю%љ%§%& & &&&&$&%&'&-&5&:&C&D&J&O&S&W&`&e&k&l&r&s&|&}&&‚&„&…&Œ&&—&™&Ђ&Ѓ&Ў&З&О&П&Ц&Ш&Ю&Я&ж&и&н&о&т&у&я&ћ&'''''''')'.'/'8';'F'G'L'M'X'i'p'q's'…'ˆ'š'Є'Ј'­'Џ'З'Ц'Ю'а'в'й'р'щ'ђ'ѓ'љ'ћ'( ((( (4(8(9(;(<(A(B(J(L(U(V(](^(`(a(h(l(r(t(~((‡(ˆ((‘(“(›(ž(Є(Ћ(Ќ(В(Е(П(л( ) )G)\)d)e)m)n)s) ) )Ѓ) щымнё§РСŽDEП С Н О  A N c EFєhkvю§w{ќекZЕЖ89uvЅІ”•*.ђєHKyГzий$ƒ„ЖЮаР Т !!и!-"›""З"Н"/#1#U%V%с%т%&6&;'G'L(s(t(Р(л( ) )F)\)t) ) )Ѓ)3333333333333333333333333333Р Р 35YМН=#=#Џ#А#Б#Б#''('Х(Ц(—) )Ѓ)џџEl Poate & Pokemonio#C:\My Documents\upload\Petrolul.docDVDSD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\CHIMIE\CHI3\Petrolul.docb1400.doc5c7a2.docџ@€ ) )8гБ ) )4 &Ё)@@@@PџџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№аhцgfг2‘†ћЭb&S"I;…#K!№  ДД0'*Р)3ƒQ№HџџPetrolulEl Poate & PokemonDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0Œ˜ ДРмшє   < H T `lt|„ф Petrolul etrEl Poate & Pokemonl Pl P Normal.dotPDVD3DMicrosoft Word 9.0@@j:ЁGОС@Ќчй"Т@™СаѓФS"ўџеЭеœ.“—+,љЎ0є hp€ˆ˜  ЈАИ Р ефHomelI'*   Petrolul Title  !"#$%&'()*+,-./0ўџџџ23456789:;<=>?@ABCўџџџEFGHIJKўџџџMNOPQRSўџџџ§џџџVўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF№ЌЧаѓФX€1Tableџџџџџџџџџџџџ1#$WordDocumentџџџџџџџџ"`SummaryInformation(џџџџDDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџLCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ№ЌЧаѓФ№ЌЧаѓФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq