ࡱ> 7 JbjbjUU B7|7|AlZZZ8l<"   lllllll$m p9l-|9lf  flfffW  lflffll  1nZfll|l0llpfplfConstantin Noica - (12/25 iulie 1909 4 decembrie 1987). Nascut n localitatea Vitanesti, jud.Teleorman. Cursuri la liceele Dimitrie Cantemir si Spiru Haret din Bucuresti. Debuteaza ca liceean n revista Vlastarul (1927). Cursuri universitare la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti (1928 1931). A fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a filozofiei, membru al Asociatiei Criterion (1932 1934). A urmat studii pentru specializare n Franta (1938 1939); doctoratul n filozofie la Universitatea din Bucuresti, cu teza Schita pentru istoria lui cum e cu putinta ceva nou (publicata n acelasi an, 1940). n anii razboiului este referent pentru filozofie n cadrul Institutului Romno-German de la Berlin. Editeaza, mpreuna cu C. Floru si Mircea Vulcanescu, patru cursuri universitare ale profesorului Nae Ionescu si anuarul Izvoare de filozofie (1942 1943). n toamna anului 1943 i este respinsa participarea la concursul pentru ocuparea conferintei de Filozofia culturii si a istoriei. ntre anii 1949 si 1958 are domiciliu fortat la Cmpulung-Muscel, iar ntre decembrie 1958 si august 1964 este detinut politic. Pretextul procesului politic nscenat n 1958 a fost punerea n circulatie restrnsa si discutarea volumului Histoire et utopie, de E.M.Cioran. Din 1965 este cercetator principal la Centrul de Logica al Academiei Romne, de unde se va pensiona n 1975. Ultimii ani din viata si i-a petrecut la Paltinis (Sibiu); mormntul sau se afla la schitul din apropierea Paltinisului. n 1988 i s-a acordat Premiul Herder, iar n 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Romne. "Daca spiritul are realitate, atunci el trebuie recunoscut ca atare n orice ntruchipare a lumii: n pomul acesta, n curba acestui deal, n forma norilor. E nsa insuficient a vorbi n aceste cazuri de un << spirit >>generic, prezent ca un temei abstract n toate. Pentru a fi eficace, el trebuie sa lucreze diferentiat de la un lucru la altul, sa fie n adecvare cu fiecare obiect sau fiinta a vizibilului. Trebuie, cu alte cuvinte, sa ne reprezentam spiritul ca pe ceva specific, iar nu generic. E un fel de a ntelege mai bine problema unui Dumnezeu persona Andrei Plesu Jurnalul de la Tescani, Ed.Humanitas, 1993, pg.36-37l" Ca nu suntem tradusi ? Dar avem bucuria culturii, si poate o vom trece si altora. Nu e nevoie de un cntec ncapator ct lumea, ci de un simplu cntec ncapator. Trebuie sa-l cucerim n fiecare zi, la fel ca libertatea (Faust II), la fel ca civilizatia. Nulla dies sine laetitia, asadar. Constantin Noica Jurnal de idei, Ed.Humanitas, 1990, pg.294. 1909 Se naste Constantin Noica, la 24 iulie, n localitatea Vitnesti, judetul Teleorman. 1928 1931 Se nscrie la Facultatea de Litere si Filosofie din Bucuresti. Dup absolvire devine bibliotecar la Seminarul de istore a filosofiei. 1940 - Dup studiile de specializare n Franta, si ia doctoratul la Universitatea Bucuresti, cu teza Schit pentru istoria lui cum e cu putint ceva nou . n anii rzboiului este referent pentru filosofie n cadrul Institutului romno-german din Berlin, editnd, mpreun cu C. Floru si Mircea Vulcnescu, patru cursuri universitare ale profesorului Nae Ionescu, precum si anuarul Izvoare de filosofie ( 1942 1943 ). 1949 1958 Are domiciliu obligatoriu la Cmpulung Muscel. dec. 1958 aug. 1964 Este detinut politic. 1965 1975 Este cercettor principal la Centrul de Logic al Academiei Romne. 1975 1987 Ultima parte a vietii si-o petrece la Paltinis. Filosof, eseist, erudit poliglot. Nscut la Vitne_ti-Teleorman. Cursuri liceale la Bucure_ti, cnd debuteaz n revista Vlstarul (1927). Urmeaz, ntre 1928-1931, Facultatea bucure_tean de Litere _i Filosofie, cu o tez de licenc despre filosoful Kant. Studii de specializare n Franca (1938-1939) _i doctoratul n 1940, la Bucure_ti. Referent pentru folosofie la Institutul Romno-German din Berlin (1941-1944). Dup rzboi, nu a plecat n exil, ci a suferit cumplit prigoana regimului comunist. A avut aproape 10 ani de domiciliu forcat la Cmpulung-Muscel (1949-1958). Este condamnat la 25 de ani de nchisoare, din care execut 6 ani, fiind ntre decembrie 1958 _i august 1964 decinut politic. Este eliberat din pu_crie n 1964 _i, dup pensionare, n 1975, se stabile_te n apropiere de Sibiu, n staciunea montan Pltini_, unde st 12 ani _i moare la 4 decembrie 1987. Acolo este _i nmormntat. Lucrri importante: Mathesis sau bucuriile simple, Pagini despre sufletul romnesc, Rostirea filosofic romneasc, Eminescu sau gnduri despre omul deplin al culturii romne_ti, Sentimentul romnesc al fiincei, Devenirea ntru fiinc s.a. S'a nscut n Vitnesti-Teleorman pe 12/25 Iulie 1909. Studiile primare n comuna natal, dup care pleac la Bucuresti. A debutat n revista Vlstarul, n anul 1927, ca elev al liceului bucurestean Spiru Haret. Dup finalizarea studiilor liceale, C-tin Noica urmeaz studiile superioare la Facultatea de Litere si Filozofie din Bucuresti (1928-1931), pe care o absolv cu teza de licent Problema lucrului n sine la Kant. Membru al Asociatiei Criterion (1932 - 1934). In anul 1938, odat cu declansarea prigoanei antilegionare si arestarea a mii de legionari din ordinul noii dictaturi instaurate de Carol al II-lea, mpreun cu Emil Cioran (prieten nedesprtit), C-tin Noica pleac la studii de specializare n Franta. Se rentoarce n tar n anul urmtor, sustinndu-si la Bucuresti doctoratul n filozofie cu teza Schit pentru istoria lui Cum e cu putint ceva nou, publicat n 1940. La 8 August 1940 a fondat revista "ADSUM", numr unic, n care C-tin Noica semneaz articolul manifest-legionar cu titlul: "Sunt de fat", preambul la evenimentele ulterioare din 3-6 Septembrie 1940 cnd izbucneste revolutia legionar care are menirea de a dobor criminala dictatur instaurat de regele Carol al II-lea, alungndu-l cu aceast ocazie de la putere. Numeroase colaborri la ziarele: "Buna Vestire", "Cuvntul" s.a. A fost referent pentru filozofie n cadrul Institutului Romno-German din Berlin (1941-1944). Supravegheat ndeaproape de agentii securitatii comuniste, Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani la Paltinis, unde s'a stins din viat pe 4 Decembrie 1987, fiind nmormntat la schitul din apropiere. S'ar putea scrie o pagin neasemuit de adnca asupra neamului nostru, pagin al carei titlu s fie: "Somnul n Istoria romneasca". Nu sunt multe neamurile care sa fi fost att de aproape n ru sau n bine de odihna cea mare si de nefiinta. Fara sa vrem, de cele mai multe ori fara sa vrem, noi am trecut prin toate modurile somnului, de la marea letargie national, n care am trait veacuri de-a rndul pn s cptam constiinta de neam, si pn la adormirea celor buni din mijlocul nostru. Somnul ne-a mntuit, adncindu-ne n noi insine; dar somnul ne-a si paralizat, pstrndu-ne prea mult in noi insine. Iar in aceasta viata nationala, din fericire ca si din nefericire amortit de somn, Ardealul a reprezentat starea noastra de veghe; iata, n doua cuvinte, rolul pe care il descifram n spiritualitatea romneasc. Fiecare natiune si are un smbure de viat, un smbure originar de viat. La obrsia fiecarei colectivitati istorice organizate se ntlneste un centru formativ, prin dezvoltarea caruia sau prin alipirea la care se realizeaza cte un organism national. Unitatea politica si nationala a Italiei se face n jurul regatului Sardiniei, dupa cum -iar exemplul acesta e nc mai potrivit- fiinta Germaniei se ntrupeaza n jurul Prusiei. Ardealul nostru a putut fi considerat o Prusie a Romniei. Stim cu totii ca nu n jurul Ardealului ne-am nchegat noi ca stat national, ci c Ardealul e cel care s'a alipit Tarilor Romnesti. Dar daca asa s'a ntmplat n ordinea de fapt a Istoriei, pe planul spiritualitatii romnesti centrul nostru national este Transilvania, n acea "nvtat Transilvanie - spunea cndva Balcescu -, azil vecinic al nationalittii romne". Spiritualitate romneasc. Ctiva se ntreab, poate, de ce ntrebuinteaz unii, mai ales cei tineri, termeni att de rsunatori si poate nu tocmai lmuriti cum e acesta chiar de spiritualitate. De ce spiritualitate si nu viata nationala romneasca, sau orice alta expresie de rnd? Si cum de putem noi spune: n istorie, unirea Romniei s'a facut prin alipirea Ardealului la  HYPERLINK "http://miscarea-legionara.com/harta-romaniei-firesti.htm" \t "_blank" Patria-Mum, dar n cmpul spiritualitatii romnesti unirea se face prin alipire la Ardeal, de parca Ardealul ar fi Patria-Muma? Noua asa ne pare: ca, ntr-un anumit plan, Ardealul e patria-muma. De la Ardeal am primit si nou ne trimitea Ardealul tot ce a avut el mai bun; ni l-a trimis pna la srcire de sine. Istoricul nostru Xenopol descrie undeva, in "Istoria partidelor politice n Romnia", un lucru care e simbolic pentru raporturile Ardealului cu Tarile noastre; felul cum a trecut elementul nobil din Ardeal n Trile Romnesti, n secolul al XIII-lea si al XIV-lea, constituind aici nuclee de state, dar vduvind de clase conducatoare locul de unde acel element nobil pleca. Iar, n timp ce Ardealul, lipsit de clasa conducatoare, cdea mai lesne sub stpnire strain, Tarile noastre se constituiau ca unitati, pe ct posibil independente, tocmai cu ajutorul grupurilor conducatoare din Ardeal. Prin urmare, Ardealul era cel care mpingea Neamul Romnesc catre Istorie. Dar, cnd spunem spiritualitate, spunem nca mai mult dect ca Ardealul ne mpinge catre Istorie: spunem ca el e sortit s tina treaz duhul romnesc in Istorie. De aceea aratam ca Ardealul reprezinta starea de veghe a romnismului: acolo, in laboratorul sufletului ardelean, ni se pare ca se constituie tipul viu de om romnesc. Si poate ca acum suntem n stare sa limpezim in ce inteles vorbim de spiritualitate romneasca. Cnd un popor se lupta pentru buna lui stare, pentru nfrngerea tiraniei, pentru unitate sau pentru independenta, el face succesiv: miscari economice, sociale, politice si nationale. Cnd insa se ridica spre a da, dincolo de toate acestea, si un alt tip de om, un tip autentic de om, atunci face o reforma spirituala. Toate revolutiile neamurilor, fie ca sunt economice, sociale, politice sau nationale, sunt facute pentru oameni, pentru cei multi, pentru binele tuturor. Reforma spirituala nu e pentru oameni, ci e pentru om. Ea nu se multumeste sa capete ceva pentru toti; vrea sa ceara ceva de la fiecare. Pentru ca tipul de om romnesc se face in Ardeal indrazneam noi sa spunem, ca acolo e si centrul spiritualitatii romnesti. Dar sa luam un exemplu: ascensiunea poporului nostru spunea cndva Balcescu, in studiul sau "Mersul revolutiei in Istoria Romnilor" s'a facut pe mai multe trepte: poporul nostru a pornit de la rob, s'a prefacut in serv, apoi in proletar, in posesor si "acum spune Balcescu zvrle cea din urma exploatatie si este a se face proprietar". Ce se desprinde din cuvintele acestea ale lui Balcescu? Si un sens pentru lupta sociala a romnului, desigur, lupta care i statea att de mult pe inima marelui nostru vizionar. Dar se desprinde mai ales intelesul unei ascensiuni spirituale. Poporul nostru, din ceasurile cnd incepea sa fie popor romnesc, pleca de la robie si avea sa poarte ctava vreme in el stigmatele robiei, devenea apoi serv, adica rob cu raporturi contractuale fata