аЯрЁБс>ўџ PRўџџџOџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПZbjbjUU "f7|7| +џџџџџџlиииииииьDDDD Pь3ЖxxxxxxxxІЈЈЈЈЈЈ$щ  VЬ!иxxxxxЬф ииxxэф ф ф xдиxиxІф xІф Fф * :,ииІxl €8š+њФьXDL "J І03TR_n v_Іф ььиииий Zodia Cancerului sau Vremea Duci-Vod de Mihail Sadoveanu Alexandru Gri_co Clasa 9c Zodia Cancerului Romanul este prin esenc complex, de mare юntindere, creator de viac, aceast specie a genului epic se muleaz cel mai bine pe Sadoveanu, considerat de critica literar un  evocator neюntrecut de oameni _i locuri, de oameni din popor _i de locuri bogate [...] urma_ al rapsozilor din popor _i al cronicarului Neculce . Opera sa marcheaz un moment юn literatura romтn, anul 1904 fiind considerat anul Sadoveanu datorit unei remarcabile activitci editoriale:  Povestiri ,  ^oimii ,  Crт_ma lui mo_ Precu _i  Dureri юnbu_ite . De la prima юncercare de roman din 1705 a lui Dimitrie Cantemir  Istoria Hieroglific _i primul roman adevrat al literaturii romтne:  Ciocoii vechi _i noi de Nicolae Eilimon, юn epoca pa_aptist romanul este slab reprezentat  din cauza lirismului excesiv, cultivarea misterelor, personaje schematice, etc.  pentru a se revigora prin Duiliu Zamfirescu cu  Ciclul Comnescenelor _i Slavici cu  Mara , la Sadoveanu, ultimul mare scriitor-model prentru romanul modern al epocii interbelice, promovat de Liviu Rebreanu, Camil Petrescu _i Hortensia Papadat-Bengescu, romanul evolueaz prin Mircea Eliade, Anton Holban pтn la Marin Preda, Eugen Barbu, Vasile Breban _i Augustin Buzura. Mihail Sadoveanu _i-a conturat viziunea estetic unitar, юn centrul creia a a_ezat un motiv recurent: raportul im-storie. Dintre operele cu caracter istoric amintim:  Neamul ^oimre_tilor ,  Zodia Cancerului ,  Fracii Jderi ,  Nicoar Potcoav . Юn toate acestea a юnfci_at trecutul poporului romтn, cu btlii crтncene, cu eforturi uria_e de supraviecuire, cu revolte юmpotriva clasei boiere_ti _i a unor domnitori egali prin lcomie, cu exoduri dureroase _i repatrieri tтrzii ori neюmplinite cu instincte rzboinice, armonizate totu_i cu cele erotice. Romanul istoric reprezint pentru Sadoveanu o reюntoarcere spre origini, spre sacru, reflex al lumii arhaice, cu o dimesiune mitic exploatтnd facetele arhetipale ale tradiciei:  Istoria a fost primul meu obiect de predileccie (Sadoveanu). Eroul sadovenian este  omul юntru istorie - юn sensul lui Noica  este omul ce ю_i asum dimensiunea mitic a istoriei ca _ un destin moral:  Pentru cluzirea inimilor nu-i alt putere mai mare decтt mitul _i datina . Marele prozator trdeaz preocuparea pentru om ca existenc colectiv, pentru  omul cel vechi al pamтntului _i  buntatea-i юnceleapt :  Pretutindeni _i totdeauna am avut prilejul de bucurie s m regsesc pe mine юn acest suflet colectiv de buntate, prietenie _i dragoste de altceva mai presus decтt crтna din care suntem alctuici. Bucuria _i mтngтierea acestui popor au fost un cтntec _i o legend юn curgerea atтtor veacuri triste. Bucuria mea a fost s le gsesc . Romanul dezbate nociunea de istorie _i relev nepotrivirea dramatic dintre legitcile evenimentelor _i aspiraciile umane, ce rmтn adesea nemplinite, ori este denaturat sensul lor nobil. Dilema eroior centrali se datoreaz conflictului acut юntre datoria social _i asiunea individual, sunt personaje cu soart imprevizibil, tensionat, tragic, dar modele exemplare ale naciunii din care fac parte (exponenci ai unor crezuri racionale), faptele lor de excepcie rmтnтnd юn memoria colectiv pentru eternitate. Nicolae Iorga afirma:  Nu se poate lucru mai greu decтt un adevrat roman istoric. Trebuie s _tii perfect epoca pe care ci-ai ales-o, s trie_ti юn ea, s ai o neюnchipuit putere de юnchipuire, un simc fin al evlaviei ce se datoreaz strmo_ilor _i al respectului care se cuvine adevrului, s capeci graiul simplu _i cuminte al graiurilor patriarhale Zodia Cancerului are la baz o serioas documentacie, reflectтnd epoca lui Duca-Voda, epoca sec. al XVII, o epoca cople_it de intrigi politice, de laciuni, rzboaie _i jafuri. Rema romanului se formuleaz юntre tradicional _i modern. Modul de a trata temele este юn primul rтnd unul tradicional, prin evenimentele romantice prezente юn text, prin atitudinea naratorului omni_cient, prin desf_urarea cronologic a evenimentelor. Totu_i sunt prezente _i unele semne de modernitate (юn special юn capitolul dedicat structurii narative). Structuri narative _i rea_izre artistic pe tema istoric. Cititorul este informat asupra epocii _i asupra caracteristicii sa_e definitorii: indigenca provocat atтt de calamitci cтt _i de birurile Vodei care au organizat hocia domneasc. Cercul zodiacal se юmparte юn dou: anabaza (universalizare) care are loc la extremitatea superioar Capricornul si latabaza (esencializare) care la extremitatea inferioar are Cancerul. Юn limba latin cancer юnseamn rac. Zodia Racului, cel care merge юnapoi ca юntr-o юncercare de identificare cu centrul obscur al lumii define_te catabaza, urmare fireasc a anabazei, adic domnia lui Antonie Vod, tatl lui Alecu Ruset. Semnificacia este una optimist: dup catabaz urmeaz юn mod necesar anabaza. Romanul este structurat юn 33 de capitole avтnd fiecare un titlu, uneori rezumativ dup moda creaciei epice medievale, alteori enunciativ. Conflictul este triplu dup numrul planurilor narative: юntre domnitorul obsedat de mencinerea tronului _i boieri lupta omanilor simpli cu srcia jefuiri prezentate din punct de vedere al cltorului strin Un plan distinct al desf_urrii acciunii romanului юl constituie cel erotic  povestirea de iubire neюmplinit dintre Catrina Duca _i Alecu Ruset, conflict erotic proiectat pe fundalul epocii. Conflictul erotic aduce юn atencie personalitatea bine conturat a lui Alecu Ruset, fiul fostului domnitor al Moldovei, mazilit din pricina intrigelor Duci-Vod. Incapabil s-_i asume rolul de prim rang _i responsabilitatea domniei, Alecu este o persoan instruit, cultivтnd prietenia cu abatele Paul de Marenne _i dragostea pentru Catrina. Catrina Duca  o personalitate feminin bine conturat; reprezint prototipul femeii con_tiente c trie_te o adevrat dragoste. Pentru zugrvirea imaginii Moldovei, Sadoveanu folose_te motivul cltorului strin cu care cititorul european era familiarizat inc de la Montesque din  Scrisorile Persane . Intelectualul venit din afar prive_te _i analizeaz fr prejudecci, o car cu totul necunoscut ce nu contene_te s-l uimeasc prin amestecul de primitivism _i rafinament юn comportarea oamenilor. Paul de Marenne юncearc s-i юnceleag pe oamenii pmтntului, de la boierul stilat pтn la cranul de-a dreptul slbatic. El este impresionat de la юnceput de franceza fluent a lui Ruset, de spiritul lui fin _i de cultura format la universitcile poloneze, ceea ce-l face s afirme:  Dumneata e_ti mai mult al nostru, decтt al orientului . Юn schimb primitivul ascuns юn pduri юi pare venit din preistorie:  O fiinc юn zdrence rsri ameninctor юnarmat cu un par rupt din lstarii de aproape. Privirea spriat printre pletele pe care i le zbtea vтntul din-naintea ochilor юncтlcindu-i-le cu barba zbтrlit . Descrierea naturii _i tтrgurilor constituie la nivelul discursului un fenomen complet pentru cunoa_terea cruia sunt necesare unele delimitpri teoretice. La nivelul romanului identificm 2 funccii diegetice ale descrierii: decorativ simbolic Ospcul poate fi considerat elementul de legtur dintre Moldova юnghecatюn structuri arhetipale pe care o vede Paul de Marenne _i Moldova bogat de la curtea domneasc. Abatele particip la mese bogate, atent organizate cu o tainic _i organizat _tiinc юn ambele locuri. Юn istoria noastr юndestularea trupului are o valoare aproape ritualnic. Ea se asociaz tuturor evenimentelor importante din viaca omului _i a crii. Ca s se simt bine, oamenii au nevoie de mтncare _i mai ales de butur,  atunci se dezleag limba _i inima omului, ce e ascuns iese la iveal, se creeaz o entitate colectiv prin soluciune care profetizeaz, pilduie_te, prinde intersemnele _i mesajele lumii de dincolo. Ospcul ritual este o reprezentare sensibil a ospcului arhetip al zeilor care distileaz euharistica _i pentru nemuritori _i pentru muritori. (Vasile Lovinescu) Sfтr_itul ospcului e sinonim cu intrarea юn trans dup un somn scurt urmeaz revenirea, юn care, un rol important юl are bor_ul de potloace, adevrat licoare magic. Юns receta ezoteric nu-i poate fi юmprt_it decтt parcial pentru c la prepararea bor_ului femeile ceart pe cineva mai tтnr din cas, apoi spun o formul pe care Alecu Ruset n-o cunoa_te. Rolul lui e acela a cluzei, care conduce юn infern, haos, dar юl _i aduce юnapoi. Recuno_tinca cltorului vizeaz mai ales aceast revenire. Alecu Ruset se deosebe_te de eroii sadovenieni, justicionari incapabili _i conductori devotaci intereselor colectivitcii prin incapacitatea de a-_i asuma rangul princiar. Beizade recunoa_te superioritatea moral a tatlui, nereu_ind юns s urmeze modelul etic printesc _i cufundтndu-se юn experiencele individuale   юl laud faptele lui _i amintirea care a rmas dup el. Eu, domnule de Marenne, n-a_ putea spune c am umblat юn viaca mea pe calea adevrului, am gre_it mult . Instruit _i rafinat, Ruset cultiv totu_i valorile umane, legтnd o strтns prietenie cu abatele de Marenne   m supun prieteniei _i юncelepciunii . Aflтndu-se юntr-o continu cutare a propriei existence, e_uтnd юn a deveni omul de stat impus de rangul su, Ruset se refugiaz юntr-o existenc banal, юn prietenia sincer cu Paul de Marenne, юn iubirea imposibil pentru Catrina, cele dou legturi salvтndu-l moral. Iubirea pentru Catrina юi ofer un punct de reper, purificandu-l spiritual _i moral юntr-o lume tulbure, юntr-o perioad юntunecat a istoriei, юn care sentimentele reprezint singurul refugiu:  din toate cтte se petrec, suferinci _i catastrofe, poate nu va