ࡱ> 7 bjbjUU &t7|7|l8< XCG G G AAAAAAA$D G>AMG G G G A'C'''G A'G A''#< @ *>L @(C0XC/?VGFVG @' Apa ( H2O ) Peste 2/3 din supafaca terestr este ocupat de mri _i oceane, care formeaz Oceanul Planetar. Terra este supranumit _i  planeta albastra datorit acestui fapt. Din suprafaca total a pamntului, evaluat la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz c planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, dar circa 97,2% este constituit din apa mrilor _i oceanelor. Omul dispune numai de apele de la suprafaca solului  adic de aproximativ 30.000 km3, ceea ce nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz ntre 3 litri, n zonele aride ale Africii _i de 1,045 litri la New York. Valoarea productivitcii mrilor _i oceanelor se apreciaz ca fiind ntre 0,1  0,5 gr/m3/zi. Oceanul Planetar constituie baza viecii pe Terra _i genereaz negentropie n ecosfer. Apa este cea mai raspndit substanc compus _i reprezint trei sferturi din suprafaca globului terestru. Ca _i aerul, ea constituie factorul principal al mencinerii viecii pe pmnt. Apa este o resurs natural esencial cu rol multiplu n viaca economic. n natur apa urmeaz un circuit. Se poate vorbi despre ap de ploaie, apa rurilor _i izvoarelor, apa de mare, etc. Apa pur se obcine din apa natural prin distilare repetat n condicii n care s nu poat dizolva gaze din aer sau substance solide din recipientele n care este conservat. a) Structura moleculei de ap. 1H: 1s1; 8O: 1s22s22p4 . . H : O : ; . . H  . . H ( O : ; ( H H2O Se formeaz dou legturi covalente polare O-H. Molecula de ap este covalent polar; este un dipol. b) Propietcile fizice ale apei. Stare de agregareCuloareMirosGustPtPfDensitatea la 40CConductibilitatea electricLichidIncolor(n straturi groase este albastru)InodorInsipid00C1000C1g/cm3izolator Cele dou temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normal, constituie 00C _i 1000C n scara Celsius. Apa prezint o serie de propietci de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine n sistemul periodic. Aceste propietci se numesc  anomaliile apei . Apa este lichid ntr-un interval mare de temperatur (00C _i 1000C). Aceast anomalie este atribuit asocierii moleculelor de ap prin legturi de hidrogen. Legturile de hidrogen se realizeaz ntre moleculele care concin hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic _i electroni neparticipanci. Legtura de hidrogen este electrostatic, mai mult slab dect legtura covalent _i nu implic punerea n comun de electroni. Densitatea apei variaz n funccie de temperatur: t0C04101520( (g/cm3)0,99981,00000,99970,99910,9982 Cauza anomaliilor densitcii este gradul diferit de asociere molecular. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou: nH2O == (H2O)n H H H  -----: O  H -----: O  H -----: O  H . . . . . . La nghecare se formeaz o a doua legtur de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care gheaca are o structur afnat care determin cre_terea volumului _i scderea densitcii. Prin nghecare apa _i mre_te volumul cu 9%. A_a se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele cnd ngheac apa n ele _i de ce se crap pietrele de ger. Majoritatea lichidelor _i mresc volumul de solidificare. Se _tie c la +40C apa are (max= 1 g/cm3 ceea ce se datoreaz faptului c apa este format din (H2O)2; aceasta presupune existenca a doua legturi de hidrogen. Apa n stare de vapori este format din molecule libere (n= 1). c) Propietcile chimice ale apei Experimental s-a demonstrat c apa este o combinacie chimic foarte stabil. Ea poate fi descompus la peste 10000C sau cu ajutorul curentului electric: 2H2O = 2H2+ O2 Apa este foarte reactiv din punct de vedere chimic. Ea reaccioneaz n anumite condicii cu metalele, nemetalele, oxizii bazici, oxizii acizi, cu unele sruri. d) Acciunea apei asupra metalelor Metalele: potasiu, calciu, sodiu reaccioneaz violent cu apa, la rece, cu formare de hidroxid _i degajare de hidrogen. Na + H2O = NaOH + 1/2H2 Magneziul reaccioneaz cu apa la cald sau n stare de vapori: Mg + 2H2O = Mg(OH)2 + H2 Aluminiul este atacat de ap numai dac este curcat de stratul protector de oxid: 2Al + 6H2O = 2Al(OH)3 + 3H2 Fierul nro_it reaccioneaz cu apa n stare de vapori _i formeaz oxid feroferic (oxid al Fe II _i Fe III): 3Fe + 4H2O = Fe3O4 + 4H2 Plumbul, cuprul, mercurul, aurul, argintul nu sunt atacate de ap sau de vaporii acestuia. Unele metale se corodeaz n prezenca apei. Atacul este mai puternic n prezenca oxigenului _i a dioxidului de carbon. e) Acciunea apei asupra nemetalelor Clorul n reaccie cu apa formeaz apa de clor: Cl2 + H2O = HCl + HclO HclO = HCl + [O] Trecnd un curent de vapori de ap peste cocs(carbon) la temperatura de cel pucin 10000C se formeaz un amestec de monoxid de carbon _i hidrogen, denumit gaz de ap. Reaccia are importanc industrial: C + H2O = CO + H2 f) Acciunea apei asupra oxizilor Apa reaccioneaz cu oxizii metalici solubili cu formare de hidroxizi. Una dintre reacciile cu importanc practic o constituie stingerea varului, reaccie puternic exoterm. CaO + H2O = Ca(OH)2 + Q Hidroxidul de calciu obcinut este relativ pucin solubil n ap _i de aceea la stingerea varului se obcine a_a-zisul lapte de var, care reprezint o suspensie finde Ca(OH)2 ntr-o solucie saturat de hidroxid de calciu. La dizolvarea dioxidului de sulf n ap are loc _i o reaccie chimic din care rezult o solucie acid, acid sulfuros. SO2 + H2O = H2SO3 Reaccia cu carbidul sau carbura de calciu la CaC2 duce la formarea acetilenei, substanc organic utilizat la sudarea _i tierea metalelor n sufltorul oxiacetilenic: CaC2 + 2H2O = HC +CH + Ca(OH)2 + Q g) Importanca apei pentru viac Apa are un rol esencial n ntrecinerea viecii. Fr ap nu ar putea exista viaca. n organism apa intr n compozicia organelor, cesuturilor _i lichidelor biologice. Ea dizolv _i transport substancele asimilate _i dezasimilate; mencine constant concentracia srurilor n organism _i, evaporndu-se pe suprafaca corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante _i are o deosebit importanc n procesul de fotosintez. Apa Potabil se deosebe_te de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie: S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit; S aib temperatura cuprins ntre 70 _i 150C _i s nu varieze mult n timpul anului; S nu concin materii strine n suspensie sau germeni patogeni; S concin aer _i CO2 n solucie; Substancele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite; S nu concin azotici sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excepcia micilor cantitci de Fe, Al, Mn.; S nu concin NH3 sau fosfaci care pot proveni prin contaminarea apei cu substance organice n prutefaccii _i nici metan. h) ntrebuincrile apei Apa se ntrebuinceaz la: Prepararea soluciilor, fiind cel mai cunoscut solvent; Obcinerea oxigenului _i hidrogenului prin electroliz; Prepararea celor mai importanci acizi anorganici; Producerea energiei electrice; Splat, albit, colorat. Domeniile de utilizare a apei Apa are un rol esencial n ntrecinerea viecii. Fr ap nu ar putea exista viaca. n organism apa intr n compozicia organelor, cesuturilor _i lichidelor biologice. Ea dizolv _i transport substancele asimilate _i dezasimilate; mencine constant concentracia srurilor n organism _i, evaporndu-se pe suprafaca corpului, ia parte la reglarea temperaturii. Apa contribuie la fenomenele osmotice din plante _i are o deosebit importanc n procesul de fotosintez. Apa Potabil se deosebe_te de apa distilat. n conformitate cu STAS 1342-1950, apa potabil trebuie: S fie limpede, incolor, fr miros sau gust deosebit; S aib temperatura cuprins ntre 70 _i 150C _i s nu varieze mult n timpul anului; S nu concin materii strine n suspensie sau germeni patogeni; S concin aer _i CO2 n solucie; Substancele dizolvate raportate la un litru trebuie s se ncadreze ntre anumite limite; S nu concin azotici sau sulfuri, sruri metalice precipitabile cu H2S sau cu (NH4)2S, cu excepcia micilor cantitci de Fe, Al, Mn.; S nu concin NH3 sau fosfaci care pot proveni prin contaminarea apei cu substance organice n prutefaccii _i nici metan. ntrebuincrile apei Apa se ntrebuinceaz la: Prepararea soluciilor, fiind cel mai cunoscut solvent; Obcinerea oxigenului _i hidrogenului prin electroliz; Prepararea celor mai importanci acizi anorganici; Producerea energiei electrice; Splat, albit, colorat. Surse de poluare Poloarea apelor afecteaz calitatea viecii la scara planetar. Apa reprezint sursa de viaca pentru organismele din toate mediile. Far ap nu poate exista viac. Calitatea ei a nceput din ce n ce mai mult s se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic _i bacteriologic. Dac toat apa de pe pamnt ar fi turnat n 16 pahare cu ap, 15 _i jumatate dintre ele ar concine apa sarata a oceanelor _i mrilor. Din jumatatea de pahar rmas, mare parte este nglobat fie n ghecurile polare, fie este prea poluat pentru a fi folosit drept ap potabil _i astfel, ceea ce a mai rmne pentru consumul omenirii reprezint concinutul unei lingurice. Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei _i numai 8% n domeniul casnic. Cauzele polurii apei: Scurgeri accidentale de reziduuri de la diverse fabrici, dar _i deversari deliberate a unor poluanci; Scurgeri de la rezervoare de depozitare _i conducte de transport subterane, mai ales produse petroliere; Pesticidele _i ierbicidele administrate n lucrarile agricole care se deplaseaz prin sol fiind transportate de apa de ploaie sau de la irigacii pn la pnza freatic; Ingrasamintele chimice _i scurgerile provenite de la combinatele zootehnice; De_eurile _i reziduurile menajere; Sarea presarat n timpul iernii pe _osele, care este purtat prin sol de apa de ploaie _i zapad topit; Depunerile de poluanci din atmosfer, ploile acide. Poluancii apei sunt produsele de orice natur care concin substance n stare solid, lichid sau gazoas, n condicii _i n concentracii ce pot schimba caracteristicile apei, facnd-o duntoare sntacii. Tipuri de poluanci Poluanci de natur fizic: depunerile radioactive; ape folosite n uzine atomice; de_euri radioactive; ape termale; lichide calde provenite de la racirea instalaciilor industriale sau a centelor termoelectrice _i atomo  electrice. Poluanci de natur chimic: Mercurul provenit din: de_euri industriale; inhalarea vaporilor ca urmare a unor scpari accidentale determinate de deteriorarea unor termometre sau tuburi fluore_cente; ingerarea accidental de compu_i anorganici; deversrile unor uzine productoare de fungicide organomercurice. Azotacii provenici din: ngra_minte chimice; detergenci; pesticide organofosforice. Cadminiul provenit din: ape n care sau deversat reziduri de cadminiu; aerosoli. Plumbul provenit din: evacurile uzinelor industriale; gazele de e_apament ale autovehiculelor; manipularea gre_it a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la benzin. Zincul provenit din: ap sau bauturi cu continut de zinc; ingerarea acidental a unor sruri sau oxizi ai acestuia (vopsele); dizolvarea de catre solucii acide a zincului din vase, din de_euri sau scpari industriale Hidrocarburile provenite din: gazele de e_apament ale autovehiculelor; scurgerile de cicei; arderea incomplet a combustibililor fosili (crbuni, petrol _i gaze naturale); arderea incomplet a biomasei (lemnul, tutunul); fumul de cigar. Pesticidele, insecticidele, fungicidele provenite din: apele reziduale de la fabricile de produse antiparazitare; pulverizrile aeriene; splarea stor substance de ctre apa de ploaie de pe terenurile agricole tratate; detergenci. Poluanci de natur biologic: microorganismele patogene; substancele organice fermentescibile. Efectele vaste pe baza unor observaci Consecincele polurii: Asupra mediului: posibilitatea contaminrii sau polurii chimice a animalelor acvatice; contaminarea bacteriologic sau poluarea chimic radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor; Distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determin micsorarea capacitcii de debarasare fac de diver_i poluanci prezenci la un moment dat. Asupra sntci: Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul c oamenii nu beau suficient ap sau apa baut nu are cele mai bune calitci. Asupra calitcii apelor: n viaca colectivitcilor umane, apele sunt utilizate zilnic att ca aliment ct _i n asigurarea igienei personale. n medie, n 24 de ore, un om adult consum n scopuri alimentare 2-10L de ap. Mirosul apei provine de la substancele volatile pe care le concine ca rezultat al ncarcrii cu substance organice n descompunere, al polurii cu substance chimice sau ape reziduale. Cu ct apa concine mai multe substance organice, chimice sau ape reziduale cu att mirosul este mai u_or de perceput. Culoarea apei poate da indicacii asupra modificrii calitcii astfel: apele de culoare armie sau brun provin de la distilrile de crbune amestecate cu ape industriale care concin fier; apele de culoare brun nchis sunt apele de la fabricile de celuloz; apele bogate n fier sunt cele provenite de la tbcarii _i au culoarea verde nchis sau neagr; ionii de fier dau apelor o culoare galben; ionii de cupru confer apei o culoare albastr; apele care concin argila coloidala au o culoare galben-brun. pa_ii n vederea tratamentului eficace al scurgerilor industiale sunt: Ameliorarea proceselor tehnologice care s se reduc la minimum. Reexaminarea pierderilor de materiale _i a risipei de ap. Evitarea utilizrii substancelor care nu trebuie puse n libertate. Instalacia de epurare a destinaciei _i pentru tratarea apelor reziduale de scurgere de nichel _i cromaj. Tratarea apelor de canalizare domestice din:cartiere,abatoare ngr_torii. Starea de ionizare a cianurii variaz n conformitate cu PH-ul _i temperatura apei. Modificarea PH-ul e deosebit de mare n cazul unei solucii diluate. Instrumentul de msurare trebuie s concin un dispozitiv protector pentru a cine PH-ul constant. Sensibilitatea fac de cianur e rapid,dar timpul de reaccie e lung n absenca ei. Instalacia pentru priza de ap E alctuit din un flator deplasabil pe vertical,o sit pentru recinerea impuritcilor,o pomp submersabil fixat la capul unui poilon.O parte din ceava de suscinere e construit din 2 cevi telescopice din ocel inoxidabil ,proiectate astfel nct s poa fi alungite _i scurtate fr dificultate.Sita special trebuie s nu se nfunde deoarece scade volumul de ap pompat sau a fixrii pe rotorul pompei a unei r_ini vinilice sau a cauciucului. Pentru tratarea aerobiotic se introduce oxigenul necesar respiraciei microflorei aerob.n prezent exist tehnici noi de prevenire a mirosurilor grele emanate de fluvii datorit microflorei care vara devine anaerob. Gunoaiele-trebuie incinerate nu depuse pe malul mrii. Uzinele de incinerare n Tokio cuprind: -cuptoare standardizate; -adaptarea sistemului cu buncr _i macara; -controlul emisiilor _i afluentilor; -bazinele de cicei plasate subteran. Concluzie Resursele mediului scad. Cre_terea punerii n libertate a agencilor e o amenincare sporit pentru natur. Chestionar-n prezent se face o anchet prin metoda Delphi pentru a schimba mentalitatea naciunii privind mediul. Multe grupri militeaz pentru un mediu mai curat _i mai sntos.Dac ncepem prin a recicla de_eurile menajere _i a refuza alimentele suprampachetate,am putea reduce de_eurile. Cercettorii trebuie s gseasc moduri de a evita compu_ii duntori care nu se descompun n elemente inofensive. Contribucia elevilor la protejarea mediului Elevi pot contribui la protejarea mediului astfel: -adunnd hartiile aruncate la voia ntmplri din parcuri -plantnd diferite flori prin parcuri Efectele poluri n zona _coli noastre Din cauza apei poluate elevi se pot mbonlavi de diferite boli cum sunt: I. Boli infeccioase: boli microbiene: febr tifoida, dizenteria, holeria; boli virotive: poliomielica, hepatita epidemic; boli parazitare:dizenteria, giardiaza. II. Boli neinfeccioase: determinate de contaminarea apei cu substance chimice cu potencial toxic: " Intoxicacia cu plumb (saturnism), se manifest prin: oboseal nejustificat; afecteaz globulele ro_ii, vasele sanguine; afecteaz sistemul nervis central, provocnd ecefalopatia saturnina si cel perifieric cu dereglri motorii. " Intoxicacia cu mercur: dureri de cap, ameceli, insomnie, oboseal; tulburri vizuale; afecciuni ale sistemului nervos; afecciuni ale rinichilor; malformacii congenitale ale ftului n cazul femeilor nsarcinate. " Intoxicacia cu zinc: dureri epigastrice, diaree, tremurturi, pareze; afecciuni ale sistemului nervos central, mu_chilor _i sistemului cardiovascular. " Intoxicacia cu cadminiu: cefalee; scderea tensiuni arteriale; afecciuni hepato-renale. " Intoxicacia cu azotaci _i fosfaci: nvinecirea buzelor, nrilor, fecei; agitacia pn la convulsii; cefalee, greaca. " Intoxicacia cu pesticide: alterarea funcciilor ficatului pn la formarea hepatitei cronice; encefalopacii; malformacii congenitale. Apa este un factor indispensabil organismului uman. nca din cele mai vechi timpuri asezrile umane au fost de-a lungul rurilor sau pe malul mrilor.Necesarul zilnic de ap al omului este aproximativ de 1.5-2 litri consumat ca atare ,dar pentru curacenia corporal omul folose_te zilnic aproximativ 40litri de ap.Organizacia Mondial a Sntatii consider c optim pentru acoperirea acestor nevoi ,o cantitate de 100 litri in 24 ore. Gustul apei este dat de concinutul n substance chimice _i n primul rnd de srurile minerale _i de gazele dizolvate (oxigenul si bioxidul de carbon).Excesul sau carenca unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplcut(fad ,salciu,amar,dulceag). Mirosul apei este legat de asemenea de prezenca in exces a unor elemente naturale sau provenite prin purificarea apei,ca _i din unele transformri la care sunt supuse in apa anumite substance chimice mai ales poluante. Att gustul ct _i mirosul apei, de_i au ca principala caracteristic un mare grad de subiectivitate ,totu_i au din punct de vedere sanitar,o valoare deosebit.n primul rnd influienca lor asupra utilizrii apei este hotrtoare ,poate duce la excluderea folosirii apei respective.Gustul _i mirosul apei pot servi _i ca indicatori de poluare a apei. Apa potabil nu trebuie s aiba miros caracteristic _i trebuie s aiba un gust plcut.n caz contrar apa poate prezenta subtante poluante care sunt dunatoare sntatii.Prezenca substancelor poluante n ap pot fi evidenciate prin culoarea apei.Chiar _i temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare ,mai ales pentru apele subterane ,unde se _tie c temperatura este constant.Varicia acestei temperaturi ns ,paralel cu variatia temperaturii aerului ,indica existenta unei comunicari cu exteriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. Astazi exista o preocupare continua la nivel national si mondial de inbunatatire continua a calitatii apei potabile.In unele tari din vestul Europei se urmaresc 45 de indicatori referitor la calitatea apei ,iar normele Comisiei Economice Europene (C.E.C.)aprobate in 1980,recomanda urmarirea continua a 62 de caracteristici ale apei potabile. Planul mondial deIn toate tarile dezvoltate controlul poluarii apelor constituie o preocupare permanenta,deoarece calitatea apei contribuie la sanatatea natiunilor. In tara noastra ca in toate tarile lumii ,exista legi speciale in lupta impotriva poluarii apelor .La Stokholm in anul 1972 a fost prima conferinta mondiala pentru protectia mediului inconjurator iar ONU a lansat Programul Natiunilor Unite pentru Mediul Inconjurator,prin care s-au initiat o serie de actiuni pentru ameliorarea situatiei existente si promovarea calitatii apei inclusiv a celei din mari si oceane. Contradictia dintre tarile bogate si cele sarace se reflecta in acest element vital alvietii si dezvoltarii care este apa ,aducand decalajul si asa enorm intre bogati si saraci.Dupa statistici recente in tarile sarace 3 din 5 persoane au acces la apa potabila ,75%dintre locuitori nedispunand de instalatii sanitare cu minim de igiena. Astfel s-a constatat ca datorita consumului de apa nepotabila ,in tarile sarace mor anual circa 15 milioane de copii in varsta de pana la 5 ani.De aceea O.N.U. conchide ca principala preocupare a societatii in prezent si in viitor va trebui sa fie reprezentata de evitarea sau limitarea poluarii apei ca prima actiune de mentinere a actualelor surse naturale ale omenirii. supraveghere a calitatii apelor face parte Duritatea apei Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta din determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte si/sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. Apele moi sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de doua feluri: duritate temporara sau carbonata, data de bicarbonatii de calciu si magneziu prezenti in apa si duritatea permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu (azotati, sulfati, cloruri, fosfati etc). Suma celor doua duritati formeaza duritatea totala . Duritatea excesiva a apei are implicatii de ordin economic.din SistemulMetode de laborator utilizate in dezinfectia apei Poluarea microbiana a apei are drept consecinte transmiterea hidrica a unei mare numar de boli infectioase , de cele mai multe ori cu caracter epidemic. In vederea inlaturarii acestui pericol, s-au elaborat diferite metode de reducere a germenilor ca, sedimentarea simpla sau dupa prealabila coagulare, filtrare prin nisip, pamant cu infuzorii, antracit, microstrecurare etc., toate insa cu eficienta limitata . Dezinfectia apei se poate realiza atat prin mijloace fizice ca utilizarea radiatiilor ultraviolete, a ultrasunetelor, a radiatiilor ionizate, fierberea distilarea, filtrarea apei etc. ,cat si prin mijloace chimice, ca folosirea clorului si a compusilor sai (substante clorigene ), ozonului, argintului, bromului, iodului, permanganatului si alte asemenea substante. Mijloacele chimice de dezinfectare a apei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditi pentru a fi corespunzatoare: -sa fie eficiente, adica sa aduca apa la conditiile de potabilitate; -sa nu modifice calitatile apei si in primul rind cele organoleptice; -sa nu lase in apa substante cu actiune nociva asupra consumatorilor; -sa fie usor de manipulat, sa nu prezinte pericol pentru cei care le manipuleaza; -sa fie cat mai economice. Cea mai utilizata metoda este folosirea clorului cunoscuta sub numele de clorurare(clorinare sau clorizare). Mecanismul de actiune se bazeaza pe proprietatea oxidanta a clorului , care in contact cu apa formeaza acidul hipocloros care in functie de ph se descompune in oxigen atomic sau ion hipoclorit :  Cl2+H2O HOCl+HCl  HOCl O+HCl sau HOCl ClO> + H Mecanismul biologic consta in blocarea unor enzime bacteriene cu precadere cele sulfhidrice, si distrugerea germenilor. In general bacteriile care au echipament enzimatic mai dezvoltat sunt mai sensibile decat virusurile. Eficienta dezinfectiei nu depinde numai de numarul si felul germenilor din apa ci si de alte conditii dintre care unele tin de clor iar altele de calitatea apei. Apa este un compus cu rol primordial in natura, industrie, agricultura, constructii etc. In natura apa are o importanta biologica deosebita reprezentind baza structurala si functionala a fiintelor vii. Atat de obisnuita, de cotidiana si de familiara, apa este totusi un lichid uluitor: are o serie de anomalii. Pentru apa parca n-ar exista legi; este "ceva altfel" in lumea substantelor. In natura si in experiente ea nu se comporta la fel ca alte substante. Dar, datorita capriciilor ei, viata a putut sa se dezvolte si sa existe in apa. Prima anomalie: daca tinem seama de structura ei chimica si de categoria de substante din care face parte, apa ar trebui sa se topeasca si sa fiarba la temperaturi mai scazute, care nu exista pe Pamant. N-ar exista deci pe Pamant nici apa lichida, nici solida, ci doar sub forma de vapori. A doua anomalie: caldura specifica ridicata. La apa, aceasta este de zece ori mai mare decat la fier. Apa se incalzeste de cinci ori mai incet decat nisipul, dar si procesul de racire este lent. Datorita capacitatii exceptionale a apei de a absorbi caldura, vietatile marine nu sunt niciodata amenintate nici de o puternica supraincalzire, nici de o racire excesiva. A treia si a patra anomalie sunt strans legate de prima: apa are caldura latenta de vaporizare si caldura latenta de topire foarte mari. Pentru a evapora apa dintr-un ceainic va fi nevoie de 5,5 ori mai multa caldura dacat pentru a o fierbe. Daca nu ar exista aceasta proprietate, multe lacuri si rauri ar seca repede pana la fund si viata din ele ar pieri. A cincea anomalie: inghetand, apa se dilata cu 9% fata de volumul initial. De aceea gheata este mai usoara decat apa si se ridica la suprafata; rar un bazin de apa ingheata pana la fund. Gheata care-l acopera este un bun izolator termic, caci conductibilitatea termica a ghetii, ca si a apei este foarte mica. Sub un asemenea "cojoc" chiar si iarna in Antarctica animalele marine nu sufera preaA sasea anomalie este cea mai ciudata: Cand sunt incalzite, toate substantele se dilata, iar la racire se contracta. Este un adevar recunoscut. Si apa se contracta datorita frigului. Dar... in acest "dar" se afla totul. Se contracta mereu cand scade temperatura, dar la +4C se atinge limita. De acum inainte apa incepe sa se dilate din nou, cu toate ca temperatura scade. De aceea apa are densitatea cea mai mare la +4C. Ca urmare, iarna, racindu-se pana la +4C, ea coboara la fund si aici se pastreaza in decursul intregului sezon rece (in bazinele cu apa dulce, caci sarurile marine complica tabloul circulatiei apei). Aceasta anomalie salveaza viata tuturor vietuitoarelor care ierneaza in rauri, lacuri si helestee. mult de frigA saptea anomalie: dintre toate lichidele, in afara de mercur, apa are cea mai mare tensiune superficiala. De aceea picatura de apa tinde sa se faca ghem. Picatura de apa este strnsa ca intr-un ambalaj in pelicula sa superficiala. Asadar, suprafata apei este intotdeauna acoperita cu o pelicula foarte subtire alcatuita din molecule. Pentru a o rupe este necesara aplicarea de forta si inca una destul de mare. Peaceasta pelicula alearga insectele de apa, se agata larvele de tantari si se tarasc melcii cu cochiliile lor masive. Fizicienii au calculat ce haltera ar trebui atarnata de o coloana de apa de 3cm pentru a o rupe. Ar trebui o haltera uriasa - de peste o suta de tone! Aceasta numai in cazul cand apa ar fi perfect pura. In natura nu exista, insa, o astfel de apa. Substantele straine rup verigile din lantul solid al moleculelor de apa, iar fortele de coeziune dintre ele se micsoreaza mult. Tot fortele de coeziune ridica apa in sus in tuburile capilare si fisuri fine. Pe acest principiu se bazeaza hranirea plantelor si circulatia sangelui prin capilarele noastre. A opta anomalie si ultima se refera la faptul ca apa este cel mai bun solvent din lume. Ea dizolva foarte multe substante, ramanand inerta, fara sa se modifice sub actiunea substantelor pe care le dizolva. Datorita acestei proprietati apa a putut deveni purtatoarea vietii. Toate solutiile din organismele vii sunt preparate pe baza de apa. Ele se modifica prea putin in solutie, iar insusi solventul - apa - poate fi utilizat in repetate randuri. "Apei - a spus marele Leonardo - i-a fost data puterea magica de a deveni seva vietii pe Pamant". In natura, apa se gaseste sub toate starile de agregare:solida(gheata, zapada,grindina),lichida(apa de ploaie,ape subterane,oceane,mari,fluvii,rauri, etc.),gazoasa(vapori de apa din atmosfera). Se mai gaseste in organisme animale si vegetale,cum si in cristalohidrati sub forma de apa de cristale.Apale naturale contin dizolvate cantitati variate de diferite substante.Apele care contin dizolvate cantitati mici de saruri se numesc "ape moi",spre deosebire de "apele dure" care au un procent ridicat de saruri,mai ales de calciu si magneziu. Dintre toate apele naturale, apa de ploaie este cea mai curata.Ea dizolva in drumul ei prin atmosfera mai ales bioxid de carbon,iar in regiunile industriale,bioxid de sulf si hidrogen sulfurat.O parte din apa cazuta pe pamant cu un continut ridicat de bioxid de carbon,strabatand straturile de pamant,dizolva carbonatii de calciu si magneziu,transformandu-i in bicarbonati solubili. Daca intalnesc straturi impermeabile aceste ape se aduna,formand apele subterane.Apele subterane iesind la suprafata pamantului,dizolvand saruri,formeaza izvoare minerale.Cand temperatura acestora este ridicata,uneori pana la 100 grade C,ele se numesc izvoare termale.Apa este de mai multe feluri: Apa potabila:o apa pentru a fi buna de baut trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:sa fie limpede,fara culoare,fara miros,sa contina aer dizol- vat si cantitati mici de saruri,pana la o concentratie de 0,5% mai ales NaCl si NaHCO3,circa 600 mg/l;sa aiba o temperatura intre 8 si 12 grade C,si sa nu conti- na bacterii patogene.Apa potabila se obtine la sate,din izvoare si fantani,iar la oras din apa raurilor,care trebuie purificata.Purificarea se face in trei feluri:mecanic,chimic si fizic. Apa industriala:se foloseste la alimentarea cazanelor cu abur,la racirea masinilor,precum si in diverse procese de fabricatie.Ea trebuie sa indeplineasca anumite conditii de puritate cerute de specificul industriei in care este folo- sita. Apa dura:contine un procent ridicat de saruri de calciu si de magneziu. Apa dura nu este buna de baut, avand un gust neplacut,nu face spuma cu sapunul si nu fierbe bine legumele.Ea depune prin fierbere,pe peretii vaselor o crusta aderenta,care micsoreaza transmisia caldurii,determinand astfel o crestere a consumului de combustibil. Apa pura:se stie ca in natura nu exista apa pura deoarececontine substan- te dizolvate,microorganisme,etc.Apa pura se obtine prin distilare.In acest scop, se foloseste un aparat de distilare in care,apa distilata se transforma in va- pori prin fierbere,iar vaporii rezultati se condenseaza prin racire.Apa disti- lata nu este buna de baut deoarece nu contine saruri minerale si de aceea nu are nici gust si este indigesta.Apa distilata se intrebuinteaza in laboratoare de chimie la prepararea solutiilor apoase si in farmacie. Apa distilata : se obtine in aparate speciale , fiind utilizata in industria farmaceutica Apa bidistilata:este complet lipsita de impuritati.Se obtine prin disti- larea apei distilate in vase de sticla in care se adauga KOH,acest reactiv dis- truge microorganismele si urmele de substante organice aflate in apa.Este intre- buintata la analize chimice speciale,in cercetari stiintifice si in industria medicamentelor. Apa de barita:denumire folosita pentru osolutie saturata de hidroxid de bariu.Se intrebuinteaza ca reactiv in laborator la identificarea dioxidului de carbon si hidroxid de bariu. Apa de brom:denumire folosita pentru o solutie obtinuta din dizolvarea bromului in apa.Se intrebuinteaza ca oxidant in laborator. Apa de clor:denumire obtinuta prin dizolvarea clorului in apa.Apa de clor contine si clor elementar,dizolvat chimic.Din aceasta cauza apa de clor proas- pat preparata are culoarea galbena.In timp sau,mai repede,sub actiunea luminii solare,acidul hipocloros se descompune,cu punere in libertate de oxigen.Echili- brul este astfeel deplasat spre dreapta si intreaga cantitate de clor poate intra in reactie(din aceasta cauza apa de clor trebuie pastrata la intuneric).Apa de clor este un oxidant puternic.Ataca toate metalele la rece. Apa de cristalizare:este apa care intra in compozitia cristalohidratilor. Poate fi legata in mod diferit si poate indeplini functii diverse. Apa de hidrogen sulfurat:denumire folosita pentru o substanta apoasa sa- turata de hidrogen sulfurat. Apa de plumb:denumire folosita pentru solutia de acetat de plumb.Este intrebuintata in medicina. Apa regala:denumire pentru amestecul de acid clorhidric concentrat si acid azotic concentrat,in raport de 3:1.Ataca aurul si platina,rezistente fata de alti acizi. Apa amoniacala : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a carbunilor de pamant. Apa pirolignoasa : este o fractiune lichida rezultata la distilarea uscata a lemnului Apa tare : denumire stiintifica a solutiei de HNO3 ,de concentratie 69 % . In practica , denumirea este atribuita si solutiei de HCl , folosita de exemplu la obtinerea apei de lipit prin dizolvarea Zn. Apa grea : - sinonim cu oxidul de deuteriu , D2O , apa in compozitia careia intra izotopul greu al 2H , deuteriul.Masa moleculara este 20,01 g , punctul de topire este 3,82 grade C , punctul de fierbere 101,42 grade C, iar densitatea la 20 grade C este 1,105 g/cm3. Se gaseste in proportii foarte mici in apa obisnuita . Astfel , in 200 l apa obisnuita , se poate obtine abia 1 ml apa grea.Din punct de vedere chimic , apa grea reactioneaza mai incet decat apa usoara si reactiile ce se petrec in apa usoara sunt mai rapide decat in apa grea. De fapt , deuteriul reactioneaza mai incet decat H2 usor.Solubilitatea este mai mica in apa grea decat in apa usoara.Indicele de refractie este mai mic , dar vascozitatea mai mare.Efectele fiziologice ale apei grele sunt si ele deosebite de cele ale apei usoare.Apa grea este putin favorabila vietii : nu favorizeaza germinarea si nici cresterea plantelor, micsoreaza functionarea normala a protoplasmei.Se obtine prin electroliza inaintata a apei tratate cu NaOH.O concentratie mai mare de apa grea in apa de baut produce omului sete intensa , deshidratarea organismului si in final moartea.Viermii, pestii si alte vietuitoarea acvatice mor in apa grea pura , dar suporta o concentratie mai mica de 32 %.Principalele utilizari ale apei grele : agent termic si moderator de neutroni in reactoarele atomice ; sursa principala de obtinere a deuteriului prin electroliza; folosit pentru obtinerea bombelor ; se foloseste la obtinerea temperaturilor inalte(mii de grade) a plasmei , determinarea unor procese biochimice. Apa supergrea : - sinonim cu oxid de titriu , T2O , apa in compozitia careia intra izotopul supergreu al hidrogenului 3H , titriu. Poluarea:Poluarea apei nu inseamna afectarea "apei pure",care,in cadru natural nu exista de fapt,ci introducerea sau prezenta in apa a orcarei substante suscesibile sa-i altereze calitatea-atat in ceea ce priveste folosintele ali- mentare,menajere sau economice,cat si in privinta florei si faunei.Modificarile sunt de ordin fizic,chimic,biologic sau chiar bacteriologic.DEzvoltarea civili- zatiei moderne a antrenat o poluare crescanda a apei-fenomen care poate atinge chiar si panza freatica-datorita celor mai diverse substante,provenind din eflu- ienti industriali si urbani,din substante folosite pentru chimizarea agriculturii din zootehnie,etc. Consecintele tuturor acestor deversari sunt multiple:gustul,mirosul, aspectul apelor de distributie sunt degradate,la fel ca si calitatile lor sani- tare.Consumarea apei impurificate antreneaza tulburari digestive,hepatice sau de alta natura,poate avea efecte cancerigene,etc. In cele mai multe tari industrializate,80-90% din problemele poluarii apei au aparut in anii 50.Intro prima etapa ca a aparut ca predominanta impuri- ficarea datorata apelor uzate evacuate de centrele populate,mai ales prin noci- vitatea substantelor organice.In prezent,in tarile dezvoltate ea este provocata in primul rand de apele uzate industriale cu o nocivitate complexa,cu un conti- nut de substante anorganice sau organice greu degradabile pe cale biologica.De asemenea,impurificarea cu uleiuri minerale si reziduri petroliere a luat o mare amploare,datorita atat evacuarii de ape uzate cu aceste nocivitati specifice,cat si pierderilor accidentale ce se produc cu ocazia transportului si depozitarii hidrocarburilor.Poluarea cu hidrocarburi este predominanta indeosebi in apa ma- rina,dar este din ce in ce mai frecventa in cazul apelor dulci,continentale.Pro- fesorul ZImmerman de la universitatea Saarbrucken a calculat,de exemplu,ca un singur litru de titei poate face inutilizabil un milion de litri de apa,adica consumul unei familii de patru persoane in decurs de 20 de ani. Apele continentale sunt supuse unui proces de degradare care il depases- te cu mult pe cel caracteristic marilor.Aproape nu mai exista tara in care rau- rile si lacurile sa nu fie poluate.Acesta este un fenomen deosebit de grav,pentru ca,prin complexicitatea utilizarii lor,resursele de apa ale uscatului sunt,real- mente,vitale pentru societatea omeneasca. Secole de-a randul apa de baut era obtinuta direct din rauri.In antichitate imparatul Iulian spunea despre Sena ca "este foarte curata si,de aceea, eu si soldatii mei bem apa cu placere".Inca la sfarsitul secolului al XVIII-lea parizienii mai obtineau apa potabila din Sena,fara a fi supusa vreunui tratament special,iar cursul inferior al aceluiasi rau era renumit pentru abundenta de peste.In prezent insa, apele acestui rau sunt foarte poluate,ca alte rauri si fluvii. Un accident a avut loc si anul acesta la societatea "Aurul" unde,din cauza frigului si al inghetului un baraj s-a rupt si o mare cantitate de substanta poluanta s-a deversat in Tisa si apoi in Dunare. Combaterea poluarii:apele reziduale din procesele tehnologice sa fie deversate dupa ce au fost neutralizate.In cazul unei scapari accidentale sa se ia masuri urgente de neutralizare.In cazul unei pierderi de produse petroliere (uleiuri,pacura,motorina,etc.)se iau urmatoarele masuri:absorbtia petrolului ce pluteste pe intinsul marilor cu ajutorul unor pompe de mare randament sau cu diferite substante hidrofile,montate pe docuri flotante;imprastierea din avion a unor amestecuri pe baza de aluminiu,ce provoaca-si mentin-arderea petrolului, chiar in apa;rezervoare de mari dimensiuni confectionate din cauciuc,in care se inmagazineaza titeiul patruns in mare,etc.      PAGE 21  <> FHJTVtvz|2DFHV\^<ֱַַֿɱֱɱɱַֿɓɓ H*mHsH jmHsH jmHsH5H*mHsH 5mHsHCJH*mHsH56CJmHsHmHsHCJH*mHsH CJmHsH5CJmHsH5CJ(H*mHsH5CJ(mHsH5CJ mHsH8 hP: FH $$Ifa$ $$If`a$$`a$$a$$a$e2HXZbdf468:<||||||$a$$`a$U$$IflF1 !!x x y     4 la $$Ifa$ $$Ifa$ $$If`a$6 $$Ifa$$a$ 688:Z\hj "$&v|"$&FZ\^bd\ ^ b d L!N!\!6CJmHsH5H*mHsH 5mHsH5CJH*mHsH5CJmHsHjUmHnHsHuCJH*mHsH jrCJmHsHCJH*mHsH CJmHsHmHsH H*mHsH=68F#l $$Ifa$$$Iflִ WC/iA%M0    4 lalF $$Ifa$ #$a$$$Iflִ WC/iA%M0    4 lal 4p6>BFLRX $$Ifa$$`a$ XZn|I@@@@@@ $$Ifa$$$Iflֈf [P#z{z{z{04 laX&v~I@@@>@@$`a$$$Iflֈf [P#z{z{z{04 laXbd Z!\!!!""2$4$x$z$h%%&F&&$''.(())**$a$$`a$\!!""""""""4$x$t%v%%%"&$&8&:&B&D&&&'' '"'$'' ((((( (*(,()*****x+z+,,j,l,,,,,2.4.H.J..>0>4>6>H>J>L>N>V>X>CCCCDDEEF F FFFFdGG~IIIIIIIOĻyCJ(aJ(mHsH5CJ(aJ(mHsH5>*CJ(aJ(mHsH56CJ\]aJmHsHCJH*aJmHsHCJH*aJmHsHCJaJmHsH56>*CJ$aJ4mHsH5CJ$aJ(mHsH5>*CJ$aJ(mHsH56CJmHsHCJH*mHsH CJmHsH/:;<<6<8<l<<H===>>X>*ABB*CJ\aJmHsH5>*CJaJmHsH5>*CJmHsH5>*CJ(aJ(mHsH5CJaJmHsH>*CJaJmHsH6>*CJaJmHsH56CJ(aJ(mHsH56>*CJ(aJ(mHsHCJaJmHsH56CJaJmHsH/VVVW\WWWXXXYZrZZZZ*[V[n[[[2\F\r\ & Fdh & F dhdh^ & F dhdh & F dhhdh`hr\\]]] ^^^___``a:aabLbbcFc|cccdh & Fdhhdh`h & Fdh & Fdh & Fdhdh^ & FdhcddHdlddefg.h`hiJllmNnohooDpFppdh` & F#dhdh$dha$hdh`h & Fdh & Fdhdh^^p\q^r4sssztuunvvy.z{T|||,}v}}}~~؁ Kydh^K`y $dh`a$dh`dh؁܁6`@jԄ6LH Xֈ & Fdh & Fdh & Fdh & Fdh$dha$ & Fdhdh^dh`dh "$6`pr@jčƍ\jvM ' !#$;Ȋ{5>*CJOJQJ\^JaJCJOJQJ^JaJ CJmHsHjCJUmHnHsHu CJmHsHmHsH56CJmHsH CJmHsH56@ CJHaJHmHsH>*CJaJmHsHCJaJmHsH5>*CJ(aJ(mHsH5CJ(aJ(mHsH0ֈL҉fBTXtčƍ$&dh-DM ]^&`a$ & F"dh & F!dh & F dh & Fdhdh & Fdhƍȍʍ̍\n,JS?M $ &h]^ha$ &  Z&Z^Z &  &` $ &>]>a$ $ &]a$ (n۫;x#Ͱ1 !T[$dha$$ &h]^ha$$ &h]^ha$[\}n'p%Lq=Vf|`$&dh-DM ]^&`a$}nv'6p}%0Ld+qy=EVcbdefhiklnoqrsyz|}~5CJ$OJQJ^JaJ$&0J5CJ$OJQJ^JaJ$mHnHu$j0J5CJ$OJQJU^JaJ$0J5CJ$OJQJ^JaJ$ jUmHsH56@ CJHaJHmHsH5>*CJOJQJ\^JaJCJOJQJ^JaJ6|&deghjkmnpqr~$a$$a$$&dh-DM ]^&`a$$&P 1h. A!Q"#S$n% i0@0 Normal_HmH sH tH>@> Heading 1$$@&`a$CJ:: Heading 2$$@&a$5CJ$66 Heading 3$$@&a$CJ>> Heading 7$@&` 5>*CJ<A@< Default Paragraph FontFC@F Body Text Indent$`a$CJJRJ Body Text Indent 2$`a$CJ0B@0 Body Text$a$CJ&)@!& Page Number0 @20 Footer  _$CJ,B, Header  !@Q@R@ Body Text 3$L]La$CJtH J^@bJ Normal (Web)dd[$\$CJaJmHsH.U@q. Hyperlink >*B*pht \!68O6F X*:dGVr\cp؁ֈƍ [| !hb$^^*׹Owd;R$Cu`7x;R$3?,3;R$x,Fx&;R$$5RtwbÉ[;R$o{2#[;R$edō|/;h7;R$2K`^βE;R$w}T.hZDA^z;R$S5)]rnqZ ;R$L(ӺJՀ_[;R$`D9!2{7q;R$ rF-[@;R$SbC`6EaR.;@v( UXZ[{|UV $%&'+,K L !!!!!!""""""""w(x())F)H)N)O)Q)R)[)\)D*E*`*b*{+}+++*,+,,,..////00 0 0$0%0}1~111021222%4&4"6#6l6m666/70777::;;>>>>??????N?O?????????????@@@@@ADDGGHHIIIJKLJLNLMMSNXNRRRS?UHUMVVVVWW WXX Z'Z[[]]!]"];]A]y]]`^h^ __n_w___=`>`]b^biiSkTkSmTmmmSoTooooottSuTuSvTvvvSwTwwwSxTxyy{{s{t{||m}n}}}\]hkSUSTST??DVDnD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\BIOLOGIE\BIO16\www.referat.ro-Referat complet despre apa.doc6ba28.doc#G@vBL7 LΈ cO+\r@I69 n @X@AG ~Px$ =( *56)ܶ)_Vh - */ x/2@A\2%m*53@ y5@&<; |`; Z@`[NgbBSB %KppQL@HQ LPV 45%Y@5u8Y  ZQ6mcO6Ly vI{ 88^8`o(-c^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH  ^ `OJQJo(hH[[^[`OJQJ^Jo(hHo++^+`OJQJo(hH^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH0^`0o(.^`. L ^ `L.  ^ `.xx^x`.HLH^H`L.^`.^`.L^`L.hh^h`. ^`OJQJo(o pp^p`OJQJo( @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o PP^P`OJQJo(88^8`o(- hh^h`OJQJo(88^8`o(-c^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH  ^ `OJQJo(hH[[^[`OJQJ^Jo(hHo++^+`OJQJo(hH^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH88^8`o(- hh^h`OJQJo( hh^h`OJQJo( hh^h`OJQJo( 88^8`o(- pp^p`OJQJo(o @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( PP^P`OJQJo(o   ^ `OJQJo(^`o()pp^p`.@ L@ ^@ `L.^`.^`.L^`L.^`.PP^P`. L ^ `L. hh^h`OJQJo( hh^h`OJQJo(88^8`o(-^`o()pp^p`.@ L@ ^@ `L.^`.^`.L^`L.^`.PP^P`. L ^ `L.88^8`o(-88^8`o(- hh^h`OJQJo( hh^h`OJQJo(808^8`0o(.^`o()pLp^p`L.@ @ ^@ `.^`.L^`L.^`.^`.PLP^P`L.c^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH  ^ `OJQJo(hH[[^[`OJQJ^Jo(hHo++^+`OJQJo(hH^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH hh^h`OJQJo( 88^8`o(- pp^p`OJQJo(o @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( PP^P`OJQJo(o   ^ `OJQJo(88^8`o(- hh^h`OJQJo( hh^h`OJQJo(88^8`o(- hh^h`OJQJo(c^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH  ^ `OJQJo(hH[[^[`OJQJ^Jo(hHo++^+`OJQJo(hH^`OJQJo(hH^`OJQJ^Jo(hHo^`OJQJo(hH 88^8`o(- pp^p`OJQJo(o @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( PP^P`OJQJo(o   ^ `OJQJo(hh^h`. hh^h`OJQJo(#Q6m %K*56)7 Z@A\2)6Ly~Px$*/vI{I69LPV=(|`;SBAGHQ ZvBNgbB5u8Y&<;h -*53n +\r y5GXx/2QL45%Y##dddd-12#MT\`fmvwh  3@,9H !",-/;=?@CL=]=^=f=i000000&0(0*000:0<0>0F0H0\0^0b0z0~00008@00`@00|@UnknownGz Times New Roman5Symbol3& z Arial7&  Verdana5& z!Tahoma;Wingdings?5 z Courier New"0 hȋ2}@ =B!0d2QHPIMarianDVDOh+'0P    $08@HIssMarianari Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@F#@ kr@}e}՜.+,0 hp|   @ I Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~Root Entry F`?1TableVGWordDocument&tSummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool`?`?  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q