de natiunea dominanta; ajungea proletar, adica ins fara jug, dar si fara bunuri; devenea posesor, dar fara constiinta si libertatile celui care poseda spre a nazui, dupa gndul lui Balcescu, sa devina n sfrsit un proprietar. Si proprietar a ce? a unor bunuri materiale? Nu numai att. Ci proprietar avnd independenta morala si ncrederea n sine a stapnului. aceasta vrea desigur sa spuna Balcescu: neamul nostru se ridica de la robie pna la constiinta de stapn, pna la demnitatea, drepturile si raspunderile stapnului. a avea constiinta de stapn iata ce nu ne-a invatat intotdeauna Istoria, in cutremuratoarea ei desfasurare. Un tip de romn cu constiinta de stapn era nzuinta lui Balcescu. De ce n'am spune? Ea este nca marea noastr nazuint. Spre a avea constiinta de stapin, trebuie sa fii sigur pe drepturile tale si gata sa lupti pentru ele: sa fii permanent treaz; constient de o misiune si nemultumit ca nu esti ntotdeauna la naltimea acelei misiuni. Tipul de romn nzestrat cu o asemenea constiinta de stapn mai ales Ardealul l d, n laboratorul su national. Nu pentru ca exista, acolo, trufia romneasca; poate, dimpotriva, pentru ca ntotdeauna a existat acolo nemultumire romneasc. "Marii invatatori ai ardealului scrie Xenopol in istoria sa, vorbind despre Samuil Micu, Petru Maior si Gheorghe Sincai marii invatatori ai Ardealului trageau, din adevarurile pe care le scoteau la lumina asupra originii Neamului Romnesc, o invatatura pedagogica, bazata pe desteptarea unui simtmnt foarte puternic de moralizare, simtmntul rusinii, dojenind Poporul Romn pentru caderea lui att de joas, cnd el se cobora dintr'o asa mndra obrsie". Sentimentul de rusine, cum spune Xenopol, acest simtmnt ncearc uneori pe cel cu adevrat constiint de stapn. Cum sa nu-l umileasca pe romnul dojenit de Petru Maior, ori de Gheorghe Sincai starea n care l adusese istoria? Iar, ca si Maior sau Sincai, intreg Ardealul a dojenit si s'a dojenit pe sine, luptnd, nazuind si razbind. Functia spirituala a Ardealului e de a nu se mpaca, de a nu consimti, de a nu se asterne somnului aceluia care acoper att de multe etape din Istoria noastra. Nu din dragoste oarba, pentru altceva face el asta. Dar din constiinta ca virtutile pe care le-a deprins romnul dintr'o Istorie umilita nu pot fi si cele care sa-l nsufleteasca ntr'o Istorie triumfatoare. Functia spirituala a Ardealului ne pare ceva limpede: omul romnesc nu poate rmne acelasi si cnd e rob, cum spunea Balcescu, si cnd e stapn. Spun unii c romnul e o fiinta tare nzestrata si ei cred ca sunt patrioti atunci cnd spun asa. Dar uita ca, din zestrea sa de insusiri, Istoria noastra aspra nu ne-a ingaduit sa desfasuram dect pe unele: anume, pe cele care tin de pasivitate. asa, ani ntregi, s'a ludat ngduinta romnului. Dar e o toleranta de stapn, toleranta fata de ceilalti a insului care are taria crestina de a-si iubi pn si dusmanul? Nu ntotdeauna. E si slbiciunea de a sti c nu te poti lupta cu dusmanul, iar atunci te multumesti s nu-i impui tu nimic, spre a nu-ti impune el nc mai mult. Dar luati cumintenia romnului, luati capacitatea lui de a rbda si a ndjdui, sau toate celelalte virtuti laudate de cei care au interes s le laude, si vedeti ct pasivitate, ct somn romnesc zac n ele daca nu le prefacem n virtuti active, de stpn. Semnificatia spirituala a Ardealului este, pentru noi, cei care nu facem parte din el, ceva determinat: de a traduce pasivitatea romneasca n termeni activi; de a face pn si din asteptarea noastr, pn si din mpacarea noastra o form de lupt. In alte cuvinte: de a preface negativul romnesc n pozitiv romnesc. Despre Tara noastr, un cronicar, Simion Dascalul, exclama cndva: "Tar misctoare si neasezat!". El voia s spun: Tar pe care strinii o tot calc, ale carei graniti se tot schimb, care nu se mai asaz o dat n albia ei de viata nationala. Dar, cu ct in afara Tara sau Tarile Romnesti erau mai miscatoare si mai neasezate, cu att nauntru, n lumea spiritului, romnul se ntepenea mai mult. Ca sa poata rezista puhoaielor pe care ntruna i le azvrlea Istoria n fat, romnul a trebuit sa se nclesteze si s-si pstreze firea, Tara era miscatoare si neasezat pe dinafara, trebuia sa fie asezata si statornica nuntru. Asa a trebuit sa fie, si asa a fost. Dar au venit timpurile si vor mai veni timpuri cnd Tara, asezat pe dinafar, va trebui nsufletit dinauntru. De timpurile acelea va trebui sa fim cu adevarat vrednici. Iar nvrednicirea romneasca nu se va ntmpla dect ntr'o directie: prin alipirea noastra spiritual de Ardeal. Mathesis sau bucuriile simple (1934), Concepte deschise n istoria filozofiei la Descartes, Leibniz si Kant (1936), Schit pentru istoria lui cum e cu putint ceva nou (1940), Dou introduceri si o trecere spre idealism (1943), Douzeci si sapte trepte ale realului (1969), Rostirea filozofic romneasc (1970), Creatie si frumos n rostirea romneasc (1973), Eminescu sau gnduri despre omul deplin al culturii romnesti (1975), Desprtirea de Goethe (1976), Sentimentul romnesc al fiintei (1978), Sase maladii ale spiritului contemporan (1978), Povestiri despre om (1980), Devenirea ntru fiint (1981), Scrisori despre logica lui Hermes (1986). PAGE  PAGE 9 =a N?A,.[]"$$^b^bȻ㧐㧐B*CJaJph-0J56B*CJOJQJ\]^JaJph'0J5B*CJOJQJ\^JaJphB*CJOJQJaJph6B*CJ]aJph56CJ\] 5CJ\ B*CJphB*CJaJph5B*CJ\aJph.>o>x{ ~ ` a  $]^a$ ]^ [$\$]`$pdd[$\$]p^`a$JJ IJKLMNA.]$$Yz $[$\$a$$a$$a$$dd[$\$]^a$!#$XYy z "!#!!w"x"**g*h*s*t*HH(HmHvHHHHH II2I;IcIlIIIIIIIJ(J;JDJZJcJJJJJJƽҹ j0JU B*phCJaJCJ6CJ0JB*CJphjB*CJUph B*CJph6B*CJ]aJphB*CJaJph!jB*CJUmHnHphu@ #!!!!!(=HHJJJJJJJJJJh]h&`#$$7`7a$$[$\$]^a$ $]^a$ $[$\$a$JJJJJJJJJJJJJ B*ph0JmHnHu j0JU0J 1h/ =!"#$%F)F~r%nx;T3cPA?9AQ Ē[E,bHYHeېG*m$~VNTʗTiŢ/:: hU .eVtm#*_sߊ˖0.lVRD/1UaP3йzU"Wa!ؒ`wkgII9fC~JpEy9c_C<7'k1x^iS5Fk/<ž ʹ1%%֛mBV0GYOO7{+peOʼz\{D᲏]tm)`(n]wlO^խ M5gObo[ɭib]8+g|S|oE&`Hd5H#y,†92C? V=1"`]^Cdl* q G5PWb=:sOjY 0HP~'hħ|W\/#u 2d_jC2DzO! StT7 6:`nsv29H|(RIjk9 획d9nH&l)# rj~~{,p"o:/Ҿ.z 8[+<x<о>KŦKusJ'zO^~2k7Ѵn$۟yLOKЕlicA}{uOڛl+{g*mZ\_= RnXD3|xj){ CFz^㯅~,`7[+thᷳ>7/|@q|#A'Ak5:Yd.??m{ S8XYY̯=i2W5k.W!@c%v,0ȥG>|VS]Ks<ڸOui* !;>5;i5|۠]%ƅg:B< gJ$ &+td'>qҡK(/>i&no8)İhebxǘx nc3^mXνG?ieomUs1Z/O n l9_|;?P N`9Guמ=ֵ_5$a/bNj>/-C^o.kO~$byH8Zq2gF3'5vm- ǽthFP\(PS5.j' rzԎ{W=Ww$J;d#ҺHv|vط^g𮁹osAm|C#<ϯwi-A2`ÏQ}1>4QqZ7d< [_SU23 CGhuQo3kYͥBMme u?ڏ{ˈn-]3ws@$J·ױC^9ڒ]}f;%!ܥe!fɩ\Jg9*՞{ϸI خCY(X%L]3:=/ҧeSkwc}9@Zܷ?D_b1?<^IܒELtk\L6޿9=ʞXI2Ī TqwGWk) ( :mj-؀Ŕr =w(8դ6x57yUi3ga՜ca_^ [ts_Y1I_߳irj ^F{n; Ƒ|ye;2 Oָxfq\#rkoVObJ,q"ihMVŁ8=pu݋PϽe¿ 5Z[U .,v|6 D@] Un⦍^$iaV ӑ׹<簃@,lx?~jkbnj8w!٤[f?ʴ{r3}(-)3$0 CU3q3SV%℗W*'R+t6HV' A?g[}2/[KᲯG=ؾ:~Kxmbe?돈Y{qw/+ۛ5S^Vֱ<8f1?5N+$+٦xE_R[GZOiVkCBA{-$ pu#ulv!ЭXn݃@dd\g֤ScԿw5wz ?QgkWto-5ma%f!$c򯇵 DVe OZA(P0ox t~8?;j1kkWգD|:?ϧc-[ &Fs믗Gf$%rW"]8Y%T`JKN2{9@&Y{ztdҤQ׊E![ R%qTfD W?yO^H$/4g<.>xVlvx?/5kmBaf8QWᯄmt"cs>OckLZA0ï93_)7SS8 q7OF0ׯ.633+"s5Br}E h<~giu&ёN/'֑A=i‘P&ФgOWw@=T,8WD&ȕ c44 tcqn~ Mޱa Yc\u'\/oc s%|JDϗ$s^iD֭dl8VnO#,*nkj7 ׊ݜ'HXӭ7iZ]y4n݇jH)T3QFigc֗wLTGb84x"1>B#޿|UtZ)Ȍ2`W?ş_u t빷u~<iu 8ⶮHwiH*T}޼j$`3MvD!€r2qږ +ԐdZdvvhwsȯ+{̑JEټLm'z絭N52}i0zHے9xei#d;=(qlnnmS==xq#> ֞[jҾ$h˓x(U.|`⥢*p4JҨ\E>hU`9T1 ڻb)r\lgz뵓,C+GҬ~9>Ư t-AI}2ʮߢ8O X_Pӭ2)%Ys3ztUcK2|l׿Џ>'KX։QCIv.+õ7"`daCv'7մ-$k1RI<*/~BvT#/˜mr0 FqM8pű7`b('94̈@"PJWҍܩ W:GDϛ.tWQE!`'E7BΙBwYII#y9ǽl,αٺ(~\5\]+|UPYeǶ?Et%mT}{#yuB$'zny<, ơsZ U8}G)U-&)wiR$oO5V6EPc yp &qƜ99p? TAɥۂH*x_U"^1#hulwuC@Is^sx>,ܠz 9YE4ۚ$\"`V$4נp?T*lR Fl(ᔌ3NԞa (GZh^pG_ZE )OɆ#+Cӊʿf mkQ)ԙBpEcvb0drtE4kX`h1+Xv0 >]@ t[,)"\S*>?ZlmDє9 | VmI>Z`8*y9Ǫ46rAmĄ=|խjAn@~?$rD,:ѐH`q*GCќcҕNt#oԿ_gQ#&O9i$xW9tДiko !D.' ;oo=Sᮻ&@$uQ\f=)U:sIYy8Jb+ P'Cӎh_w}ii1)f54R)% c^\ſgÏz 9?>Eb U!w9]?_V ๡W /s?QG/;[aSw"M>TO&db:zoFGvǷ_oa{℆_4Lneql|6NVu|܌'J&VY Oj5+3H89}ͭ\I)8VN05=Ce]{׃xxUd*W}@ i-a vɆiy^=xtDv^`iK?KZ{BOiw? b)yi%vnzՅW0HM2mB1,戠c,6w6H+QpRpI!20 5.4]3jV[x<Cwk{,7U'!Y;DKZҋ^"gwZfcLXVē3=j9+YS`XبB{=X>j7/[ۅ+g ;ԗ&4$9$0xn=]o˻q?^ivr!9Ǎ]iXRcu[ χ[wh*F8Y캕ܒ%j;xLVɑU+1^FX-425d Z|MhWsDer _zrK@:}mGv4 Cc6VPA~XŒ1ulxy%kuʙ~lQO #>JJ!z폏XDg?j)R O{(\" ݬ?}$)uSOT3J3?e#F xvj̀1D EKHIQKIMY!NgZ- s ^vWxO} ԴXwقA~x`[xD/o<< #8{KƞvC`,ϸ:O!xѴcb wF{~>>?jI\’/K^:UT ##ɯcq)8Wn(#~9J zќh4u4ɐ0 #Fʮv4VeMOڬ`@^x_KJK8eUyZ⣹Idc}7zW#g-LMcu s|]Cfτ2s1^ &EܬE̍"3ޟ>e*Px5_W-nϿ*޼wGW2`BY7t9c6Ynmd"98+ּF^Oɼ0; .oZy nV/ny An.\dg'mRa!4<َIYcڃ 8?JIxrm䌹 ӟzsᯇoi'Ei?>[+ۋ 0<}-Or[vNy84]w0lb*͵Ʉ { $lx$t{Ww}1dhIE+*caҲжvQj ?=9F`imdב :F{!D16 `1zp^kxE& 5{ +cۄ2N>_kP{Btw.N `x⿈@w}q$`mTw8Bk2<5_X8ӏz~C|U _*-ZE*?\ßZq#s]iO8_Y晪W0舀I>ωQxin?'|۩Hu;?x8885 N?*n$iF:Lc|R0 R+[7as~Üa}EH=ҫ3J2  @8yl6>}'$' tǽ* گEv $Ee9RC_NhEҳI#vu4 0H1q_4+Xij[΄rߌ_hҝΈ?j#/9a_!؟Oh@L 2Ҿ F2HV+O:\mIcXmZ(%1ā1>R C$STYp{_M*GY6үϯ3_*_<.>euu$#+rH7Q&3͐=I0?ZpRH4O(ҐN2q֜a@;A94A<FxJIP?*}O@wc],XFぜfФy, 6dW"*HN5Z]@lf,jFc?ft+su%N +ֿi K>.Q$J3.py~7~|˿j "G=WF,r鲑7CGTŽZd!|C9k!JF[n~ nI8ޝ8PCc'8QӚ)*0!Lh/M!==Tns֐ziJyrKtXBh [:+AȈd=IoAqi2TFy*xfo6ud Fto1$c?Z̕HXt$*0҅uG҃28#hyn0p =fZ÷Ap>^~$j]/$  hw2(cg<C9P{W_^ҧޮI,݅~b~ߵ=H܆dnOy/om>߿wo)$  q?ؤI+TpzJEՎ'd9>I9$~/ǣĚ-y(iUFUNy~4x3@ƃ>]ډ&Lt?^Sv!5YfdS*ax995I?(o Bi6McLba~??lo1}<6< I)o#RFϐzf'h'7 _/F( {xssJ3q@n/ }([)OA!Nڔ_&QNs^$ *Y!{~}?A]+}v=qW~PbhXZRl[^ 夒6'<|'1Pqҟ?~17[&M| v{W|G|;+sYj d|(y)6KH@O_5rqKo# ~VvP;aUW$_8 TӘ]]ǖ,1?VKkh58e7pzc<:r\ۛ͟wњZE;翧_ҿ>/!=nj< C" sjalNiO Ң )H+L8gcFj@Ij[(Yzυ64t\ #oWMakg-f8%#UF +␇S^;9$`WZ-kR=+OB{cf6$7b+׾|`lnL}HWO627]GKgo ~W _c)9<_u22jV6ȏ+omZ=Au1ҭ؊g~gd.ۏ|;ÖQ:DcX^8$#ǜ|C|;C\,R)s}+c=ΝbO؜}{k;XfP0@' lpiGniA)!Ɛǵ!%@jwP8H1vG✧X c] }dg>roi GvOY&ҧmcY]v=?9Ė>c6c^O~+g/ǭ/@3(US8>_kޫqd֑JK"1ϧ72Iqt\y;pќTw:D9 ׳|,+ ;=8?sm|?f ̏('{_jw5 DF2<2;֯]|73h:iq;1#޾>0in!Ad @,}λF>Pa1_?|pk2.=2?8~*~Zƒ=Fm>Q+YoK39,:TQݹD0tzxTG O_]* AP*W~!hoAX:ׇ/i-^ Ȥk0T\=}HN<̦*hi8>oh+lmkj#8R6P:j+zh\dSHqY:KD1)!R%E?0=}sO>>޻aM(Wߋ<=.[Hrzp985Xzzg*'ڜs`[10[[.uyw1N>+tKgi܂}O~xE엓rzՔ,\ۊc_E{al\ |_yCH9椴+GQn1(mgYvquQ6\럳|9IJYkWq7 O=|a^|Iu<(v3k{O?B` Y.f-~?Q7/zGZ\ ҿF;Ūip)=/Fdesgֵ]w?2m[yf]rdMTM?֛i[0r{UXmmC 3ʿ-mؾS.oLTt$zj|=wZ)q?7 q]5(cPI՞ UT?/7|}+ cUd]?Fz??߲|y\$4r[ϥ~r]Y,SEgoI#I" k γkڹx20<__Nώ:4YXܞ1W_u40p!0@ ="q 2:U/Z1H8'M.i2sPidbM>0x:?x2PDeUTf#'f5 H`Żx>GM]̃v>\%ųC+#}qP⴦OR)9W|%Us3YXJo-WFEJ")kryq }ͪr| Y8fS;Eϧ"ɭAq={뵇FbHrҾmu;F'i?^b{{cEcXdgm"sH1]O//uX-mdrB+٫u{]o7K#@:}~Fq6)\{W+GZxeç_:V͍͘sq47潛OoZ>,]G( ӟgHn,w0cϩNF1*0dx4m4LTdsZ[f3aM!cA*e8P~r95 Ή(Bqlc8A[*>"ŴV7dtW]oˏj<;?uhvؼzO5]Anc ï9=vrs֒B!l>n\_TW$W~uo%8%m:Vl9+FWsCq 7#YA3f[wA?yv?Sz}e r:s~mn!qr2 W٠F wy-FJFIFLEAD Technologies Inc. V1.01 4"@.0&4LCPOKCIHT_yfTYr[HIijr}Qey>"">WIW  }!1AQa"q2#BR$3br %&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyzw!1AQaq"2B #3Rbr $4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz ?€&Qju P 3.ӔÊX8MiulErNr(j jրԝ+@ڞ(Ϋ~+ iS&Lr~5йah)-!\pEAJ4D @9^v2:d9PG4@yEη;)S #x hG#h!~F t*4is=dQPiYlPL(Q*@9 :dT_A :>A7 fP#SP|@z'sm+Zܠ :v4n 0f,I.APayJs`b!2(XlthC04A2 u xbF$dPt4q"9?Xf+s&C;@1MN9(RP᳁m&maoou'OTQ=Ma@S$ ޠjU@7l珕KĖ&) }}h;O!V(S!S<[7a>IP`hmV8f].va>xvs yH />ƀ.V[ۻ|h ktd;ЯGFMib:@ g@GK#M=:PuX^'=(&,w9W snvcnր.xꣃ@l`Lv4/v=Y.HJJPz}tؔ$@h5n Lg @!hyu rSyE]66:s@: ~Vv--x`1@nXxԎ"9>ho h@O")RI a P ؔ#09@(2 (% hP@ KK9 착<|# )S$C@uʝ)'v aP6BPlP:t?3 T%AnuEE²h(@P@ rt W y ր*_B"ܼrc@ 5HG =YEDX CCNͺ7(K]3=-œf7iqbFI4[QBcIrќހ/q-R? 4{ P%@P((Ҁ6CDb8Cנ/+?ʀ80H (>P(vg>.FmaxzеPҬhܵ͢bo1EK?}HSHʬb4b|(\1S6b?u]:E2 ( ۞7nPs e0Dj|?,:tdL@*,9 P%P @TephE9h#0NLHO-Ʌ2@e7v<gg #m/NͰXr3NS[ > Kr{cäe=PHv@ ߇86ԖUOOq@tR aU<} <8&9P:rB; BYPxb\&Ĺ'+g#Bx9 b)\V0?|ր-Ž[<pp*D (7Q,|Vw7="0p;P9%8@Ss@ 4A$>gLP Er@\<`VhSiCs0qL i4#Ҁv(٠FN9;1XsJFIF,,LEAD Technologies Inc. V1.01 4"@.0&4LCPOKCIHT_yfTYr[HIijr}Qey>"">WIW  }!1AQa"q2#BR$3br %&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyzw!1AQaq"2B #3Rbr $4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz ?Y~afhx^) t/oh2w>@  (cQNH#F@=m{`P`Y6g8Tnb[<laҘ^ >nVr:a=3@EeW (+{PDBۻc@ -b)E@m$⁒r8ϥ @8s[GLAK?r]rI^Ґ++F0=ZDWxP|12ץp"#4)g#4/Ń:1@R0=3N5- Pz M&sQX4h-0S#/`bS08@d@1C.39#;Ґ0܄,31Ӱ(۽XsLC @eIrh  =xM( 9#tO/>Fc*B'cD!JmӇ(oLJq$Ԍ~Τzb'hnhD7Es,q>$@#AqlIQ`9}Q$y\v%,0N9 S@=>KwF9*xS7s9=0P＊٤`HGOJh灑L 1R1[0r gKmoS@.B@0~D%U}jIZcI[F9de<_2zdfsYL ӃRR9,zE479Rx44\ȈBBWLCX"#6rR@B0)Wh\&2IV`jFmGg9ژpi;B/$*1$7$1I&Ϙdzu(nA=W[H\`iؓ:!.FRF&j068%ڑC-|. oy;DdXr{UgsX\#aH8b1BPAI4M0=Ё0OH`q@Fx84mh<xc:XROzv苼(& K/+`e|\J}gI"e,2)V  \P\ڐ,ʃMBa;N(pIh }qbGR7B}Fr+ d+#"!+U++}h}jh)= i0Fŕ*9hӸX]JgwQ&Eo!T7#QhH-*KEgdr>2, HZ)k ؤƈ=lY.mAM"m̗(%"I5n.H]}N pI8H'h׎0'bB A99Hb,{U!4)rsnܒ;P,3nN׵h[mi|$)QB5Cɱ"GACB4&KDsb!R>lqI.v2%K)Ӟ镥DG͎Hw7-! ]դKcd`6B]E~?ދ];Nމl8N(LAPX֌{/6p?Zb'݀) h}p>"$sx ;A@)PMq+ LOĐw~ :mhV [fydE } .;ݐչ늆ʱ-vPj0[*,PG^h֯Ρ61G'ӹ4Jqc#R#hݸƐ 9#ysriE\r<_vS AJ% 2i1*cEUq3@k/p@0j[IK1Ґ-pn4\?}E4sA#R=A-01Mj[*("?!8E#.UT >sH+ƥ ໆVd<sCGsFyl!M u{HtRFIǷ4n-&-Ryo cosێQ4G*q$]Ș1ހ0drO'ڀ#k*28eQX#@?J8> 8q:Psfwc 7cqi(p7C@XԹb(@ſ1n`G_ΆѸ%Y>S?ΐtiŅ2a?5#)O'91 f I0Yٳ 蘢 TFɵ '9swnzPK0 xR29YJ`Ie\JY@ކwJ6}`*oQPτ@m#$Ɯw&[:֯6 Jy<ކ4OmKygVdb.Js!;P0zi$yO$WFOPǙ"`7rp21@z``B g&̓Ѩ)8\@Еb:WI&㻞# acО!3SŒ? qT˸q{sSsdjQ[o =GJuƗqcpu3b}3Ehvr#c8ǭ]_Yu'$d?]KcR: .Ov fqaD5aRD%v sMU"XʯU<䓓J)LTm5枋#eIg=krĀ ,N9 #Iң4<"F]"YG˹-,8?Gx;^ȖQ/1;Tq錓ۺ+VkGf)jm;$v( ͢AxIIs7cj*3ׂ^!iaϵz'ëAkKg'#$~SQ3!c:<}&56-3GQjBBz>9` }Vh`vYO57$?)\v[ڤv.42E!gfLKxFYwzZluz6?Y5PF@hfd,*20䢙ou!iӈوKy`mU 7¼~=M;x,]-mveLHcsqcj+lv_<4'`VGkT#=8֑>F9r(V>xu(PN9< sZ"N-n>Uֳkpbkv'W]v"P2>snv|Ŵ\\fP\3:RI@ Vbu{Grk][=:ڼǩ]\2Ўt_D Ɨ+剼'u cfwWܹ ^%ֲn!lDy2fd*?zUxmtFy6F)2;<{"*%[WSZkϕ;V)˪j.>glSYE}+z[4mg*kVI]3Rw9l״x[M0LzmOCXm\[yŶZ+.Aߒ}鮤0=^qsϵF(8~(4Np=9wu'txP"eOZ= tM"6jխ+~,Nu]jtwBBV9sz"LFS}7J@Ż v;I][֕u ek(|6E1*IY0)%Ơ7:ecc|sh#qX<jLJ|$pcbQ9nrFkѱheYy皮_td_s|pؗ|J1nzE/X+q޹kF O2WEٟ?6 W }&' 8lw|3&$xb*cArdٮkOI4ì yv~KM%q;5u6 ieU1t޺Z<`u9q5iz,pJ$8jLe##r*䜃VFf'\+5uԽo)985vP}+Es}$տ 6p)䤏c}HWЩiR6nRF#JӗoʁI{;+ZSWC{L𽾗ioin#nOsNez⺠v7-4RztW්8 $d*Nf;$*yܤ\S'c h徠mzMT(SǥyqU6{St]iѴ{}*c}!)vs#V&XZUEZ¥`ӠKhLђ}N1MWM^CV >8m\ZQD\]X_~";ҁ-=:Sāis3H4;nzNȝY"2Ib3Ԋy/jQJC7ڼ[$@ȵpQ!uw,6W͸i@?ԩdp˾\7YSiK ݱ-0`dݥi%@CoT9=TF][kr9@BerpqJI9 *9I8#+S:;G^a 2 }ϥyD^ߌ46ͪj*̷XI>uU+R֝UNQ:=6A;6??Ww"ғ0Z֒uv*6iHʈ9$紟.K ApV U F815kLF=Z pcs)*˕wHho%xsΉ,1_D"|bIlRrkKr>q)a%gdc?zk!>y|$õxſwS!Q$pI/J/Fh2#wH@(aHrxϵ:)Z?}_׃|M'۴]dܬ!`vj|N^R#o_`mSh %̑tꀔ<*V {9|?t$U6u .5EWv9i 9]CPAe {Xʀ~+ʰ.6U$e4uG-9@U,:@2I8^_W%־hu?q4.۾o 51wlw\yJ)$l:_B.eƏK5UQ'KGn U zߍr4V:TvRiSܥM%fcsseV7/mKO8_ς6$ Jx,ӷ uC$+ءYb P\6>6fҧ+3_q*ٗ]G%~8CY.y ŵ Nn/dg1v}ʛdjMY`(Kc.6c.a0!z_NjֱǀrSP2lv|nm6_,ֈ I֩~ DGF:K(4dgn1;UŻ# K*xO K⋏ ASGr[KV͇,@6I^tk4y/32,x䴊. QH8[DMO9MKGx3x{#mdDHzűodnݯqgyؠA(U_ݵ2cz'>'gc _zm/u+FihOGQwHsEwRUfp?Tj6_?Kjɤj:Dvq\xBBH=wqײߵLJ'xsŧX٧PdD:J}OzIԮ!V1]YK@wF\Fy܎ y:]CKZ=OmQu}pYG};W91z][2wcLY+wV]>ikm`ŃE$) |3gG]_1M]v${u'Ioycu@Fҗ9+>ǭkgvo|;MOQʯ9U'p){fl~ռ_/j:Lj#Ӎ֣YrK̡2nTYVѺZr|"5ƹ8(G,cigߍd bO>vjk'+6'/ʕq?@~ >WsF`U ^3^Ѽ)$Y<o0甂8F:q%'ܟq&|3 ?oAysy6W[Kh2A؞ru$&$g~O[Q] Iկ碗o)я;G\3_}k3㆗xE,$0Z(D1{IbKU3[G߀>f 9 i#esk‡~OiZSj>&tu ĮYBv8;2$P K^97^ZW.dRnf'~TV[x<ھ xKMo,4&md~il !?1T#?<יA(ԋlܓ?0bfU?޿_?c#_|&M^x~ ;)U ƽm>z|ˡ)Z^n }#w-9x}NЦ 3n6 %9<ӭ<i cv ^-\619 }stT6JDv#>U>D&KQ<<{?o/xoK n]>H >Tn$?1Ȯ5#幛>:=;Dӣ1Z;$I=RO܈qsU(RO8+ɉ&|ثfOft; 77H 8@.?zޭyM` "g/M[T\c+LBtMsخ} JV&I  T!UGCXPk?\wl@֌>/W6&9 #0:dۏ} D[IH XUśan_-5Ć&'V%_ڳaTtFUA1)Mt.Sr (,ѷ8Vc1/c/u}B&5 \T2{8iOmszް8 {qE=4 d(Č=++MN${=kۗg2CXQ?g5&V>b =:gH o4*z29`x8[/1YCz㊥d+߲K<, |#<+Ӯy5_x/ZRlmm܁`A *kGp⇋i~"x\R$c Ԍ**N[Oy8`1 Q DE( \TtDFmO!sEp03C }D2 ǥcS"d:ߥ"ZIidrۧM'G5mq@&D=>EOހ&tER6đߚ_<=B|8|%)\m/@ed$lGpH4)r˙n*B*ph,2, Header  !, @B, Footer  !JYRJ Document Map-D M OJQJ^J&)@a& Page NumberAZ>o>x{~`a I J K L M N A . ] ~o$Yz#4??AAAAAAAAA 00000000000000000000000000000000000000000000000000000000@0@0@0@0@0@0 0 JJ&*, J')+J(!g!s!AX !!tOR$~r%DEGHST]_lovz $-@DEPT]ahkuw} !"()/078;ELMQRUW`acdkxz{ !-2>?BCJKMNUV]aj{}~#$*.>@CDIJSY[hlmt (6=AGKTU[`dhjkstv~ !"$,0178>NWX^bfgot}$%+IPY^jlmrtz}  "#./7;=>BMPQSbekstwx|}        # & ' , - / 0 6 9 ; > D K Q R [ \ _ ` e g i p v w } ~       # ' + - 9 X ] ^ h i n v { }       & * 0 3 = H L N V Z f g i j p r u v x y        + , 9 F M O W ^ c d f g m n x z     $ % + . 1 : = F J K R k o p z /189@DMOST]^`ahir{   !+,.8ALRS\`jkq #156?ILPZelortyz !")*2489<@CDFGLR[bghlmop{~ %&/1<=EIPR[\abhiluxy"&*23>@EFKNRS^_hipx}~ )/3=_cjos~  ',-37=AMNPQW\fgijnoqrvw~#$+5:;?ACOTU]^gqy} &'15;MV\cdjqw(45@DKLWXacmnstvy  #'-.45=>DFLPUV[\^eklnovx   #%(,2378=>FGOW\]efoqs #$*+-023<>JKOPTX[\bdgkrsxy ,-79@AHILT[_dipqy} 7?@HIKLUX_hjkpqz{%'+/48:;=>CDNOQU]^atvwyz  "&'3578<>FGSV\]cdlptu|       % & ( ) / 0 8 ? E F K O ] b d e s t v w y z  !!!o!s!v!y!z!|!}!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!""""""'"+"3"9"="C"D"F"G"K"L"N"O"W"X"`"e"g"j"n"r"u"{"}""""""""""""""""""""""""""""# #####$#%#/#3#9#:#A#C#H#O#U#V#_#`#e#j#p#q#s#t#z#{###########################$ $$$$$$$ $!$%$&$($)$1$3$9$=$B$C$O$Q$V$W$Z$[$`$e$n$o$v$x$~$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%% %%%%!%"%(%)%1%2%7%8%?%F%J%K%Q%R%`%b%h%i%m%n%q%r%v%w%|%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%& &&&&&'&)&.&3&>&?&I&J&R&T&V&e&o&p&u&v&y&}&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'''' ' '''''*'+'3'5';'<'C'D'G'H'N'O'['e'm'o'v'w''''''''''''''''''''''''''''''''((( (((('()(.(/(:(;(E(N(R(S(\(^(e(g(o(p(s(t(}((((((((((((((((((((((((((((((((((((() ))))))))#)$)()*).)/)1)2)7)8)<)C)J)L)R)V)[)_)a)b)j)v)|)})))))))))))))))))))))))))))))))** * *** *!*$*&*,*-*7*;*B*C*L*O*R*S*X*Y*[*\*_*`*e*f*l*n*u*v*|********************************+++++++#+,+1+:+;+B+G+J+K+S+U+W+[+_+`+f+g+l+m+t+w+++++++++++++++++++++++++++++++++,, ,,,,,#,,,-,1,2,9,:,<,A,F,G,O,Q,V,],b,c,e,f,j,k,m,n,t,u,{,|,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,-- -------- -&-(-/-0-7-9-<-=-A-B-L-M-O-P-[-\-a-g-m-n-r-u-z-|---------------------------------------.. . ..... .!.+.,...6.@.B.I.J.N.O.V.W.Y.Z._.`.h.j.p.q.w.{.........................../// / / ///////'/(///4/C/D/F/G/R/^/c/g/q/u/{//////////////////////////////////////000000000 0"0#0(0)0/00030507080;0F0K0M0V0\0c0d0f0g0q0u0w0x0|0}0000000000000000000000000000000 1 1 1111!1%1+1-12141:1;1E1G1L1N1X1Z1`1d1o1r1y1z1111111111111111111111111111111111122 2 22222"2#2%2&2021282>2I2J2L2U2\2`2f2g2m2n2v2w2222222222222222222222222222233 3 33333!3"3%3&3*3.3335393@3F3G3N3O3R3S3Y3Z3a3d3o3s3y333333333333333333333333333333333344 4 44444 4!4'4(4.4/4147494:4A4B4I4K4N4S4U4V4[4\4_4`4f4h4n4o4w4z444444444444444444444444444444455 5 55555%5+5253575;5@5A5F5K5R5S5Z5\5^5c5k5l5q5s5y5z5555555555555555555555555555556666666*6,63646>6A6K6L6N6T6X6Y6`6b6f6g6o6p6r6s6x6y6666666666666666666666666666666666677 7 777777%7)72797:7<7@7H7J7Q7R7Y7Z7_7`7b7c7e7h7p7q7s7t7~77777777777777777777777777777777888888 8#8*84898:8B8H8J8K8O8P8T8U8W8X8`8b8d8e8p8t8v8w88888888888888888888888888888888888888888888899 9999"9$9)9*9596999?9D9E9G9J9R9T9W9X9]9^9g9h9o9p9w9{9~999999999999999999999999999999999999::::: :*:+:/:1:7:8:;:=:@:F:H:I:N:O:T:]:a:b:l:{::::::::::::::::::::::::::::::;;;;;&;';/;0;2;3;:;;;C;E;K;Q;X;];e;g;m;n;v;x;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;<< <<<<<<<<<$<%<'<+<0<1<:<D<G<K<P<V<Y<Z<`<a<j<k<o<p<s<t<~<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<=== =======#=%=,=/=6=7=9===G=H=J=K=P=Q=Y=Z=_=j=t=u=w=x=====================================>>>> > >>>>>$>%>'>(>0>2>4>5>;><>G>H>Q>V>_>`>f>g>i>j>p>q>s>t>w>{>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>? ? ????(?0?1?9?:??@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrsuvwxyz{|}~Root Entry F Ӂ11TabletpWordDocumentBSummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool Ӂ1 Ӂ1  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q