supraviecui decтt acest sentiment . Sentimentul erotic parcurge o evolucie de la stadiul de joc de pasiune la cel de obsesie  acel venin de dragoste . Dac inicial interesul lui Ruset manifestat pentru Catrina coincide cu un amestec de curtoazie _i dorinc de rzbunare юmpotriva lui Duca, asasinul tatlui su:  Floarea pe care o are юn grdin Duca-Vod n-a_ lua-o numai din dragoste, ci _i pentru ura mea юmpotriva lui , Ruset va deveni fascinat de inteligenca _i tria de caracter a fetei. Dac pтn acum Ruset iubise femeia юn general,  ca bun al viecii , acum iube_te una singur, el reu_ind s deosebeasc esenca de aparenc, s descopere misterul femeii:  Patima lui Ruset pentru domnica Catrina cre_te юn intensitate, devenind юn punctul ei maxim, o obsesie, ce coincide cu moartea sa psihologic, luntric. Iubirea este pentru Ruset absolutul fiincei fr de care viaca lui nu mai are prec. ; forca sentimentului dispunтndu-l la o analiz profund a eului su. De_i юncearc s opreasc nunta domnicei Catrina cu beizade ^tefan, Alecu va e_ua, fiind ucis de Duca cu propriul buzdugan. Sfтr_itul tragic este generat de conflictul dintre pasiune _i raciune, dintre foca dragostei _i prejudeccile mediului ostil юn care triau. l– м№ђj'z' ((ZZZљяхяљмљвљЭљЭљЭЭmHsH5CJaJmHsHCJaJmHsH5CJ aJ0mHsH5CJ0aJ0mHsH 5mHsH  >Fln–˜šœž ЂЄІЈЊіііііііііііііёёёёёіііііііііі$a$$„а`„аa$Z§ЊЌЎАВДЖИКм№< ˜ђ@H!*,ž,-Ю-R/3€<ііііііііёёёішшшшшшшшмммшш $ & F„`„a$$„а`„аa$$a$$„а`„аa$€<–<Њ<jC`G"KhNДPZZѓѓъъъъъшъ$„а`„аa$ $ & F„`„a$ 1hАа/ Ар=!А"АT# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font.U@Ђё. Hyperlink >*B*phџ +fџџџџ #67KLMNOPQRSTUVWXYZ[\]nxŠ‹žLy $ ˆO‰чЉ‚@KUЕА!‘#4%Z& ++˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€ @0š0€€Z.Њ€<Z/12Z0 "$57J]tuxy‰‹'(žŽ(*KLєѕxyu v  t v rsSTrs‘ГЕНО мнNOˆ‰цчЈЉ?@JLії‚  |}vw?@JKTUеж "JK ЃГЕB D ш ъ ю я s!t!Џ!А!J#K#J$K$3%4%J%K%В&Д& + + + ++ + + + ++ 67Uy‹ў  ћTЂДt!А! + ++џџNEO1ID:\Documents and Settings\Administrator\My Documents\Zodia Cancerului.docDVDJD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ROMANA\ROM22\Zodia Cancerului.docJs$FT:SџџџџџџџџџŽ2”{Ю6 !џџџџџџџџџ„а„˜ўЦа^„а`„˜ўo()€ „ „˜ўЦ ^„ `„˜ў‡hˆH.‚ „p„LџЦp^„p`„Lџ‡hˆH.€ „@ „˜ўЦ@ ^„@ `„˜ў‡hˆH.€ „„˜ўЦ^„`„˜ў‡hˆH.‚ „р„LџЦр^„р`„Lџ‡hˆH.€ „А„˜ўЦА^„А`„˜ў‡hˆH.€ „€„˜ўЦ€^„€`„˜ў‡hˆH.‚ „P„LџЦP^„P`„Lџ‡hˆH.„а„˜ўЦа^„а`„˜ўo()€ „ „˜ўЦ ^„ `„˜ў‡hˆH.‚ „p„LџЦp^„p`„Lџ‡hˆH.€ „@ „˜ўЦ@ ^„@ `„˜ў‡hˆH.€ „„˜ўЦ^„`„˜ў‡hˆH.‚ „р„LџЦр^„р`„Lџ‡hˆH.€ „А„˜ўЦА^„А`„˜ў‡hˆH.€ „€„˜ўЦ€^„€`„˜ў‡hˆH.‚ „P„LџЦP^„P`„Lџ‡hˆH.Js$Ž2”{џџџџџџџџџџџџ                  џ@€ + +DL1FF + + +00(џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№аhYms†Ts‘І:#KlŸ$N!№ ДД0—+ +3ƒQ№HџџZodia CanceruluiNEODVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0p˜ДРЬифј  , 8 DPX`hфZodia CanceruluidodiNEOEOEO Normal.dotrDVD3DMicrosoft Word 9.0@@%=–щТ@03ќ*њФ:#ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ќ hp€ˆ˜  ЈАИ Р нфWINGSaK—+  Zodia Cancerului Title  !"#$%&'()*+,-./0123ўџџџ56789:;<=>ўџџџ@ABCDEFўџџџHIJKLMNўџџџ§џџџQўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF Ў+њФS€1Tableџџџџџџџџџџџџ4_WordDocumentџџџџџџџџ"fSummaryInformation(џџџџ?DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџGCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ Ў+њФ Ў+њФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq