ࡱ>    7 )bjbjUU t 7|7|SYl8Қ^v Ԭ"ٱ tm<$ tӔ?ٱӔIlNwaR ÕS=}aL0}aUNIVERSITATEA BUCURE^TI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ^I ^TIINbELE EDUCAbIEI SECbIA DE PSIHOPEDAGOGIE SPECIAL PSIHOLOGIE DIFERENbIAL Macrotipologie _i microtipologie * * * ANUL III ** Psihologie diferencial ** 2003/2004 CUPRINS: INTRODUCERE& & & & & & & & & & & & & & & ..PAG. 3 MACROTIPOLOGIA ZODIACAL& & & & & & & & & & & & & & & .& ..PAG. 13 III. MACROTIPOLOGIA GRUPELOR SANGUINE& & & ...PAG. 74 IV. TIPOLOGIA FIZIOLOGIST A LUI PAVLOV (microtipologie)& & & & & & & & & & & & & & & & & & ...PAG. 97 V. TIPOLOGIA PATOLOGIC A LUI KRETSCHMER (microtipologie)& & & & & & & & & & & & & & & & & .......PAG. 104 VI. ZODIACUL ARBORICOL (microtipologie)& & & & & & PAG. 109 VII. YOGA  microtipologie& & & & & & & & & & & & & & PAG. 118 VIII. BIBLIOGRAFIE& & & & & & & & & & & & & & & & ..PAG. 129 INTRODUCERE Spre sfr_itul secolului al XIX-lea, odat cu dezvoltarea primelor laboratoare de psihologie a crescut foarte mult setea de precizie _i de msur n aspiraciile psihologiei de a deveni o _tiinc cu statut mai pragmatic _i mai desprins de filosofie. Domeniul psihologiei diferenciale este de mare interes _i se contureaz ca o preocupare de prim ordin n numeroase reviste medicale _i farmaceutice, n literatur _i dramaturgie, n istoria ideilor, n estetic _i critic literar, n indexarea de biografii celebre n domeniul judiciar, n psihologie, etc., lrgindu-se aplicabilitatea. Interesul este legat de presiunea ideii de diversitate implicat n mentalitatea _tiincific a secolului XX, dat cu o rejeccie intelectual pronuncat fac de reduccionismul simplificator. Psihologia diferencial, mai aproape de domeniile psihodiagnozei diferenciale pe care le-a alimentat _i implicat ca suport de validare _i impulsionare, s-a dezvoltat ca o replic fac de individualizarea descriptiv nenuancat a psihologiei generale care prezint un model de om simplificat _i fr identitate. Psihologia diferencial a implicat, folosirea activ a unei imense cantitci de cuno_tince psihologice efectuate prin nenumratele investigacii moderne, ale oamenilor de diferite feluri _i de diferite vrste. Acestea au pus pe prim plan, varietatea naturii umane. La toate acestea se adaug interese legate de biogeneza uman _i efectele ei de diversitate. Orict s-ar putea evoca faptul c exist cri foarte dezvoltate _i nedezvoltate n care portretistica uman este diferit _i corespunztoare unor perioade sociale vechi _i noi, viteza de dezvoltare a oamenilor are n zilele noastre un ritm crescut. La o privire atent ntreaga omenire se afl ntr-o etap fierbinte de trecere _i coordonare a dimensiunilor asimetrice ale progresului, inclusiv ntr-o perioad de mblnzire a efectelor produse de viteza progresului dar _i de neglijarea de_eurilor lui de toate felurile, inclusiv morale. Acest om al secolului XX, n finalul acestuia a fcut pa_ii cei mai importanci de progres, mai curat din toate punctele de vedere. Acest om a creat progresul _i programul deschis pentru viitor, dar va trebui s cunoasc toate fibrele _i caracteristicile, posibilitcile _i barajele interioare, fragilitcile _i forcele de creacie umane. Psihologia diferencial devine n aceste condicii o ofert _tiincific important de referince la dezvoltarea secular uman implicat n marele Univers, inclusiv cel creat de inteligenca _i creativitatea uman ca replic la universul, Cosmosul real, construit de marea sete uman de ptrundere n dramatismul temporal, spacial _i existencial cu bizara lui strlucire efemer _i cu nenumratele sale necunoscute. CONOTAbII ISTORICE. Toate mitologiile, legendele _i religiile au creat forme diferite de rezolvare a ncelegerii condiciei umane _i a condiciilor existenciale faste _i nefaste. S-a conturat n acest fel ideea de determinism _i cerincele cutrii cauzalitcii implicate _i fenomenelor precise n lumea viecii _i a diversitcii ei. Filozofii greci (dar _i cei ai Orientului ndeprtat) au fcut o larg ofert privind problemele cosmologice, ontologice _i epistemologice ca factori determinanci ai acestei probleme. Romanii au preluat racionalismul _i determinismul implicat n mentalitatea Eladei. Dup cucerirea _i a acestei zone a Europei, romanii au creat un imperiu ce treptat a fost influencat de ceea ce a dat filosofia antic greceasc. Iar dup cderea Imperiului Roman s-a constituit treptat o nou optic ce a acceptat _i implicat latent _i filosofia greceasc _i roman (mai ales aportul retoric al ultimei). Apoi explozia extinderii cre_tinismului cu monoteismul su (ptruns treptat de ideea trinitcii _i apoi a ierarhiei sfincilor) a instalat un dogmatism specific ce a creat dispute grave n Bizanc (Marile Schizme), iar la Roma a dus la cre_terea puterii Bisericii catolice _i a Inchiziciei (lupta pentru dependenca de cele 20 de porunci). Perioada Rena_terii a adus o revigorare a interesului fac de om, fac de corpul _i spiritul su (foarte diverse ambele). n timp, n scrierile unor filosofi au nceput s se fac diference ntre conceptul de spirit- suflet _i psihic. Apoi s-a intensificat interesul fac de caracteristicile diferenciale privind oamenii, fapt posibil, orict ar prea de bizar _i datorit artelor n Rena_tere. Statui ce exprim pozicii _i semnificacii de conduite umane, pictur prezentnd diversitatea fecei _i a gesticii, a privirii etc. au nceput s fie altfel privite. S-au manifestat interese crescnde pentru scrierile lui Aristofan, cele ale lui Euripide, pentru poezia _i arta antic, legendele _i creaciile epopeice vechi. n cele ce urmeaz vom reconstrui aceste trasee& _i apoi influencele lor n secolele XIX-lea _i al XX-lea. Observacii _i probleme psihologice au aprut n mai toate operele filosofilor din toate timpurile, profund interesaci de natura uman _i mai ales de inteligenc, cunoa_tere _i forcele acestora condensate n problemele epistemologice. La acestea s-au adugat cuno_tincele tuturor medicilor _i chiar ale astrologilor, care au fost interesaci de relacia OM- COSMOS, relacie complementar celei privind OM- MEDIU- EREDITATE. CARACTERISTICI DE BAZ ALE PSIHOLOGIEI DIFERENbIALE. n genere putem mprci modul de abordare a criteriilor n cadrul tipologiilor n dou mari categorii. Prima ar fi a macropsihologiei diferenciale n care am putea include tipurile diferenciate prin implicaciile zodiacale, fapt efectuat nc din timpuri foarte ndeprtate. Caracteristic pentru aceast form de tipologii (pentru c sunt mai multe sisteme de tipologii zodiacale) este faptul c implic n mod dominant influencele cosmice n destinul _i caracteristicile tipologice diferenciale. Nu mediul apropiat, ci cel Cosmic, spre deosebire de tipologiile din a doua categorie care consider structur de suport ereditatea cu o mai mare sau mai mic influenc a mediului terestru de existenc. Aceast a doua categorie de tipologii are variante numeroas. Ar mai putea fi mprcite numeroasele tipologii existente dup alte criterii, cum ar fi determinarea caracteristicilor diferenciale, dup caracteristici complexe funccionale, cum ar fi caracterologiile cerebrofunccionale logice sau scriptice, tipologii endocrinologice sau embriogenetice _i dup implicacia n determinrile tipologice a caracteristicilor morfologice. ^i acestea s-ar mprci nu numai n combinacii de diferite feluri cu primele, dar _i prin combinacii morfologice totale (ntreaga structur corporal) _i parciale, adic de implicare n structura analitic tipologic a unei prci a corpului considerat reprezentativ, cum ar fi faca, minile sau ochii. Noi vom folosi aceast din urm clasificare n capitolele prin care vom prezenta tipologiile mai importante diferenciale. Este important de semnalat c psihologia diferencial dispune de o uria_ rezerv de termeni ai domeniului, ce au conotacii specifice. Psihologia naiv a alimentat permanent aceast rezerv, dar _i necesitatea de a conferi termenilor o mai clar delimitare semnificativ. Analiza diferencial este de fapt o capacitate disponibil fiecrui om n procesul interrelaciilor curente _i n limbajul latent implicat n conduite _i n comunicarea nonverbal. Fiecare om folose_te aceste forme de analize _i le perfeccioneaz mereu n decursul viecii. Analiza conduitelor de tot felul este disecat, mai ales, din punctul de vedere al semnificaciilor pe care le implic. n aceast analiz se evalueaz atitudinile generale, relaxate _i binevoitoare, civilizate, calde sau distancate, aspecte ale distancelor proxemice _i ale manifestrilor acestora. Toate tipologiile moderne ncearc s surprind cile _i formele de surprindere a  sinelui _i a cilor prin care s se poat decodifica cele mai semnificative aspecte ale viecii interioare, dimensiunile ei generatoare de reaccii _i conduite. Analiza conduitelor celorlalci este un demers pregnant, mai accentuat fac de cei ce fac parte din acela_i grup de apartenenc. Exist, ca atare _i din punct de vedere social, tipologii. S-ar putea face clasificri tipologice sociale n funccii de profesii, apartenenc religioas, etc. n psihologie, ca _i n medicin, o persoan sntoas suport un regim alimentar mai diversificat dect una ce are afecciuni biliare sau are probleme pulmonare sau sufer de afecciuni cardiace. n acela_i fel, persoanele cu fragilitci afective sau intelectuale suport greu stiluri de viac foarte solicitante ori e_ecuri repetate. Psihologia diferencial se centreaz _i pe stabilirea tipurilor de fragilitci specifice unei persoane. Deoarece nu toate caracteristicile psihice se dezvolt deodat _i la fel apar diference determinate circumstancial, care apoi fie c se consolideaz, fie c se atenueaz _i uneori dispar. Caracteristicile rezultatelor la examenele psihodiagnostice au pus n evidenc foarte marea diversitate a persoanelor, chiar dac triesc n acela_i mediu social. Acest fapt a alimentat _i a consolidat domeniul psihologiei diferenciale. Cercetrile efectuate pe gemeni, pe familii, sau pe arborii genealogici au colectat un material foarte pretencios pentru unele lmuriri n problemele factorului ereditar implicat n dezvoltarea caracterologic, dar _i cu privire la factorii de primaritate n structurile ereditare. n orice caz, aceste cercetri au fost privite cu oarecare interes _i de speciali_tii n genetic, _i chiar de cei specializaci n inginerie genetic. Pentru psihologia diferencial aceste cercetri au o mare importanc. Este de mare importanc, ns, n diagnosticarea psihic, stabilirea potencialului psihic. Potencialul intelectual se stabile_te prin testele Raven (matricele progresive Raven) _i prin numeroase teste verbale de inteligenc. Exist, ns _i alte forme de potencialitci. Dezvoltarea psihic secular a stimulat _i este stimulat de dezvoltarea potencialului uman. Marea rezerv de potencial psihic uman este, oarecum, evidenciat de faptul c, n genere, este activ mai intens doar o cantitate de neuroni redus din masa cerebral. Dup cum se _tie, genotipul este expresia bazal ce se refer la structura genetic dat prin ereditate _i legile ce o guverneaz. Fenotipul este expresia modelrii genotipului, prin adaptare la condicii specifice existencei persoanei n cauz. Att genotipul, ct _i fenotipul, posed potencialitci de dezvoltare sub incidenca unor programri _i limite potenciale interioare. Genotipul ofer potencialitatea vital _i energetic a psihicului, creeaz forca de rezistenc _i recuperare, creeaz echilibrarea viecii celei de toate zilele, intrarea n clipele ei cu mecanisme investigative puternice sau debile, creeaz forca orientrii, acceptrii sau rejectrii, aprare _i proiectare. Cel care a conturat mai coeziv problema ereditcii ca structur de baz a dezvoltrii, Ch. Darwin (1809-1882) a pus n evidenc forcele energetice de adaptare ale ereditcii. Ch. Darwin a fost un nepot a lui Erasmus. A studiat medicina fr a fi fost un elev strlucit. A studiat _i doi ani la Cambridge. n 1931 s-a mbarcat pe vasul Beeagle ca ajutor al botanistului Henslow. Vasul cu pasagerii si s-a ntors n Anglia n 1836 dup ce, a trecut prin Brazilia, Chile, bara de Foc _i Australia. Pe parcursul acestei lungi cltorii, Darwin a fcut numeroase coleccii precioase de plante _i la ntoarcere a publicat un  Jurnal de cltorie , care a atras atencia asupra lui. n 1859 a publicat  Originea speciilor . Lucrarea s-a epuizat n 24 de ore, fapt ce l-a situat printre marile personalitci ale timpului _i ale gndirii umane n domeniul _tiincelor naturii. Ch. Darwin a creat o modalitate explicativ validat _i coerent a ncelegerii evoluciei speciilor pe planeta noastr, prin ideea adaptrii, instrumentnd optica naturalist. A devenit fondatorul transformismului, dar _i fondatorul bazelor cercetrii moderne privind lumea natural, fenomenele de aparicie _i disparicie a speciilor, dar _i a schimbrilor active ce au loc n lumea acestora, n relacia adaptativ a unora fac de altele. A implicat n teoria sa adaptarea ca instrumentar de aprare _i consolidare de instrumentri funccionale foarte diferite a fiecrei specii. Prin opera sa, Darwin a conferit _i sistemului lui Linne un fundament de discucie productiv. A scris numeroase lucrri. Exist totu_i numeroase probleme specifice privind ereditatea la diferite specii, _i mai ales la om. Prin 1968 Jensen a considerat c 80% din QI se datoreaz ereditcii _i doar 20% mediului _i educaciei. Exist transmisii ereditare ce s-au afirmat foarte valide pentru aceast idee, dar la persoanele cu valori medii pe curba lui Gauss privind caracteristicile psihice umane, lucrurile apar mult mai complexe _i complicate. Rmne de prim discucie, nc, problema caracteristicilor psihice mai importante ce se transmit ereditar. Studiile fcute pe  copii slbatici (crescuci prin pduri cu animalele) au maximalizat o opinie la experci a rolului ereditcii, dar _i al implicaciei mediului crend coordonatele problemei. Ace_ti copii nu au putut fi adu_i la nivelul mediului uman de inteligenc _i de adaptare la mediul civilizat. Ca atare, educacia latent exercitat de mediu este eficient, ns, muncii dac ncepe de timpuriu. Mediul _i ereditatea intrau n noi etape de studiu, mai dificile _i mai complexe _i greu de efectuat. Pentru marele public s-a creat un fond de receptivitate foarte mare a acestei probleme prin filmul cu Tarzan prin care s-au romantizat dimensiunile problemei. METODELE FOLOSITE IN PSIHOLOGIA DIFERENbIAL. Psihologia diferencial folose_te seturi instrumentale numeroase, metode specifice complexe. Validarea lor s-a realizat temporar _i confer n cel mai nalt grad statutul de utilizare a numeroase secvence de instrumente psihodiagnostice care au fost utile n obiectivele psihologiei concrete. Prin toate acestea psihologia diferencial a cptat un statut de necesitate potencial contribuant _i ameliorator al condiciei umane. Observacia ca metod de cercetare const n urmrirea intencionat _i nregistrarea exact, sistematic a diferitelor manifestri comportamentale ale individului/grupului ca _i a contextului situacional al comportamentului. Este una dintre cele mai vechi metode de cercetare. Experimentul, dup Fraisse, nu este dect un mod de cunoa_tere. Greenwood consider experimentul o testare a ,, ipotezelor cauzale prin incelegerea unor situacii contrastante controlate . Esenca experimentului in _tiinc este dat de capacitatea de a exercita control asupra variabilelor care influenceaz rezultatele experimentului ( Eysenck ). Exist experiment de laborator, experiment natural _i experiment psihopedagogic. Convorbirea este o discucie angajat intre cercettor _i subiectul investigat, care presupune : relacia direct intre cercettor _i subiect; schimbarea locurilor _i rolurilor partenerilor; sinceritate deplin a subiectului, evitarea rspunsurilor incomplete, de facad; existenca la subiect a unei oarecare capacitci de introspeccie _i autoanaliz; empatia _i abilitatea cercettorului in a obcine angajarea deplin _i autentic a subiectului investigat. Convorbirea este considerat metoda cea mai complicat. Exist mai multe forme de convorbire: convorbire standardizat, semidirijat, spontan, psihanalitic etc. Ca metod de cercetare psihologic, ancheta presupune recoltarea sistematic a unor informacii despre viaca psihic a unui individ sau a unui grup social, ca _i interpretarea acestora in vederea desprinderii semnificaciei lor psihocomportamentale. Exist anchet psihologic pe baz de chestionar _i pe baz de interviu. Metoda biografic vizeaz strngerea a ct mai multe informacii despre principalele evenimente parcurse de individ in existenca sa, despre relaciile prezente intre ele ca _i despre semnificacia lor, in vederea cunoa_terii istoriei personale a fiecrui individ, pentru stabilirea profilului personalitcii sale _i pentru explicarea comportamentului actual al persoanei. Metoda povestirilor de viac este o metod complex. Povestirile de viac sunt relatri ale unui subiect, incitat de cercettor, referitoare la o parte sau la intreaga sa experienc trit. Analiza produselor activitcii, desene, creacii literare, construccii tehnice, rezolvri de probleme, etc., furnizeaz nenumrate informacii despre dinamica _i nivelul de dezvoltare a capacitcilor psihice ale indivizilor. Testul psihologic este o prob relativ scurt care permite cercettorului strngerea unor informacii obiective despre subiect, pe baza crora s se poat diagnostica nivelul dezvoltrii capacitcilor msurate _i s se poat formula un pronostic asupra evoluciei lui ulterioare. Orice test trebuie s indeplineasc condicii de validitate, fidelitate, standardizare, etalonare. Exist teste psihologice individuale sau colective, verbale sau nonverbale, cu durat strict determinat sau cu durat la alegerea subiectului, teste de performanc, de personalitate, de comportament, etc. DOMENIILE DE SUPORT ALE DEZVOLTRII PSIHOLOGIEI DIFERENbIALE: STUDIUL ACTIVITbII CREIERULUI n secolul al XIX-lea studiul creierului a cunoscut un progres surprinztor. Paul Broca a localizat (n 1861) centrul limbajului n cortex, n urma unei autopsii fcute pe un bolnav afazic (Leborgne). Tot n cortexul interesului ce a devenit arztor pentru problema localizrilor cerebrale s-au descoperit _i localizat centrii motori de ctre Fritsch _i Hitzig. Pe de alt parte Wernike a descoperit centrii senzoriali ai limbajului. Ferrier a gsit centrul vederii. Aceste descoperiri au creat o avalan_ de cercetri privind diferici centri cerebrali responsabili de funccionalitci psihice n esenc. Fenomenul nu este singular. Exist astfel de excese dup fiecare descoperire mai _ocant. n orice caz, astfel de localizri au generat o optic localicist, dar _i una dezmembrant a imaginii activitcii psihice coordonate de creier. S-a nscut o adevrat idolatrie a funccionalitcii singularizate a reacciilor _i s-au conturat, dup cum era firesc, controverse _i opozicii privind aceast opinie excesiv morfologist a psihicului. Ca efect pozitiv, s-a realizat o hart a creierului funccional _i ideea c acesta are n gestiune caracteristicile activitcii psihice. Studiile ce au pus n evidenc faptul c, n genere, funcciile intelectuale nu au o localizare sever, au atras atencia asupra funcciilor sintetiste _i analiste ale activitcii nervoase superioare. Acestea s-au consolidat, mai ales, prin cercetrile asupra reflexelor condicionate efectuate de I.P. Pavlov, _i apoi, prin studiile privind reflexele operante, cele prin care un cine vine _i cere hran fr nici un stimul care s condicioneze a_ezarea lui n dou labe, pentru a obcine o recompens alimentar. Totodat, s-a consolidat ideea c lobii prefrontali, chiar dac opereaz relativ diferit n prelucrrile sintetiste intelectuale, prin lezarea oricruia din ei se produc defrontalizri funccionale, _i, n consecinc, dereglri ale efortului intelectual. Au fost studiate _i funcciile cerebrale; cele ale corpilor striaci, ale diencefalului ( Foerster _i Gagel- Etudes de psychologie medicale), aspecte ale somnului _i veghii, funcciile hipotalamice (N. Demole, W. R. Hess). Aceste studii au fost efectuate n decursul secolului al XX-lea (n primele decade). Leziunile bazale cerebrale au pus foarte numeroase _i, n fapt, cele mai complicate probleme ale determinrii funccionale ale activitcii cerebrale. Problemele atenciei, memoriei, dar, mai ales, ale afectivitcii au nceput s fie tot mai decodificate n acest context. Sherrington a realizat, printre primii, sinteze ce implicau ideea c funcciile encefalice sunt ierarhizate. S-a conturat ideea c activitatea creierului are un rol important n reglarea afectiv, la baza sa, _i c dispune de reglarea intelectual complex ce tinde s subordoneze funccionalitatea emocional n zonele sale inclusiv prin activitatea celor prefrontale _i frontale. CERCETRILE ENDOCRINOLOGICE ^i cercetrile endocrinologice au avut un program de progres complex n secolul XX, mai ales ncepnd cu deceniul al patrulea. Au interesat inicial secreciile endocrine legate de viaca instinctiv-afectiv (H. Roger), apoi instinctul sexual implicat pe primul plan al discuciilor privind aceast problem datorit discuciilor generate de S. Freud, prin lucrrile sale. Au fcut cercetri pe batracieni Steich, Pesard, _i apoi, Caridroit. S-au fcut studii _i pe pui de gin, pe cobai, cu ablaciuni ale organelor sexuale& _i apoi pe diferite animale domestice. n acest context, s-a conturat eficienca metodelor patologice _i pe cazuri patologice, din nou s-a pus n evidenc funccionalitci complexe ierarhice ale acciunilor hormonale. Termenul a fost ncrcat de concinutul pe care l are _i azi, de ctre N. Pende (1909). Funcciile reglatoare ale excitabilitcii nervoase _i ale metabolismului calciului, ale hormonilor paratiroidieni, cele legate de sistemul neurovegetativ (ale lui Cannon), cele ale hipofizei, glanda renal, de care s-a ocupat Pierre Marie (1853- 1940), care de altfel a studiat _i acromegalia (1886), boal ce produce modificri evidente ale longilizrii membrelor _i a modificrii morfologice aberante, dar _i ale fecei. Hippocrates a fost din nou evocat, ca printele medicinii _i ntemeietorul endocrinologiei. Printre identificatorii funcciilor hipofizei _i a hipotalamusului se afl Francois Megendie (1783- 1850), apoi, D.E.Lomonaco _i Gerard A. Van Ryneberk (1901). ^i printre fiziologi_tii romni au existat preocupri rodnice n aceast direccie efectuate, printre alcii de Nicolae C. Punescu n 1907 _i Gheorghe Marinescu (1863- 1938). S-au conturat _i diferencierea funcciilor hipotalamusului de cele ale hipofizei (mai ales prin studiile lui J. Vamus _i G. Roussy), dar _i faptul c diabetul insipid face parte dintre efectele disfunccionale (leziuni) _i ale hipotalamusului, ca _i sindrom adipozogenital sau ca_exia. Glanda pineal considerat ca sediul psihicului (sufletului), mai ales prin consideraciile lui Rene Descartes, a provocat noi studii. Primele studii organizate privind aceast gland, au fost fcute de O. Heubner (1898) _i apoi n 1911 prin Exner _i Boese, n 1912. Prin cercetrile lui Charles Foa, n 1913 prin cele ale lui O. Marburg s-au lrgit _i consolidat funcciile acestora. Rezultate remarcabile n acest domeniu a efectuat echipa condus de C.I. Parhon, ntre anii 1936-1940. Dealtminteri, primul tratat de endocrinologie aprut n 1909, a fost elaborat de C.I. Parhon (1874-1969). Interesul pentru endocrinologie a fost important n Romnia _i a dus la nfiincarea Institutului de endocrinologie, unde n generacia de dup 1970 s-au remarcat studiile lui Mihail Coculescu, legate mai ales de neuroendocrinologie. n acest context ^tefan Milcu a fcut studii remarcabile legate de glanda pineal. ^i Constantin Arsene s-a ocupat de acest domeniu al endocrinologiei. Au fost studiaci _i neurohormonii (Ernst Scharrer, 1928, 1940, apoi, Bargmann, 