аЯрЁБс>ўџ 02ўџџџ/џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №П$bjbjUU *,7|7|љџџџџџџlааааааафффф8 ( фЖ@@"bbbbbb’””””””$е ѕZИ!аbbbbbИшааbbйшшшbXаbаb’шb’шЊш’аа’b4 АyђD‘ёФффК’’я0’OК.O’шффаааай NEOJUNIMISMUL O publicatie importanta a timpului a fost  Convorbiri critice (1907-1910). Ea n-a izbutit sa declan_eze un curent, dar a mencinut un echilibru intre spiritul modern si cel tradicional, pe principiul estetic. Gruparea ei se autointitula ^coala noua. Cutтnd sa se substituie  Convorbirilor literare , noile Convorbiri ( cum s-a numit revista in primul an) au aprut poziciile autonomismului estetic cu o intransigenta fanatica. Scriitori de юntтia mrime n-a promovat; s-a bucurat insa de colaborarea lui Caragiale ( sub semntura : Un mare anonim), a avut-o si pe cea a lui Panait Cerna, Emil Garleanu, Corneliu Moldoveanu; a gzduit scrierile de юnceput ( inca stтngace) ale lui Liviu Rebreanu si a lansat un dramaturg de valoare : Mihail Sorbul, iar personalitatea directorului , Mihail Dragomirescu, e una cu totul remarcabila, cunoscuta si apreciata peste hotare. Asemenea lui Gherea si Ibrileanu  dar in spirit diametral opus, Mihail Dragomirescu vedea in critica literara o stiinta, mergтnd chiar mai departe, si anume preconizтnd o  stiinta a literaturii tot atat de exacta ca stiintele naturale. Meritul sau consta in sforcarea de a da aprecierilor critice un fundament, de a opera cu criterii stabile in judecarea operelor literare, excluzтnd diletantismul, exerciciul facil impresionistic. Profesor de estetica la Universitatea Bucure_ti, conductor de cenaclu si de publicacii, Dragomirescu s-a strduit sa transmit studencilor si viitorilor critici deprinderea de a analiza operele literare pana in cele mai profunde straturi, dezvluindu-le toate componentele, de a-si verifica si argumenta impresiile prin analiza literare minucioase. Inradacinat in marea filozofie idealista germana, din acre se nutrise si gтndirea lui Titu Maiorescu, el a pus la baza sistemului sau estetic concepcia imuabilitatii frumosului. Frumosul, sustine Dragomirescu-, exista in absolut- idee platonica- fiind  tot atтt de universal si obiectiv, neschimbator si adevarat, ca si adevrul In lume- zice autorul  Stiintei literaturii - exista trei feluri de fenomene: fizice, psihice si psihofizice ideale. Acestea din urma isi  au rdcina in sufletul nostru si manifestarea in materia fizica. In rтndul lor intra capodoperele. Cu fiecare capodopera apare in lume o specie noua , care se multiplica la infinit in  indivizi nenumarati: ideile, reprezentrile pe care le treze_te in constiinte. Fiecare dintre noi avem o alta viziune asupra unei capodopere. De aici necesitatea studiului stiintific, menit sa apropie cititorul de prototip, se reconstituie, cat mai fidel structura intima a Capodoperei, a_a cum s-a constituit ea in actul creatiei. Profesтnd un estetism  integral , dogmatic, Mihail Dragomirescu a refuzat sa priveasc elementul estetic in corelacie si interacciune cu alte elemente: sociale, etice, filosofice. Stpтnit de mania clasificrilor, a stabilirii cu orice prec de categorii si subcategorii nenumrate, considerate sub юntreit aspect si юncadrate precis in rubrici, considerтnd ca poate reface si reprezenta grafic procesul de zmislire a capodoperelor, reconstitui arborele genealogic precis al feluritelor elemente de fond si forma, ce nasc unele din altele si se contopesc prin mijlocirea armoniei, predispus sa exprime totul in termeni pretentiosi, complicтnd lucrurile simple, esteticianul autonomist introduce pe cititor intr-un labirint verbal prin galeriile cruia cu greu se mai poate descurca. Dar oricтte obieccii i s-ar putea aduce, si de orice natura, e un fapt ca prin tezele sale de baza, Mihail Dragomirescu anticipeaz concepcii si orientri ce aveau sa se impun, dup decenii, in estetica si critica literara. Daca prin distinccia pe care o fcea inter personalitatea artistica si cea umana a scriitorului si prin disprecul fata de istoria literara, criticul ajunsese, independent, pe acelea_i pozicii estetice ca Benedetto Croce, teoria sa despre capodopera concine elemente ce vestesc  noua critica franceza, iar analizele sale, principiile pe care aceste analize sunt cluzite, prefigureaz metodele structuraliste. PAGE  PAGE 2 "$xœ Jvвю#ђ#є#$$$$$ $ $ $$$$$іьхлхивииЫШЫШЫШЫРЫШи0JmHnHu0J j0JU 6CJ]CJ6CJ]mH sH  CJmH sH 5CJ\mH sH 5CJ \mH sH  "RЊвю#№#ђ#$$$$$$$$§§јјяяяэчјоижоижжј„h]„h„јџ„&`#$„Ф`„Ф$„Ф`„Фa$$a$ђ#$§§(1hАа/ Ар=!АŠ"АŠ#n$n%АА7А7 i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font6>@ђ6 Title$a$5CJ \mH sH , @, Footer  ЦрР!&)@Ђ& Page NumberFC@"F Body Text Indent$„Ф`„Фa$CJ"W@Ђ1" Strong5\,U@ЂA, Hyperlink >*phџџ,џџџџ $$$ !•!4џ•€NјјљјјљџџDragosusserDVD>D:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\romana\Neojunismul.docџ@€јј|БY9јј”џР{00H@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"0ˆ№ФЉЕуk†Ї‘&-O+ qя !№ŠnЛД‚r0+`3ƒ№мHџџ NEOJUNIMISMULDragosusserўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0t˜АМЬифј  0 < HT\dlфNEOJUNIMISMULoEOJDragosMragrag Normal.dotUusser.d5seMicrosoft Word 9.0@NSI@Тн–Т@Šъ2‘ёФO+ ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ќ hp„Œ”œ ЄЌДМ Ф оф PendeleteS+  NEOJUNIMISMUL Title ўџџџўџџџ !"#$%&ўџџџ()*+,-.ўџџџ§џџџ1ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFЌE‘ёФ3€1TableџџџџџџџџџџџџWordDocumentџџџџџџџџ*,SummaryInformation(џџџџDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ'CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџЌE‘ёФЌE‘ёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq