аЯрЁБс>ўџ @Bўџџџ?џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №П„9bjbjUU &D7|7|Тџџџџџџltttttttˆžžžž Њˆ ввввв5 5 5 egggggg$ :d‹9t5 # 5 5 5 ‹ ttввQФ   5 Ьtвtвe 5 e : QttQвЦ ` №aЧѓФˆž QQк0 Qž žQ ˆˆttttй PDURI AMENINbATE Pdurile tropicale sunt arse _i excavate cu o vitez care atinge 160 000 kmВ pe zi. Lcomia vestului _i srcia lumii a treia ajut la mencinerea acestui fenomen de distrugere care, dac va rmтne necontrolat, va atrage dup sine schimbri climatice _i ecologice drastice. Pdurile tropicale se gsesc юn regiunile calde care au parte de ploi abundente. Ele reprezint mediul cel mai productiv _i cel mai fertil din lume, dar oamenii le ameninc existenca prin distrugerea continu la care le-au supus. O bun parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura necesarul de lemn. Se estimeaz c la ora actual cel pucin jumtate din totalul pdurilor tropicale au fost deja distruse. Юn fiecare minut al unei zile se defri_eaz o suprafa_c ce ar putea acoperi _ase terenuri de fotbal. Copacii absorb din atmosfer dioxidul de carbon elminтnd юn schimb oxigen. Cu cтt dispar mai mulci copaci, cu atтt mai pucin dioxid de carbon poate fi absorbit din aer _i ca urmare tot mai multe radiacii solare rmтn blocate юn straturile care formeaz atmosfera  de aici efectul de ser. Cercetri recente au demonstrat c юn pdurile tropicale pot tri pтn la 30 de milioane de specii de insecte. Pdurile tropicale, care acoper doar 6 procente din suprafaca total a planetei, reprezint habitatul natural a 70% din totalul speciilor existente pe pmтnt. O pdure tropical poate fi descris cu mult acuratece ca fiind  un de_ert acoperit cu copaci . Eroziunea solului Structura solului este fragil, avтnd un concinut sczut de minerale. Ploaia care asigur existenca apei юn sol devine astfel mai degrab o amenincare decтt o surs de hran. Madagascarul reprezint cel mai dramatic exemplu al unui ecosistem distrus prin defri_area acopermтntului su de copaci. Oamenii care de mii de ani au trit юn pdurile tropicale, cum ar fi de exemplu indienii din bazinul Amazonului sau triburile b_tina_e din Indonezia, au юnvcat s exploateze pdurea fr s o distrug. Aceste populacii au descoperit _i modul юn care se pot cultiva diferite plante pe solul situat sub arbori sau arbu_ti. Este esencial ca anumite regiuni cтt mai vaste din vechile pduri tropicale s fie pstrate, atтt pentru studierea lor cтt _i pentru frumusecea natural pe care ele o ofer, alturi de animalele _i plantele pe care le adpostesc. Cele mai multe pduri tropicale sunt situate юn crile lumii a treia. Pdurile tropicale sunt distruse de ctre agricultori doar pentru a putea asigura hrana zilnic. Studiile efectuate asupra diferitelor moduri de utilizare a pmтntului ce aparcine pdurilor au artat c cea mai bun metod ar fi reюntoarcerea la vechile tehnologii. Forca de munc uman este mult mai disponibil decтt forca mecanizat _i mai ieftin. Pdurile colecteaz apa din interiorul solului lor spongios _i dup ce o filtrez o elibereaz treptat юn pтraie sau rтuri. Ele юnmaganizeaz ap _i din atmosfer, prin intermediul procesului de condensare. Lemnul pentru foc sau materialul lemnos pentru construccii poate fi refcut prin replantarea unor suprafece deja defri_ate care ar putea fi utilizate юnc din stadiul de puieci. Lemnul _i vestul Gradul stricciunulor devine foarte evident dac ne imaginm c lemnul necesar pentru un parchet sau pentru o pies de mobil mai deosebit poate s provin de la un copac cruia i-au trebuit 200 de ani sau poate chiar mai mulci pentru a cre_te _i care nu mai poate fi юnlocuit. Vestul contribuie la distrugerea pdurilor tropicale _i prin cererea pe care o lanseaz fac de rezervele ieftine de alimente vegetale. Anual, Comunitatea European import milioane de tone de manioc, foarte bogat юn proteine, din Thailanda pentru a hrni milioanele de capete de vite, porcine sau psri din Europa. Maniocul este o plant care se cultiv pe terenurile care au fost юn mod deliberat defri_ate юn acest scop. Este lesne de юnceles c un arbore czut la pmтnt va putrezi treptat, redтnd юn natur o parte din valoarea sa nutritiv. Anumite specii de arbori au nevoie de trunchiul unui arbore mort pentru a-_i юncepe procesul de cre_tere. Ploaia acid Юn timp ce suprafece uria_e de pduri tropicale sunt distruse zilnic, pdurile europene _i cele americane sunt ucise de ploile acide. Acest fenomen are drept cauz principal emisia de dioxid de sulf _i de oxizi de azot de ctre termocentrale _i gazele de e_apament. Ploaia acid afecteaz _i rтurile, lacurile, culturile agricole, cldirile _i sntatea oamenilor. Ea poate lsa arborii fr frunze, poate ucide pe_ti, poate s erodeze rapid meterialul din care sunt construite cldiri vechi _i poate distruge instantaneu culturile agricole. Ploaia acid cauzeaz anual pagube юn valoare de mai multe milioane de dolari. brile cele mai afectate sunt puse юn faca unei alegeri simple: s plteasc pentru a-_i depolua acum mediul юnconjurtor, sau s plteasc mult mai mult mai tтrziu. Ultimul trib pierdut La vest de marea jungl a Amazonului se gse_te Igapo, o regiune acoperit cu pduri tropicale pe care nimeni pтn acum nu a юncercat s le defri_eze. Igapo reprezint habitatul natural al mai multor triburi de indieni b_tina_i, printre care triburile Siona _i Secoya, care triesc din pescuit _i din exploatarea diverselor bogcii ale pdurii. Populacia nu sufer de invaziile tietorilor de lemne sau a fermierilor care au perturbat viecile indienilor de pe alte suprafece din jurul Amazonului. Habitatul lor natural, pdurea, este inundat de ape zece luni pe an. Arborii sunt obligaci s se dezvolte юn 2-3 m de ap _i toate creaturile pdurii sunt adaptate s triasc fr a atinge solul. Exist foarte pucini rpitori de uscat. Lene_ul _i maimucece care sunt cele mai numeroase mamifere mari, trebuie юns s se apere юn permanenc de atacul psrilor rpitoare. Exist юn schimb un numr enorm de specii de orhidee _i de epifite (plante care se pot dezvolta pe trunchiurile _i pe ramurile arborilor sau al altor plante). Igapo _i locuitorii acestei regiuni preau a fi ferici pentru totdeauna de intru_i, dar iat c n-a fost a_a. De curтnd, sub solul inundat au fost descoperite mari rezerve de cicei. Юn zilele noastre acesta se extrage la o scar destul de mic юns riscurile polurii se abat chiar _i asupra ultimei pduri tropicale virgine.   Bibliografie: Revista  Arborele Lumii Platon Ramona Clasa a VIII  a A Gimnaziul  George Co_buc *,диr№ ђ ’”ЬфVxЌ.%H%˜)І+Ю+і6њ6ќ67*7,7.787˜7P8R8n8r8&9`9b9„9§ѕёщёцуцмцмщмцёцёцёцЯТцуёТЯуННуЖу CJmH sH mH sH jCJUmHnHujCJUmHnHu CJmH sH CJCJ5CJmH sH 5CJ5CJOJQJCJ(&*,`< р вl0@№fšк>#%H%˜)”+м+\1 4Њ6О6§§§§јѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓѓёѓѓѓѓѓѓ$a$$a$„9§О6і6ў677,7T7V7X7Z7\7^7`7b7d7f7h7j7l7n7p7r7t7v7x7z7|7~7€7њѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕ$a$$a$€7‚7„7†7ˆ7Š7Œ7Ž77’7”7–7˜7r8&9L9‚9„9њњњњњњњњњњњњѕѓююю$a$$a$$a$$Аа/ Ар=!А "А #а$8%ААТАТ i0@ёџ0 Normal_HmHsHtH 6@6 Heading 1$$@&a$CJ6@6 Heading 2$$@&a$CJ<A@ђџЁ< Default Paragraph Font4>@ђ4 Title$a$5CJ$OJQJ0B@0 Body Text$a$CJТDџџџџј Г Э э ŸŽЄЬЪюЎU_{‰Œ–ЊЋЌ­ЎЏАБВГДЕЖЗИЙКЛМНОПРСТУФХЦЧШЩЪЫЬ9“ІСФœ0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€€€€€˜€€˜0€€š0€€„9О6€7„9 !„9№8№  @ёџџџ€€€ї№№ №І№( № №№> №  №"ёП€№№№> №  №"ёП€№№!№> №  №"ёП€№№№> №  №"ёП€№№№> №  №"ёП€№№№> №   №"ёП€№№№> №   №"ёП€№№№> №   №"ёП€№№№> №   №"ёП€№№№B №S №ПЫџ ?№{|}–—˜™š›ТPР§џџ %tа Р§џџЈ•tР§џџР§џџB D tm}%C+tР§џџm%=C4t Р­ (Єt а m ўьt Р§џџB ž$t Р§џџ]˜ ltџ09~ЧШ  UVъы45јљpyщђ +-6?‚‹ ! ) ј  Г М Э ж э і ŸЈŽ—Є­ЬеЪгчїЎЗU 8‚РСФРСФџџ AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+:C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of PDURI AMENINbATE.asd AMD K6-2+(C:\WINDOWS\Desktop\PDURI AMENINbATE.doc AMD K6-2+(C:\WINDOWS\Desktop\PDURI AMENINbATE.docmihai%C:\My Documents\paduri-amenintate.docDVDeD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\BIOLOGIE\BIO16\www.referat.ro-paduri-amenintate.docb784e.docІФџ@€СС,Ÿ9pСС8Р{4Т@@@4@8џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArialY ‡ŸGeorgia RefBook Antiqua"1ˆ№аh6ХuЦ‹2‘†щЪuбо /ЄФ ,!№ЅРДД€0dh2ƒQ№пџџPDURI AMENINbATE AMD K6-2+DVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0x˜ДРдрє   ( 4 @ LX`hpщ§PФ‚DURI AMENINХЂATEФ‚D AMD K6-2+ENMD  Normal.dotNDVD5DMicrosoft Word 9.0@&l2@еПЁ"У@”=ж%"У@‚КAЧѓФоўџеЭеœ.“—+,љЎ0ќ hp|„Œ” œЄЌД М мщ§ I/   PФ‚DURI AMENINХЂATE Title  !"ўџџџ$%&'()*+,-.ўџџџ0123456ўџџџ89:;<=>ўџџџ§џџџAўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFР№bЧѓФC€1Tableџџџџџџџџџџџџ#žWordDocumentџџџџџџџџ&DSummaryInformation(џџџџ/DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ7CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџР№bЧѓФР№bЧѓФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq