ࡱ> mstnu&vvwZzzJ{Dh6&ܘVDh6&ܲVD$1$ |"6$D%@@$ĺȻ<ڼ(TvBNr48 0Vf6DR&<X<(T CJCJ 6B*CJ 5B*CJB*CJB*CJCJ 6B*CJmH B*CJmH5B*CJmHK IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Bibliografie - Iubirea in operele culte - Iubirea la Eminescu Sara pe deal Fat-frumos din tei Lacul Floare albastra Dorinta Craiasa din povesti Calin De cate ori, iubito Trecut-au anii Pe langa plopii fara sot Te duci Sonetul I De ce nu-mi vii Si daca Atat de frageda Nu ma intelegi Din valurile vremii Luceafarul - Iubirea la Cosbuc Mnioas Pe lng boi De pe deal Supcirica din vecini Numai una Du_mancele Recrutul Politic Spinul Scara Ispita ^arpele-n inim. Nu te-ai priceput Rea de plata La parau La oglinda - Iubirea la Blaga Risipei se deda florarului Nu-mi presimti La oglinda Izvorul noptii - Iubirea la Arghezi Morgenstimmung Psalmul de taina Creion - Iubirea la Goga - G.Ibraileanu - Adela - I.Slavici - Mara - M.Eliade - Maitreyi - Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Calinescu - Enigma Otiliei - I. Teodoreanu - La Medeleni Idei Adela Adela nu este atat romanul unei tinere femei,cat analiza crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extrema. Castigand dragostea unei femei de douazeci de ani, Emil Codrescu, eroul cartii, e macinat totusi de incertitudini, suspectand si analizand orice gest al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. Cand I se pare ca a sesizat un amanunt care anterior ii scapase, el are un fel de satisfactie, o adevarata bucurie a durerii.Miezul spiritual al operei fiind rezolvarea atitudinii fata de femeie, scrierea repezinta in fond o continuare logica a ideilor expuse anterior in opera sa Privind viata . Desi eroina romanului I se releva eroului ca " un bloc de frumuseti vii si calde ", actionand sponan, fara reflexiune si calcul, ea nefiind o " filozoafa " ca Emil Codrescu, acesta face din ea centrul unei lumi ideale. Izolata de viata reala, " Adela este o iluzie paradisiaca, si nu trebuie sa devie o realitate" " Adela va ramine pentru tine mereu stanca pe care creste floarea-reginei, atat de apropiata ca poti distinge micile stelute catifelate si totusi inabordabila ca o planeta, din cauza prapastiei care te desparte de ea" " E cu neputinta sa fi existat candva pe planeta o aparitie mai incantatoare ". In legatura cu conceptia lui Emil Codrescu despre femeie, ne-am putea gandi ca aceasta corespunde faimosului dolce stil nuovo si poeziei trubadurilor din scoala provensala care cultivau ceea ce italienii numeau la donna angelicata, femeia devenita inger. " Niciodata - gandesta Emil Codrescu - cuvantul inger nu s-a potrivit unei trecatoare aparitii umane, ca acestei fiinte in adevar angelice. " La prozatorul roman exista insa si o nota personala. Spre deosebire de viziunea mistica a unui Dante (care vedea in Beatrice "ceva cazut din cer spre a ilustra miracolul" ) la G.Ibraileanu se observa cultul femeii, delicatetea, dar si o abia perceptibila tendinta spre senzual. De aici, ezitarile, pendularea intre fantezie si real, adoratia si reflexiunile la rece, vibratiile amorului si ideea mortii. Se observa influenta marilor clasici rusi asupra autorului Adelei . Ceea ce Ibraileanu admira la acestia este cunoasterea profunda a sufletului feminin, in special. Lev Tolstoi - caruia ii consacra un exceptional studiu critic - il impresioneaza puternic si durabil prin arta magistrala cu care " Ana Karenina " trece de la psihologie la etica, disecand necontenit sufletul sfasiat de remuscari al eroinei. Tolstoi isi iubeste eroina si sufera pentru ea, asa cum G. Ibraileanu o va iubi pe Adela. Prozatorul isi priveste propria-i scriere ca o opera de obervare stiintifica, de aceea reconstituie fapte vechi si interpreteaza mereu, facand psihologie, incercand sa descopere esentialul atat in lumea din afara, cat si introspectiv. Adela e un roman concis de analiza si introspectiune pe tema dragostei. G. Calinescu scria in Viata romaneasca : "Autorul - preocupat de o unica problema, aceea a reconstituirii datelor sufletesti originare, nu creeaza plastic, in suprafata, cu caractere si scene vii. La drept vorbind, nici nu creeaza oameni, ci, fara sa fie abstract in sensul ideologic, construieste unitati psihologice. In Adela avem monografia psihologica a iubirii cu toate tulburarile ei intelectuale, afective si fizice, dar mai ales extraordinar de profunda analiza a indoielii." Tot el afirma ca Adela e " cel mai bun roman de analiza pe care il avem". Personalitatea lui G. Ibraileanu - teoretician social, critic si creator literar - e armonioasa si unitara. Spiritul si finetea caracterizeaza toate domeniile de activitate in care se manifesta aceasta figura luminoasa. Realismul Adelei respira seninatate, opera facand elogiul puritatii unei prietenii. Lirismul, patruns si in paginile de critica, se dezvaluie mai liber in creatia artistica. De aici notele romantice - care uneori depasesc in suprafata pe cele realiste - si alunecarea spre un intimism moderat. Dar tot elanul liric, revarsat si in stilul de obicei atat de retinut, ii datoreaza Ibraileanu-artistul dragostea de viata si mentinerea proaspata a tineretii. Ca arta, romanul Adela reprezinta o superioara opera de analiza. Sobrietatea contribuie ca o analiza atat de bogata in idei sa fie condensata in pagini putine. Literatura lui G.Ibraileanu, cu indemnul dragostei de viata si apelul reinnoit la umanism, a contruit, prin insasi tinuta sa, un raspuns convingator dat naturalismului in general. Mentinandu-si prospetimea artistica, romanul Adela reprezinta in continuare o calauza in interpretarea psihologica si in cunoasterea omului. Iubirea la Eminescu In evolutia poeziei de dragoste a lui Eminescu se observa existenta unei curbe de la elan pasionat la infrangere. O vreme, aceea a iluziilor si idealurilor tineresti, el a dorit si a crezut cu putere in implinirea iubirii desavarsite. Poetic, acest lucru s-a exprimat in tonalitati majore, in culori vii si lumini fara pata, intr-o mare abundena vegetala si neincetate sclipiri de ape. In opera publicata, rastimpul de exuberanta tine pana in jurul anului 1876 si insuma Sara pe deal, Floare albastra, Fat-frumos din tei, Craiasa din povesti, Lacul, Dorinta, etc. Peste varietatea subtila a starilor sufletesti communicate, ceea ce reuneste poeziile, dandu-le un aspect comun, este inprimul rand stenicitatea sentimentului, plentitudinea clipei de dragoste, care transfigureaza lumea . Apoi prezenta invariebila a codrului si a apei in ipostaza lac sau izvor este iar caracteristica acstei perioade. Apa joaca acum un dublu rol in imagine: acela coloristic, de lucirefina si tremuratoare in intunericul padurii, ajutand la jocul de valori plastice, si acela sonor, de acompaniament sugestiv al starilor sufletesti. In Craiasa din povesti, apa are virtuti plastice: " Langa lac, pe care norii Au urzit o umbra fina, Rupta de miscari de valuri Ca de bulgari de lumina" La fel se intampla in Lacul : " Lacul codrilor albastru . . . . . . . . . . . . Tresarind in cercuri albe" In Floare albastra " izvoare plang in vale ", la fel in Sara pe deal " apele plang clar izvorand din fantana". Iar in Fat-frumos din tei susurul izvorului creeaza o atmosfera de basm: " izvorul cel in vraja Suna dulce in urechi " " Numai murmurul cel dulce Din izvorul fermecat " In Lacul glasul apelor va ingina pe indragostiti de se vor intalni, iar izvoarele singuratice de asemenea ii vor ingana un cant in Dorinta. Lucirile argintii ale apelor sunt completate de culori intense.Floarea de tei cu sugestia caderii ei in ploaie alba face trecerae de la sclipirile argintii la vagetalul colorat. Ea e o prezenta aproape permanena in poezia eminesciana de tinerete, sugenad elemente coloristice, dinamice ( caderea si troienirea ) si olfactice. Floarea de tei, trandafirii rosii, nuferii galbeni, floarea albastra cea scumpa romanticilor, romanita, codrul deverdeata, florile culuciri de piatra scumpa dau culoare si prospetime vegetala exceptionala peisajului, intensificand bucuria dragostei ce se va implini. E atata explozie de fericire in poezia de dragoste tinereasca a lui Eminescu, incat chiar daca intalnirea de dragoste nu se petrece, asteparea, fie zadarnica, nu intristeaza, nu deprima. De fapt implinirea celor doi cu implinirea dragostei se petrece doar in poezia de inspiratie folclorica, in Fat-frumos din tei si in Calin. In celelalte poetul isi proiecteaza doar in viitor uriasele lui nadejdi de iubire. De aceea nu intamplator, finalul lui Calin, basmul liric, de dragoste, constituie o sinteza a peisajului eminescian caracteristic primei perioade de creatie erotica. Intunericul tainic si stralucitor al padurii de argint, lucirileapelor si lunii, florile albastre, vazduhul tamaiet, toate aceste elemente merg spre s creea cadrul vrajit al dragostei implnite intre fata de imparat si Zburator. In toata poezia erotica a tineretii, figura iubitei are o lumina si o caldura dobandite din concretetea imaginii ei pentru poet. In Floare albastra ea e " rosie ca marul " de caldura soarelui: in Craiasa din povesti " Paru-I galben, / Fata ei lucesc in luna, / Iar in ochii ei albastrii / Toate basmele s-aduna." Tot asa si in Dorinta. In Calin implinirea dragostei se manifesta in acelasi mod: "Fata-I rosie ca marul, de noroc I-s umezi ochii Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta, / Flori albastre are-n paru-I si o stea in frunte poarta." Toate aceste elemente se scimba treptat dupa anul 1877. Arar mai rasuna, din inchipuire, cate un ecou al vechii increderi luminoase in dragoste. Dar, in general, tot mai obosit si mai dezamagit de loviturile vietii si neintelegerea societatii contemporane lui poetul da glas unor noi armonii poetice, de mari adincimi, din ce in ce mai triste si mai pline de renuntare. Pentru el, dragostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului iubitei se insoteste de o nespusa suferinta. Din aceasta pricina se petrece o concentrare a imaginii, o stilizare si o fixare de contururi apasate. Cadrul nu mai are bogatia, risipa de culori, lumini si parfumuri din tinerete, ci se reduce la doua-trei elemente. Luminile se sting, culorile palesc. De cate ori, iubito, cu simbolurile ei tragice, e o prima marturie a intunecarii. In locul peisajului edenic apare aici "oceanul cel de gheata"; "bolta alburie" a alungat de pe ea orice vioiciune a culorii, iar "luna cea galbena - o pata" si-a pierdut eminesciana ei stralucire. Caldura inimii l-a parasit pe poet : "Din ce in ce mai singur ma-ntunec si ma-nghet" sau: " Iar timpul creste-n urma meama-ntunec!" ( Trecut-au anii ) Mai intotdeauna putinele elemente de cadru sunt evocatoare de amintiri: " Si daca ramuri bat in geam Si se cutremur plopii, E ca in minte sa te am Si-ncet sa te apropii" ( Si daca ) Plopii fara sot scandeaza dureros un peisaj fara nadejde pentru poet. ( Pe langa plopii fara sot ) Metafora toamnei ca anotimp al sfarsitului e frecventa. In Sonetul I, doua versuri strang toata tristetea naturii, comuna desigur cu cea a poetului, sugerata in doua epitete: " Afara-I toamna, frunza-mprastiata, Iar vantul zvarle-n geamuri grele picuri" Toata viata fara iubire si fara vis este " O toamna care intarzie Pe-un istovit si trist isvor; Deasupra-I frunzele pustie" ( Te duci ) Chemarea din De ce nu-mi vii rasuna sfisietor intr-un cadru pustiit de toamna: " Vezi, randunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-aseaza bruma peste vii" Iubirea in operele marilor scriitori romni Iubirea este poate cea mai vasta tema a literaturii, dar si a celorlalte arte. Prezenta chiar si in operele de cult, de exemplu in Cantare a cantarilor din Vechiul Testament - "1. Cat de frumoasa esti tu, draga mea, cat de frumoasa esti! Ochi de porumbita ai, umbriti de negrele-ti sprancene, parul tau turma de capre pare, ce din munti, din Galaad coboara. 2.Dintii tai par turme de oi tunse, ce ies din scaldatoare facand doua siruri stranse si neavand nici o stirbitura. 3.Cordelute purpurii sunt ale tale buze si gura ta-I incantatoare. Doua jumatati de rodii par obrajii tai sub valul tau cel straveziu. 4. Gatul tau e turnul lui David, menit sa fie casa de arme: mii de scuturi atarna acolo si tot scuturi de viteji. 5.Cei doi sani ai tai par doi pui de caprioara, doi iezi care pasc printre crini. 6. Pana nu se racoreste ziua, pana nu se-ntinde umbra serii voi veni la tine, colina de mirt, voi veni la tine, munte de tamaie. 7. Cat de frumoasa esti tu draga mea, si fara nici o pata" sau in Noul Testament in Epistola intai catre corinteni dupa Sf. Apostol Pavel , cap. Dragostea: "1. De a_ gri n limbile 1 oamenilor _i ale ngerilor, iar dragoste nu am, fcutu-m-am ar suntoare _i chimval rsuntor. 2.^i de a_ avea darul proorociei _i tainele toate le-a_ cunoa_te _i orice _tiinc, _i de-a_ avea atta credinc nct s mut _i muncii iar dragoste nu am, nimic nu sunt. 3. ^i de a_ mprci toat avucia mea _i de a_ da trupul meu ca s fie ars, iar dragoste nu am, nimic nu-mi folosecte. 4. Dragostea ndelung rabd; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuie_te, nu se laud, nu se trufe_te. 5. Dragostea nu se poart cu necuviinc, nu caut ale sale, nu se aprinde de mnie, nu gnde_te rul. 6. Nu se bucur de nedreptate, ci se bucur de adevr. & 13. ^i acum rmn acestea trei: credinca, ndejdea, dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea":, iubirea este o tema existenta in toate literaturile din toate timpurile. Ei I se acorda o importanta deosebita, ca experienta umana fundamentala , care difera in functie de varsta, sex, stare sociala, credinta, epoca istorica sau apartenenta culturala. Astfel, tema este larg difuzata si circula in intregul sistem al literaturii, apare atat in opera marilor scriitori cat si in cea a celor minori, in viziunea specifica diferitelor genuri: epic, liric sau dramatic. Iubirea este abordata in literatura din diverse unghiuri, de-a lungul vremii existand diferite idei sau curente de idei referitoare la iubire. Principalele trei ipostaze ale iubirii, atat in literatura romana cat si in cea universala sunt: 1. Iubirea ca initiere 2. Iubirea ca pasiune 3. Iubirea tragica In mentalitatea arhaica iubirea este considerata o mare forta si primul impact cu aceasta s-ar datora unei fiinte supranaturale si reprezinta un proces de initiere configurat printr-un singur mit: mitul erotic al zburatorului. Mit fundamental al poporului roman, mitul erotic e , dupa cum afirma G. Calinescu "personificarea invaziei instinctului puberal." In conceptia criticilor, folcloristilor, etnologilor, zburatorul este un spirit rau, privit ca un zmeu sau demon, o naluca, el intra noaptea pe cos sau horn, avand infatisarea de balaur, sarpe, para de flacara. Zburatorul apare in visul fetelor ca un tanar frumos, chinuindu-le somnul. Printre cei care s-au ocupat cu studierea acestui mit se numara: Dimitrie Cantemir, George Calinescu, Simion Florea Marian, Tudor Pamfile. Cat despre prelucrarea mitului in literatura, Calinescu afirma: "Poezia romana, prin Eminescu indeosebi, a aratat inclinari de a socoti iubirea ca o forta implacabila, fara vreo participare a constiintei." Ca marturie sta poemul Calin(file din poveste), inspirat din basmul popular Calin Nabunul. Dar M. Eminescu nu a fost singurul care a preluat mitul zburatorului. Printre cei inspirati de acest mit fundamental al poporului se numara si I.H. Radulescu, cu poezia Zburatoru, considerata cea mai izbutita creatie poetica a acestuia. Iubirea ca pasiune este una din cele mai impozante ipostaze ale iubirii in literatura. Ea se caracterizeaza prin atractie reciproca puternica, existenta unor obstacole in intalnirea sentimentului de iubire, prin incalcarea unor reguli ale comunitatii in care traiesc cei doi. In cazul ei indragostitii traiesc o stare de exaltare permanenta, care duce la un dezechilibru sufletesc. Deseori ei sunt despartiti de imprejurari si aceasta departare se impune pentru a verifica sentimentele si in acelas timp pentru a-I pastra intensitatea. Iubirea-pasiune este insotita intotdeauna de suferinta, de o anume doz de nebunie si de o tentatie a mortii. Cand o iubire-pasiune se incheie in mod tragic (?), putem vorbi despre iubirea-tragedie, incheiata de obicei cu moartea indragostitiilor ca simbol al biruintei destinului asupra lor. Cele mai cunoscute iubiri-tragedii sunt cea dintre Romeo si Julieta, protagonistii operei cu acelasi nume de Shakespire si dintre Tristan si Isolda, veche legenda. Scriitori romani au privit si tratat tema iubirii din diferite unghiuri, creind astfel o opera vasta. Printre cei care s-au ocupat cu studierea, descrierea si analizarea sentimentului de iubire se numara: Mihai Eminescu, George Calinescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Vasile Alecsandri, Gala Galaction, Garabet Ibraileanu, Ion Slavici, Ion Heliade Radulescu, Mihai Sadoveanu, Mircea Eliade, Nichita Stanescu, Mircea Cartarescu, Camil Petrescu, Radu Petrescu si multi multi altii. Dintre aceasta multime de nume si opere vom incerca sa studiem cateva reprezentative, tragand apoi concluziile referitoare la prezenta temei iubirii in literatura romana. Mihai Eminescu este poetul nostru national si, dupa cum afirma G. Calinescu " opera literara a lui M. Eminescu creste cu toate radaciniile in cea mai plina traditie si este o exponenta deplina, cu 2 toate aspectele romantice, a spiritului autohton." Despre iubirea in opera marelui scriitor spunea T. Arghezi: " Dragostea lui Eminescu e mai cu seama senzuala, o dragoste pribeaga, de pasiune. Ea e momentana si totala in momentul ei, si se epuizeaza in intregime pe o singura imprejurare reluata continuu, continuu traita si continuu epuizata in intregime." "Dragostea lui Eminescu nu e amestecata cu visul. Visul lui incepe cand dragostea s-a ispravit. Dragostea poetului n-a durat niciodata, ramane instantanee, dragoste de senzatii iuti. Femeia lui Eminescu nu e niciodata sotie, ramanand exclusiv amanta. Barbatul e un trecator, un calator," In poezia sa de dragoste Eminescu a fost influentat de trairile sale sufletesti, de experientele sale. Astfel se remarca mai multe etape in evolutie poeziei de iubire eminesciana, existenta unei curbe de la elan pasionat la infrangere. O vreme, aceea a iluziilor si idealurilor tineresti, Eminescu a dorit si a crezut cu putere in implinirea iubirii desavarsite. Poetic, acest lucru s-a exprimat in tonalitati majore, in culori vii si lumini fara pata, intr-o mare abundena vegetala si neincetate sclipiri de ape. In opera publicata, rastimpul de exuberanta tine pana in jurul anului 1876 si insuma Sara pe deal, Floare albastra, Fat-frumos din tei, Craiasa din povesti, Lacul, Dorinta, etc. Peste varietatea subtila a starilor sufletesti communicate, ceea ce reuneste poeziile, dandu-le un aspect comun, este in primul rand stenicitatea sentimentului, plentitudinea clipei de dragoste, care transfigureaza lumea . Apoi prezenta invariabila a codrului si a apei in ipostaza lac sau izvor este iar caracteristica acstei perioade. Apa joaca acum un dublu rol in imagine: acela coloristic, de lucire fina si tremuratoare in intunericul padurii, ajutand la jocul de valori plastice, si acela sonor, de acompaniament sugestiv al starilor sufletesti. Lucirile argintii ale apelor sunt completate de culori intense.Floarea de tei cu sugestia caderii ei in ploaie alba face trecerae de la sclipirile argintii la vagetalul colorat. Ea e o prezenta aproape permanena in poezia eminesciana de tinerete, sugenad elemente coloristice, dinamice ( caderea si troienirea ) si olfactice. Floarea de tei, trandafirii rosii, nuferii galbeni, floarea albastra cea scumpa romanticilor, romanita, codrul deverdeata, florile culuciri de piatra scumpa dau culoare si prospetime vegetala exceptionala peisajului, intensificand bucuria dragostei ce se va implini. E atata explozie de fericire in poezia de dragoste tinereasca a lui Eminescu, incat chiar daca intalnirea de dragoste nu se petrece, asteparea, fie zadarnica, nu intristeaza, nu deprima. De fapt implinirea celor doi cu implinirea dragostei se petrece doar in poezia de inspiratie folclorica, in Fat-frumos din tei si in Calin. In celelalte poetul isi proiecteaza doar in viitor uriasele lui nadejdi de iubire. De aceea nu intamplator, finalul lui Calin, basmul liric, de dragoste, constituie o sinteza a peisajului eminescian caracteristic primei perioade de creatie erotica. Intunericul tainic si stralucitor al padurii de argint, lucirileapelor si lunii, florile albastre, vazduhul tamaiet, toate aceste elemente merg spre s creea cadrul vrajit al dragostei implnite intre fata de imparat si Zburator. In toata poezia erotica a tineretii, figura iubitei are o lumina si o caldura dobandite din concretetea imaginii ei pentru poet. In Floare albastra ea e " rosie ca marul " de caldura soarelui: in Craiasa din povesti " Paru-I galben, / Fata ei lucesc in luna, / Iar in ochii ei albastrii / Toate basmele s-aduna." Tot asa si in Dorinta. In Calin implinirea dragostei se manifesta in acelasi mod: "Fata-I rosie ca marul, de noroc I-s umezi ochii Astfel vine mladioasa, trupul ei frumos il poarta, / Flori albastre are-n paru-I si o stea in frunte poarta." Toate aceste elemente se scimba treptat dupa anul 1877. Arar mai rasuna, din inchipuire, cate un ecou al vechii increderi luminoase in dragoste. Dar, in general, tot mai obosit si mai dezamagit de loviturile vietii si neintelegerea societatii contemporane lui poetul da glas unor noi armonii poetice, de mari adincimi, din ce in ce mai triste si mai pline de renuntare. Pentru el, dragostea ramane in trecut si amintirea ei ca si a chipului iubitei se insoteste de o nespusa suferinta. Din aceasta pricina se petrece o concentrare a imaginii, o stilizare si o fixare de contururi apasate. Cadrul nu mai are bogacia, risipa de culori, lumini si parfumuri din tinerece, ci se reduce la dou-trei elemente. Luminile se sting, culorile plesc. De cate ori, iubito, cu simbolurile ei tragice, e o prim mrturie a intunecrii. In locul peisajului edenic apare aici "oceanul cel de gheaca"; "bolta alburie" a alungat de pe ea orice vioiciune a culorii, iar "luna cea galben - o pat" s-a pierdut eminesciana ei strlucire. 3 Cldura inimii l-a prsit pe poet : "Din ce in ce mai singur m-ntunec si m-nghet"& sau: " Iar timpul cre_te-n urma mea& m-ntunec!" ( Trecut-au anii ).Plopii fara soc scandeaza dureros un peisaj fara ndejde pentru poet. ( Pe lng plopii fara soc ) iar metafora toamnei ca anotimp al sfar_itului e frecventa. (Sonetul I, Te duci, De ce nu-mi vii).Figura femeii iubite, din cald, luminoas, sagalnic la inceput, se impietre_te,devine solemn si rece, in aceasta perioad de creacie, ea fiind scoas din ntunericul amintirii. De aceea marmura slujeste ca termen frecvent utilizat pentru sugerarea frumusetii inghetate, ireale, fantomatice parc ( " Din ncrecirea lungii rochii / Rsai ca marmura n loc" n Att de frageda sau "Si cnd rsai nainte-mi ca marmura de clara" n Nu m ncelegi) iar gestul tragic al eroului liric, semnificnd renuncarea, zadarnicia ndejdii, e prezent n poeziile Att de frageda si Din valurile vremii. Decepcia l-a fcut pe marele poet s primeasc, ca mngiere, ca un calmant al suferincei, concluzia necesitcii nsingurarii _i a renuncrii, cu att mai tragic cu ct era mai nepotrivit cu datele fundamentale ale fiincei lui. De aceea Luceafrul, reputat ca o drama a renuncrii la dragoste, e n acela_i timp o dram a conoa_terii. Poemul, concluzie a viecii _i gndirii eminesciene, e cu att mai tragic cu ct realizeaza rsturnarea ierarhiei valorilor din opera tinerecii. Luceafrul, dup ce nzuie_te la dragostea unei pmntene, care-I prefer un muritor cu soarta ngemnat, e readus la realitatea abstract _i solitar a existencei lui de ctre Demiurg, care-I face o leccie de cunoa_tere. Hyperion, in sfera lui, _tie acum, dar cu ct durere a renuncrii, deosebirea dintre el _i cei doi pmnteni ndrgostici _i cuvintele: " Trind n cercul vostru strmt Norocul v petrece, Ci eu in lumea mea m simt Nemuritor _i rece" par rostite "de o stin gur". Con_tiinca apartenencei la o lume superioar prin cunoa_terea rece a adevrului absolut e de data aceasta slaba compensacie a renuncarii la patima fierbinte _i ispititoare a viecii pmnte_ti, a nfrngerii n dragoste. Acest poem din urma, greu de simbolistic mitologic, filozofic, tinde la explicarea sorcii nefericite a geniului n lumea contemporan poetului. Eminescu a cantat in acorduri sublime legturile de iubire dintre oameni, farmecul comuniunilor suflete_ti bazate pe stima _i ntelegere reciproc, pe devotament _i idealuri curate. n poeziile sale, Eminescu a nlcat un adevrat imn sentimentelor de dragoste, lsnd mrturiile setei sale de viac, ale dorincei sale de a tri n fericire.Vezi aci la incheiere Un alt mare scriitor preocupat n operele sale de vasta tem a iubirii a fost Garabet Ibrileanu. El a creat in romanul su " Adela " o analiz a sentimentului de dragoste, manifestat aici nu printr-o iubire plina de pasiune, ci mai mult printr-o dragoste nemplinita, o dragoste infiripata intre doi oameni despartiti de varsta. Miezul spiritual al operei fiind rezolvarea atitudinii fata de femeie, scrierea repezinta in fond o continuare logic a ideilor expuse de Ibrileanu anterior in opera sa Privind viata. Adela nu este att romanul unei tinere femei, ct analiza crizei sentimentale a unui cvadragenar de o luciditate extrem. Cstignd dragostea unei femei de douazeci de ani, Emil Codrescu, eroul crtii, e mcinat totu_i de incertitudini, suspectand si analizand orice gest al partenerei, pentru a descoperi sensuri acolo unde nu sunt. Cand I se pare ca a sesizat un amanunt care anterior ii scapase, el are un fel de satisfactie, o adevarata bucurie a durerii. Desi eroina romanului I se releva eroului ca " un bloc de frumuseti vii si calde ", actionand sponan, fara reflexiune si calcul, ea nefiind o " filozoafa " ca Emil Codrescu, acesta face din ea centrul unei lumi ideale. Izolata de viata reala, " Adela este o iluzie paradisiaca, si nu trebuie sa devie o realitate" " Adela va ramine pentru tine mereu stanca pe care creste floarea-reginei, atat de apropiata ca poti distinge micile stelute catifelate si totusi inabordabila ca o planeta, din cauza incantatoare ". 4 In legatura cu conceptia lui Emil Codrescu despre femeie, ne-am putea gandi ca aceasta corespunde faimosului dolce stil nuovo si poeziei trubadurilor din scoala provensala care cultivau ceea ce italienii numeau la donna angelicata, femeia devenita inger. " Niciodata - gandesta Emil Codrescu - cuvantul inger nu s-a potrivit unei trecatoare aparitii umane, ca acestei fiinte in adevar angelice. " La prozatorul roman exista insa si o nota personala. Spre deosebire de viziunea mistica a unui Dante (care vedea in Beatrice "ceva cazut din cer spre a ilustra miracolul" ) la G.Ibraileanu se observa cultul femeii, delicatetea, dar si o abia perceptibila tendinta spre senzual. De aici, ezitarile, pendularea intre fantezie si real, adoratia si reflexiunile la rece, vibratiile amorului si ideea mortii. Se observa influenta marilor clasici rusi asupra autorului Adelei . Ceea ce Ibraileanu admira la acestia este cunoasterea profunda a sufletului feminin, in special. Lev Tolstoi - caruia ii consacra un exceptional studiu critic - il impresioneaza puternic si durabil prin arta magistrala cu care " Ana Karenina " trece de la psihologie la etica, disecand necontenit sufletul sfasiat de remuscari al eroinei. Tolstoi isi iubeste eroina si sufera pentru ea, asa cum G. Ibraileanu o va iubi pe Adela. Prozatorul isi priveste propria-i scriere ca o opera de obervare stiintifica, de aceea reconstituie fapte vechi si interpreteaza mereu, facand psihologie, incercand sa descopere esentialul atat in lumea din afara, cat si introspectiv. Adela e un roman concis de analiza si introspectiune pe tema dragostei. G. Calinescu scria in Viata romaneasca : "Autorul - preocupat de o unica problema, aceea a reconstituirii datelor sufletesti originare, nu creeaza plastic, in suprafatAttention:a, cu caractere si scene vii. La drept vorbind, nici nu creeaza oameni, ci, fara sa fie abstract in sensul ideologic, construieste unitati psihologice. In Adela avem monografia psihologica a iubirii cu toate tulburarile ei intelectuale, afective si fizice, dar mai ales extraordinar de profunda analiza a indoielii." Tot el afirma ca Adela e " cel mai bun roman de analiza pe care il avem". Personalitatea lui G. Ibraileanu - teoretician social, critic si creator literar - e armonioasa si unitara. Spiritul si finetea caracterizeaza toate domeniile de activitate in care se manifesta aceasta figura luminoasa. Realismul Adelei respira seninatate, opera facand elogiul puritatii unei prietenii. Lirismul, patruns si in paginile de critica, se dezvaluie mai liber in creatia artistica. De aici notele romantice - care uneori depasesc in suprafata pe cele realiste - si alunecarea spre un intimism moderat. Dar tot elanul liric, revarsat si in stilul de obicei atat de retinut, ii datoreaza Ibraileanu-artistul dragostea de viata si mentinerea proaspata a tineretii. Ca arta, romanul Adela reprezinta o superioara opera de analiza. Sobrietatea contribuie ca o analiza atat de bogata in idei sa fie condensata in pagini putine. Literatura lui G.Ibraileanu, cu indemnul dragostei de viata si apelul reinnoit la umanism, a construit, prin insasi tinuta sa, un raspuns convingator dat naturalismului in general. Mentinandu-si prospetimea artistica, romanul Adela reprezinta o calauza in interpretarea psihologica si in cunoasterea omului. Vezi ncheiere Vezi nceput Ion Slavici a zugrvit in romanul su Mara povestea tulburtoare a unei iubiri care se nfiripeaz instantaneu _i are puterea unei fatalitci. Aceast iubire, protagoni_tii ei fiind Nacl _i Persida, are caracteristicile clare a unei iubiri-pasiuni, Slavici urmrind de-a lungul romanului evolucia sentimentelor celor doi, descriindu-le pe acestea n amnunt _i reu_ind astfel s traseze un drum bine definit al iubirii-pasiuni. . Prima ntlnire a celor doi protagoni_ti, momentul nfiriprii iubirii, are un puternic impact asupra acestora, ei sunt cuprin_i de o atraccie reciproc puternic care nu i va mai prsi _i de un sentiment care prevede, oarecum, suferincele prin care vor trece: " El rmase uimit, cu inima ncle_tat _i cu ochii oarecum mpiengenici. i era parc s-a rupt, s-a frnt , s-a surpat deodat ceva _i o mare nenorocire a czut pe capul lui." "Obrajii ei se umplur de snge _i i era parc o sgetase ceva prin inim" "se zbtea copila ca _i cnd ar voi s scape, s fug, s se ascund n fundul lumii." Pe parcurs ce iubirea lor evolueaz, ncercrile de a I se opune devin din ce n ce mai zadarnice. Att Persida ct _i Nacl nu pot evita ntlnirile a_a-zise ntmpltoare, pe care ei nsu_i le provoac iar n momentele n care se zresc sunt cuprin_i de aceea_i atraccie reciproc puternic " I se 5 mpiengenir _i ei ochii, _i iar i era ca _icnd un fel de le_in ar cuprinde-o ", " el rmase cu privirea pierdut _i barda i tremura n mn. " Cei doi triesc o stare de exaltare permanent, care duce la dezechilibru sufletesc.Astfel, Persida "se temea ea ns_i de sine, simcea c o apuc din cnd n cnd o pornire nvalnic _i-I vine s se duc, ea singur nu _tia unde, _i s fac, ea singur nu _tia ce. Mii _i mii de primejdii, nenorociri peste nenorociri, zbuciumri peste zbuciumri, o viac plin de nevoi_i de dureri: le presimcea, le _tia parc pe toate cum vin" iar Nacl era cuprins de un " dulce neastmpr ". Nacl si Persida sunt desprcici de mprejurri, dar aceast derprtare se impune pentru a le verifica sentimentele _i n acela_i timp pentru a pstra identitatea dragostei. Astfel, de fiecare dat cnd cei doi se ntlnesc, sunt cuprin_i de aceea_i nelini_te dar odat cu timpul ei _i destinuie unul altuia sentimentele. Scurtele ntlniri de la Lipova, Arad, apoi din nou Lipova _i de la Culesul Viilor joac un rol important n povestea lor de dragoste. Iubirea dintre Nacl _i Persida este nsocit att de suferinc ct _i de o anumit dozde nebunie _i de o tentecie a morcii. Pn ce ajung s se cstoreasc pe ascus, cei doi sufer din iubire, ei fiind desprcici unul de altul de mprejurri. ns chiar _i dup nunt, Persida continu s sufere datorit comportamentului lui Nacl _i agresivitcii acestuia, iar Nacl de pe urma nesigurancei _i geloziei sale. Tentactia morcii se regse_te att n comportamentul lui Nacl ct _i n cel al Persidei. Persida simte c singurul ei refugiu nafara mnstirii ar fi moartea iar Nacl ajunge la Arad la un nalt nivel de degradare att sufleteasc ct _i trupeasc, gndindu-se chiar _i la varianta morcii. Doza de nebunie a celor doi protagoni_ti reiese din hotrrea acestora de a se cstori pe ascuns _i de a fugi singuri la Viena. Iubirea dintre Nacl _i Persida trece peste obstacolele ntlnite _i ncalc regulile comunitacii n care triesc cei doi. Nacl _i Persida se diferenciaz att prin etnie, confesiune religioas, familie, educacie ct _i prin nsu_i temperamentul lor. Totu_i, cu ajutorul iubirii cei doi trec peste toate obstacolele ce se ivesc n cale, renuncnd la orice _i reu_ind n final s realizeze o csnicie reu_it, binecuvntat att de prin-I ct _i de Dumnezeu _i desvr_it de aducerea pe lume a unui copil. De-a lungul romanului Mara I. Slavici surprinde momente esenciale ale iubirii dintre protagoni_ti: scurtele lor ntlniri, privirile care _i le schimb cu acest prilej, cuvintele lor, limba pe care o folosesc, tririle lor suflete_ti cnd sunt singuri, frmntarile lor. Cititorul este astfel transpus n lumea iubirii celor doi, ia parte la zbuciumare lor sufleteasc, ncheiat n mod fericit cu ajutorul binecuvntrii csniciei dintre Nacl si Persida de ctre princi. Doar astfel putea s se ncheie povestea celor doi, cci autorul, suscintor tenace al ideilor morale, a realizat romanul conform ideei c o iubire _i o csnicie nu pot fi fericite fr a fi binecuvntate de ctre princi. Dar Mara nu este singura oper a lui I. Slavici unde apare iubirea. n nuvele sale ( Scormon, La crucea din sat, Gura satului sau Pdureanca ) problematica sufleteasc st n centrul acciunii, _i n acela_i timp e prezent printr-o ambianc perfect idilic. Tinerii eroi, dar mai ales eroinele, se caracterizeaz printr-o derutant labilitate a strilor suflete_ti, printr-o ciudcenie feminin mai adnc dect un singur capriciu. Concepcia lui Slavici despre iubire este c " Iubirea e din alt lume _i se ive_te din senin, fr ca s_tii de ce, se d pe fac, fr ca s _tii cum _i te duce, fr ca s _tii unde." Aceat definicie dat iubirii corespunde ntru-totul iubirii zugrvit de autor n operele sale. G. Co_buc a fost numit "poetul crnimii" pentru c a _tiut mai bine ca oricine s cnte n poeziile sale nsu_i cranul, cu obiceiurile, necazurile, tririle sale suflete_ti, cu viaca sa. Iubirea la Co_buc apare _i ea crne_te, n poeziile sale de dragoste obiceiurile ste_ti, credincele btrne_ti, ideile morale tipic romne_ti se regsesc _i totul decurge dup datin. Poetul nu exteriorizeaz propiulsentiment erotic, n indivitualitatea lui, ct mai de grab se refer, se sprijin pe fondul de experienc al vrstei sale tinere, peexperienca lui erotic, dar nu n aspectele ei unice, particulare, ci prin ceea ce are ea mai general, prin ceea ce o ncadreaz n nt-o condicie uman mai larg. Co_buc a reactualizat date din propriile triri pasionale pentru a-I servi drept tipar modelator al strilor suflete_ti puse pe seama eroilor si. Sensul obiectivant al lirismului su domin, nu numai prin amploarea acestui proces, dar mai ales prin multitudinea aspectelor concrete pe care le mbrac. 6 Este de-a dreptul uimitoare capacitatea poetului de invencie n aceast direccie. Poeziile care pot fi incluse n capitolul idilelor sunt foarte numeroase _i e de observat cfiecare reproduce o alt situacie sau stare sufleteac: Mnioas, Nu te-ai priceput, Rea de plat, Pe lng boi, La oglind, De pe deal, Supcirica din vecini, Numai una, Du_mancele, Recrutul, La pru, Politic, Spinul, Scara, Ispita^arpele-n inim. Se mai poate remarca apoi faptul c e mai mult dect dificil s caracterizezi o asemenea stare. Poetul realizeaz un univers pasional de domeniul inefabilului _i-l nuanceaza la nesfr_it, refuzndu-_i orice repeticie. E drept c o definire sau alta se poate face, dar relativitatea lor e u_or de dovedit _i analiza ntmpin mereu alte semne de ntrebare. n Mnioasa starea sufleteasc e destul de neprecizat : un flcu e chinuit de capriciile iubitei; el resimte o ciudat suferinc amestecat cu nedumerire _i ciud, dar de ndat ce credem c l-am nceles _i c I-am ptruns starea, ne dm seama cne aflm abia acum n faca adevratei enigme _i anume atitudinea ciudat a fetei care a provocat durerea flcului _i pe care nu putem nicicum s-o explicm. n cunoscuta Nu te-ai priceput!, n afar de poanta final n stil de sentinc, ne izbe_te ciudata timiditate a flcului dar _i necazul fetei pentru aceast timiditate. Se observ o apropiere ntre idila lui Co_buc _i aceea a lui Slavici ct prive_te faptul c la ambii scriitori strile suflete_ti sunt nuancat disecate _i totodat prezentate n exteiorizarea lor plin de farmec. Poezia Dragoste nvrjbit de Co_buc pare o nuvel de Slavici versificat. Se poate presupune c amndoi scriitori au explorat, unul n sens epic, cellalt n sens liric, dar niciunul strict psihologic, domeniul comun al unei experience biologice cruciale, cu valoare de instinct fundamental. n unicitatea ei, fiecare idil a lui Co_buc prezint un incident, un capriciu al dragostei, pe cnd n totalitate reprezint nu o monografie a vrstei ingenue, ci cntecul ei obiectivat. Iar modul specific, de ultim instanc, al acestei obiectivri e dat de structura artistic a ideilor respective. Astfel, n cteva idile co_buciene ( Pe lng boi, La oglind, De pe deal ) starea sufleteasc e att de deosebit nct pentru a fi pe deplin exprimat ea trebuie ilustrat printr-o scen. De fapt, corespondentul strict al idilei co_buciene este cntecul suferincei de dragoste, desf_urat pe o gam mult mai restrns, dar cu unele accente impresionante. n Cntecul fusului sentimentul tinde s se absolutizeze, durerea s ia proporcii cosmice. Din pcate aceast expansiune n universal a unei suferince personale e urmrit la un mod cam impersonal, aproape didactic, prin enumerarea neturburat a elementelor naturii care particip, pe rnd, la durerea eroinei. Fata morarului e o poezie de atmosfer _i sentiment tragic, culminate spre izbucnirea disperat din final : " A_ vrea s fiu, roat sub tine !" Ca _i aceast din urm poezie, Fata mamii ncearc s exprime nelmuritul, inexprimabilul _i insesizabilul din durerea uman. Ne gsim ntr-o situacie comparabil cu una din strile idilelor amintite: Plnsul fetei cine de evolucia mereu repetabil, cu caracter de destin, a reacciilor pasionale, este un tribut pe care eroina l plte_te ceremonialului sever _i ineluctabil al viecii. Incheiere Octavian Goga a gravat n adevratul "etern uman" , n culorile specificului nacional, cu o druire _i un talent excepcional, chipul trector al vremii sale. n urma sa a rmas vie poezia social _i patriotic, dar _i mi_ctoarele sale cntece de dragoste. Dragostea lui Goga era n primul rnd dragoste de car, dragoste pentru lumea satului _i de aceea marea majoritate a poeziilor sale sunt nchinate patriei, cnt durerile cranilor, sacrificiile pentru aprarea pmntului strmo_esc, suferincele celor asuprici. Dar pentru creearea unei monografii a satului ardelenesc, a_a cum Goga _i propusese, era nevoie _i de Cntecele lui Laie Chiorul, cr_marul din Dealu-Mare. Cntecele lui Goga sunt aidoma doinelor noastre populare: de dor _i de jale. n Cntecele lui, ncrcate cu simciri _i sensuri adnci, sentimentul iubirii capt expresia dorului folcloric. E n ele o nespus sete de viac, o discret prere de ru, o bucurie ptima_ _i o und de nelini_te, o goan dup nluca acelei iubite, e un "nu-_tiu-ce _i nu-_tiu-cum dureros de dulce", care se cheam dor _i care se mpline_te abia n vraja nopcilor, spulberndu-se o dat cu zorii: " Dorurile mele n-au ntruchipare, Dorurile mele-s Frunze pe crare & Spulberate _i strivite frunze pe crare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Tot ce-micese noaptea, Zorile-mi destram, Mi s-a dus norocul & Nu-l mai plnge, mam & La icoana Preacuratei, nu-l mai plnge, mam." E aceea_i cutremurare liric, aceea_i pierdere a fericirii, pricinuit de stingerea visului, spulberat ca un strigoi n lumin, din cunoscutul cntec popular : "Ast-noapte te-am visat, Mndro, c te-am srutat. M-am sculat _i-am pipit, Dar nimica n-am gsit. Numai dorul inimii, Scris pe faca perinii." Sunt versuri ptima_e, cople_itoare, n care arde parc vpaia pgn a simcurilor din Cntarea Cntrilor, mencionat la nceputul lucrarii de fac : "Cutat-am noaptea, n a_ternutul meu, cutat-am pe acela dup care inima mea tnje_te, cutatu-l-am, ns nu l-am aflat. " Att pe plan erotic ct _i n general cntecul lui Laie Chiorul, n psihologia satului, are funccie tonic. El nvioreaz sentimentele ginga_e, rscole_te u_oara melancolie _i amintiri nduio_toare, acc patimi _i potole_te doruri, ocele_te sentimentele majore ale colectivitcii n lupta pentru libertate nacional _i echitate social. Poate fr astea, vezi ncheiere Lucian Blaga a fost unul dintre poecii care a fcut din tema iubirii o tem principal n poeziile sale. nc din volumulde debut, Poemele luminii, iubirea s-a aflat, alturi de natur la loc de frunte n poezia sa, ambele fiind ncadrate ntr-un climat de exaltare a elementului dinamic din peisajul natural sau cel sufletesc. Iubirea pustie_te fiincele ndrgosticilor, sursul este pgn, prul iubitei are arome tari, ochii sunt lacomi _i flmnzi ca de slbticiune. O asemenea fervoare exuberant, ritmica dansului dionisiac sunt pentru poet, la acea dat, singurele ce-l pot ncadra n armonia cosmic: " O, vreau s joc cum niciodat n-am jucat! S nu se simt Dumnezeu n mine un rob n temnic - nctu_at. " ( Vreau s joc ) In cel de-al doilea volum de poeziial lui Blaga, intitulat Pa_ii profetului, iubirea este ancorat ntr-un trecut ndeprtat, temporal, nu afectiv, _i se afl sub semnul sf_ietoarei tristeci : "In mine se mai vorbe_te _i astzi despre tine. Din gene, ape moarte mi se preling. Ar trebui s tai iarba, ar trebui s tai iarba pe unde-ai trecut. Cu coasa tgduirei pe umr n cea din urm tristece m-ncing.." ( Amintire ) Purtnd untitlu identic cu cel al unei poezii populare, volumul La curctile dorului (1938) define_te artistic un sentiment att de nuancat _i inefabil : dorul. La curcile dorului comleteaz evolucia poetului, accentund o not care devine fundamental pentru definrirea stilului su scriitoricesc : reconstituirea atmosferelor baladelor, descntecelor _i bocetelor, din folclorul romnesc, pe baza unei cunoa_teri dinuntrua specificului construcciei acestora. Poezii ca Bunvestire pentru floarea mrului, Bel_ug, Coasta soarelui sunt exemple revelatoare : " Trec pe drum copitele _i prin gnd ispitele. Pasrea din ini_te sparge bolci de lini_te. Chipro_i ca fusele 'n toate cimitirele ne abat privirile ctre inimi - dusele. " ( Coasta soarelui ) Dup publicarea volumului Nebnuitele trepte (1943) se ncheie o perioad n creacia poetului pentru ca, dup 1950 s nceap o alt perioad, avnd ca principale direccii tematice atitudinea fac de natur, fac de iubire _i dialecta procesului de cunoa_tere, de reflectare artistic. Iubirea verii sale trzii, a Verii din noiembrie, mprumut un tlc solar lucrurilor obi_nuite, mbogce_te inima poetului, umbrit de mhnirea vrstei, trie_te totu_i cu intensitate eternul sentiment : " Si-i dureros n marea trecere s te aprinzi visnd. Mai tare ns arzi n schimb. Iubirea printre adncimi, a_a cum e, umbratic joc, relief pe-un sarcofag n timp." ( Arheologie ) Pe drumul pzit de plopi severi, simboliznd legile, conveniencele inerente ale viecii, poetul caut iubirea simpl, caut mplinirea : "Vino s _edem sub pom. Deasupra-I nc veac ceresc. n vntul adevrului, n mare umbr-a mrului, vreau prul s ci-l despletesc, s fluture ca-n vis ctre hotarul pmntesc." ( Glas n paradis ) Iubita este ntlnit "n fabula verde _i cald-a naturii", n "basmul vegetal al rsurii", ntre frunzele armii ale viilor, sub galaxia de fum a stelelor, nconjurat de recele parfum al brazilor, de luciul iezerelor n munci. Trupul ei are sclipiri fosforescente, vibraciile lemnului de vioar _i zveltecea ulcioarelor de pmnt. Sentimentul este pururea incandescent, chiar dac uneori este incandescenca stranie a maselor vulcanice selenare. Poezia erotic a "verii de noiembrie", din Catrenele fetei frumoase sau Catrenele dragostei, are astfel vigoarea inefabil a mplinirii, este o veritabil "od a bucuriei" intonat de poetul ce descoper tinerecea perpetu a viecii. Dincolo de exaltarea ncntat a formelor, a culorilor, a mi_crilor, transpare fiorul grav al sentimentului autentic. Iubirea nu este un facil _i nsorit joc ntr-o natur pitoreasc, ci un lucid act de con_tiinc. Iubirea nu poate exista n afara veritabilei comunicri ntre oameni, n afara universurilor suflete_ti tangente : " Cnd e singur fiecare Sufletele nu-s n noi. Stm alturea, eu _i tu? Sufletele noastre sunt n noi, Cnd suntem doi. Altfel nu." ( Spune-o-ncet, n-o spune tare ) ncheind semnificativ volumul Var de noiembrie, poezia Primvara l anunc pe cel urmtor, Stihuitorul: " A cunoa_te. A iubi. Care-I drumul, ce te-ndeamn? A cunoa_te - ce nseamn? A iubi - de ce ci-e team, printre flori _i-n mare iarb? . . . . . . . . . . . . . . . . . . nc-odat, iar _i iar, A iubi e primvar. " A_a cum poetul parcurge un drum n viac ideile acestuia sunt n continu schimbare, acest lucru resimcindu-se _i n poeziile sale de dragoste. Astfel, pasiunea din poeziile sale din tinerece trece peste faza sentimentului de mplinire, iar n final e cople_it de sentimentul nsingurrii totale. Astfel, n jurul anului 1965 Blaga afirm c  poezia este un ve_mnt cu care ne mbrcm iubirea _i moartea . Desigur, Eminescu, Co_buc, Blaga, Slavici, Ibrileanu, Goga nu au fost singurii mari G`ax0|    " % - / 9 < A B M P X Z ] k l o  ' , 1 %23;29+0WgnoA6CJCJ6CJ6CJ CJ6B*CJmH 6B*CJ6CJCJ>*CJ CJ S456FG`ax7@JZbr & F & F456FG`ax7@JZbrFxFpTn* H ^ |  - B Z  % ' A9K@AUV!"G"v"""""#@#~###k$l$$$$  bFxFpTn* H ^ |  $ - B Z  % ' A9K@AUV!"G"Z AV?!!"g"""######)$;$$$$$$.%1%6%%%9)K)R)W)))++,,,v,,,,,,t-X0k01112_23 4/4j4s44~55a6666677777888888;;;<<@<n<p<z<<<6B*CJmHB*CJ 6B*CJCJ mH6CJCJCJ WG"v"""""#@#~###k$l$$$$$-%.%%7+,n-2V2_2223J3$$-%.%%7+,n-2V2_2223J3|333)44405}5~5555 6`6a66677A777777888EDFFFKPlSW}Y[-abdcliphwjwwxxx8yz,| &f` p:ک x*2>ZV24beJ3|333)44405}5~5555 6`6a66677A777777888EDF$<<BBFFFGGH1HJJJJJKKKKK LN\ObO6PPPPRjSlSSS6T8TlTTVxWWW YwY ZZ/_A_H_M___aaa b blbzbbbbbdccc:g`gdijiliixj 6B*CJ *CJB*CJ 6B*CJ 5B*CJ *B*CJ 56CJ6CJ5CJB*CJB*CJCJB*CJ6B*CJmHB*CJHDFFFKPlSW}Y[-abdcliphwjwwxxx8yz,| &f$xj~jj,kbklknkkkkll*lnnnno$ooootpprrHsjwLxPxxxy8y~   ڀ40:` 4iyω ._e cȾ 6B*CJB*CJB*CJ 5B*CJ *B*CJ 6B*CJB*CJ 6B*CJCJmH 6CJmH 6CJmH6CJCJKcsv8;KRSxz|Ԗ :4BDlB֥6µʵ$.ھ(@6*r> 0<VXB*CJ 6B*CJ 5B*CJ *B*CJB*CJB*CJB*CJ 6B*CJCJ6CJR` p:ک x*2>ZV24b$X,&8xZfl~x$8\V  &Pv`|L$,R~!# $B$T$h$$5B*CJmH *6B*CJmH *B*CJmH B*CJmH6B*CJmH 6B*CJB*CJ *6B*CJ *B*CJLb| X\(L4PT|~t\^T V   l   ,   > @    .:^`|LFL!!d!!!*""":#<###$$%~%%N&&`''$(.((j+,bb| X\(L4PT|~$t\^T V   l   ,   > @    .:$ |"6$D%@@$:^`|LFL!!d!!!*""":#<###$ |"6$D%@@n opera marilor scriitori romni n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n opere#$$%~%%N&&`''$(.((j+,^be&ffgZj kXlru$1$ |"6$D%@@$ |"6$D%@@$8(*j+,\\\ ^0`P`a b0dPdeffggggjVlblxllllnn ooooopppppq r0tPtuvvwwwwdzzzz||||~~$D^؃ڃ@΄ 6B*CJ 5B*CJB*CJ5B*CJmHB*CJ B*CJmH6B*CJmHTn opera marilor scriitori romni n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n operele literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l Eminescu a cnilor suflete_ti bazate pe stim , una din cele mai profunde opere de analiz asupra sentimentului iubirii din literatura romn. Un alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost . Elrii-pasiuni. Co_buc a creat deci prin opera sa un univers al dragostei, n care a cuprins diferite aspecte _i triri ale aceluia_i sentiment. Totu_i idilele sale sunt unite de fundalul lor comun, _i anume lumea satului. Se observ de asemea preferinca lui Co_buc n descrierea suferincei produse de dragostea nemplinit. eziile sale de dragoste. P , personaj cunoscut n opera lui Goga, mencionate _i amintiri nduio_toare, acc Dragostea la Goga apare deci asemenea dragostei din folclor, n cntece de jale _i dor, eroii ei fiind popularii "Mndr" _i "Mndru". n romanul Otilia de G.Clinescu exist un conflict, erotic, sub aspectul unei competicii ntre tnrul Felix _i mai vrstnicul Pascalopol, amndoi ndrgostici de de Otilia. Povestea de iubire este nscris pe un fundal social, ilustrat de celelalte personaje ale romanului. Mircea Eliade, influencat de experiencele proprii scrie romanul Maitreyi, roman al dragostei dintre autor _i tnra, orientala eroin, ce d _i numele crcii. Vasile Alecsandri scrie Doinele sale, inspirate din folclorul romnesc, avnd ca tem iubirea. Ionel Teodoreanu urmre_te n romanul su La Medeleni evolucia iubirii nfiripat nc din copilrie dintre Dnuc _i Monica, iubire care are ca urmare/ =!"#$%autori care au scrisdespre iubire. S-ar mai putea vorbi despre Enigma Otiliei de Clinescu, n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n operele literare st sub semnul iubiriele sale, inspirate din folclorul romnesc, avnd ca tem iubirea. Ionel Teodoreanu urmre_te n romanul su La Medeleni evolucia iubirii nfiripat nc din copilrie dintre Dnuc _i Monica, iubire care are ca urmare cstoria dintre cei doi. cstoria dintre cei doi. Acciunea romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu se petrece n jurul incertitudinii credincei reciproce n dragoste. Deasemenea, Tudor Arghezi scrie idile precum Creion, Morgenstimmung, Psalmul de tain, Nichita Stnescu adopt tema dragostei n romanele Adolescenci pe mare, Leoaic tnr, iubirea, aidoma lui Gala Galaction n romanul De la noi la Cladova. Se remarc astfel c marii scriitori ai literaturii romne au abordat tema iubirii din diferite unghiuri cu rezultate de o imens importanc pentru literatura autohton. Faptul c iubirea I-a atras dintotdeauna pe autorii unor opere de mare sau mic amploare este natural, cci iubirea este poate cea mai vast surs de inspiracie prin faptul c este o experienc unic pentru fiecare n parte _i poate fi privit sub nenumrate aspecte. ^i n folclor iubirea este o tem fundamental _i poporul a creat o categorie estetic caracteristic ei: Doina. Doina, fie de jale, fie de dor, exprim ple literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l Eminescu a cnilor suflete_ti bazate pe stim , una din cele mai profunde opere de analiz asupra sentimentului iubirii din literatura romn. Un alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost . Oh+'0 $ @ L Xdlt|4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Fredy red Normal.dot Fredy.d64dMicrosoft Word 8.0 @&?@jK@s>]NMicrosoft Office0Templates$e,@8A"6$D%@@՜.+,D՜.+,d  hp  SSoft 'F&  4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Title 6> _PID_GUIDAN{060168E2-B787-11D3-9459-444553540000}@ĺȻ<ڼ(TvBNr48 0Vf6DR&<X<(T BNr4CJCJ 6B*CJ 5B*CJB*CJB*CJCJ 6B*CJmH B*CJmH5B*CJmHQ n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n operele literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l Eminescu a cnilor suflete_ti bazate pe stim , una din cele mai profunde opere de analiz asupra sentimentului iubirii din literatura romn. Un alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost . Elrii-pasiuni. Co_buc a creat deci prin opera sa un univers al dragostei, n care a cuprins diferite aspecte _i triri ale aceluia_i sentiment. Totu_i idilele sale sunt unite de fundalul lor comun, _i anume lumea satului. Se observ de asemea preferinca lui Co_buc n descrierea suferincei produse de dragostea nemplinit. eziile sale de dragoste. P , personaj cunoscut n opera lui Goga, mencionate _i amintiri nduio_toare, acc Dragostea la Goga apare deci asemenea dragostei din folclor, n cntece de jale _i dor, eroii ei fiind popularii "Mndr" _i "Mndru". n romanul Otilia de G.Clinescu exist un conflict, erotic, sub aspectul unei competicii ntre tnrul Felix _i mai vrstnicul Pascalopol, amndoi ndrgostici de de Otilia. Povestea de iubire este nscris pe un fundal social, ilustrat de celelalte personaje ale romanului. Mircea Eliade, influencat de experiencele proprii scrie romanul Maitreyi, roman al dragostei dintre autor _i tnra, orientala eroin, ce d _i numele crcii. Vasile Alecsandri scriei _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n operele literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l Eminescu a cnilor suflete_ti bazate pe stim , una din cele mai profunde opere de analiz asupra sentimentului iubirii din literatura romn. Un alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost . Elrii-pasiuni. Co_buc a creat deci prin opera sa un univers al dragostei, n care a cuprins diferite aspecte _i triri ale aceluia_i sentiment. Totu_i idilele sale sunt unite de fundalul lor comun, _i anume lumea satului. Se observ de asemea preferinca lui Co_buc n descrierea suferincei produse de dragostea nemplinit. , personaj cunoscut n opera lui Goga, mencionate _i amintiri nduio_toare, acc Dragostea la Goga apare deci asemenea dragostei din folclor, n cntece de jale _i dor, eroii ei fiind popularii "Mndr" _i "Mndru". eziile sale de dragoste. P n romanul Otilia de G.Clinescu exist un conflict, erotic, sub aspectul unei competicii ntre tnrul Felix _i mai vrstnicul Pascalopol, amndoi ndrgostici de de Otilia. Povestea de iubire este nscris pe un fundal social, ilustrat de celelalte personaje ale romanului. Mircea Eliade, influencat de experiencele proprii scrie romanul Maitreyi, roman al dragostei dintre autor _i tnra, orientala eroin, ce d _i numele crcii. Vasile Alecsandri scrie Doin`Dh6&V xz|~$$1$ |"6$D%@@n opera marilor scriitori romni n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n opere΄xBNr48 ژܘ0ĚКؚ֜Vf6DRҞ&<XĠȡ<ڢ(TBNr48 ڲܲ0ĴдشֶVf6DRҸ&<Xĺ 6B*CJ 5B*CJB*CJ5B*CJmHB*CJCJ 6B*CJmH B*CJmHSrofunzimea sentimentului de dragoste, puritatea _i suferinca pe care acesta o poate provoca. n opera marilor scriitori romni n mitologia greac pe lng zeul iubirii, Eros, exist _i zeul morcii, Tanastos iar psihologia modern consider c _i moartea sunt dou instincte dominante ale psihicului uman. Destinul marilor ndrgostici n operele literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l Eminescu a cnilor suflete_ti bazate pe stim , una din cele mai profunde opere de analiz asupra sentimentului iubirii din literatura romn. Un alt important scriitor al literaturii romne care a adoptat iubirea n operele sale a fost . Elrii-pasiuni. Co_buc a creat deci prin opera sa un univers al dragostei, n care a cuprins diferite aspecte _i triri ale aceluia_i sentiment. Totu_i idilele sale sunt unite de fundalul lor comun, _i anume lumea satului. Se observ de asemea preferinca lui Co_buc n descrierea suferincei produse de dragostea nemplinit. eziile sale de dragoste. P , personaj cunoscut n opera lui Goga, mencionate _i amintiri nduio_toare, acc Dragostea la Goga apare deci asemenea dragostei din folclor, n cntece de jale _i dor, eroii ei fiind popularii "Mndr" _i "Mndru". n romanul Otilia de G.Clinescu exist un conflict, erotic, sub aspectul unei competicii ntre tnrul Felix _i mai vrstnicul Pascalopol, amndoi ndrgostici de de Ot Doinele sale, inspirate din folclorul romnesc, avnd ca tem iubirea. Ionel Teodoreanu urmre_te n romanul su La Medeleni evolucia iubirii nfiripat nc din copilrie dintre Dnuc _i Monica, iubire care are ca urmare cstoria dintre cei doi. Acciunea romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de Camil Petrescu se petrece n jurul incertitudinii credincei reciproce n dragoste. Deasemenea, Tudor Arghezi scrie idile precum Creion, Morgenstimmung, Psalmul de tain, Nichita Stnescu adilia. Povestea de iubire este nscris pe un fundal social, ilustrat de celelalte personaje ale romanului. Mircea Eliade, influencat de experiencele proprii scrie romanul Maitreyi, roman al dragostei dintre autor _i tnra, orientala eroin, ce d _i numele crcii. Vasile Alecsandri scrie Doinele sale, inspirate din folclorul romnesc, avnd ca tem iubirea. Ionel Teodoreanu urmre_te n romanul su La Medeleni evolucia iubirii nfiripat nc din copilrie dintre Dnuc _i Monica, iubire care are ca urmarele literare st sub semnul iubirii _i al morcii. Astfel, iubirea-tragedie devine o iubire-simbol fiind imortalizat dup moartea protagoni_tilor ca n operele literare Romeo _i Julieta de W. Shakespire _i Tristan _i Isolda,veche legend medieval. l nknownFredy8@0(  B S  ?<134<134FredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docBPiEM8:\[4ko(.)o(- OJQJo(iE:\[B@59CDZ]hjz|@@@@@@<@@@N@@@f@l@@ @@@@@@@@@@A@ @@@@@@$@&@(@*AX@A\A\A\A\A\A\A\@X@GTimes New Roman5Symbol3& Arial"1hC@gDGGMIdKMOqQASWY[]^&kkoqsssstYt[tttoupuuu(vkvvvv'w(w[y@0(  B S  ?11qOT11qOTFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdBPiEM8:\[4ko(.)o(- OJQJo(iE:\[B@DmHC$Eƀb'$C$Eƀb'$|"6$D%@@6 1159CLDRDdEtEuEEEEEEEF F F#F$F%FGG HHPZP]fexeeeffgh{I{K{M{N{;|||ab<lOl;Rlklq9:89=>?@DEKLNOT_eirt$Vhu}&;fsv")Z_mp >jw#7MWi678ERZ[8Nhij0@00@10p@1<0@1N0B1N1r1111111111110@1@11@00@0f0l11P|1&1*}0f11ڀ100 @11r1z04181111Ԗ1֖1100010R1 111"11010$11N1v11$01010 000000$0&0(0(11j)1*0ڲ1ܲ1<1000101101H101111x1z111111110111Ĵ1д1ش111V11111N11ֶ111V1d1f11161D1R1|1Ҹ111&1<11ʹ161J1X11ĺ111j1l1111Ȼ111<11ڼ111(1,0T1V1111Ľ1ƽ1121L1t111ؾ11r1t1v111111011.1v11110h+GTimes New Roman5Symbol3& Arial"1hC GWm!0dW`3 IUBIREA IN LITERATURA ROMANAFredyFredy? \'qOVd2} 98d!-oI']/kc.}No<$w{%:ΈZ`g<"!Nu^(/xꃯ/3; 5/]BŅ\pwKW/> ԗW/B M T?ʟNlS_}l>[[i^Լi(j.CibbAz,n1_&!|3E.kb1 oD q}5/zL{HKކdC/1>_bR>[~>_+kn`gNi[ul\Vĭ mkeGMZ7娥7-j2eCVm+tGZ.6;~=4 - Enigma Otiliei V.Alecsandri - Poezii (Biblioteca _colarului) M.Eliade - Maitreyi G.Munteanu - Istoria literaturii romne T.Arghezii - Poezii Limba _i literatura romn - Manual pentru clasa a 9-a ( editura ALL ) Idei Iubirea este cea mai vast _i mai veche tem a literaturii Prezent n operele de cult - Vechiul Testament : Cntarea cntrilor - Noul Testament : Epistola I ctre corinteni de Sf. Apostol Pavel Tem fundamental - prezent n speciile epice, lirice, dramatice - diferite unghiuri de abordare n funccie de vrst, sex, mediu social, period n timp, stil, art,& Diferite ipostaze - iubirea ca iniciere - iubirea-pasiune - iubirea tragic Descrierea celor trei ipostaze _i prezenca lor n literatur: Mitul zburtorului - mit fundamental : Clin, Zburtorul Pasiunea iubirii - lupta cu destinul, starea de exaltare, nclcarea regulilor, deprtarea ca obstacol dep_it Iubirea tragic - Prezenca zeului Tanastos n apropierea zeului Eros - Romeo _i Julieta, Tristan _i Isolda Mari scriitori romni preocupaci de tema iubirii: l Iubirea la Eminescu: 2 etape - optimismul tineresc - deziluzia dup 1877 mbinarea planului iubirii cu cel al naturii elemente romantice tipic eminesciene Adela G.Ibrileanu - Analiza sentimentului de dragoste Emil Codrescu - Adela diferenca de vrt, schimbarea rel. ntre ei pe parcursul operei Mara - I.Slavici - Iubiea-pasiune - citatul despre iubirea din Slavici corespunde operelor sale Mara, nuvelele 48 0Vf6DR&<X< ( T      @#CJCJCJ 5B*CJmH6B*CJmH B*CJmH 6B*CJ 5B*CJB*CJB*CJ4\yyyyzzGztzzzz{{7|} }H}}}~~`~a~~~!W!TWF΅υ#XCHމAIwˑ2b’ۓ4͜+,-./0123456789:;JK{že͟ QRSXYڠH;cvǢm3eΤ $-7GO_nťߥ2J_tʦ6Q`kzΧSnA<xjcX$΄ĺ G"J3DFb:#uD`$b,UnknownFredy8@0(  B S  ?cftecfteFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdBPiEM8:\[4o}f.ko(.)o(- OJQJo(DDo(-iE:\[Bo}@ddDdmHC$Eƀb'$C$Eƀb' & F??C$Eƀb' ????efghijx{| }(+3374W425856668HHKILINIIIIIIJUKbKTQT\]]``b\c]cUdUgUnoTpsppppqqq1w1y1{1~111111Ĉވ)݉މjj1=\]34ilƕѕוە7;GfȖږ!"Fyؗ DT̘јߘ$%2?@S|}ܙ345QRiɚۚně?DFK̜͜ڝ۝ܝ*,-69:IJKYZ[bz{ž؞ٞe| %,PQSWàĠƠڠGH(9:cfuvwxy͢΢Ӣjmɣ23de0j@0o@10p@1<0@1N0B1N1r1111111111110@1@11@00@0f0l11P|1&1*}0f11ڀ100 @11r1z04181111Ԗ1֖1100010R1 111"11010$11N1v11$01010 000000$0&0(0(11j)1*011<1000101101H101111x1z11111111011111111V11111N11111V1d1f11161D1R1|1111&1<11161J1X11111j1l1111111<11111(1,0T1V111111121L1t11111r1t1v111111011.1v11110v0z0|0000@0@11111010z1|10111010*1,0X10141`0010.101h1v00101F11011,00121x10$1&1n101101 1 110.001111111 0(011>0^1`1n011<0100@00@0|o@0GTimes New Roman5Symbol3& Arial"1hC >VM7?@ABCDFILMDocumentSummaryInformation8CompObjj0Table2  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q՜.+,D՜.+,d  hp  SSoft (G̪  4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Title 6> _PID_GUIDAN{060168E2-B787-11D3-9459-444553540000}Oh+'0 $ @ L Xdlt|4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Fredy red Normal.dot Fredy.d63dMicrosoft Word 8.0 @j٪@jK@J=]f [$@$NormalmH <A@<Default Paragraph Font*B* Body Textx\4A<xjcX$\ G"J3DFb:#,$b,U  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~|,Z40F2&$1$ |"6$D%@@ 0*` z(  |!!*"":#<#@# [$@$NormalmH <A@<Default Paragraph Font*B* Body Textx\@Aw  3~>$%u&w*&.u1v112;2<2]2?3325@79;>@eD GGKIbKMOmQ=SWY[]^"kkoq}sssstUtWtttkuluuu$vgvvvv#w$wWyXyyyyzzCzpzzzz{{3|}}D}}}~~\~]~~~SPS߄B{ʅ˅T݇?Dډ=EsǑ.^ד0ɜ'()*+,-./01234567FGwaɟMNOTU֠D7_râi/a#r7|&[}է A<xjcX$΄ĺ4@# G"J3DFb:#uD`@#$b,UnknownFredy8@0(  B S  ?}}ԧէ }}ԧէ FredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredyE:\cata\lenau\Romana\eseu.docFredy%C:\TEMP\AutoRecovery save of eseu.asdBPiEM8:\[4o}f.ko(.)o(- OJQJo(DDo(-iE:\[Bo}@DmHC$Eƀb'C$Eƀ *b'$C$Eƀb' & F??C$Eƀb'????efghijx{| }H)&&(+3364V4157566666x778;;;>?BCCHHIIJILIIIIIIJSK`KNPQP\]]``bXcYcQdddQgjjQnoooPpoppppqqqrs$s-s-www-y-{{{-~------ڈ%ىډ߉ff-9XY/0eh•͕ӕו37CbĖ֖Buԗ @PȘۘ͘ޘ !.;<Oxyؙ/01MNeŚךj;@BGȜɜ֝ם؝&()256EFGUVW^vwԞ՞ax!(LMOS ֠CD$56_bqrstuɢʢϢfiţ ./`eŤ !#'qr{~֥JZu|}ԧէ0j@0o@10p@1<0@1N0B1N1r1111111111110@1@11@01@0n@1@0Я@1@00@1"@1>@0f0l11P|1&1*}0f11ڀ11104110 @0@1@0j@1\@0@1,!@0r"@11r1z04181111Ԗ1֖1100F0010R1 111"111(1@11r01110$11N1v11$0111110111$0 1100001~100$0&0(0(11j)1*011<1X11000101101H101111x1z11111111011111111V11111N11111V1d1f11161D1R1|1111&1<11161J1X11111j1l1111111<1111 1( 1, 0T 1V 1 1 1 1 1 1 12 1L 1t 1 1 1 1 1r 1t 1v 1 1 1 1 1 1 011.1v11110v0z0|0000@ 0@11111010z1|10111010*1,0X10141`0010.101h1v00101F11011,00121x10$1&1n101101 1 110.001111111 0(011>0^1`1n011<0101Z@01@11@01 1@011&1,0<1z1001 0h!1!0!1"0("1*"1b"0"0"1<#0>#GTimes New Roman5Symbol3& Arial"1hC*c% Q:y Uu8m e?HM)Qw% v(Q2Qg*ݖ^P89N͕>vf}١p\TÞsԝ _:nvgaU{782Kώ9ع'?](Root Entry F`L?+K@߇>]p@1TableQ2WordDocumentk*SummaryInformation(  #,$%&'()*+O-./0123456789:;<=>?@ABCDPRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijloqrDocumentSummaryInformation8CompObjj0Table2  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q՜.+,D՜.+,d  hp  SSoft 'F&  4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Title 6> _PID_GUIDAN{060168E2-B787-11D3-9459-444553540000}Oh+'0 $ @ L Xdlt|4 IUBIREA IN LITERATURA ROMANA Fredy red Normal.dot Fredy.d64dMicrosoft Word 8.0 @&?@jK@s>]N [$@$NormalmH <A@<Default Paragraph Font*B* Body Textx\4A<xjcX$\ G"J3DFb:#,$b,U  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~