╨╧рб▒с>■  ;=■   :                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ье┴7 Ё┐F:bjbjUU -B7|7|#      lрррррррЇЇЇЇЇ  Ї?╬ЪЬЬЬЬЬЬ$  -\└9р└╓рр∙╓╓╓иррЪ╓Ъ╓░╓ЖррЖ  G7·─ЇЇ└ЖЖ0?ЖЙ└ЙЖ╓ЇЇрррр┘Scrisoarea I Scrisoarea I a aprut pentru prima dat юn  Convorbiri literare la 1 februarie 1881. ╬n totalitatea ei, ea este mai mult o meditacie asupra existencei pe tema fortuna labilis din Memento mori. Scrisoarea I este deci un poem filozofic cu o structur romantic. El abordeaz юn cadrul mai larg al relacie omului de geniu cu timpul _i societatea omeneasc юn genere, tema na_terii, evoluciei _i a unei previzibile stтngeri a sistemului cosmic. Structura poemului se grupeaz pe dou coordonate fundamentale, dup cum problematica geniului este юnfci_at юn dou ipostaze. Prima, aceea de cugettor, d na_tere unei meditacii filozofice. A doua, accea a relaciei omului de geniu cu societatea _i posteritatea, conduce la satir. Aceast dubl юnfci_are a omului de geniu e юncadrat de peisajul lunar, umanizat prin motivul poetic al contemplaciei. Compozicia: Poemul este alctuit din cinci prci, din care prima parte _i a cincea reia motivul contemplaciei. ╬n prima parte motivul contemplaciei ( 1-6 ) este pus sub zodia timpului, scurs ireverzibil pentru om. ╬n opzicie cu omul, luna devine zeitatea omniprezent _i omnireient aflat sub zodia eternitcii, adic a timpului universal, fr юnceput _i sfтr_it. Astfel юn acest parte, poetul introduce dou motive romantice dragi sie_i: motivul timpului bivalent. Timpul individual  doar ceasornicul urmeaz lung-a timpului crare , _i timpul universal - reprezentat prin motivul lunii  ea din noaptea amintirii o vecie-ntreag scoate . ╬n partea a doua - versurile 7-38 - nuanceaz motivul lunii ca astru tutelar al fapturilor merchieve sau mobile ale oamenilor. Acest parte a poemului fascineaz prin densitatea ideilor, sugesciilor _i motivelor _i are ea юns_i structur de sine stttoare. Poetul creaz imaginea global, de dimensiuni terestre, a priveli_telor ce se ofer ochiului contemplativ al lumii, pentru a o restrтnge apoi treptat: de la pustiuri, la codri _i izvoare; de la  mi_ctoarea mrilor singurtate , la crmuri, palate _i cetci _i de aici  юn cтte mii de case lin ptruns-ai prin fere_ti, / Cтte frunci pline de gтnduri, gтnditoare le prive_ti ! . Se ajunge astfel la categoria omului pe care poetul юl юnfci_eaz юntr-o serie de ipostaze de la rege pтn la srac, de la geniu pтn la neghiob, de la tтnrul preocupat de buclele sale _i negustorul ce-_i numr bogciile, pтn la btrтnul dascl care cerceteaz necontenit enigmele universului, pentru a introduce aici un alt motiv de origine schopenhauerian _i anume identitatea юn faca morcii:  De_i trepte deosebite le-au ie_it din urna sorcii, / Deopotriv-i stpтne_te raza ta _i geniul morcii; / La acela_i _ir de patimi deopotriv fiind robi, / Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi ! . Dup un alt _ir de ipostaze, fac de care cititorul simte ironia poetului, acesta se opre_te юndelung la condicia vitreag a omului de geniu, pe care юl pune юns юn antitez cu individualizrile anterioare:  Uscativ a_a cum este, gтrbovit _i de nimic, / Universul fr margini e юn degetul lui mic . Dar юnainte de a ajunge la satir, Eminescu prezint o cosmogonie (39-86) юn partea a treia cu surse, cum s-a dovedit, юn scrierile lui Kant, dar _i юn miturile din Rig-Veda. Lumea s-a nscut prin mi_carea unui punct. Exist un macrocosmos _i un microcosmos. Oamenii cin de lumea cea mic, lumea cea mare e  vis al nefiincei , al hoonului inical care se poate reinstaura. ^i aici ca _i юn Scrisoarea III apar cei doi poli ai antitezei, aici, prin capacitatea cugettorului de a gтndi cosmogonia, юn opozocie cu mercantilismul si neschinria omului comun. Atтt юn tabloul genezei cтt _i юn acela al apocatastazei, imaginile poetului, onitologice, sunt grandioase. Colonile de lumi  vin din sure vi de haos юn forma de uria_e roiuri, scpate din frтnele luminirii planetele se arunc rebele юn spacii, iar stelele cad asemenea frunzelor toamna. Btrтnul dascl юntrevede sfтr_itul prin rcirea soarelui _i pierderea forcei lui de atraccie pтn ce  Timpul mort _i-ntinde trupul _i devine vecinicie . Dup aceste peisaje contemplative, poetul trece la refleccie. Partea a patra (87-144) este comparat poziciei vitrege a cugettorului de geniu юn, lumea semenilor ru. Dar nici aici problematica social a geniului nu e abordat direct, pentru c dasclul continu юn mod firesc s cugete, de data aceasta nu la destinul lumilor cosmic, ci la destinele indivizilor lumii terestre, cugetare юn care apare din nou identitatea oamenilor ca ei юn_i_i _i cu omenirea юntreg:  Unul e юn toci, tot astfel precum una e юn toate ( dup textele indice ). Frmтntarea voincelor mrunte _i love_te de inexorabilul destin al timpului ireversibil:  Ce-o s-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gтndesc ?.../ Ca _i vтntu-n valuri trece peste traiul omenesc. . Idei schopenhaueriene mai apar _i aici. Impesibilitatea cunoa_terii proprie viecei - pentru c singura clip sigur de existenc e cea prezent - clar considerarea operei omului de geniu la direccia ru voitoare a invidiosilor:  ^i cтnd propria ta viac singur n-o _tii pe de rost,/ O s-_i bat alcii capul s-o ptrunz cum a fost ? / Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac, / Printre tomuri brcuite a_ezat _i el, un brac, / Aticismul limbii tale o s-l pun la cтntri, / Colbul ridicat din carte-ci l-o sufla din ochelari / ^i te-o strтnge-n dou _iruri, a_ezтndu-te la coad, / ╬n vro not prizrit sub o agin neroad . Din sarcasmul su юmpotriva detestabilei mrginiri _i юngтmfri a filistinului, izvore_te pozicia contemporanului care va gsi prelejul s se autoglorifice pтn _i юn discursul funebru, iar pendantul ipocrit, cu ochii verzui, neюncreztor, va pune la  cтntar peste un veac, cel mult  aticismul , eleganta limbii,  юn vro not prizrit sub o pagin neroad . In cazul acesta dasclul - omului de geniu - nu mai poate aspira la nemurire, nu mai poate obcine recunoa_terea meritelor sale nici mcar юn posteritate pentru c incompetenc ( _i nepsarea ) comoditatea _i seaua credinc vor conduce la ignorarea adevratei opere, totul rezumтndu-se la  biografia subcire , creia-i vor gsi  pete multe, rutci _i mici scandele, pcatele _i vina / Oboseala, slbiciunea, toate relele ce sunt / Intr-un mod fatal legate de o mтn de pmтnt . Pentru c  Astea toate te apropie de dтn_ii... Nu lumina / Ce юn lume-ai revrsat-o . In partea a cincea (145-156) se revine la motivele inicale; contemplarea proprie viecii _i a viecii lumii sale, zodia luminii selenare ce dezvluie, alturi de frumusecile eterne ale naturii, crudul _i tristul adevr al identitcii tuturor oamenilor cu ei юn_i_i _i a tuturor laolalt юn perspectiva morcii:  ^i pe toci ce-n ast lume sunt supu_i puterii sorcii / Deopotriv-i stpтne_te raza ta _i geniul morcii ! . Limbajul artistic: metafora, comparacia dezvoltat, metafora interogativ. ╕╩ : т ю Ї  т ° rжРЪ*DLю"╓ЄЦ$Ш$и$─$┌'т'($(l)p)X6|6м9╬9F:¤·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў·Ў··Ў·Є·Є·Є·Ў·Ў·6БCJ>*CJCJCJ&кмф ╥ ╚,Т Ь$F6Ъ9B:D:F:ўяяяяяяяяяяяяяяя$dЁa$$dЁa$F:¤+0P░╨/ ░р=!░К"░Й#Рv$РЙ%░░8░8 i@@ё @ Normal5$7$8$9DH$_HmHsHtH <A@Є б< Default Paragraph Font.U@вё. Hyperlink >*B*ph #B    F:F:F: ╒▐╓▄хцЭЮў∙rzДЖщю№¤ST═╧&'  ф щ   y z IPKTbdёЄ╕╣#,>@═╓чщ ""% "%  DVDPD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ROMANA\ROM45\Scrisoarea I - rezumat.doc"%3 @А""h┌f""4 #0000(  Unknown            _РЗz А Times New RomanGeorgia Ref5РАSymbol3&Р Зz А Arial И╨йэ└МжоsСжь` Г/t 2!Де└xxАr0zС3ГQД ▀HP   Scrisoarea I IsmeretlenDVD■ рЕЯЄ∙OhлС+'│┘0tРШ░╝╨▄Ё № $ 0 < HT\dlф Scrisoarea Iocri IsmeretlenIsme Normal.dotIDVD3DMicrosoft Word 9.0@@@6ь-Zщ─@┤╠ 6·─ь`■ ╒═╒Ь.УЧ+,∙о0Ї hp|ДМФ Ьдм┤ ╝ ╒фms/ zа  Scrisoarea I Title  !■   #$%&'()■   +,-./01■   3456789■   ¤   <■   ■   ■                                                                                                                                                                                                                                                                       Root Entry         └F d7·─>А1Table            "WordDocument        -BSummaryInformation(    *DocumentSummaryInformation8            2CompObj    jObjectPool             d7·─ d7·─            ■                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           ■       └FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8Ї9▓q