ࡱ> qtrG O#bjbjَ NO]++++++++$,.4++++++<(++++++ #fir; lat. gula >gura; lat. palus >par. Totusi, 'l' dublu, nepronuntat aspru, nu devine 'r' lat. callis >cale; lat. olla >oala II) orice 'm', 'n', 's' si 't' din forma de baza dispar din rostire atunci cand se gasesc la sfarsitul unui cuvant, sau al uneia din formele lui gramaticale: lat. filum >film >fira >fir III) 'b' intre doua vocale cade: caballus >caballu >calu >cal sebum >sebu >seu tibi >tie Morfologia limbii romane mosteneste, in buna masura, realitatea limbii latine populare. Majoritatea partilor de vorbire, flexibile si inflexibile, sunt mostenite din limba latina: substantivul, cucele trei declinari; articolul; adjectivul cu gradele de comparatie; pronumele; numeralul; verbul cu cele patru conjugari. Sintaxa limbii romane simplifica timpurile si modureile verbale, modifica topica, cu predicatul la sfarsitul propozitiei, prefera raportul de coordonare fata de cel de subordonare, etc. dar are ca baza aceeasi latina populara. Fondul principal de cuvinte al limbii romane este in proportie de 60-66% de origine latina, mostenit. Acestora li se adauga aproximativ 100 de cuvinte izolate (abur, brad, barza, brusture, catun, galbeaza, gusa) si 2200 de nume proprii (Arges, Cris, Dunare, Motru, Mures, Olt, Prut, Somes, Timis, Tisa) de cuvinte mostenite de la daco-geti. Toate celelalte popoare ce au trecut pe aici au lasat influente si in fondul principal de cuvinte. Astfel, din slava avem: (aproximativ 20-22% din fondul principal de cuvinte) cleste, boala, mila, cocos, deal, a iubi, munca, noroc, vorba; din maghiara: chip, fel, gand, oras; din turca: alai, cismea, ciulama, ciubuc; din neogreaca: caramida, a pedepsi, prosop; iar din franceza: bancnota, a defini, geniu, stil etc (germana si latina -scoala ardeleana). Primul document cunoscut scris in romaneste este o scurta scrisoare din anul 1521 "Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung". Dupa aceasta data, avem multe scrisori, acte de vanzare si cumparare, foi de zestre, insemnari, etc.; iar dupa 1540, si carti tiparite, cele mai multe la Brasov. Ele sunt traduceri religioase din slavona. Primele au fost traduse in Maramures, unde li s-au gasit manuscrisele. De aici au ajuns la diaconul Coresi, un vestit tipograf, care le-a tiparit in decurs de mai multi ani. La Orastie s-a tiparit in 1581-1582 prima parte din Vechiul Testament. Carti religioase s-au publicat mereu dupa secolul al XVI-lea. Cu toate ca erau si carti de legende si chiar romane populare traduse, iar dupa 1600 se scriu direct in limba romana si cronici despre istoria romanilor, ele nu se tipareau, se copiau de mana si circulau in mai multe copii. Aspectul cel mai ingrijit, din punct de vedere fonetic, lexical, al structurii gramaticale, al limbii comune; cu ajutorul careia se exprima ideile culturii si ale stiintei, se numeste limba literara. Limba literara se deosebeste de vorbire/limba populara prin aceea ca nu ingaduie folosirea unor forme sau rostiri locale (pa in loc de pe, da in loc de de, ghine su bini in loc de bine), intrebuintarea unor cuvinte cu raspandire regionala (oghial -plapuma, batar -maces) sau a unor expresii familiare sau de mahala (a festelit iacana, gagiu, misto). Pe langa forma literara si forma populara, regionala, limba romana mai este si limba a literaturii artistice. In literatura artistica, baza este limba literara, ca limba a culturii. Literatura artistica nu se inscrie in graiurile locale, unde exista literatura populara sau folclorica, dar care se transmite oral. Spre deosebire de limba literara, limba literaturii artistice poate sa intrebuinteze orice forme, cuvinte sau expresii, atat din limba populara, cat si din graiuri. Prin urmare, limba literaturii artistice utilizeaza toate posibilitatile limbii cu scopul de a ilustra intentia scriitorului. Dialecte ale limbii romane sunt: dacoromana (vorbita la nordul Dunarii), aromana (vorbita in Macedonia), meglenoromana (vorbita in Meglenia), istroromana (vorbita in peninsula Istria, disparuta astazi). In cadrul dacoromanei se pot identifica unele deosebiri, cea ce face sa se vorbeasca de subdialecte, fara insa a modifica unitatea (gramaticala) a limbii: muntean, moldovean, maramuresean, crisan, banatean; dar se vorbeste si despre graiuri: vrancean, oltean, etc. In secolul al XII-lea si al XIII-lea a fost introdus alfabetul slav in cancelaria domneasca, limba romana fiin scrisa cu caractere chirice. Insa in 1860 se instituie intrebuintarea alfabetului latin. Dezvoltarea literaturii ca arta, dezvoltarea stiintelor prin ce au adus ele mai bun in formularea ideilor si sentimentelor noastre o putem numi cultivarea limbii nationale. La baza ei stau cercetarea si valorificarea vocabularului, a fiecarui cuvant, a fiecarui termen stiintific sau tehnic nou, stradania celui care scrie sau exprima idei prin viu grai de a patrunde intelesul adanc al cuvintelor. &'(.9ITem{     % 0 6 > E P W b h o t | " & : > I L T r y pPUaerw 6B*CJ 5B*CJ 56B*CJB*CJB*CJOJQJ 5>*B*CJ(T&'gp C M >I{9$&'gp C M >I{9:x`p !L#M#N#O#+#`pP^ QWbg9B M N#O#B* 5B*CJ 6B*CJB*CJ 5>*B*CJ99:x`p !L#M#N#O#$/ =!"#$% [$@$NormalmH <A@<Default Paragraph Font4>`4Title $ 5>*B*CJ(ONO#"%9O##&O#$ %(1289;<CGPRZ\eqy~  "&'37@AGIKLNOUV_`dor   &',-45:;@EJKTX`anpwx  %,23:;FJTU_`fmyz   (.4<CITW_pu  $&13<@EGKOW[dhmnt~ %(.069<>EPWZ`bhotwz !%-.9:ACLMOPVX\`ijtw  &'-.48>?DEKNSTZ[bgmnvw~     ! " % & 0 2 9 : = > H I K L T X [ \ c d g k p r y { ~       $ & - / 4 6 < > D N X Y ^ ` d g o p v       & ' ; ? G H O P V \ d e k l t v       $ % + - 6 7 < > D P U a e g k r w      % & * . 4 : C D H I O Q T X ] b i j m n y   "&'-/9:@AGHPR]^fjqs|} #'(-.7:ABHIOPZ[deghqry{  $29=CDJKOS\jqrxz   %',.1379>@EGKPWXahqsxy !#)+0268=GKMRTY[`fnvy{ %'-.7;AKSTY]fgkntu~   $+-.34<>BCFGLPVX[\`ajkuz "%,/4;@G[`ely~$%+,./67=>EFOQTUW[chnrvwyz #$*+346;CHOPUV^afgos} *+/07;EFOQWY`bgpsvz{  "#,1;<EGKLPQVW_diltv !"-.78=>@ANOTUZ\cdghprv{&+1289=?IKRV\]dgnpw{!#&')/15>BMOSTX[cdlny}   ()237;EFOQVW]^bcimvw~  &')*78?BGHLMWX^_hmqrtuyz  $,-67<@JQ2PLNAmypuCLgm2 9 K O } Q: LP>@')QCoBrA<C:\Page_R\Romana\Istoria lb.Romane\Istoria limbii romane.doc@}}`֜E}}OP@GTimes New Roman5Symbol3& ArialCFComic Sans MSAm*Fm*F 7$0CoBrA Oh+'0L    ,4<DssssNormalCoBrA2BrMicrosoft Word 8.0@@2@2 ՜.+,D՜.+,0 hp  Lucy'sl7    Title 6> _PID_GUIDAN{A2966B66-62E7-11D2-A943-C91F65BCC112}  !"#$%&')*+,-./0123456789:;<=>?ABCDEFGIJKLMNORRoot Entry F@'q&JEVT1Table(.WordDocumentNSummaryInformation(@DocumentSummaryInformation8HCompObjj  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q Oh+'0L    ,4<DssssNormalCoBrA3BrMicrosoft Word 8.0@F#@2@,yV ՜.+,D՜.+,0 hp  Lucy'sl7    Title 6> _PID_GUIDAN{A2966B67-62E7-11D2-A943-C91F65BCC112} [$@$NormalmH <A@<Default Paragraph Font4>`4Title $ 5>*B*CJ(ONO#"%9O##&O#$UnknownAndreicaron %(1289;<CGPRZ\eqy~  "&'37@AGIKLNOUV_`dor   &',-45:;@EJKTX`anpwx  %,23:;FJTU_`fmyz   (.4<CITW_pu  $&13<@EGKOW[dhmnt~ %(.069<>EPWZ`bhotwz !%-.9:ACLMOPVX\`ijtw  &'-.48>?DEKNSTZ[bgmnvw~     ! " % & 0 2 9 : = > H I K L T X [ \ c d g k p r y { ~       $ & - / 4 6 < > D N X Y ^ ` d g o p v       & ' ; ? G H O P V \ d e k l t v       $ % + - 6 7 < > D P U a e g k r w      % & * . 4 : C D H I O Q T X ] b i j m n y   "&'-/9:@AGHPR]^fjqs|} #'(-.7:ABHIOPZ[deghqry{  $29=CDJKOS\jqrxz   %',.1379>@EGKPWXahqsxy !#)+0268=GKMRTY[`fnvy{ %'-.7;AKSTY]fgkntu~   $+-.34<>BCFGLPVX[\`ajkuz "%,/4;@G[`ely~$%+,./67=>EFOQTUW[chnrvwyz #$*+346;CHOPUV^afgos} *+/07;EFOQWY`bgpsvz{  "#,1;<EGKLPQVW_diltv !"-.78=>@ANOTUZ\cdghprv{&+1289=?IKRV\]dgnpw{!#&')/15>BMOSTX[cdlny}   ()237;EFOQVW]^bcimvw~  &')*78?BGHLMWX^_hmqrtuyz  $,-67<@JQ2PLNAmypuCLgm2 9 K O } Q KO9gkps LP>@')37QCoBrA<C:\Page_R\Romana\Istoria lb.Romane\Istoria limbii romane.doc@`֜GGCJ CJ 4%&NOQ@PJ@PL@PF@GTimes New Roman5Symbol3& ArialCFComic Sans MS@m*Fm*F 7$20CoBrAQ "Bo0 0 QA'M 1 pA%?XYZ[\]^_`abcdefghijklmnpsuDocumentSummaryInformation8CompObjj0TableW/ 6B67-62E7-11D2-A943-C91F65BCC112} Oh+'0L    ,4<DssssNormalCoBrA3BrMicrosoft Word 8.0@F#@2@,yV  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q ՜.+,D՜.+,0 hp  Lucy'sl7    Title 6> _PID_GUIDAN{A296