{\rtf1\ansi\ansicpg1252\uc1 \deff0\deflang1033\deflangfe1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0\fprq2{\*\panose 02020603050405020304}Times New Roman{\*\falt Bookman Old Style};}
{\f67\fdecor\fcharset0\fprq0{\*\panose 00000000000000000000}Algerian{\*\falt Courier New};}{\f72\froman\fcharset238\fprq2 Times New Roman CE{\*\falt Bookman Old Style};}{\f73\froman\fcharset204\fprq2 Times New Roman Cyr{\*\falt Bookman Old Style};}
{\f75\froman\fcharset161\fprq2 Times New Roman Greek{\*\falt Bookman Old Style};}{\f76\froman\fcharset162\fprq2 Times New Roman Tur{\*\falt Bookman Old Style};}{\f77\froman\fcharset177\fprq2 Times New Roman (Hebrew){\*\falt Bookman Old Style};}
{\f78\froman\fcharset178\fprq2 Times New Roman (Arabic){\*\falt Bookman Old Style};}{\f79\froman\fcharset186\fprq2 Times New Roman Baltic{\*\falt Bookman Old Style};}}{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;
\red0\green255\blue0;\red255\green0\blue255;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue0;\red255\green255\blue255;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;\red128\green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;
\red128\green128\blue128;\red192\green192\blue192;}{\stylesheet{\ql \li0\ri0\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 \snext0 Normal;}{\*\cs10 \additive Default Paragraph Font;}{
\s15\ql \li0\ri0\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 \sbasedon0 \snext15 header;}{\*\cs16 \additive \sbasedon10 page number;}{\s17\ql \li0\ri0\widctlpar
\tqc\tx4320\tqr\tx8640\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 \sbasedon0 \snext17 footer;}{\*\cs18 \additive \ul\cf7 \sbasedon10 Hyperlink;}}{\info{\title Glossa}{\author Andrei}{\operator DVD}
{\creatim\yr1996\mo3\dy23\hr10\min30}{\revtim\yr2005\mo1\dy3\hr15\min8}{\version5}{\edmins5}{\nofpages2}{\nofwords554}{\nofchars3163}{\*\company  }{\*\hlinkbase http://ditzi.freeservers.com}{\nofcharsws0}{\vern8247}}
\widowctrl\ftnbj\aenddoc\noxlattoyen\expshrtn\noultrlspc\dntblnsbdb\nospaceforul\lytprtmet\hyphcaps0\formshade\horzdoc\dghspace120\dgvspace120\dghorigin1701\dgvorigin1984\dghshow0\dgvshow3
\jcompress\viewkind1\viewscale100\pgbrdrhead\pgbrdrfoot\nolnhtadjtbl \fet0\sectd \linex0\endnhere\sectdefaultcl {\header \pard\plain \s15\ql \li0\ri0\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\pvpara\phmrg\posxc\posy0\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 
\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\field{\*\fldinst {\cs16 PAGE  }}{\fldrslt {\cs16\lang1024\langfe1024\noproof 2}}}{\cs16 
\par }\pard \s15\ql \li0\ri0\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 {
\par }}{\*\pnseclvl1\pnucrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl2\pnucltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl3\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl4\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta )}}
{\*\pnseclvl5\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl6\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl7\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl8
\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl9\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}\pard\plain \qc \fi720\li0\ri0\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 
\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\f67\fs36\lang1048\langfe1033\langnp1048 Glossa
\par 
\par }\pard \ql \fi720\li0\ri0\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 {\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 Glosa este o poezie  cu forma fixa, alc\'e3tuita dintr-un num\'e3r de strofe egal cu num\'e3rul versurilor din prima strofa. \'cencep\'e2
nd cu a doua strofa se comenteaz\'e3}{\lang1048\langfe1033\langnp1048  fiecare vers al strofei-tema, ultima relu\'e2nd, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.
\par }{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 Poezia lui Eminescu reprezint\'e3 o culme a crea\'feiei sale. Prin con\'feinut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adev\'e3rat cod de cunoa\'ba
tere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.
\par Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezol\'e3rii; iar deta\'baare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileaz\'e3 fiin\'feei ce depaseste nivelul omului comun.
\par De\'bai Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, m\'e3iestria artistica a acestei crea\'feii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul r\'e2nd din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.
\par }{\lang1048\langfe1033\langnp1048 Inca din prima strofa, considerata strofa-te}{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 ma a poeziei, unde verbele sunt puse la \'93prezentul-etern \'93, cititorul intra in contact cu adev\'e3
ruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.
\par Ca si in \'93Scrisoarea I\'94, \'93Revedere\'94, sau \'93Oda (in metru antic)\'94 poetul mediteaz\'e3 asupra perisabilitatii timpului:
\par }{\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab \'93Vreme trece, vreme vine
\par \tab  Toate-s vechi si noua toate\'94
\par }{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 Cea de-a doua strofa con\'feine codul de reguli si sfaturi conform c\'e3rora cel mai important lucru este cunoa\'baterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vie\'feii tr
ebuie mereu luminat de ra\'feiune.
\par Deta\'baarea \'93rece\'94 a celui care s-ar re\'eentoarce in nep\'e3sarea lui \'eenalta se sprijin\'e3 pe atributul g\'e2ndirii, a c\'e3rei cump\'e3na stabile\'bate echilibrul intre ra\'feional si ira\'feional:
\par }{\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab \'93Nici \'eencline a ei limba
\par }{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 \tab   Recea cump\'e3n-a g\'e2ndirii}{\lang1048\langfe1033\langnp1048 
\par \tab   \'censpre clipa ce se schimba
\par \tab   Pentru masca fericirii\'85\'94
\par }{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 Fericirea este \'93masca\'94 si e trec\'e3toare precum \'93clipa ce se schimba\'94  c\'e3ci se na\'bate din moartea g\'e2ndirii.
\par Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izol\'e3rii (\'93Tu in colt petreci in tine\'94) prelucrata in numeroase crea\'feii eminesciene. Ca si in finalul \'93Luceaf\'e3rului\'94, lumea este v\'e3
zuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de excep\'feie prive\'bate ca spectator.
\par }{\lang1048\langfe1033\langnp1048 revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul p}{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 oeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: \'93Alte masti, aceea\'bai piesa / Alte guri, aceea\'ba
i gama\'94. Poetul isi lanseaz\'e3 \'eendemnurile: \'93Am\'e3git at\'e2t de des / Nu spera si nu ai teama\'94.
\par }{\lang1048\langfe1033\langnp1048 O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: \'93V}{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 iitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete\'94. Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindc\'e3
 trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.
\par Critica societatii se face sim\'feita cu prec\'e3dere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui ad\'e2nc dispre\'fe: \'93Nu spera c\'e2nd vezi mi\'baeii / La izb\'e2nda f\'e3c\'e2nd punte / Te-or \'ee
nvinge nataraii / De ai fi cu stea in frunte\'94. Sim\'feind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o lini\'bate sufleteasca totala, poetul sugereaz\'e3 p\'e3strarea acestei atitudini indiferent de circumstan\'fee: \'93
De te-ating, sa feri in laturi / De hulesc, sa taci din gura\'94.
\par Ultima strofa, care este o reluare a celei dint\'e2i, dar in care versurile sunt a\'baezate in ordine inversa celei ini\'feiale, codul de reguli}{\lang1048\langfe1033\langnp1048 
 si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: \'93Tu ramai la toate rece\'94 se afla la \'eenceput.
\par }{\f72\lang1048\langfe1033\langnp1048 In ceea ce prive\'bate stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apeleaz\'e3 la epitete, simboluri, metafore, numai c\'e2
nd intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.
\par }\pard \qc \fi720\li0\ri0\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 {\lang1048\langfe1033\langnp1048 
\par }}