аЯрЁБс>ўџ RTўџџџQџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПTWbjbjUU d7|7|Њ)џџџџџџlооооооођђђђђђБЮ........шъъъъъъ$ Ÿ4]о.....Фоо..kФФФ.hо.о.шФ.шФФдоод." @ЛX ”ёФђђ–дд0Бдг–.гдФђђоооойHortensia Papadat-Bengescu Generalitci _i despre  Concert din muzic de Bach Alturi de Camil Petrescu, Hortenzia Papadat-Bengescu a contribuit la modernizarea prozei romтne_ti. Prozatoarea s-a format юn asmotfera cenaclului literar Sburtorul, al crui mentor spiritual a fost Eugen Lovinescu. Prin creacia sa, Hortenzia Papadat-Bengescu se plaseaz la confluenca tradiciei cu inovacia. Astfel юn proza Hortenziei Papadat-Bengescu se pot identifica o sum юntreag de procedee de o surprinztoare noutate: interiorizarea lumii юntr-o con_tiinc; exteriorizarea sufletului; autoanaliza (pers. I); personajul reflector; multiplicarea vocilor subiective. Alturi de aceste modalitci moderne, юntтlnim elemente specifice romanului tradicional: analiza psihologic a celor mai fine mutacii suflete_ti (pers. a III-a); interesul pentru social, pentru descrierea mediului, a societcii; interesul pentru construccia de personaje, personaje caracter: parvenitul, snobul, ipocritul, amanta, etc. Opera: Nuvele _i schice: Ape adтnci (1919), Sfinxul (1920), Femeia юn faca oglinzii (1924) Mici romane: Balaurul (1923), Romanca provincial (1925) Contribucia cea mai valoroas: Ciclul Hallipa- Fecioarele despletite (1926), Concert din muzic de Bach (1927), Drumul ascuns (1933), Rdcini (1938) Piese de teatru: Btrтnul Cea mai important contribucie este proza de faptur psihologic, prin care se dovede_te un analist subtil al sufletului feminin. Ciclul Hallipa Ciclul Hallipa este al doilea roman ciclic din literatura romтn, dup ciclul Comne_tilor a lui Duiliu Zamfirescu. Este vorba despre un roman-cronic de familie, care urmre_te existenca unor familii pe mai multe generacii. a). Preistoria familei... ...Hallipa _i a familei Drgnescu nu este prezentat юn roman, decтt sugerat. Юn fiecare familie юns exist un btrтn sau o btrтn, un юnainta_ a crui existenc trebuie ascuns cu grij. Astfel una din preocuprile noilor юmbogcici este de a ascunde originea joas, descendenca obscur. Astfel, indirect aflm informacii despre tatl Leonorei, care a fost perceptor la Mizil; tatl lui Drgnescu a fost cтrciumar; btrтna Gramatula s-a юmbogcit fabricтnd alcool din cereale; baba Smoala, prin numele ei, indic sursa юmbogcirii. b). Generacia urmtoare... ...reprezentat de Drgnescu _i Doru Hallipa munce_te юnc pentru a mencine _i pentru a spori averea acumulat de юnainta_i. Pe msura юmbogcirii cresc _i pretenciile _i paralel dorinca de a ascunde un trecut compromictor. Alturi de parvenitismul primei generacii, se contureaz o nou trstur: snobismul. Urma_ii primei generacii se preocup de salvarea aparencelor, de юnsu_irea unui mod de viac monden. Btrтnii, bolnavii, bastarzii sunt marginalizaci _i ascun_i cu grij. Modelul lumii mondene este Elena Drgnescu. Astfel ea ю_i face un adevrat program de юndatoriri mondene: ю_i fixeaz o zi _i o or de primire; copilul este crescut de o guvernant londonez; organizeaz reuniuni mondene, concerte, la care particip lumea bun. Toat existenca ei se desf_oar conform etichetei, codului monden. c). A treia generacie... ...cuprinde exemplare devitalizate. Reprezentancii acestei generacii nu mai trebuie s munceasc pentru averea mo_tenit, le permite o existenc de lux _i plceri. Pe plan sufletesc aceste personaje se caracterizeaz prin sterilitate, prin imposibilitatea de a tri sentimente autentice, profunde. Se pare c aceste personaje, care nu mai gsesc un sens viabil existencei lor. Pтn _i iubirea se reduce la satisfacerea unor instincte primare. Stpтnite de plictiseal, aceste personaje nu mai _tiu cum s-_i omoare timpul. d). In ultimul roman... ...al ciclului Hortenzia Papadat-Bengescu юncearc s gseasc o solucie de salvare prin revenirea la rdcini, respectiv prin reтntoarcerea Elenei Drgnescu la car pe mo_ia familiei. Revenirea este юns tardiv _i imposibil. Cel mai reu_it roman al ciclului este: Concert din muzic de Bach Юn acest roman interesul prozatoarei se concentreaz asupra cuplurilor: Elena-Drgnescu, Lina-Rim, Ada Razu-Maxenciu. Nici unul din aceste cupluri nu se bazeaz pe iubire, ci exclusiv pe interes. Astfel Elena s-a cstorit cu Drgnescu, pentru a ascunde o dezamgire senitmental, _i pentru a face o partid bun; Lina se cstore_te cu dr. Rim pentru a ascunde existenca unui copil nelegitim, Sia, fcut cu Lic Trubadurul. Ada Razu se cstore_te cu princul Maxenciu pentru a dobтndi un titlu nobilar unei averi cт_tigate prin mijloace dubioase de tatl ei. Dup cum sugereaz _i titlul, este vorba despre organizarea unui concert de ctre Elena Drgnescu, la care s ia parte familia _i lumea bun. Romanul nu are acciune propriu-zis pentru c romanciera cultiv a proz de observacie psihologic. Lumea prezentat de Hortenzia Papadat-Bengescu se define_te prin cтteva trsturi specifice: parvenitismul, reprezentat prin Lic Trubadurul, snobismul - Elena Drgnescu, Nory, Mini, Coca-Aimeщ, boala - Maxenciu, gemenii Hallipa, Sia. Hortenzia Papadat-Bengescu este prima romancier, care acord o atencie deosebit bolii. Ea nu este interesat de apectul clinic al bolii, de echilibrul fragil dintre viac _i moarte, ci este preocupat de echilibrul dintre fizic _i psihic, dintre exterior _i interior. Alturi de cazuri de degeneraci, ca Sia, gemenii Hallipa, romanciera urmre_te cazul lui Maxenciu, decimat de TBC. Pentru bolnavii din clinica doctorului Walter, boala devine un mod de existenc. Cu totul particular este situacia lui Maxenciu. Din momentul descoperirii bolii, personajul renunc la orice alt preocupare pentru a urmri toate manifestrile bolii sale. Юntreaga sa atencie se concentreaz exclusiv asupra propriei persoane, asupra interiorului sau: Pentru el interiorul era accesibil. Nu-l vedea a_a, cum vede chirurgul un trup deschis, юl vedea cu un fel de apuitate tactil ca _i cum, pe fiecare parte a trupului, sensibilitatea юi dezvolta mii de ochi, юntor_i юnuntru. Erau юn adevr acolo, caverne _i gropi, precipitri de ape ro_ii, vaduri pe care Maxenciu, ca un turist tragic, le vizita amnuncit юn fiecare zi... O alt trstur a acestei lumi este erotismul. Sunt prezentate diferite cazuri de la iubirea senzual la decepcia sentimental, de la deplina comuniune spiritual la gheaca instinctual. Elena Drgnescu Este personajul, care decine atencia romancierei, fiind prototipul lumii mondene. Dup a decepcie sentimental (ruperea logodnei cu Maxenciu), _i din motive materiale, se cstore_te cu Drgnescu. Fiinc rece, care se stpтne_te