{\rtf1\ansi\ansicpg1252\uc1 \deff0\deflang1033\deflangfe1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0\fprq2{\*\panose 02020603050405020304}Times New Roman{\*\falt Georgia Ref};}{\f1\fswiss\fcharset0\fprq2{\*\panose 020b0604020202020204}Arial;}
{\f160\froman\fcharset238\fprq2 Times New Roman CE{\*\falt Georgia Ref};}{\f161\froman\fcharset204\fprq2 Times New Roman Cyr{\*\falt Georgia Ref};}{\f163\froman\fcharset161\fprq2 Times New Roman Greek{\*\falt Georgia Ref};}
{\f164\froman\fcharset162\fprq2 Times New Roman Tur{\*\falt Georgia Ref};}{\f165\froman\fcharset177\fprq2 Times New Roman (Hebrew){\*\falt Georgia Ref};}{\f166\froman\fcharset178\fprq2 Times New Roman (Arabic){\*\falt Georgia Ref};}
{\f167\froman\fcharset186\fprq2 Times New Roman Baltic{\*\falt Georgia Ref};}{\f168\fswiss\fcharset238\fprq2 Arial CE;}{\f169\fswiss\fcharset204\fprq2 Arial Cyr;}{\f171\fswiss\fcharset161\fprq2 Arial Greek;}{\f172\fswiss\fcharset162\fprq2 Arial Tur;}
{\f173\fswiss\fcharset177\fprq2 Arial (Hebrew);}{\f174\fswiss\fcharset178\fprq2 Arial (Arabic);}{\f175\fswiss\fcharset186\fprq2 Arial Baltic;}}{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red0\green255\blue0;
\red255\green0\blue255;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue0;\red255\green255\blue255;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;\red128\green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;\red128\green128\blue128;
\red192\green192\blue192;}{\stylesheet{\ql \li0\ri0\widctlpar\aspalpha\aspnum\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \fs24\lang2057\langfe1033\cgrid\langnp2057\langfenp1033 \snext0 Normal;}{\*\cs10 \additive Default Paragraph Font;}}{\info{\author IBM}
{\operator DVD}{\creatim\yr2002\mo10\dy19\hr17\min31}{\revtim\yr2005\mo1\dy14\hr14\min34}{\version5}{\edmins7}{\nofpages4}{\nofwords1611}{\nofchars9183}{\*\company netbridge}{\nofcharsws0}{\vern8247}}\margl1417\margr1417\margt1417\margb1417 
\widowctrl\ftnbj\aenddoc\noxlattoyen\expshrtn\noultrlspc\dntblnsbdb\nospaceforul\hyphcaps0\horzdoc\dghspace120\dgvspace120\dghorigin1701\dgvorigin1984\dghshow0\dgvshow3\jcompress\viewkind1\viewscale100\nolnhtadjtbl \fet0\sectd \linex0\sectdefaultcl 
{\*\pnseclvl1\pnucrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl2\pnucltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl3\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl4\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta )}}{\*\pnseclvl5
\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl6\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl7\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl8\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang
{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl9\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}\pard\plain \qc \li0\ri0\nowidctlpar\faauto\rin0\lin0\itap0 \fs24\lang2057\langfe1033\cgrid\langnp2057\langfenp1033 {\b\f1\lang1048\langfe1033\langnp1048 
                          }{\b\f168\fs32\lang1048\langfe1033\langnp1048      Umorul \'bai oralitatea lui Creang\'e3
\par }\pard \qj \li0\ri0\nowidctlpar\faauto\rin0\lin0\itap0 {\b\f1\fs32\lang1048\langfe1033\langnp1048 
\par }{\b\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 " Un muntean de ba\'batin\'e3, n\'e3scut asemenea   \'een \'feinutul Neam\'feului   este Ion Creang\'e3.   Citit-au vreodat\'e3 colectorii pe "D\'e3nil\'e3
 Prepeleac", pe "Soacra cu trei nurori" \'bai altele, ca s\'e3 vad\'e3 care ar trebui  sa fie izvoarele din care s\'e3 se inspire \'bai cum vorbesc  \'bai se mi\'bac\'e3 \'feinuta\'baii din Neam\'fe ?"    spunea Mihai Eminescu despre Ion Creang\'e3.
\par \tab Cel mai mare scriitor \'fe\'e3ran al nostru, cel mai m\'e2ndru de ob\'e2r\'baia sa popular\'e3 , s-a n\'e3scut \'een  1839, \'eentr-un sat r\'e3z\'e3\'baesc,     "\'eentemeiat \'een    toata puterea cuv\'e2ntului,    plin de priveli\'ba
tea lumii,   nu mocnit ca    alte sate", \'een Humule\'bati. Literatura rom\'e2n\'e3 avea s\'e3 primeasc\'e3 \'een universul s\'e3u, la loc de cinste, satul \'bai oamenii copil\'e3riei \'bai adolescen\'feei lui Creang\'e3
, despre care acesta a vorbit cu o dragoste \'bai o admira\'feie neistovita \'een toata opera lui. 
\par \tab Produc\'feia literar\'e3 a lui Creang\'e3 \'eensumeaz\'e3 pove\'bati, povestiri, anecdote  si marea oper\'e3 memorialistic\'e3 "Amintiri din copil\'e3rie". Toate pornesc dintr-o concep\'feie unitar\'e3 de via\'fe\'e3, dintr-o tabl\'e3
 de valori etice comun\'e3 \'bai au fost   cristalizate  \'een  forme purt\'e2nd    pecetea    ne\'eendoielnic\'e3 a geniului,    cu mijloace str\'e3vechi ale literaturii populare de tip satiric. S-a vorbit mereu despre   asem\'e3narea dintre   Creang\'e3
 \'bai al\'fei creatori de timbru analog din literatura universal\'e3, ca Rabelais sau Gogol.    S-au stabilit izvoarele si prototipurile basmelor si povestirilor lui Creang\'e3. S-a ar\'e3tat virtuozitatea     lui stilistica,     at\'e2
t de greu de definit, din pricina amestecului de specific na\'feional, de izvoare populare \'bai de originalitate personal\'e3 creatoare. Opera lui va sta ca un model de dificultate \'een interpretarea \'bai analiza, fiind un amestec  intim de experien
\'fe\'e3 si filozofie    popular\'e3 milenar\'e3, si de reflectare fidel\'e3 a unui moment istoric dat, \'eentruchipat \'een caractere omene\'bati, \'een obiceiuri, \'een institu\'feii. Lucrul acesta este cu at\'e2t mai     izbitor \'ee
n basme si    povestiri, unde de   obicei reflectarea realist\'e3  nu este chiar at\'e2t de bogat\'e3. De aceea Ibr\'e3ileanu spunea c\'e3  Ion Creang\'e3   \'bai-a zugr\'e3vit  vremea lui \'een pove\'bati pe   care le consider\'e3 "adev\'e3
rate nuvele din via\'fea de  la  \'fear\'e3" \'bai \'een care     "miraculosul e secundar \'bai, de multe ori, e un ingredient pentru puterea realist\'e3 a picturii oamenilor \'bai vie\'feii lor suflete\'bati."
\par \tab Lumea operei lui Creang\'e3 este un univers activ, \'een care munca este cea mai dint\'e2i valoare; oamenii se integreaz\'e3 \'een  el    contribuind la    producerea bunurilor    materiale sau spirituale trebuincioa}{
\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 se grupului social respectiv. 
\par }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab Pentru    Creang\'e3,    Humule\'batii lui au fost    un adev\'e3rat centru   al lumii,     prin care  treceau toate c\'e3ile experien\'feei \'bai ale \'een\'feelepciunii. El si-a iubit a\'ba
a de mult satul, \'eenc\'e2t \'een toate etapele vie\'feii a dorit \'eentoarcerea c\'e3tre locul natal,   sau,   m\'e3car,   a \'eencercat   reconstituirea lui de departe, atunci c\'e2nd se afla, mai t\'e2rziu, \'een destul de vitrege \'eemprejur\'e3
ri de via\'fea. Numai \'een satul lui frumos, plin de "fl\'e3c\'e3i voinici \'bai fete m\'e2ndre" si harnic de "vuia de v\'e3tale \'een toate p\'e3r\'feile", s-a sim\'feit fericit Creang\'e3. De aceea nu se l\'e3sa dus de acolo cum nu se l\'e3
sa pruncul de la s\'e2nul mamei, ursul din b\'e2rlog sau \'fe\'e3ranul de la munte din \'een\'e3l\'feimile lui. Desigur, via\'fea tot mai grea a scriitorului \'een anii maturit\'e3\'feii   a   contribuit la realizarea    acestei imagini at\'e2
t de luminoase a satului, dar si unele realit\'e3\'fei sociale. Humule\'batii sufereau de pe urma unei administra\'feii ap\'e3s\'e3toare, locuitorii lui erau greu \'eencerca\'fei de biruri si havalele, de serviciul militar pentru car
e oamenii se recrutau cu metode s\'e3lbatice, aspecte reflectate critic \'een opera lui Creang\'e3. Dar satul     acesta a fost un sat r\'e3z\'e3\'baesc, deci o comunitate mai mult sau mai pu\'fein liber\'e3, care n-a cunoscut oprimarea direct\'e3 de c
\'e3tre boier, dec\'e2t \'een unele conf}{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 licte de vecinitate, etc.
\par }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab "Amintiri din copil\'e3rie" oscileaz\'e3 \'eentre registrul grav al evoc\'e3rii colorate cu nuan\'fee nostalgice si registrul acut al evoc\'e3rii comice, satirice. F\'e3r\'e3 \'eendoial\'e3
, accentele celei mai mari originalit\'e3\'fei sunt atinse de Creang\'e3 pe aceasta din urm\'e3, unde spiritul      lui h\'e2tru,       prin excelen\'fe\'e3 se mi\'bac\'e3 \'een toat\'e3 libertatea,    \'eeng\'e3duindu-\'bai sa \'bai z\'e3boveasc\'e3
 asupra       viciilor omene\'bati \'bai s\'e3 le arate oamenilor,   r\'e2z\'e2nd cu hohote.     \'aai aici idealul moral al scriitorului este \'eentrupat \'een personaje pline de virtu\'fei, ca mama sa Smaranda, ca bunicul s\'e3u David Creang\'e3
, ca preotul Ioan Humulescu sau dasc\'e3lul satului b\'e3di\'fea Vasile. Dar marile, minunatele realiz\'e3ri literare ram\'e2n totu\'bai \'een "Amintiri din copil\'e3rie" :     "gliganii", "coblizanii", "hojmal\'e3ii", t\'e3ia\'fei pe linii de uria\'ba
i, cu mijloacele exager\'e3rii con\'batiente, at\'e2t de caracteristic\'e3 stilului satiric, m\'e2nuit de Creang\'e3 cu o deosebit\'e3 iscusin\'fe\'e3.
\par \tab Limba fixat\'e3 de Creng\'e3 \'een opera sa este cea vorbit\'e3 cu at\'e2ta culoare de \'fe\'e3ranii din nordul Moldovei, iar procedeele lui stilistice sunt,    \'ee
n cea mai mare    parte acelea ale     literaraturii noastre populare. Dar el a pus pecetea geniului asupra acestui stil, a\'baa \'eenc\'e2t un timbru deosebit, profund original, r\'e3suna \'een toata opera. 
\par }{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab  Sp}{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 uneam c\'e3 o mare bucurie a vie\'feii \'eensuflete\'bate universul   literar al lui Creang\'e3, rasfr\'e2ng\'e2nd leg\'e3tura puternic\'e3
 a scriitorului cu lumea \'eenconjur\'e3toare, cu obiectele ei, cu oamenii ei. El prive\'bate lucrurile, ac\'feiunile \'bai gesturile oamenilor, ascult\'e3 vorbirea acestora \'bai le d\'e3 contur puternic, integr\'e2ndu-le \'een pove\'ba
ti si amintiri. Personajele sunt surprinse \'een  mi\'bac\'e3rile cele mai      caracteristice ale     ocupa\'feiilor lor si aceasta contribuie la sporirea realismului     \'eenfa\'feis\'e3rii vie\'feii omene\'bati.        
    Condeiul scriitorului a prins \'een tr\'e3s\'e3turi repezi mi\'bacarea ne\'eentrerupt\'e3 a vie\'feii, \'eenregistrat\'e3 de ochiul s\'e3u p\'e3trunz\'e3tor. De aceea descrierile care presupun o aplecare mai \'eendelungat\'e3
 asupra      aspectelor vie\'feii,      d\'e2nd un caracter   oarecum static operei de art\'e3, sunt foarte rare la Creang\'e3. Una dintre ele ar fi aceea a cr\'e2\'bamei din F\'e3lticeni, unde aten\'feia nu cade, \'eens\'e3, asupra spa\'fe
iului, asupra dispozi\'feiiei lucrurilor \'een perspectiv\'e3,      ci asupra obiectelor si a utilitatii acestora.      Descrierea devine astfel o enumerere, ca \'bai \'een cazul prezent\'e3
rii    interiorului lui Pavel Ciubotariul, a acareturilor lui Stan P\'e3\'feitul, a pr\'e3v\'e3liei jup\'e2nului din Mo\'ba Nichifor Co\'fecariul si altele.   Cu aceeasi concep\'feie practic\'e3 despre via\'fe\'e3 scriitorul prive\'bate \'ba
i obiectele meseriilor sau  ale       gospod\'e3riei \'bai le      pre\'feuie\'bate pentru folosul pe care \'eel aduc oamenilor aceste produse ale muncii lor.
\par \tab Marea originalitate a lui       Creang\'e3 const\'e3 \'eens\'e3 \'een   construirea personajelor comice, grote\'bati, obiectul satirei sale. Aici autorul d\'e3 fr\'e2u liber exager\'e3rii con\'batiente, caracteristica stilului satiric, \'eengro\'ba
\'e3rii caricatuale a tras\'e3turilor fizice sau morale, d\'e2nd na\'batere neuita\'feilor s\'e3i "gligani" sau "coblizani".    
\par \tab Nic\'e3 din "Amintiri din copil\'e3rie"      este unul dintre     personajele cele mai originale create de Creang\'e3
\par dup\'e3 modelul popular al unui P\'e3cal\'e3 sau     Nastratin, este un erou despre care scriitorul vorbe\'bate \'een paradoxe, pentru a desemna particularita\'feile sale de  om "anapoda". \'aai c\'e2nd el spune, la sf\'e2r\'baitul p\'e3r\'fe
ii a-II-a din amintiri, ca \'bai cum ar vorbi despre sine: "\'aai s\'e3 nu crede\'fei c\'e3 nu mi-am \'feinut cuv\'e2ntul de joi p\'e2n\'e3 mai de-apoi, pentru c\'e3
\par a\'baa am fost eu, r\'e3bd\'e3tor \'bai statornic       la vorba \'een felul meu. \'aai nu c\'e3 m\'e3 laud, c\'e3ci lauda-i fa\'fea; prin somn, nu ceream de m\'e2ncare; dac\'e3 m\'e3 sculam nu mai a\'bateptam eu s\'e3-mi deie al\'feii \'bai c\'e2
nd era de f\'e3cut ceva treaba, o cam r\'e3ream de pe acas\'e3. \'aa-apoi mai aveam si alte lucruri: c\'e2nd m\'e3 lua cineva cu r\'e3ul, pu\'feina treab\'e3 f\'e3cea cu mine; c\'e2nd m\'e3 lua cu bini\'baorul,        nici    at\'e2ta;         iar c\'e2
nd m\'e3 l\'e3sa de capul meu, f\'e3ceam c\'e2te o dr\'e3gu\'fea de trebu\'baoar\'e3      ca aceea,    de nici      Sf\'e2nta Nastasia izb\'e3vitoare de otrav\'e3 nu era \'een stare a o desface cu tot me\'bate\'ba
ugul ei.         Povestea ceea: un nebun arunc-o piatr\'e3-n balt\'e3 si zece cumin\'fei n-o pot scoate"- \'een\'feelegem inteligen\'fea lui de a  zugr\'e3vi un astfel de personaj, autor, mai \'eentotdeauna, al c\'e2te unei "Dr\'e3gu\'fee de trebu\'ba
oare" pe care nimeni n-o mai putea descurca. 
\par \tab Creanga a        \'eenvatat me\'bate\'baugul   nara\'feiunii, cu tot "tac\'e2mul" ei, de la povestitorul popular pe care l-a ascultat nop\'fei \'eentregi \'een vremea copil\'e3riei si  adolescen\'feei \'ba
i a reprodus procedeele generale ale limbii vorbite, ceea ce d\'e3 un aer accentuat de }{\i\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 oralitate }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 
povestirii sale. Sunt foarte frecvente mijloacele care indica rapiditatea ac\'feiunii \'eentreruperea   sau   continuitatea ei,    ritmul,       mi\'bacarea (prin interjec\'feii, exclama\'feii, onomatopee). De asemenea el folose\'ba
te      vorba de duh, zicala, proverbul, maxima popular\'e3, dar cu o varietate si o boga\'feie de valori afective extraordinar\'e3.  Acestea devin o componenta a stilului lui Creanga prin frecven\'fea lor si prin faptul c\'e3 \'eemplinesc mai \'ee
ntotdeauna  o  imagine.   Ele sintetizeaz\'e3 sau subliniaz\'e3 un  caracter ori o situa\'feie, cuprind o aluzie sau  ironie. Critica clerical\'e3 este \'eent\'e3rit\'e3 \'een "Amintiri din copil\'e3rie" prin imaginea de animal fabulos creata de \'ee
ntelepciunea popular\'e3 despre fe\'feele bisericesti:" Vorba ceea: picioare de cal, gur\'e3 de lup, obraz de soart\'e3 \'bai pantece de iap\'e3 se cer unui pop\'e3". Apoi    caracterul de Nastratin al eroului Nic\'e3 este construit din \'een\'ba
iruirea unor paradoxe culmin\'e2nd cu sinteticul proverb: "un nebun arunc-o piatr\'e3 \'een balt\'e3 \'bai zece cumin\'fei n-o pot scoate. 
\par }{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab Peste mijloacele general}{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 e, \'eemprumutate de rapsodul popular,   Creang\'e3 revars\'e3 f\'e3r\'e3 \'eentrerupere darurile sale personale, care constau \'een \'ee
nregistrarea unor nuan\'fee psihologice   fine in dialoguri, \'een anumite inflexiuni ale comentariului f\'e3cut pe marginea    ac\'feiunilor \'eentreprinse  }{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048   de personaje,  \'ee
n concluzie hazlii la unele din acestea.  
\par }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab Arta lui Creang\'e3 mai const\'e3 \'bai \'een plasticitatea caracteriz\'e3rilor morale sau fizice ale eroilor s\'e3i, mai ales a celor negativi.
\par \tab Ispr\'e3vile cele mai grozave ale eroului amintirilor sunt "trebu\'baoare", iar b\'e3taia dintre Paval \'bai Mogorogea, cu d\'e3rmarea sobei, cu spargerea    ferestrelor este numit\'e3 cu candoare f\'e3\'fearnica "cl\'e3cu\'ba
oara asta". De aceea folosirea de c\'e3tre Creang\'e3 a    diminutivului d\'e3   mai \'eentotdeauna o imagine contrar\'e3, de m\'e3rime neobi\'banuit\'e3 a dimensiunilor \'bai astfel, c\'e2nd popa Bulig\'e3 d\'e3 \'een stilul profesiei clericale, binecuv
\'e2ntarea tradi\'feional\'e3: "Binecuv\'e2nteaz\'e3, Doamne,      m\'e2ncarea \'bai b\'e3uturica   robilor T\'e3i, amin!", \'een\'feelegem ce cantit\'e3\'fei enorme de vin desemna modestul diminutiv      "b\'e3uturica".     Pl\'e3
cerea scriitorului de a    se juca cu    aceste cuvinte \'eel duce la numeroase jocuri de cuvinte, calambururi care exprima conducerea      p\'e2n\'e3 la ultimele consecin\'fee lingvistice a jocului logicii la personajele h\'e2tre sau anapoda.
\par }{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab Astfel }{\f168\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 opera lui Creang\'e3 apare ca o expresie      unic\'e3 p\'e2n\'e3 \'een cele    mai mici am\'e3nunte stilistice a unei concep\'fe
ii colective, populare despre via\'fea \'bai lume,  \'eentemeiat\'e3 pe mijloacele de realizare artistic\'e3 ale folclorului 
\par \tab Experien\'fea milenar\'e3 de via\'fea, felul de a g\'e2ndi   al \'fe\'e3ranului, transmis prin genera\'feii succesive, concep\'feia lui despre arta s-au \'eentrupat \'eentr-un om de geniu a c\'e3rui   oper\'e3 va r\'e3m\'e2ne \'ee
n fondul de aur al mo\'batenirii noastre.
\par }{\f1\fs28\lang1048\langfe1033\langnp1048 
\par }{\f1\lang1048\langfe1033\langnp1048 
\par }}