ࡱ> y{x7 ubjbjUU "7|7|=l ($16XnnnnnnnD5F5F5F5F5F5F5$'7 G9pj5nnnnnj5P3nn5P3P3P3n1nnD5P3nD5P3P3@4~4 5nL ͺ025 5$6016592X9 5P3Specii pe cale de disparitie Peste 19.000 de specii de plante _i 5.000 de specii de animale de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparicie. Alte cteva mii de speciii ajung n pragul dispariciei n fiecare an nainte ca biologii s le poat identifica. Principalele cauze ale dispariciei speciilor de plante _i animale sunt: distrugerea habitatelor, exploatarea comercial (colectarea de plante, vnatul iracional _i braconajul), distrugerile produse de ctre speciile aclimatizate _i poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezint cea mai mare amenincare pentru aceste specii. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante _i animale au evoluat ncet _i au disprut din cauza schimbrilor climatice radicale _i a imposibilitcii de a se adapta competiciei pentru supraviecuire. Totu_i, din anii 1600, rata de disparicie a crescut progresiv, odat cu cre_terea populaciei umane _i consumarea resurselor naturale. Mulci oameni de _tiinc consider c de la disparicia dinozaurilor, n urm cu 65 de milioane de ani, astzi ne aflm n mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibil a numeroase specii de plante _i animale. Mencinerea ecosistemelor actuale, precum pdurile, recifurile de corali sau mla_tinile, depinde n mare msur de biodiversitatea lor. Disparicia uneia dintre speciile care alctuiesc un astfel de lanc trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv. Scderea ireversibil a biodiversitcii are un impact serios asupra nivelului de trai al oamenilor. Ecosistemele sntoase asigur hran, aer curat, ap _i soluri fertile pentru agricultur. De asemenea, 40% din medicamentele moderne provin de la plante _i animale. Cauzele disparitiei speciilor sunt diverse: - Distrugerea habitatelor de ctre activitcile umane este cauza primar a dispariciei unor specii de plante _i animale. Pe msur ce viecuitoarele evolueaz, ele se adapteaz unor habitate specifice, care le asigur condiciile optime de viac de care au nevoie. Poluarea, drenarea mla_tinilor, defri_area pdurilor, urbanizarea _i construccia de drumuri (Transamazonianul, Transsiberianul) duc la distrugerea sau fragmentarea acestor medii de viac. Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populacii, reducndu-se astfel diversitatea genetic _i adaptndu-se mai greu la condiciile climatice schimbtoare. n unele cazuri, habitatul fragmentat devine o zon prea restrns pentru a suporta o populacie mare. - n ultimii 400 de ani, exploatarea comercial mondial a animalelor pentru hran _i alte produse a crescut simcitor. Multe specii de balene au ajuns n pragul dispariciei dup ce au fost pur _i simplu mcelrite pentru ulei _i carne. Un alt exemplu concludent este rinocerul negru african, ucis pe scar larg pentru cornul su, care este precuit ca medicament _i afrodisiac. De asemenea, familii ntregi de cactu_i _i orhidee sunt amenincate cu disparicia din cauza culegerii lor iracionale. - Speciile aclimatizate introduse unui nou ecosistem au cauzat, de multe ori, declinul speciilor native. n 1959, coloni_tii britanici au introdus bibanul de Nil n lacul Victoria n Africa de Est. Acest pe_te de prad a redus drastic populaciile native de pe_ti _i a cauzat disparicia a nu mai pucin de 200 de specii endemice, care se hrneau cu alge. Astfel, vegetacia acvatic din lacul Victoria a crescut extrem de mult _i echilibrul natural a fost dereglat, ireversibil pn n ziua de astzi. - O alt cauz major care a dus _i duce la diminuarea drastic a faunei _i florei este poluarea mediului. Diferite chimicale toxice s-au rspndit tot mai mult n circuitul hranei n cadrul ecosistemelor. Poluarea apei _i temperaturile ridicate ale apei au fcut s dispar numeroase specii de pe_ti endemici. Ploile acide au distrus, pn la sfr_itul sec.XX, 118 milioane m3 de material lemnos n Europa. De asemenea, deversrile chimice au afectat pentru mult timp _i fundul oceanic. Lista de specii de plante _i animale recunoscute ca fiind pe cale de disparicie este destul de mare. Exemple mai concludente sunt: - Porumbelul pasager decinea cndva supremacia absolut ca numr de exemplare ntre psri _i mamifere. n anul 1813, s-au numrat peste 1 miliard de porumbei n statul american Kentucky; peste un secol, n acela_i stat, a ncetat din viac ultimul exemplar din aceast specie. - Pasrea  dodo , asemntoare porumbelului, dar nezburtoare, a fost zrit prima oar n anul 1598, n insula Mauritius din Oceanul Indian; ultimul exemplar a disprut n jurul anului 1681. - Condorul californian, considerat ca cea mai mare pasre pe cale de disparicie, a intrat n atencia speciali_tilor care au luat ultimele exemplare din mediul lor natural _i le-au trecut n rezervacii speciale, unde se ncearc nmulcirea lor. - Vulturul ple_uv, cu capul alb _i acoperit de pene, n ciuda numelui su, a fost declarat n anul 1782 ca pasre simbol a S.U.A. Existenca sa a fost pus n mare dificultate din cauza polurii excesive, dar n urma msurilor energice luate de speciali_ti, numrul lui s-a redresat simcitor. Multi papagali sunt grav amenintati de distrugerea nemiloasa a padurilor din habitatele lor tropicale si subtropicale, si de cererea mare de pasari de colivie. Printre speciile amenintate este ara lui Spix, din nord-estul Braziliei, din care se crede ca doar un singur mascul mai traieste in salbaticie. Kakapo din Noua Zeelanda este alt papagal amenintat, impins aproape la disparitie de pradatori ca hermeline, pisici, sobolani introdusi in habitatul lor de colonistii europeni. Dintre cele 4600 specii de mamifere cunoscute, se consider c peste 1000 de specii sunt puternic afectate, multe fiind pe cale de disparicie, printre care: - Lupul tasmanian, al crui ultim exemplar a murit n captivitate n anul 1936. - Ursul panda uria_ din China a devenit simbolul mondial al animalelor pe cale de disparicie _i se fac eforturi pentru prezervarea lui. - Irbisul (leopardul zpezilor), avnd habitatul n Himalaya _i n zonele nvecinate, _i are existenca pus n pericol din cauza vnrii excesive pentru blana sa valoroas. - Yakul tibetan, cndva n numr foarte mare, a fost redus simcitor ca numr de exemplare datorit vnrii lui extensive. - Fiind vnate fr mil pentru pielea lor deosebit, speciile de crocodil american _i crocodil de Nil _i vd astzi existenca periclitat. - Elefantii sunt la randul lor amenintati cu disparitia datorita comerciantilor de fildes care pun mare pret pe acest produs. In 1979 in Afica mai traiau in salbaticie 1,3 milioane de elefanti dar din cauza braconajului acest numar a scazut la 600.000 in 1989. Elefantul indian -ca specie- este intr-o situatie mult mai grea. Din cauza reducerii habitatului, in salbaticie mai traiesc 35000-54000 de exemplare, majoritatea lor in India. Alte 16000 de exemplare sunt tinute ca animale domestice in diferite tari din Asia. - Rinocerul s-a aflat si el mult timp in tinat vanatorilor, ceea ce a dus la o scadere drastica a numarului de exeplare ale speciilor lui. Rinocerul alb, rinocerul de Sumatera si de Borneo, rinocerul de Java si cel african se gasesc acum numai in cateva sute de exemplare - Focile sunt de asemenea amenintate datorita vanatorilor, care erau interesati doar de pielea si blana animalelor. Populatia de foci inelate a ajuns de la catev asute de mii la doar 10000 de exemplare in regiunea arctica-canadiana. Foca calugar, care traieste in ape calde, este cea mai rara dintre foci, in unele regiuni ea fiind deja disparuta. - Primatele se afla si ele pe lunga lista a animalelor amenintate cu disparitia, fapt datorat reducerii suprafetelor ocupate cu paduri tropicale. Specia cea mai periclitata este urangutanul. Numarul gorilelor de munte a scazut si el la doar 350 de indivizi ramasi in salbaticie. Alte animale pe cale de extinctie sunt vidrele marine si cele uriase, soparla de Komodo, balenele ucigase si cele cu cocoasa, tigrul siberian, unele specii de hiene, jaguarul si unele specii de reptile si amfibieni, cum ar fi broasca testoasa uriasa de Galapagos, broasca aurie, tuatara sau iguana. Situacia nu st mai bine nici n cara noastr. Odinioar n numr foarte mare, bourul _i acvila au mai rmas doar ca simboluri pe stema Moldovei _i a Munteniei. Zimbrul nu mai figureaz dect n legendele legate de Drago_-Vod. Falnicul zgan a rmas doar n toponimia muntelui Zganu. Dropia, care odinioar mpnzea Cmpia Brganului, a fost redus numeric la cteva exemplare existente astzi n Dobrogea. Rsul, capra neagr _i coco_ul de munte sunt astzi animale ocrotite de lege. n acela_i regim legislativ se afl _i multe plante din patria noastr, reduse multe cantitativ, printre care: floarea de colc, garofica Pietrei-Craiului, tisa, bujorul romnesc, sngele voinicului _i altele. PASREA DODO Pasrea dodo a fost descoperit de navigatorii olandezi care au debarcat pe insula Mauritius n 1598. Ei au fost uimici de aceast pasre plinuc, cu cioc urt, incapabil s zboare.Lor li s-a prut o pasre exotic. ^i pentru c fuseser abtuci de la curs, iar foamea pusese stpnire pe ei, marinarii s-au gndit s o mnnce. A_a a nceput tristul destin al psrii dodo. n numai 150 de ani specia fiind _tears de pe faca pmntului. Acum "Extinct" cltore_te alturi de Dr Julian Hume n Mauritius pentru a afla ce s-a ntmplat. Cu ajutorul unor schelete el confirm c Dodo aparcinea unei rase de porumbei uria_i, ce dep_eau dimensiunile unui curcan! Este posibil ca pasrea Dodo s fi supraviecuit timp de 3 milioane de ani _i s se fi adaptat perfect insulei sale de ba_tin, lipsite de prdtori naturali. Julian ajunge la Universitatea Oxford - unde se afl singurele mostre de carne _i cesut ale unui exemplar de dodo. ADN-ul acestui specimen a fost prelevat de ctre Dr Beth Schapiro, rezultatele analizei au dezvluit c pasrea a evoluat acum cteva milioane de ani din porumbelul indonezian. n Mauritius, arheologul Pieter Floore a descoperit dovada clar care arat c disparicia psrii nu s-a datorat n exclusivitate faptului c a ajuns pe lista de bucate a olandezilor. Floore a descoperit sute de oase de porc ceea ce demonstreaz c olandezii mncau mai degrab carnea acestui animal, dect pe cea de dodo. Dar tocmai introducerea porcilor domestici, care umblau liberi prin pdurile de pe insul, a pecetluit soarta psrilor dodo. Incapabile s lupte cu acest competitor, populacia de dodo a intrat n scurt timp n declin. A_a s-a scris sfr_itul unei pove_ti vechi de 3 milioane de ani. TIGRUL TASMANIAN A fost un animal pe care strbunicii no_tri s-ar putea s-l f vzut _i s se fi minunat n faca mreciei lui. Pentru c a trit pn n anii 30'. Dar ignoranca _i lcomia oamenilor au dus la disparicia sa. Disparicia tigrului tasmanian se numr printre cele mai tragice _i mai u_or de evitat evenimente de acest gen din toate timpurile. Tigrul tasmanian este un prdtor marsupial unic. O creatur care a evoluat izolat n Australasia pentru a deveni n cele din urm un vntor de top. Era un vntor bine camuflat, cu corpul vrgat, fapt ce i-a _i adus denumirea de tigru. ^tim precis acest lucru pentru c a trit n Tasmania pn n anii 1930. nc exist specimene mpiate _i chiar un film vechi n care este prezentat un exemplar dintr-o grdin zoologic. Tasmania nu a fost colonizat de britanici dect n secolul 19. Ce avea s urmeze a nsemnat violenc _i vrsare de snge. Nativii din regiune au fost exterminaci prin violenc, dar _i de maladiile aduse de albi. Coloni_tii britanici au vrut pmntul pentru cre_terea oilor. Iar tigrul a fost vzut ca o amenincare pentru ferme. Dar cercetrile lui Nick Mooney _i ale altor oameni de _tiinc sugereaz c tigrul nu a fost dect un cap isp_itor. Numrul de oi ucise de tigri in comparacie cu cel al oilor pierdute era gracie proastei organizri. n ciuda acestui lucru, pentru fiecare tigru prins _i ucis se pltea o recompens. n scurt timp s-a declan_at un adevrat mcel. Pn n 1910 tigrul ajunsese deja pe lista animalelor amenincate cu disparicia. n mod ironic, vntoarea nu a dus la exterminare lor complet. Iar pictura care avea s umple paharul demonstreaz cum poate cum poate acciona extinccia asupra unei populacii de animale aflate deja sub presiune. MARELE PINGUIN NORDIC Pe Terra triau cteva milioane de pinguini nordici uria_i, dar numrul mare de exemplare nu a reprezentat o pavz n faca extincciei. Alca uria_ s-a ntlnit cu omul, lucru care s-a dovedit fatal. Dac aci fi navigat pe Atlantic acum 500 de ani, v-aci fi ntlnit cu siguranc cu colonii uria_e de pinguini. n prezent ele au disprut n totalitate. Povestea marilor pinguini nordici ne arat ct de vulnerabil este o specie n faca extincciei chiar _i atunci cnd numr milioane de indivizi. Alca uria_ semna pucin cu pinguinul din emisfera nordic. O pasre de mare, incapabil de zbor care st n pozicie vertical - ea a evoluat timp de milioane de ani. Era un sritor extraordinar; se numra printre cele mai performante animalele din toate timpurile n ceea ce prive_te adncimea _i durata scufundrilor. De asemenea era foarte bine adaptat pentru prinderea pe_tilor. Procesul de disparitie a nceput n anii 1500 cnd europenii au nceput s exploreze Lumea Nou _i s exploateze resursele bogate de cod din largul coastelor canadiene. Din ntmplare aici se gseau _i cele mai importante locuri de mperechere ale alci uria_e. Pinguinii triau pe mici insule stncoase din largul coastei. Ei au devenit foarte repede o surs de mncare, pene _i grsime. Au urmat secole de mcel, alimentate de rezerva aparent inepuizabil de psri. Cu toate acestea n secolul 19 numrul lor se redusese dramatic. n timp ce numrul lor scdea cercettorii _i naturali_tii deveneau din ce n ce mai fascinaci de ei. Colectorii de ou, furau oule _tiind c vor obcine bani buni pe acestea. Pn n anii 1840 aceste vietci aproape dispruser. A_a c o serie de expedicii _tiincifice oficiale au fost trimise s vad ce se ntmpl. Dar ironia soartei a fcut ca eforturile s fie prea trzii, ultimele exemplare de pinguini fiind ucise chiar de vntorii aflaci n slujba naturali_tilor. Disparicia lor datorndu-se mai degrab interesului _tiincific dect celui economic. Situacia a devenit de-a dreptul dramatic. Speciali_tii consider c astzi dispar zilnic de pe suprafaca Pmntului numeroase specii de plante _i animale, multe dintre acestea chiar nainte de a fi cunoscute de om. Pentru a se curma aceast stare intolerabil de fapte, att pe plan mondial, ct _i pe plan nacional, au fost elaborate o multitudine de acte normative care s conduc la mpiedicarea degradrii mediului, a ecosistemelor _i implicit s salveze de la pieire numeroase specii de plante _i animale, printre care: - n anul 1973, 125 de naciuni au semnat Convencia Internacional privind Proteccia Faunei _i Florei aflate pe cale de disparicie (CITES); - Sub egida Naciunilor Unite, au fost constituite numeroase rezervacii naturale; - Au fost constituite organizacii (Greenpeace) _i partide politice (partidele ecologiste) care militeaz mpotriva polurii mediului nconjurtor _i pentru salvarea faunei _i florei, practic a planetei noastre, de la pieire. - Exista o tot mai mare presiune de a impune o interdictie totala asupra importului de papagali salbatici, si orcine vrea sa cumpere un papagal ar trebui sa se asigure ca a fost crescut in captivitate. - Din cauza ingrijorarii mondiale privind soarta soarta elefantilor in 1989 s-au introdus restrictii internationale privind comertul cu fildesul. Ca urmare a acestei masuri, numarul elefantilor africani care traiau in salbaticie a fost de 600000 in 1995.  HYPERLINK "http://www.referat.ro/?doc=1"  :"4 667"7{8899;@ANNNNDP>\j\]ksttuuuuuuuuuuuuuȽӲܲӽjCJ OJQJUaJ jCJ OJQJUaJ CJ OJQJaJ jCJ OJQJUaJ B*CJ\aJph5B*CJaJph3f5B* CJaJph3B*CJaJph5B* CJ\aJphCJaJmHsHCJaJB* CJ$aJ$ph':<> P Tjl\<$"#*&')++-./$ 85$7$8$9DH$a$$a$$`a$$a$u/012467|89;@@A|GILLNNFPNQ|R.STRV:WX d-dd[$\$$ 8a$$ 85$7$8$9DH$a$XZ>\j\],_P`aPc^e^fghjkmpqqstuuu$ 8a$$ 85$7$8$9DH$a$$a$dd[$\$ d-dd[$\$uuuuun$$Ifl^8\   06f4 l` a $$Ifa$ 1h/ =!"#$%DyK yK :http://www.referat.ro/?doc=1Dd,F  C "A logob+#쇴G碊xn#쇴G碊PNG  IHDRv`PLTE"""DDDfff֙wwwψ̧""333任33UUUffݪDD#p tRNSYjbKGDA cmPPJCmp0712HsIDATHK͖R0 D4Gs)q23V8jGOŚGЭP,}<͚WZ?]EfOFPȏ%D0 E!TRF< 3[W_'r^ҲZa6Q`2@`m KC˨ܫ FB@tezN\3j)C1,,,]'%ͽB K@5>}У 7BNH9Rw)>0*|@(J"y] ae˲@f5|%3-Da ^q敒[*8 M)n < axAr)yu;CDvӪæ #v4ɥ 20\,N] m:kCm8ahO@ױ1lI")S(;«QǍ4}Tm{ŸC/lk.IENDB` i8@8 NormalCJ_HaJmH sH tH <A@< Default Paragraph Font.U@. Hyperlink >*B*ph===@0 0u</Xuu=?@Au>====X $/59?@BLRV]acimny}  "-.7;ABDELMQS^_jlwx  )*4589<BLMSTZ[aiopvw"#)*79?EIXbelmvx} "%'-.01679:BCHILMQRZ[bgqr~  *+.0:;@AGHPV`djnrsyz %&-.3589>@CDFGMV\]hmu#$+.9:>?EIOPRSZ\^_efhivw  +,./:>EGWYhjmq|}      ! % / 0 9 : F H J K P Q W Y b c m n t w { |         $ & + , 2 6 < @ E F H I O P [ \ ` a c g k l o p r s y z      ' , 4 6 = > E I P Q S T [ \ ` a k o y ~     % ) 1 2 9 A C D I S U e j k p t y |       $ 0 7 8 > B F G I J T _ c d l n y z ~  &+./3467@AGHJKQR_aijnoqr  "#).68CDKOVW]^bcghjkq{pqrsIKsu!",0:;CDRV\mqrtuz{ '+,03;<@ADEIOTU^_joyz}~$%'+/048=>IKOPRUX^efnqz~   "()-19:DEMNY`deoptx~  $,1378;<?@DEKUZ[bfklpqz} )*./:<CDMQVY_`bimu}~ "$)*049;CDFGLMS_abkqstvw~z"""""""""""""""""""""""""# # #####"###'#)#3#4#6#7#A#B#D#I#N#Q#W#X#_#a#c#d#j#k#m#n#v#w#~###############################$$$$$$$$$ $!$($,$.$/$3$4$>$A$E$P$[$\$c$v$x$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%%%%%%#%$%+%/%6%<%>%?%A%B%N%O%S%Y%a%e%h%i%k%l%n%r%t%u%|%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%& &&&&&&5&7&8&?&K&O&P&X&\&a&j&r&t&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'' '''''"'('-'.'0'1';'<'C'D'F'K'R'S'U'V'c'd'l'm'o'r'w'x'z'{'''''''''''''''''''''''''''''''''''(((((((*(0(1(=(>(F(G(P(W(](^(d(e(i(j(r(v(x(y(((((((((((((((((((((((((((((()) )))))))%)&)+)1)9)=)@)C)I)J)S)T)U)V)Z)e)g)m)x)y))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))* * *****!*#*-*.*6*7*@*D*J*K*R*S*W*X*[*\*c*d*f*g*j*k*o*s*y*z**************************** +++++++!+&+*+.+5+E+L+M+Q+R+Z+_+e+f+l+n+r+s+u+v+w+z+|+}+++++++(2,2-23242:2;2@2D2M2R2Z2[2b2f2l2v222222222222222222222222222223333333"3'3(31323435393:3<3=3E3F3O3P3R3S3Y3Z3g3l3t3y3333333333333333333333333333333334444 4 4 4444"4#4)454;4<4E4F4O4U4_4`4d4h4n4o4q4r4v4w4z4{4444444444444444444444444444444555 55555!5"5$5%5,5257585>5B5G5I5S5W5^5_5f577 7 77777)788::::::;;;;;;;;;;;;;<< < <<< <!<*<,<.</<5<6<:<;<=<><E<I<P<Q<S<T<Z<[<]<a<h<n<r<s<z<~<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<======!='=*=1=2=8=:=A=B=M=N=V=\=b=f=p=s=w===={""C)T)040i33===DVDpD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\BIOLOGIE\BIO16\www.referat.ro-specii pe cale de disparitie.docc909b.docl*"9P"9 "9 @h OJQJo(\"9`d@ OJQJo(====@==9==|:<=PPPP$PX@P.Ph@P:PpP@UnknownGz Times New Roman5Symbol3& z Arial?& Arial Black"1h#22l@ 4p!20d>=3QHPSpecii pe cale de disparitiemUmYDVDOh+'0l   ( 4 @LT\dSpecii pe cale de disparitieMipecmUmYi pUmY Normal.dotaDVD3DMicrosoft Word 9.0i@@k@T2՜.+,D՜.+,H hp|  alxl> Specii pe cale de disparitie Title 8@ _PID_HLINKSA Rhttp://www.referat.ro/?doc=1 ulogo  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABDEFGHIJLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefgijklmnoqrstuvwzRoot Entry F|Data C1TableK9WordDocument"SummaryInformation(hDocumentSummaryInformation8pCompObjjObjectPool  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q