perfect, judecтnd lucid pe cei din jurul su, Elena-_i construie_te o existenc monden, refugiu dintr-o cstorie lipsit de iubire. Existenca zilnic se desf_oar dup un adevrat cod de obligacii mondene: ю_i fixeaz o zi _i o or de primire, copilul este crescut de o guvernant londonez, organizeaz reuniuni mondene, la care particip lumea bun. O alt modalitate de a evada din csnicia cu Drgnescu este muzica. Pasiunea pentru muzic are юns _i un aspect particular de diferenciere fac de ceilalci. Юncontestabil, c Elena trie_te cu pasiune muzica, dar reuniunile mondene юi dau un aer de snobism. Existenca ordonat юn atтtea constrтngeri mondene, atitudinea distant fac de ceilalci, pasiunea pentru muzic, de care face prea mult caz, o fac pe Elena reprezentanta snobismului acestei lumi. Cu toate acestea, prin cultur, sensibilitate, maniere, ea este superioar celor din jurul su. Pasiunea pentru muzic o apropie de Marcian, юn care se pare c descoper sensibilitatea, tandrecea, rafinamentul, care-i lipseau lui Drgnescu. Юn aceast fiinc rece, care ю_i stpтne_te perfect reacciile suflete_ti, iubirea fac de Marcian va provoca o tulburare _i o schimbare profund. Elenei i se pare c descoper o deplin comuniune spiritual cu muzicianul Marcian. Luciditatea, stpтnirea de sine se opun la юnceput invaziei iracionalului, dar treptat, Elena nu mai poate stpтni anarhia sentimentelor. Evadarea юn lumea muzicii _i iubirea pentru Marcian se dovedesc a fi iluzorii, nereu_ind s o salveze dintr-o existenc lipsit de cldura sentimentului. Dup aceast experienc intim, Elena revine la aceea_i calm netulburat, la aceea_i stpтnire de sine de la юnceput: din adтncul ei voinca urca ferm, sigur de ea юns_i. Organizarea concertului trebuia s reprezinte inicial doar un eveniment monden _i o modalitate de a introduce pe Marcian юn lumea bun. Ulterior, el devine o modalitate de a demonstra forca _i coeziunea familei, de a masca moartea ru_inoas a Siei. Lic Trubadurul Este reprezentantul tipic al parvenitismului; vrul doctoricei Lina Rim, tatl Siei _i mai tтrziu amantul Adei Razu. Юn roman asistm la o transformare spectaculoas a lui Lic Trubadurul dintr-un tтnr impertinent vagabond inofensiv, adept al amorului liber, lipsit de principii morale, юntr-un domn bine, viitor candidat al partidului conservator. Lic Trubadurul este un parvenit, un haiduc modern a crui pdure e ora_ul. Trecerea dintr-o categorie юntr-alta nu se face u_or; viclean, Lic Trubadurul ю_i vinde scump pielea. El rezist юncercrilor Adei Razu de a-l introduce юn lumea bun si юn familie; el accept acest lucru doar cтnd obcine un profit maxim. Ajuns _ambelanul hergheliei princiare, Lic Trubadurul prinde gustul luxului _i al banilor. Amantul oficial al Adei Razu se transform total: vestimentar, psihologic _i comportamental: trecuse pragul desprcitor al celor dou medii sociale _i prinsese gust s rmтne dincoace, unde-l condusese destinul su de parvenit de care destin юncepea s aib con_tiinc. Paralel cu averea, cu bunstarea, personajul dobтnde_te _i con_tiinca noii sale condicii sociale. El pтnde_te moartea princului Maxenciu pentru a-i lua locul. Probabil c va realiza visul amantei sale: ar putea ajunge ministru. Tehnica O scen semnificativ pentru юmbinarea procedeelor vechi cu cele moderne este юntтlnirea dintre Maxenciu _i Ada Razu _i Lic Trubadurul. Юn scena respectiv exist un strat exterior al discuciilor _i un strat interior al adevratelor intencii. Fiecare personaj disimuleaz - spune una _i gтnde_te altceva. Alturi de юmpletirea vocilor subiective, autoarea intervine cu apreciere: cci finreasa era cam avar& . Lumea romanului st sub semnul salvrii aparencelor. Fiecare vrea s par altceva, decтt este юn realitate. Pтn _i concertul devine o modalitate de a demnstra forca _i coeziunea familiei, a clanului. Departe de a fi o reuniune a melomanilor, concertul mascheaz interese personale. Cele mai rezistente pagini ai romanului se remarc prin analiza subtil a sensibilitcii feminine. 68: ЂІођЬ к  & 4 F t   В Т ш X ‚ ” Ш к є JZd‚FLNzАЖИцDJv – ˜ Р р"#1ђ3p5’5ЂD EG&GиHќH0JzJвM0OЪPњPQQTLTіьхнгнхЬФЬнЬФЬФЬФЬФЬФЬФЬФЬФЬФЬФЬнЬМЬФЬМЬФЬМФЬМЬФЬВЬФЬнЬФЬнЬФЬФЬФЬФЬнЬФ5>*CJmH sH 5CJmH sH 6CJmH sH CJmH sH 6>*CJmH sH >*CJmH sH CJmH sH 5>*CJmH sH 5>*CJ mH sH F68:ЂЄZ( Ъ Ь к „ ј &\bd‚FzАцDv Р Œ"м"о"њјѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓ$a$$a$TW§о"р"###€' (j)D+ъ.є3n5p5’5”5(:2<Ф@ЖCEGG&G(G^L4OўPQQњјњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњњ$a$QQxSPTˆVPWRWTWњњњњњјѓ$a$$a$LTTWљ CJmH sH Аа/ Ар=!А"А# $ %А i@@ёџ@ Normal5$7$8$9DH$_HmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font,U@Ђё, Hyperlink >*phџџЊ)dџџџџLTTW,1о"QTW-/0TW. )*,-3AGSZ^cdlnwxˆ‹•™ЅІЌ­ЖИУЯбвлмцчюяљў!"+3:;=?HIY]eist}‰‹‘’”•š›ЅІЖОШЫЯаимфъјљ(*89CEPRV\fr€‡ˆ’•œ ІЇБВЙЛУФЬЭжзрсьюѕі   %'+7@AGPVWabjnxzƒ„Š‹–šЃЅЎЏЗЙУХЫЭжиоюєѕїјў #)*,-12:CGHNPXahit}ˆ‰Œ‘šœЂЃЊЌЖЗСжмэѓєњ #%-/2367ABMNRSX\cdo~‡‹’“™ЇЈЏВИЙРТШЩабейпцьёћќ "#)*46:;@AGQX\cjst}~‚ƒŠ‹Ž‘’—˜ЁЇБВЙСШЩЫЮежрфшщѓєіў  !%&,067:=DIQTYZcdklsw|~„™š ЁЋЌАЖНОЦЧЬЮйксущєљњ  #'(15:<ABEFPSWXacjkty‚ƒŒ“˜ŸЁЅІЌГЙКМОФХЪЫжмхцяї        ! " * + / 0 6 9 @ A C D J M R S Y Z c g p r t u { | ‡ ˆ  Ž  ‘ œ  Ÿ   Ї Ј Џ Е М Р Ц Ч д ж н с ю я ѕ і џ       ! * , 3 4 : ; D H P T \ ] h m v w { ƒ ˆ ‰  ‘ ™ › Ѓ Ѕ Ў Џ Г Д С Т Ф Х Ь а е з о п ф х ь э ё ј      " . 8 9 @ B E F M P R S U X [ _ f h o p t u | ‚ Œ  – ˜ Ѓ Є Ќ ­ Д Ж О Ш б в з и м о у ф э ю № є ў      ( - . 7 ? G H Q R ^ ` n o v w € … ˆ ‰  ‘ “ ”  ž Є Ѕ Ћ Ќ Е К С Ф Э е з и п с у щ ђ ѓ љ њ     & - < B F G Q R [ ] e o q r x y ‚ Œ   – Ÿ Ѕ І А Б Д Ж К Л Н О Х г п р ф х ю я і ј "&)*.389?@FOVgopyzŠ‹“”–—ŸЂЉ­ДКУЧЯбкрэюєѕџ  $%)*./679:DGJKNOU_ghl|‚ŽІЇВЖТУЩЪдмцшьђѕі  !(/0239;=>FGIJQSYdmq{}ƒ†š›ЇЉЋЌВМУФШЪЮвнщяђљњ…)Œ)))Љ)Љ)Ќ)Љ)Љ)Ќ)џџusserDVDyD:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\romana\Hortensia Papadat-Bengescu - Concert din muzica de Bach (generalitati).docЈ)Ќ)@џ@€Љ)Љ)DЋџ Љ)Љ)”џР{X (Њ)@@@ @@@<@TџџUnknownџџџџџџџџџџџџ_‡z €џTimes New RomanGeorgia Ref5€Symbol3& ‡z €џArialа‚DlУ‘&Z"IGЪ#L!„ЅРxx€0/**„џпHџџusserўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0PˆœЈДРд ф№   $08@Hфssss Normal.dotusser.d8seMicrosoft Word 9.0@@L$гžТ@9”ёФZ"ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ь hp€ˆ˜  ЈАИ Р ЭфhhometlI/*   Title  !"#$%&'()*+,-./012ўџџџ456789:;<=>?@ўџџџBCDEFGHўџџџJKLMNOPўџџџ§џџџSўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFЉ† ”ёФU€1Tableџџџџџџџџџџџџ3гWordDocumentџџџџџџџџdSummaryInformation(џџџџADocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџICompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџЉ† ”ёФЉ† ”ёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq