{\rtf1\ansi\ansicpg1250\uc1 \deff0\deflang1033\deflangfe1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0\fprq2{\*\panose 02020603050405020304}Times New Roman;}{\f1\fswiss\fcharset0\fprq2{\*\panose 020b0604020202020204}Arial;}
{\f16\fdecor\fcharset0\fprq2{\*\panose 00000000000000000000}Algerian;}{\f49\froman\fcharset238\fprq2 Times New Roman CE;}{\f50\froman\fcharset204\fprq2 Times New Roman Cyr;}{\f52\froman\fcharset161\fprq2 Times New Roman Greek;}
{\f53\froman\fcharset162\fprq2 Times New Roman Tur;}{\f54\froman\fcharset186\fprq2 Times New Roman Baltic;}{\f55\fswiss\fcharset238\fprq2 Arial CE;}{\f56\fswiss\fcharset204\fprq2 Arial Cyr;}{\f58\fswiss\fcharset161\fprq2 Arial Greek;}
{\f59\fswiss\fcharset162\fprq2 Arial Tur;}{\f60\fswiss\fcharset186\fprq2 Arial Baltic;}}{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red0\green255\blue0;\red255\green0\blue255;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue0;
\red255\green255\blue255;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;\red128\green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;\red128\green128\blue128;\red192\green192\blue192;}{\stylesheet{
\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \fs20\cgrid \snext0 Normal;}{\s2\sb240\sa60\keepn\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \b\i\f1\cgrid \sbasedon0 \snext0 heading 2;}{\*\cs10 \additive Default Paragraph Font;}{\s15\nowidctlpar\widctlpar
\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright \fs20\cgrid \sbasedon0 \snext15 header;}{\*\cs16 \additive \sbasedon10 page number;}{\s17\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright \fs20\cgrid \sbasedon0 \snext17 footer;}{
\s18\qc\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \f16\cgrid \sbasedon0 \snext18 Body Text;}{\s19\qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \cgrid \sbasedon0 \snext19 Body Text 2;}}{\info{\title Ion Creanga}{\subject Amintiri din copilarie}{\author Andrei}
{\operator Pacurar Alexandru}{\creatim\yr1996\mo4\dy18\hr9}{\revtim\yr2000\mo1\dy31\hr21\min24}{\version8}{\edmins91}{\nofpages4}{\nofwords1472}{\nofchars8689}{\*\manager D i t Zi}{\*\company  }{\*\hlinkbase http://ditzi.go.ro}{\nofcharsws0}{\vern71}}
{\*\userprops {\propname Checked by}\proptype30{\staticval DitZi @bigfoot.com}}\margl993\margr616\margt851 \widowctrl\ftnbj\aenddoc\lytprtmet\hyphcaps0\formshade\viewkind1\viewscale69\viewzk2\pgbrdrhead\pgbrdrfoot \fet0\sectd 
\linex0\headery709\footery709\colsx709\endnhere\sectdefaultcl {\header \pard\plain \s15\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\pvpara\phmrg\posxc\posy0\adjustright \fs20\cgrid {\field{\*\fldinst {\cs16 PAGE  }}{\fldrslt {\cs16\lang1024 1}}}{\cs16 
\par }\pard \s15\nowidctlpar\widctlpar\tqc\tx4320\tqr\tx8640\adjustright {
\par }}{\*\pnseclvl1\pnucrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl2\pnucltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl3\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl4\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta )}}
{\*\pnseclvl5\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl6\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl7\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl8
\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl9\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}\pard\plain \qj\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \fs20\cgrid {Ion Creanga
\par 
\par }\pard \qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\fs24 \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote  reprezinta opera de maturitate artistica a lui Creanga, dovedind un scriitor pe deplin format, cu un stil rafinat si cu o exceptionala capacitat
e de fixare a unui univers uman necunoscut pana atunci in literatura romana.
\par Cartea este un \ldblquote roman\rdblquote  al varstei inocente si al formarii, al modelarii umane. Proiectata in spatiul unui sat moldovenesc de munte de la mijlocul secolului trecut, copilaria nu re
flecta numai dominantele varstei, ci si specificul mediului ambiant. De aceea, \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote 
 este si o evocare a satului traditional, un tablou fidel al unei lumi traind in spiritul obiceiurilor fixate printr-o existenta multimilenara.
\par Principala grija a autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este \ldblquote copilul universal\rdblquote  (G. Calinescu): 
\ldblquote asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea asta si pamantul\rdblquote .
\par Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit: nostalgia.
\par Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce constituie puncte de referinta in formarea eroului.
\par Partea I se deschide cu evocarea scolii, ridicata prin stradania parintelui, unde s-a adunat o multime de baieti si fete, printre care si Nica. Dar copiii nu inteleg rostul invataturii, asa ca primesc in dar pe \ldblquote Calul Balan\rdblquote  si 
\ldblquote Sfantul Nicolai\rdblquote  pentru a-i indemna in acest sens. Nica va raspunde numai la staruintele mamei si ale bunicului David Creanga.
\par Rupt de vatra satului, Nica pleaca impreuna cu bunicul sau la scoala din Brosteni. Aici, eroul va avea parte de o serie de peripetii: caderea in Ozana, sederea in gazda la Irinuca, umplerea de raie capreasca, fuga cu pluta pe Bistrita.
\par 
\par Inceputul partii a II-a sta sub semnul lirismului nostalgic, evocarea indreptandu-se asupra casei parintesti. Apare chipul mamei, odata cu intamplarile din copilarie: uratul de Anul Nou, pupaza din tei, la scaldat, etc.
\par Rememorarile intereseaza in masura in care au contribuit la formarea lui Nica, ca om, dandu-i o imagine asupra lumii, imbogatindu-i universul cunoasterii.
\par 
\par Dialogul cu propriul cuget (din debutul partii a III-a) este o modalitate de disimulare a intentiilor unui artist genial, constient de valoarea propriei creatii.
\par In acest capitol, eroul devenit adolescent este infatisat urmandu-si in continuare drumul, ca elev la scoala domneasca din Targul Neamtului, apoi la scoala de catiheti din Falticeni. S
criitorul urmareste procesul formarii adolescentului Nica in raporturile lui cu viata sociala, cu conditiile in care tinerii urmau scoala.
\par 
\par In capitolul al IV-lea, memoria afectiva a eului narator reface drama adolescentului care, in toamna lui 1855, paras
este satul pentru a urma seminarul de la Socola. Aceasta despartire reprezinta dezradacinarea din universul Humulestilor, iesirea din taramul miraculos al copilariei. Lumea in care patrunde eroul este inferioara celei din care tocmai a iesit, iar Nica se 
simte aici lipsit de aparare in fata vietii si a timpului ireversibil.
\par 
\par Numarul personajelor ce apar in \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote  este relativ mare, fara ca portretul care l-i se face sa fie adancit in mod deosebit. Aproape toate sunt conturate sumar, prin c
aracterizare directa, prin actiune ori limbaj. Creanga reuseste sa le schiteze o individualitate prin tehnica detaliului, care ii permite sa nuanteze caracterele.
\par Multe personaje se retin prin lapidarele si expresivele caracterizari pe care le face autorul: Smarandita e o \ldblquote zgatie de fata\rdblquote , badita Vasile - \ldblquote harnic si rusinos ca o fata mare\rdblquote 
 etc. Altele seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a lui Chirica din povestea \ldblquote Stan Patitul\rdblquote .
\par Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine familia.
\par Smaranda este fiica de vor
nic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. A
bsenta portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic. Creanga o evoca mai intai ca pe o fiinta cu daruri fantastice: \ldblquote 
cu adevarat ca stia a face multe si mari minunatii: alunga norii cei negri de pe deasupra satului nostru si abatea grindina in alte parti, infigand toporul in pamant, afara, dinaintea usii\rdblquote 
 etc. Apoi este vazuta prin modul in care isi manifesta grija fata de casa si de destinul copiilor. Smaranda este o fire mai aspra, cu vointa neclintita, care isi iubeste copiii fara sentimentalisme, dar cu un devotament nemarginit.
\par Insa, dincolo de toate celelalte portrete, Nica este personajul constitutiv al textului, si in jurul sau sunt reunite toate semnificatiile. Ca structura a unei existente, Nica se contureaza de la indeterminare la autodeterminare.
\par Urmarind evolutia scolara a lui Nica, scriitorul surprinde cu luciditate procesul anevoios al devenirii sale intelectuale. Eroul este: \ldblquote slavit de lenes\rdblquote , \ldblquote un pierde vara\rdblquote 
 impins spre invatatura de mama si bunicul sau. Ipostazele devenirii releva fatetele personalitatii sale, nu lipsita de contradictii. \ldblquote Om din doi oameni\rdblquote , framantat din \ldblquote huma din Humulesti\rdblquote 
, si inzestrat cu har, apartine si spiritului inalt si lutului din care se trage.
\par Nica se defineste si in relatia cu celelalte personaje ale operei menite sa infatiseze varietatea firii umane.
\par Din punct de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit, impresionand prin modul in care \ldblquote spune\rdblquote . In aceasta privinta, el se
 afla intre Ion Neculce si Mihail Sadoveanu, toti trei alcatuind in literatura romana o serie usor de recunoscut prin elementele comune ale artei lor narative. Principala trasatura a operei lui Creanga este tendinta scenica, tehnica orala a spunerii. El s
c
rie ca si cum ar trebui sa-si interpreteze textul, placandu-i sa imite, sa parodieze, sa exagereze, sa gesticuleze, sa treaca de la monolog la dialog, sa intre in pielea fiecarui personaj. In nici o imprejurare nu-si uita insa interlocutorii imaginari, ca
rora li se adreseaza direct: \ldblquote Si dupa cum am cinstea sa va spun\rdblquote  sau \ldblquote va puteti imagina (\'85)\rdblquote , \ldblquote Insa ce ma priveste? Mai bine sa ne cautam de ale noastre\rdblquote .
\par }\pard \qj\li720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\fs24 O alta trasatura a operei \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote  este dinamismul anecdotic, uluitoarea 
\par }\pard \qj\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\fs24 navala a int
amplarilor, rapiditatea cu care se deruleaza ispravile. Nu intotdeauna intre ele exista legaturi de fond, drept pentru care naratorul gaseste formula de trecere, de marcare a schimbarii, cum ar fi: \ldblquote 
D-apoi cu smantanitul oalelor, ce calamandros a fost\rdblquote , pastrand astfel coerenta si unitatea episoadelor.
\par }\pard \qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright {\fs24 
Adevarata forta a lui Creanga se manifesta cand incepe sa nareze. Atunci, exprimarea este vie, autentica, fraza, bogata in verbe, devine puternic evocatoare, iar intamplarile si oamenii prind viata.
\par Creanga isi pastreaza in \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote 
, ca si in povesti, placerea de a glumi. Scriitorul provoaca rasul permanent (cu rare momente de seriozitate nostalgica), privind totul dintr-o perspectiva care amuza, exagerand, zeflemizand, autoironizandu\_se.
\par Umorul lui Creanga se vadeste mai ales in exprimarea poznasa, mucalita, intr\_o siretenie a frazei, in care cazi ca intr\_
o capcana. Alteori cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in combinatii surprinzatoare. Astfel, mos Chiospec ciubotarul il intampina pe Nica strigand: \ldblquote He, he! bine ai venit, nepurcele!\rdblquote , boala de care sufera eroul este o 
\ldblquote cinstita de holera\rdblquote , iar in postura de elev acelasi erou este \ldblquote slavit de lenes\rdblquote .
\par }\pard\plain \s19\qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \cgrid Rasul este starnit si de prezenta termenilor familiari, a caror menire este sa ingroase, sa exagereze, sa caricaturizeze: fetele sunt \ldblquote dracoase\rdblquote , iar baietii 
\ldblquote mangositi\rdblquote , \ldblquote prostalai\rdblquote , \ldblquote ghiavoli\rdblquote , \ldblquote hojmalai\rdblquote  etc.
\par \pard\plain \qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \fs20\cgrid {\fs24 Voia buna este intretinuta si de placerea autorului de a presara naratiunea cu zicale, cu expresii populare si vorbe de duh,
 prin care se caracterizeaza o situatie, se ingroasa o trasatura, se face o aluzie ironica sau, pur si simplu, se provoaca rasul (\ldblquote Tot patitu\_i priceput\rdblquote , \ldblquote Ursul nu joaca de buna voie\rdblquote  etc).
\par Acelasi umor este starnit si prin caracterizare ironica (fata Irinucai era \ldblquote balcaza si lalaie de\_ti era frica sa innoptezi cu dansa in casa\rdblquote ), prin nume sau porecle amuzante (Traznea, Gatlan, Chiorpec), prin autopersiflare (Nica era 
\ldblquote slavit de lenes\rdblquote ) sau prin prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul.
\par Arta lui Cranga nu se opreste insa aici. Limbajul sau il face inconfundabil, prin termenii specifici folositi, prin modul exprimarii si prin oralitatea stilului.
\par Cuvintele cele mai numeroase din \ldblquote Amintiri din copilarie\rdblquote  sunt de origine populara, unele au aspect fonetic moldovenesc, multe sunt regionalisme; lipsesc aproape complet neologismele.
\par }\pard\plain \s19\qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \cgrid Creanga nu povesteste rece, indiferent; el se implica, participa sufleteste, apreciaza, solicita interlocutorii, si prin aceasta atitudine limbajul primeste accente afectiv
e. Autorul isi marcheaza participarea sufleteasca prin interjectii, exclamatii, dativ etic, etc.
\par \pard\plain \qj\fi720\nowidctlpar\widctlpar\adjustright \fs20\cgrid {\fs24 Scrisul lui Creanga este lipsit de metafore, expresivitatea limbii sale provine din comparatii si din prezenta altor tropi: \ldblquote plangea ca o mireasa\rdblquote , \ldblquote 
mi\_i era a invata cum nu ii e cainelui a linge sare\rdblquote .
\par Desi scrise, frazele humulesteanului urmaresc sa creeze impresia de spunere. Semnul distinct al oralitatii este, mai intai, abundenta expresiilor onomatopeice, a interjectiilor si verbelor imitative (\ldblquote troscpleosc\rdblquote , \ldblquote a bancani
\rdblquote , \ldblquote a bazai\rdblquote , \ldblquote huta\rdblquote  etc.) dar si multimea zicerilor tipice, a expresiilor specifice limbii vorbite sau a intrebarilor si exclamarilor. Alteori in text apar versuri populare sau forme ritmate.
\par Orala e si sinteze frazei. Autorul lasa cuvintele sa se insire dupa o ordine a vorbirii, si nu a scrisului, unde topica este mai controlata.
\par Dar, in ciuda aparentelor, ne aflam in prezenta unui limbaj artistic, a unui stil foarte original. Creanga nu copiaza limba taraneasca, ci o recreaza si o toarna in tiparele unei rostiri individuale, de unde provine si originalitatea.
\par }}