{\rtf1\ansi\ansicpg1252\uc1 \deff0\deflang1033\deflangfe1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0\fprq2{\*\panose 02020603050405020304}Times New Roman;}{\f40\fdecor\fcharset0\fprq2{\*\panose 00000000000000000000}Algerian;}{\f41\froman\fcharset238\fprq2{\*\panose 00000000000000000000}Times New Roman CE{\*\falt Bookman Old Style};}}{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red0\green255\blue0;\red255\green0\blue255;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue0;\red255\green255\blue255;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;\red128\green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;\red128\green128\blue128;\red192\green192\blue192;}{\stylesheet{\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \cgrid \snext0 Normal;}{\*\cs10 \additive Default Paragraph Font;}{\s15\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright \cgrid \sbasedon0 \snext15 header;}{\*\cs16 \additive \sbasedon10 page number;}{\s17\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright \cgrid \sbasedon0 \snext17 footer;}}{\info{\title Glossa}{\author Andrei}{\operator caron}{\creatim\yr1996\mo3\dy23\hr10\min30}{\revtim\yr1999\mo1\dy24\hr15\min10}{\version3}{\edmins5}{\nofpages2}{\nofwords508}{\nofchars3000}{\*\company  }{\*\hlinkbase http://ditzi.freeservers.com}{\nofcharsws3559}{\vern71}}\widowctrl\ftnbj\aenddoc\lytprtmet\formshade\viewkind1\viewscale150\pgbrdrhead\pgbrdrfoot \fet0\sectd \linex0\endnhere\sectdefaultcl {\header \pard\plain \s15\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\pvpara\phmrg\posxc\posy0\adjustright \cgrid {\field{\*\fldinst {\cs16 PAGE  }}{\fldrslt {\cs16\lang1024 2}}}{\cs16 
\par }\pard \s15\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright {
\par }}{\*\pnseclvl1\pnucrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl2\pnucltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl3\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl4\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta )}}{\*\pnseclvl5\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl6\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl7\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl8\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl9\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}\pard\plain \qc\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \cgrid {\f40\fs36\lang1048 Glossa
\par }\pard \qc\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f40\fs36\lang1048 
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 Glosa este o poezie  cu forma fixa, alc\'e3tuita dintr-un num\'e3r de strofe egal cu num\'e3rul versurilor din prima strofa. Începând cu a doua strofa se comenteaz\'e3 fiecare vers al strofei-tema, ultima reluând, ca o concluzie, pe prima in ordinea inversa a versurilor.
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 Poezia lui Eminescu reprezint\'e3 o culme a crea\'feiei sale. Prin con\'feinut, poemul are valoare filozofica, gnomica, constituindu-se intr-un adev\'e3rat cod de cunoa\'batere, de etica, cu valoare de generalizare maxima.
\par Motivul central este al lumii ca teatru asociat cu ideea dezol\'e3rii; iar deta\'baare, izolarea, indiferenta sunt atitudini pe care poetul le asimileaz\'e3 fiin\'feei ce depaseste nivelul omului comun.
\par De\'bai Eminescu se autodefineste ca fiind poet romantic, m\'e3iestria artistica a acestei crea\'feii consta tocmai in clasicitatea ei, ce reiese in primul rând din respectarea regulilor pe care le impune o poezie cu forma fixa.
\par Inca din prima strofa, considerata strofa-tema a poeziei, unde verbele sunt puse la \ldblquote prezentul-etern \ldblquote , cititorul intra in contact cu adev\'e3ruri general-valabile, exprimate 2 cate 2.
\par Ca si in \ldblquote Scrisoarea I\rdblquote , \ldblquote Revedere\rdblquote , sau \ldblquote Oda (in metru antic)\rdblquote  poetul mediteaz\'e3 asupra perisabilitatii timpului:
\par \tab \ldblquote Vreme trece, vreme vine
\par \tab  Toate-s vechi si noua toate\rdblquote 
\par Cea de-a doua strofa con\'feine codul de reguli si sfaturi conform c\'e3rora cel mai important lucru este cunoa\'baterea de sine si respingerea fericirii efemere. Pentru a atinge aceste idealuri, drumul vie\'feii trebuie mereu luminat de ra\'feiune.
\par Deta\'baarea \ldblquote rece\rdblquote  a celui care s-ar reîntoarce in nep\'e3sarea lui înalta se sprijin\'e3 pe atributul gândirii, a c\'e3rei cump\'e3na stabile\'bate echilibrul intre ra\'feional si ira\'feional:
\par \tab \ldblquote Nici încline a ei limba
\par \tab   Recea cump\'e3n-a gândirii
\par \tab   Înspre clipa ce se schimba
\par \tab   Pentru masca fericirii…\rdblquote 
\par Fericirea este \ldblquote masca\rdblquote  si e trec\'e3toare precum \ldblquote clipa ce se schimba\rdblquote   c\'e3ci se na\'bate din moartea gândirii.
\par Lumea ca teatru este o tema schopenhaueriana si conduce spre ideea izol\'e3rii (\ldblquote Tu in colt petreci in tine\rdblquote ) prelucrata in numeroase crea\'feii eminesciene. Ca si in finalul \ldblquote Luceaf\'e3rului\rdblquote , lumea este v\'e3zuta ca o imensa scena de teatru spre care omul de excep\'feie prive\'bate ca spectator.
\par revenind apoi in strofele 6 si 8, aceasta idee devine laitmotivul poeziei. Intr-un univers in care doar mastile se schimba: \ldblquote Alte masti, aceea\'bai piesa / Alte guri, aceea\'bai gama\rdblquote . Poetul isi lanseaz\'e3 îndemnurile: \ldblquote Am\'e3git atât de des / Nu spera si nu ai teama\rdblquote .
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 O alta idee schopenhaueriana este aceea a prezentului etern: \ldblquote Viitorul si trecutul / Sunt a filei doua fete\rdblquote . Singura clipa sigura a existentei este prezentul, fiindc\'e3 trecutul nu poate fi reconstituit, iar viitorul este imprevizibil.
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 Critica societatii se face sim\'feita cu prec\'e3dere 7 si 9, unde satira este expresia indiferentei, a unui adânc dispre\'fe: \ldblquote Nu spera când vezi mi\'baeii / La izbânda f\'e3când punte / Te-or învinge nataraii / De ai fi cu stea in frunte\rdblquote . Sim\'feind ca autocontemplatia este o modalitate certa de a ajunge la o lini\'bate sufleteasca totala, poetul sugereaz\'e3 p\'e3strarea acestei atitudini indiferent de circumstan\'fee: \ldblquote De te-ating, sa feri in laturi / De hulesc, sa taci din gura\rdblquote .
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 Ultima strofa, care este o reluare a celei dintâi, dar in care versurile sunt a\'baezate in ordine inversa celei ini\'feiale, codul de reguli si sfaturi etice devine mai evident datorita faptului ca acum versul cu valoare emblematica: \ldblquote Tu ramai la toate rece\rdblquote  se afla la început.
\par }\pard \fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\f41\lang1048 In ceea ce prive\'bate stilul, acesta este caracterizat de limpezime si armonie. Claritatea reiese tocmai din simplitatea limbajului; poetul apeleaz\'e3 la epitete, simboluri, metafore, numai când intentioneaza sa releve in mod deosebit o idee.
\par }}