1949), constituindu-se dimensiunile mai ample funccionale ale sistemului neuroendocrin cerebral, problema bioritmurilor _i sindroamele bolilor endocrine, dezvoltarea funccional a sistemului endocrin _i implicaciile lui n maturizare _i mbtrnire. Dar au atras atencia, _i funcciile glicogenice ale ficatului, nc din 1855 (Claude Bernard), iar Charles Brown Seguard a studiat efectele dinamogene ale extrasului testicular la animale (1889). n genere, secreciile endocrine se scurg n circuitul sanguin direct, _i prin substancele chimice din hormoni accioneaz asupra organelor _i cesuturilor. Denumirea de hormoni a fost intens folosit ncepnd cu 1905, dup aparicia lucrrilor lui Bayliss _i Ernest Henry Starling. Studii foarte complexe au efectuat n legtur cu hormonii tiroidieni Kocher (1883) _i Reverdin (1887), Graves, dar mai ales, Bazedow, care s-a ocupat de boala ce-i poart numele. n primii ani ai secolului XX, Abel J.J. a izolat epinefrina, substanc hipertensiv din medulosuprarenale pe care a numit-o adrenalin. T.B. Aidrich a stabilit prezenca tiroxinei, izolat apoi de Kndall n 1914. domeniul endocrinologiei s-a extins foarte mult ncepnd cu gonadele (ovariene la femei _i testiculare la brbaci), continund cu cercetri privind tiroida _i paratiroida, suprarenalele _i concomitent cu acestea s-au studiat precum am vzut suprarenalele, hipofiza, neurohormoni, etc. cercetrile n extinccie au pus n evidenc _i glandele sudoripale, secreciile pielii (produse de vitamina D ale acesteia), unele secrecii ale pancreasului, etc. implicate n echilibrul biologic total, glandele endocrine n stare hipo sau hiper, afecteaz profund funccionalitatea general _i au efecte de reflux morfologice, afective, intelectuale, etc., chiar dac sistemul neuroendocrin cerebral (difuz, _i cel localizat n hipotalamus) au funccii importante de control _i sincronizri. A_a cum semnaleaz M. Coculescu, creierul endocrin particip la adaptarea omului la stres, foame, sete, sex _i are o patologie particular. Neurosecrecia confer celulei nervoase proprietci endocrine, iar bariera hematoencefalic, limiteaz efectul hormonilor sangvini asupra creierului. n zilele noastre se cunosc peste 60 hormoni. Endocrinologia a generat domeniul foarte important al neuroendocrinologiei, deosebit de important ca domeniul de suport pentru psihologia diferencial, dar _i pentru psihologia general. Asupra acestor aspecte vom reveni mai ales n legtur cu tipologia lui N. Pende. Fr ndoial aportul legat de constituirea ramurilor psihologiei moderne a fost al numeroaselor domenii ale gndirii. Filozofia, fiziologia (senzorial _i apoi a ANS-ului), endocrinologia, biologia, ingineria genetic, patologic, etc. au trecut prin etape de constituire intensiv prin secolele XIX _i XX. Cu fiecare moment de progres s-au conturat _i idei ce vizau suporturi pentru procesualitatea psihic. Analiza cantitativ ca o expresie a preciziei a devenit o preocupare mai central. Statistica matematic a permis s se contureze treptat folosirea curbei lui Gauss (1777-1855), dar _i teorii matematice complexe legate de strategia jocurilor, calcule factoriale sisteme complexe de corelri, calcule privind tendince centrale caracteristici ale dispersiilor, etc. Nu putem ignora din aceast sumar enumerare implicarea, dup 1950, a calculelor de entropii, inclusiv n stabilirea gradelor de nedeterminare a algoritmilor activitcii intelectuale (Landau, ^chiopu, Pufan). Analiza cantitativ a oferit o mai mare exactitate a indexrii cazuistice n zonele normalitcii sau a extremelor acesteia, dar n acela_i timp a creat psihologiei, un suport de analiz calitativ, prin indexri calitative, a cazuisticilor, cu stabiliri de frecvence pe vrst _i pe grupuri de persoane. S-au dezvoltat _i o foarte larg baz pentru alimentarea psihologiei diferenciale. Cel mai fin instrumentar de determinare a individualitcii au fost ns tehnicile psihodiagnostice _i dezvoltarea acestora. Prin acestea s-au dezvoltat _i multiplicat criteriile diferenciatoare dintre oameni, din ce n ce mai subtil, dar s-a pus n evidenc o alt problem important, anume aceea c exist o dezvoltare  secular a psihismului uman , fapt ce creeaz psihologiei o dimensiune istoricist deosebit legat de antropologie. Revenind la psihologia diferencial aceasta a devenit deosebit de important pentru domeniile pedagogiei, sociologiei, _tiincelor juridice, a orientrii _i selecciei profesionale _i prin acestea a devenit treptat o potencial gestionare a aptitudinilor umane. Mai exist o problem deosebit generat de dezvoltarea psihologiei n contextul intensificrii revoluciei tehnico-_tiincifice. Dezvoltarea ciberneticii _i a informaticii, explozia folosiriii calculatoarelor ce schimb intensiv structurile tuturor activitcilor (inclusiv a profesiilor, intelectualizndu-le ), au creat o reconsiderare de fond a caracteristicilor inteligencei naturale vis-a-vis de cea artificial. APORTUL GENETICII N DEZVOLTAREA PROBLEMELOR EREDITbII (GENOTIPUL) n zilele noastre cuno_tincele privind problemele ereditcii ncep s devin de simc comun combinate mai ales cu cele de etnotip, au creat dispute, revendicri, agresivitci politice _i sociale. Mecanismele ereditcii se transmit prin structurile celulelor cromozomice care se _tie c dispun de sute de unitci mai mici numite gene. Toate celulele corpului concin cromozomi, dar numai cromozomii nucleilor celulelor sexuale afecteaz _i rspund de ereditatea uman. n procesul formrii omului se reunesc cte 23 cromozomi de la fiecare din cei doi genitori implicaci n procesul formrii unei noi fiince umane. Genele sunt totdeauna perechi. Cei 46 cromozomi, cu nenumratele lor gene reprezint potencialul ereditar constituit pe seama ncruci_rii _i reunirii de experienc adaptativ stratificat n el. Fiecare gen este localizat corespunztor cromozomului pereche. n 1944 Oswald T. Avery _i Colin Munro Macleard mpreun cu Milles Defield Mc Carthy au descris substanca transformatoare a pneumocitelor din tipul R n tipul S _i au descoperit c ADN-ul, nu proteina reprezint substanca ce concine _i transmite informacia genetic demonstrnd totodat rolul genetic al acidului dezoxiribonucleic. Aceasta a fost o descriere epocal. Dup 9 ani (1953), psihiatrii englezi Francis Harry Crick _i Maurice Hugh Friedrich Witkins _i mpreun cu americanul James Dewey Watson au construit primul model de structur dubluhelicoidal a ADN-ului, care este compus din dou laturi (panglici) polinucleile paralele nf_urate _i legate prin punci de hidrogen (purine _i pirimine). Codul genetic a devenit repede un c_tig de excepcie n genetic. S-au abordat dup aceste descoperiri nenumrate probleme legate de compozicia intern a structurii elicoidale. Cei trei oameni de _tiinc ce au lmurit o parte din aceste probleme (J. D. watson, F.H. Crick _i M. H. F. Witkins) au primit premiul Nobel. Watson _i Crick au pus n evidenc faptul c moleculele ADN stocheaz experienca genetic _i sunt capabile de transferul ei, fiind responsabile de trecerea de la o celul la alta n dezvoltarea unui organism. Cnd se divid celulele genetice cele dou laturi ale ADN-ului apar pe aproape de mijlocul spiralei. Fiecare parte se divide _i ea ns_i, ceea ce nseamn c ADN-ul din secvencele laterale trece spre partea de mijloc (e vorba de substance chimice). Codul ADN duce informacia direct spre celulele ce opereaz cu proteine. Se constituie moleculele cunoscute ca ARN mesager (similare cu ADN). Aceste celule (ARN mesager) duc informacia de la unul din factorii proteinelor celulare ale spiralei la altul. Tobjorn Oscar Gass (n. 1910) _i J. Brachet au demonstrat c acizii nucleici (ADN _i ARN) se gsesc n orice celul (1940). ADN se afl n nucleu fiind purttorul ereditcii (a caracteristicilor ereditare). Acela_i lucru l-a constatat _i O.T.Avery, C. Macleod _i Maccarty (1944). ARN domin n citoplasm (nu n nucleu) _i are o strns legtur cu biosinteza proteinelor _i anume cu sinteza constituencilor ciochimici, care exprim caracteristicile ereditare (1952). N.M. Sisakj _i M.S.Cernjal au constatat _i ei prezenca ARN-ului n cloroplatii (1952). Toate acestea au conturat _i stimulat obiectivele ingineriei genetice. Aceasta este considerat ca o chirurgie chimic, de fat. Ea poate schimba numrul caracteristicilor biochimice fr a altera structura genetic (s-a constituit o deontologie expres, n acest sens). Potencial, ingineria genetic posed stpnirea relativ a ncelegerii _i posibilitcii de modificare genetic. n 1994, luna septembrie s-a transmis la TV o modificare genetic de intervencie ce va fi implementat mai trziu. Au urmat alte experimente interesante. S-a realizat o important decodificare a codului genetic. Se pun numeroase probleme etice _i religioase (precum se _tie) n legtur cu aceste probleme. Biochimia genetic evolueaz pe linia unei metodologii de cea mai nalt tehnologie. Psihologia diferencial _i va strnge n viitor foarte mult legturile cu ingineria genetic. Biotehnologiile ce s-au conturat ntre timp sunt foarte numeroase _i s-a ajuns la un progres remarcabil n aceste probleme. n 1982, a avut loc un prim transfer remarcabil de inginerie genetic (chirurgie genetic). S-a obcinut un _oarece ce a dep_it de 4 ori mrimea _oarecilor obi_nuici, normali. S-au fcut transmisii de bacterii _i viru_i printr-o protein. S-au constituit insectare de specii noi, s-au fcut microorganisme utile ce posed proteine n etape de multiplicare forte rapide. S-au obcinut _i substance precum insulina, printr-o tehnic de biotehnologii. Bioproductorii gsesc condicii optime noi pentru consolidare, dar _i pentru potenciala formare de organisme noi consolidate somatic altfel. Exist bioreactoare cu senzori _i comenzi foarte precise care accioneaz _i produc substance organice, medicamentoase, etc. prin procedee ale ingineriei genetice n timp foarte rapid. Prin toate acestea s-a deschis o poart nou a comprehensiunii _i potencialitcii _tiincei, o direccie deosebit de complex _i tot att de benefic _i periculoas precum este descoperirea energiei atomice. n acest context s-a conturat fenomenul clonrii. Cecil Rife spune c pot exista diference chiar _i la gemeni pe fondul faptului c unul poate fi stngaci _i altul dreptaci. Studiile pe tatonarea reactivitcii ftului n diferite perioade fetale au atras atencia asupra posibilei importance a embriogenezei n conturarea unor structuri ereditare semnificative _i au stimulat dezvoltarea tipologiilor embriogenetice, conturate de Martiny _i de Sheldon. n fiecare an se nasc n USA la 4 milioane de copii, cam 250.000 cu defecte. 20% se atribuie ereditcii, 20% mediului placentar _i organic. Din restul din 60% fac parte _i anomaliile cromozomiale dup Stoch (1969). Printre defectele genetice figureaz mongoloismul sau sindromul Down cauzat de materialul cromozomial la mamele ce au vrsta de 38-39 ani, mai ales. Exist _i defecte sexuale, datorate anomaliile sexuale- dar _i defecte ce afecteaz metabolismul _i au consecince severe asupra dezvoltrii. Pe de alt parte s-au multiplicat _i diversificat foarte mult metodele logicii, formele de abordare a gemenilor _i s-a lrgit centrarea pe unele caracteristici psihice. Barbel Burks, a testat 214 gemeni _i copii diferici, Alice M. Scahy (1935), Gray _i Pearl Moskinski au fcut cercetri pe 200 cupluri de gemeni, Feeman _i Holzinger pe monozigoci numero_i (cu teste diferite) pe randamentul activitcii, pe capacitatea de mencinere a eforturilor, n activitci de frecvence egale _i inegale ca mi_cri. Kraepelin a studiat curba muncii _i fatigabilitatea. A fcut studii pe gemeni _i Ursu Oancea n Romnia. n genere, aceste studii au un caracter aparte , dat fiind cazuistica oarecum de excepcie a gemenilor. Noi am evocat aceste studii pentru a pune n evidenc importanca ereditcii argumentat prin studiile asupra gemenilor _i prin lrgirea tematicii influencelor asupra conduitelor _i a structurilor genotipice n procesul dezvoltrii ontogenetice. Aceast din urm atencionare prin studii a stat la baza caracterologiilor evolucioniste, al cror reprezentant mai cunoscut este Corman, fac de omul, copilul, tnrul _i btrnul de acum 20-30 ani, nu numai fac de cei din aceea_i generacie cu sine. Revolucia tehnico-_tiincific, aceea a cantitcii de comunicri digerate _i de evenimente, modificrile structurilor social-economice, ale nivelului _i concinutul programelor _colare pe care le parcurge, lecturile pe care le are la dispozicie, evenimente culturale, sportive pe care le indexeaz, chiar _i moda cu efemerul ei pe care o trie_te, modul _i nivelul de trai, mediul _i aspiracia, toate sunt ntr-o schimbare accelerate, dar foarte neegal ca ritm (chiar n cartierele aceluia_i ora_), dar _i ca extinccie n toate crile _i grupurile sociale. Aceste fenomene duc la schimbri de receptivitate, dar _i de atitudini, de conduite, de agresivitci, apetituri, aspiracii, interese, iar acestea la rndul lor se formeaz diferit pe niveluri de vrst, de receptivitate de fond al personalitcii n totalitatea sa. n aceste condicii are loc _i constituirea distancelor dintre generacii _i o distancare de mentalitate mai evident _i nu de pucine ori, mai agresiv, dar _i o mai mare cre_tere a cantitcii de nelini_te din societate. Aceast intens modificare social ce genereaz modificarea condiciei umane apare ca o necesitate de revedere a testelor, mai ales a celor de personalitate (atitudini, interese, aspiracii, caracter) cam la 10-15 ani, _i reajustate _i modernizate. S nu uitm faptul c studiile antropometrice chiar pun n evidenc cre_terea n nlcime cu cciva centimetri a tineretului din diferite zone _i cri, chiar dac nu n mod egal. Tendinca este ns receptat ca atare. Are loc _i o schimbare a formei capului oamenilor dup studii le fcute n ultimii 50 de ani. Nu mai vorbim de faptul c silueta modern feminin se centreaz pe un corp suplu, rezistent (chiar _i fetele fac karate), sportiv. Coafura, mbrcmintea oamenilor se diversific tot mai evident prin tendinca de a se apropia cele dou sexe ca vestimentacie, coafur, gabloncuri, etc. nu putem insista mai mult n aceast problem, putem ns sublinia faptul c psihologia , diferencial, mai ales, are n vizor omul concret n dezvoltare _i aspectele mai semnificative ale identitcii sale psihologice temperamentale _i caracteriale sprgnd verbiajul excesiv generalizator al descrierii psihicului uman, n genere, sub o form standardizat. Psihologia diferencial are n atencie persoana cu compoziciile sale specifice de caracteristici psihice, gradul de stabilitate sau de schimbare, de dezvoltare sau erodare a acestora, implicacia social cu gradul ei de intelectualizare _i aport n viaca curent. ntr-o prim faz au fost sondate mai ales trsturile temperamentale, datorit unei mai mari stabilitci a acestora. Caracteristicile corporale, cu specificitcile acestora au atras atencia _i s-au acordat caracteristici explicative diferitelor proporcii specifice corporale. Apoi, treptat, a intrat n atencia tipologiilor problema schimbrii caracteristicilor corporale _i s-a lrgit argumentacia modificrilor, mai ales de vrst. Treptat ideea de a se folosi  constelacii psihologice mai numeroase pe lng cele biomorfologice (persistente din cauza evidentelor diference pe care le expun perceperii). n dezvoltarea tuturor _tiincelor exist un determinism de necesitate. Acesta are etapele lui. Din acest punct de vedere, psihologia diferencial a trecut de la etapa de folosire _i validare logic _i concret a unor metode, la efectuarea de tehnici, de diagnosticri, de tipologii implicate n unele solicitri practice ale viecii sociale _i ale servirii progresului, ca implicacie n cerincele lui. Ne-am referit la acest fapt, acum doar l reindexm. Primele solicitri de acest gen s-au referit la utilizarea diagnosticrii diferenciale n gestionarea social a aptitudinilor _i caracterelor umane n orientarea _colar _i profesional, mpotriva incompetencei profesionale, sociale _i politice. Treptat psihologia diferencial a devenit domeniu de suport n problemele tot mai complexe ale depistrii de praguri de fragilizare ale naturii umane, n cazuri concrete _i a depistrii rezervelor psihice de compensacie. Problema handicapacilor _i a protecciei lor sociale prin instruire _i recuperri parciale, pentru a scoate din derut _i din stri ce solicitau doar ngrijiri a milioane de persoane aflate, din pcate ntr-un haos provocat de faptul c ntreaga societate se afl ntr-un proces de intensificat restructurare sub influencele presante ale revoluciei tehnico-_tiincifice. Prin toate acestea, psihologia diferencial contribuie la progresul umanismului _tiincific, la reabilitarea condiciei umane, n numeroase cazuri _i la evitarea risipei de inteligenc _i aptitudini. n linii mari psihologia diferencial reune_te tipologiile mai importante elaborate pe baz de numeroase criterii _i cercetri, adesea foarte analitice. Criteriile de implicacie n tipologii sunt foarte importante. mprcirea lor, de asemenea. Prin psihologia diferencial s-a constituit un demers de abordare a omului concret, unic n felul lui, niciodat total repetabil, subiect al unui timp istoric _i circumstancelor lui, fiinc contribuant _i consumant de stiluri de viac, acceptance (tolerance _i intolerance ajustate mereu prin comuniuni de triri _i conduite cu valoarea ce se formeaz _i cu efecte de reflexe pe care le produc, pe de o parte, asupra mediului existencial, pe de alt parte, asupra propriului destin). Pentru c varietatea uman este foarte mare _i pentru c evolucia uman este supus unui uria_ complex de cauze, situacii, probleme etc. psihologia diferencial este un domeniu tot att de mobil _i perfectibil ca _i psihologia vrstelor, influencele dintre acestea devenind din ce n ce mai condicionate. MACROTIPOLOGIA ZODIACAL  Astrologia este un domeniu al cunoa_terii cu o vechime considerabil _i o axiomatic bine definit, de_i destul de complex _i n continu modernizare. n clasificarea zecimal universal a tot ceea ce s-a scris n lume pn n prezent, Astrologia este ncadrat la Probleme ale ocultismului, care face parte din Filosofia mincii _i spiritului, alturi de Filosofia culturii _i de Metafizica viecii mentale. Spre deosebire de astronomie sau alte _tiince propriu-zise, astrologia cuprinde un sistem de cuno_tince deduse _i pe alte ci dect prin observacie _i experiment. Exist o astrologie simbolic, bazat pe teoria babilonian a analogiei, pe paralelismul cosmic _i pe corelacia acauzal, dup cum exist _i o astrologie filozofico-deductiv _i una empirico-inductiv (ce folose_te metode statistice). Astrologia are dou componente. prima este racional-logic, de raportare a evenimentelor terestre la fenomenele cosmice, n virtutea unitcii Universului, iar cea de-a doua este divinatorie, de revelare a subcon_tientului. Primul aspect (1) este interesant pentru oamenii de _tiinc care ncearc s verifice principiile _i sentincele astrologice (folosind n special metode statistice) _i s le transcrie n limbajul _tiincei moderne. n prezent exist articole, crci _i publicacii ce cuprind astfel de cercetri, iar rezultatele sunt ncurajatoare. Latura divinatorie (2) a astrologiei este de domeniul psihologiei, ca orice procedur care face apel la profunzimile incon_tientului. Orice corp are propria sa vibratie. Si planetele au vibratii proprii, care pot fi ntelese ca niste unde subtile care sunt receptionate pe Pamnt cu parametri variabili, n functie de pozitia planetelor pe zodiac, interactionnd constant cu vibratiile zodiacale si cu vibratiile corpurilor de pe Pamnt. Fiecare om are propria sa receptivitate fata de aceste vibratii. Studiind pozitiile astrelor si cunoscnd care sunt influentele generale ale vibratiilor planetare si zodiacale, tendintele la care ele i expun pe oameni si conditiile favorabile pe care le pot genera aceste vibratii n viata individuala si sociala, o minte deschisa si creatoare poate percepe solutiile optime pentru rezolvarea diverselor situatii din viata terestra n armonie cu vibratiile cosmice. Astrele nu fac dect sa umple mediul nostru de viata cu vibratii care ne afecteaza mai ales la nivel launtric, psihic si spiritual, pentru ca la nivel mental, constient, sa nvatam sa luam deciziile corecte. Astrele nu sunt responsabile pentru ceea ce ni se ntmpla bun sau rau n viata. Ele nu fac dect sa ne prezinte drumuri de parcurs, dar noi alegem ncotro si cum mergem n viata. Fiecare este responsabil pentru ceea ce alege. Ce este zodiacul? n viata sociala, oamenii au functii foarte diverse, astfel ca ntlnim tot felul de categorii sociale si profesionale: medici, profesori, ingineri, muncitori, comercianti, functionari etc. Fiecare categorie are trasaturile ei, rolul ei n societate, stiluri de viata si de gindire, uneori chiar limbaj si uniforme caracteristice. Dar ceea ce se vede n diversitatea nivelurilor vizibile ale vietii terestre, la nivel social si profesional, este doar o oglindire partiala a diversitatii care se manifesta la nivel cosmic. Deosebirea este ca, la nivel cosmic, diversitatea este generata prin diversitatea vibratiilor si a combinatiilor de vibratii. Iar diferitele tipuri de vibratii sunt generate dupa legi constante, conform complexelor ritmuri cosmice ilustrate de miscarile planetare si stelare. n fiecare individ uman, vibratiile cosmice actioneaza n diverse raporturi si combinatii, n functie att de momentul nasterii individului, ct si de optiunile sale n diversele domenii ale vietii. Ciclul natural al anotimpurilor terestre, corelat n mod vizibil cu miscarea de revolutie a Pamntului n jurul Soarelui, este mpartit n etape egale, fiecare etapa avnd o vibratie proprie. Un asemenea sistem poarta numele generic de zodiac. Se poate spune ca un zodiac este, de fapt, un calendar energetic. Cine l cunoaste, poate folosi optim energiile caracteristice fiecareia dintre etape, prin diverse metode de lucru energetic si subtil, actionnd de la nivelul cel mai accesibil, cel intelectual. Exista multe zodiace, fiecare reprezentnd un sistem distinct (de pilda, exista un zodiac european, un zodiac chinezesc, un zodiac arboricol, un zodiac indian etc.). Exista si similitudini ntre ele, dar fiecare reprezinta un mod distinct de percepere a vibratiilor cosmice n ritmurile lor naturale. Fiecare popor si fiecare cultura a vazut altfel aceste vibratii, astfel ca pot sa existe viziuni diferite, care se pot completa reciproc, sau pot fi folosite individual, cu acelasi succes. Orice zodiac este doar un instrument de lucru, iar succesul n folosirea lui depinde numai de precizia si credinta cu care este folosit. n zona Romaniei si n toata Europa, cel mai frecvent folosit este Zodiacul European, care provine de la vechile civilizatii care au trait n zona Indo-Europeana: chaldeenii, romanii, grecii si arabii au contribuit la ceea ce numim astazi zodiac european. Dar, ca orice stiinta, astrologia este si ea n evolutie si de-a lungul secolelor au aparut continuu schimbari si mbunatatiri ale sistemului de lucru cu zodiacul. Originea termenului "Astrologie" deriva din vechea greaca de la "Astron" = stele si "Logos" = stiinta. Intelesul "primar" al combinatiei este legat de astronomie si nu de astrologie dar "filiatia" termenului "Astrologie" care este evident legata de studiul astrelor ceresti "realizat" atat de astronomie cat si de astrologie (in majoritatea acceptiilor, in special in acceptia astrologilor europeni care au "format" denumirile de stiinte, avand la baza, in majoritate, termeni latini sau grecesti). Poate cineva contrazice faptul ca oamenii primitivi priveau spre stele pentru a identifica niste constelatii sau, pur si simplu, pentru a gasi un identificator pentru zeii, dumnezeii, s.a. de care "dispuneau" - deci pentru a se lega de viitor, chestii esoterice, s.a.? Cert este ca nu este utilizat acelasi termen si pentru una si pentru cealalta deoarece astronomia se ocupa strict cu tot ce este legat de studiul stelelor pe cand astrologia studiaza evenimentele din viata umana in relatie directa si/ sau deductibila cu pozitia unor astre ceresti determinate intr-o adaptare directa/ concreta la cerintele umane de zi cu zi. Definitiile date acestei stiinte (astrologia) au avut forme care au evoluat in timp si au cautat sa exprime cat mai bine "ratiunea" si scopurile acesteia in directa relatie cu nivelul acumularilor stiintifice ale momentului precum si de posibilitatea de exprimare a "epocii" (fapt pentru care nu credem ca este "necesar" sa ajungem la a da si noi o definitie a acestei stiinte). Trebuie doar sa subliniem ca orientarile evidente ale acesteia au "evoluat" mai ales in directia prezicerii evenimentelor ulterioare, a "interogarilor", avand ca o principala abordare posibilitatea de a prezice norocul/ soarta ulterior/ ulterioara celui sau celor care interogheaza o constanta de timp sau de situatie. Aceasta evolutie permanenta, consecutiv adaptarii constante la "momentul cronologic" la care se face raportarea a atras o rafinare destul de excesiva a informatiilor care determina ca astrologia sa devina o stiinta deosebit de contestata. Cu toate acestea in astrologie pot fi incluse mult mai multe elemente/ stiinte, in special daca se va lua in considerare o abordare cronologica a evenimentelor si mai ales faptul ca, odata cu progresul uman, au aparut si alte stiinte de studiu ale fenomenelor umane care sunt foarte des "apelate" de astrologi. Aici este vorba despre sociologie, politologie, imagistica, psihologie, s.a., stiinte care se ocupa evident cu studiul fenomenelor umane si care dau informatii caracterizate de o mare marja de acuratete in ceea ce priveste viitorul sau raspunsul la o interogare in acest sens. Cumulul de cunostiinte a indus o necesitate a specializarilor care, pana si in cazul astrologiei, a indus aparitia de specii de stiinte distincte (chiar daca incadrarea lor se face tot in "sectiunea" initiala) care au rolul de a "rafina" vastul domeniu "insusit" de catre astrologi fie de facto fie prin extensie la instrumentele la care apeleaza acestia. Printre aceste "sectiuni de necesitate" se poate cita "Astrologia umanistica", "Astrologia economica", etc. stiinte care au atat tendinta de a se axa pe un anumit domeniu uman de activitate cat si de a mari eficienta si mai ales acuratetea interpretarilor/ predictiilor. Din aceste motive nu cred ca mai constituie o surpriza a zilelor noastre faptul ca exista la acest moment universitati de astrologie, institutii oficiale de studiu astrologic si, de ce nu, preocupari ale diverselor institutii de stat pentru o "acuratete marita a predictiilor evolutive" usor de asimilat stiintelor astrologice (sau invers).  INCLUDEPICTURE "http://www.dorinm.3x.ro/entert/zodiichina/images/mamutgravat.jpg" \* MERGEFORMATINET  Undeva, in jurul anilor 10.000 i.Ch. apare o prima dovada reala, palpabila, a insemnarilor astrologice si sau astronomice - fara a se putea preciza in mod cert. Este vorba despre partea superioara a craniului unui mamut (!!!) unde se gasesc gravate doua coloane a cate sase semne (douasprezece in total) care se atribuie a fi ideogramele primare ale celor douasprezece zodii sau luni, in directa relatie cu alte cateva semne plasate in sensul de scriere tipic populatiilor chizeze in stanga coloanelor principale. Aceasta similitudine de "acceptie" a douasprezece perioade anuale "de baza" se pare ca isi are radacinile in vremuri mult mai inaintate decat s-ar fi crezut. Bazele Astrologiei se pierd n negura timpurilor. Dar pornind n studiul atent al zodiacului, descoperim n el principii care se regasesc n mai toate filosofiile, esente ale ntelepciunii, legi ale Universului sau Legi Universale. Cu toate ca ele rareori sunt incluse n cartile de astrologie - probabil fiind considerate o baza subnteleasa a gndirii metafizice din stiinta astrelor - le consider esentiale pentru o buna ntelegere a functionarii si utilizarii astrologiei. Multi oameni - chiar oameni de stiinta - nu reusesc sa nteleaga astrologia tocmai fiindca neglijeaza aceste principii de baza, felul n care ele se reflecta n teoria si practica astrologica. De aceea, toti cei care abordeaza astrologia numai pe baze mecaniciste, prin legile astronomiei si ale stiintelor materialiste, au toate sansele sa vada n ea doar o speculatie oculta, o teorie pe care ei nu au cum sa o verifice. Numai ca aceasta imposibilitate de verificare nu se datoreaza astrologiei, ci lacunelor din instrumentul mental cu care ei ncearca sa o verifice. " LEGILE UNIVERSALE (Principiile Adevarului): 1. LEGEA MENTALISMULUI: Totul este spirit, Universul este mental. Aceasta lege explica faptul ca Totul este Realitate Substantiala, aflndu-se n toate manifestarile si aparentele ei exterioare pe care le cunoastem sub denumirea de Universuri materiale, Fenomene ale Vietii, Materie, Energie - ntr-un cuvnt, tot ceea ce este perceput de simturile noastre materiale, este spirit. Acest spirit nu poate fi explicat si definit, dar poate fi considerat si gndit ca un spirit universal, infinit si viu. El explica Adevarul ca Lumea. Universul nu-i dect o creatie mentala a TOT-ului. Prin urmare, n acest spirit noi traim, actionam si suntem noi nsine. 2. LEGEA CORESPONDENTEI: Ceea ce este sus este si ceea ce este jos, Ceea ce este jos este si ceea ce este sus. Aceasta a doua lege explica faptul ca exista o armonie, un raport constant, o corespondenta ntre diferitele planuri de manifestare ale Vietii si Fiintei - respectiv planul material, mental si spiritual. Aceste planuri sunt asemanatoare, diferenta ntre ele fiind doar de grade si nivel de vibratii - sunt creatii ale TOT-ului si exista n spiritul infinit al TOT-ului. 3. LEGEA VIBRATIEI: Nimic nu este n repaus, totul se misca, totul vibreaza. Aceasta lege este cea mai importanta pentru cunoasterea si ntelegerea fenomenelor mentale si spirituale. Aceasta explica faptul ca miscarea se manifesta pretutindeni n Univers, ca nimic nu este n stare de repaus, ca totul se misca, totul vibreaza. Diferentele care exista ntre variatele manifestari ale materiei, energiei si sufletului, se datoreaza gradului diferit de vibratie. De la TOT CE ESTE, care este SPIRIT PUR, pna la cele mai grobiene forme ale materiei, totul vibreaza; cu ct este mai intensa vibratia, cu att este mai nalta pozitia pe scara. Vibratia Spiritului este att de intensa si att de rapida, nct, practic, pare n repaus, la fel cum o roata care se nvrte cu viteza foarte mare pare oprita. La cealalta extremitate a scarii sunt formele grobiene ale Materiei, ale carei vibratii sunt att de lente nct parca nici nu ar exista, la fel ca unele sunete de mica frecventa pe care urechea umana nu le percepe. ntre acesti doi poli opusi, exista o infinitate de grade diferite de vibratii. 4. LEGEA POLARITATII: Totul este dublu, orice lucru are doi poli, totul are doua extreme, asemanatorul si neasemanatorul au aceeasi semnificatie, polii opusi au o natura identica nsa de grade diferite, extremele se ating, toate adevarurile nu sunt dect semiadevaruri, toate paradoxurile pot fi conciliate. Aceasta lege arata ca n orice lucru sunt doi poli, doua aspecte opuse, iar contrariile nu sunt n realitate dect doua extreme ale aceluiasi obiect, ntre care sunt intercalate grade diferite. Caldura si frigul, desi par opuse, n realitate sunt acelasi lucru, distingndu-se doar prin diferenta de grade. La fel, dragostea si ura, binele si raul - depinde doar de vointa noastra de a le transforma dintr-una n alta. 5. LEGEA RITMULUI: Totul se scurge nauntru sau n afara, orice lucru are durata sa, totul evolueaza apoi degenereaza, balansul pendulei se manifesta n toate si masura oscilatiei sale la dreapta este asemanatoare cu masura oscilatiei sale la stnga, ritmul este constant. Aceasta lege explica ca n orice lucru se manifesta o miscare masurata de plecare si venire, un flux si un reflux, o balansare nainte si napoi, o miscare asemanatoare unei pendule. Exista ntotdeauna o actiune si o reactiune, un progres si un regres, un maxim si un minim. 6. LEGEA CAUZEI SI A EFECTULUI: Orice cauza are efectul sau, orice efect are o cauza, totul se ntmpla conform Legii, hazardul nu este dect un nume dat unei legi necunoscute, sunt numeroase planuri ale cauzalitatii nsa nimic nu scapa Legii. Aceasta lege explica faptul ca totul se ntmpla conform Legii, ca niciodata nu se ntmpla ceva neprevazut, accidental, ca hazard nu exista, deoarece exista planuri diferite de Cauza si Efect, iar planul superior domina ntotdeauna planul inferior. Un eveniment este ceea ce survine, se produce ceea ce se ntmpla ca rezultat sau ca o consecinta a unui eveniment precedent. Un eveniment creeaza prin el un alt eveniment, el constituie o veriga n marele lant al evenimentelor ordonate, iesit din energia Creatoare a TOT-ului. Exista o continuitate ntre toate evenimentele precedente, rezultate si urmatoare. 7. LEGEA GENULUI: Este un gen n toate lucrurile, totul are principiile sale, Masculin si Feminin, genul se manifesta pe toate planurile. Aceasta lege explica faptul ca Genul se manifesta n orice lucru, ca principiile Masculin si Feminin sunt totdeauna prezente si active n toate fazele unui fenomen, pe oricare plan de viata. Cuvntul "gen" deriva dintr-o radacina latina care nseamna "zamislire, procreare, a face sa se nasca, a produce". Acest cuvnt are o semnificatie mai larga si mai generala dect cuvntul "sex", care defineste deosebirile existente ntre lucrurile vii (masculin si feminin). Rolul principiului Masculin este de a dirija catre principiul Feminin o anumita energie inerenta si de a pune astfel n miscare Procesul Creatiei. Unul sau altul - luate separat ca principii - sunt incapabile sa zamisleasca fara existenta celuilalt. Cele sapte Legi sunt destul de greu de nteles de toata lumea. La ora actuala, majoritatea oamenilor stiu sub ce semn zodiacal s-au nascut, deci cunosc cel putin acest aspect al coordonatei lor celeste si se pot recunoaste n el la nivel de personalitate si aspiratii generale. Dar foarte putini stiu si n ce casa terestra s-au nascut, iar de aici apare o confuzie generalizata n ceea ce priveste sensul vietii terestre, directia de actiune n care ar trebui lucrat pentru o mplinire maxima a propriului potential. Cred ca rostul Astrologiei implica si descoperirea acestei dimensiuni a omului, care nu este o fiinta aparuta din ntmplare sau n mod inevitabil sub Cer, ci mai ales o fiinta care are de nvatat si de facut anumite lucruri aici, pe Pamnt. Astrograma nasterii cuiva este ca un program initial, dar ea nu poate determina n totalitate evolutia acelui om, fiindca el intervine continuu n propria sa evolutie, prin liberul arbitru. Astrele predispun, prin ceea ce indica ele cu precizie matematica, dar omul dispune prin ceea ce alege el, n functie de dorintele si ntelepciunea sa, dintre predispozitiile oferite de astre. Acest proces poate fi greu de nteles, dar poate fi observat, de pilda, atunci cnd recitim o carte - citita cu mult timp n urma - si descoperim ca acum o percepem altfel. Cartea a ramas neschimbata, dar noi am evoluat, criteriile si perceptiile noastre s-au modificat si, de aceea, putem sa vedem n acea carte lucruri noi, neobservate initial, sau sa nu ne mai frapeze anumite lucruri care ne-au impresionat la prima lectura. Omul nu se naste la ntmplare si, de aceea, nu trebuie nici sa traiasca la ntmplare. Omul se naste pentru a realiza si nvata anumite lucruri pe Pamnt. Astrograma i dezvaluie omului un plan general al vietii sale, care cuprinde tendinte si promisiuni, posibilitati si obstacole pe care le va ntlni n viata sa. Dar depinde de om cum va ndeplini acest program, ca sa ajunga sa fie fericit si mplinit. Omul are liberul arbitru n ceea ce face si poate alege, n orice moment, dintre multe posibilitati. Cu ct viziunea sa este mai larga, cu att el poate vedea mai multe din posibilitatile oferite de o situatie. Cu ct abilitatea si inteligenta sa n abordarea vietii sunt mai dezvoltate, cu att el poate adopta solutii mai eficiente. n acest fel, viata fiecaruia depinde cel mai mult de sine nsusi. Dar si aceasta este doar o consecinta a amplei Legi a Cauzei si Efectului. Orice lucru, ct de mic, care ni se ntmpla, are o cauza clara, iar daca stim sa o recunoastem, putem face ca acel lucru sa nu se mai ntmple, daca nu ne foloseste, sau l putem repeta, daca ne foloseste. Ce este un horoscop personal ? O harta astrologica arata pozitia Soarelui, a Lunii si a celorlalte planete aflate pe cer ntr-un anumit moment. Zodiacul este mpartit in 12 diviziuni egale (de cte 30 de grade), cunoscute ca semne zodiacale : Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioara, Balanta, Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator si Pesti. n interiorul unui horoscop se mai gasesc nca 12 diviziuni, cunoscute sub numele de "case". Acestea se calculeaza in functie de Ascendent, care, la rndul lui, este determinat de ora nasterii. Iata de ce cunoasterea exacta a momentului nasterii este att de importanta. Fara se lua n calcul si casele, la analizarea unui horoscop se obtine o imagine incompleta, care poate cuprinde erori mari n ceea ce priveste caracterizarea astrologica a unui individ. Exista numerosi alti factori care confera unei astrograme un caracter unic si semnificatii singulare. Toate aceste componente reprezinta numeroasele aspecte ale naturii noastre interioare. Iata de ce predictiile facute pentru zodii n general, nu sunt de cea mai mare acuratete. Predictiile cu privire la un anumit moment si/sau o anumita persoana sunt determinate de caracteristicile individuale ale unei astrograme. Asa cum fiecare dintre noi este unic, si asezarea planetelor la nastere este unica si are o semnificatie singulara, deosebita de a celorlalti. Configuratia astrologica ntr-o anumita perioada sau la un anumit moment ne afecteaza - pozitiv sau negativ - pe fiecare dintre noi. Detaliile acestei influente sunt date numai si numai de caracteristicile horoscopului personal. Totodata, ora e n strnsa legatura cu locul nasterii, fiindca e nregistrata dupa ora oficiala de la locul nasterii, iar coordonatele geografice ale locului nasterii completeaza datele pentru construirea astrogramei, fiind foarte importanta si pozitia pe cer a planetelor fata de linia orizontului la locul nasterii. S trecem n revist nsu_irile specifice subliniate de ctre Soare _i Lun : SoareleLunaSpiritSufletUnitateDiversitatePaternMaternMaturitateCopilrieLibertateDependencStrlucireInteriorizareActivitatePasivitateMndrieSmerenie De cele mai multe ori, dac exist un aspect Soare-Lun ntr-o astrogram, acesta se manifest nc din copilria individului, determinndu-i toat viaca. Mai concret, dac aspectul este unul armonios, nseamn c mediul familial este el nsu_i armonios, individul putnd nvca cnd s fie activ, cnd s se retrag, cnd s strluceasc n societate, cnd s-_i canalizeze energiile ctre familie, _.a.m.d. Dac aspectul este unul nearmonios, individul poate fi mai tot timpul n contratimp cu acciunile sale, poate avea un orgoliu excesiv sau s fie nevoit s suporte mult umilinc. Soarele _i Luna n aspect armonic (sextil, trigon) .Voinca, energia, creativitatea sunt n armonie cu stabilitatea emocional. Fantezia individului este n slujba voincei sale, fr a tri o viac proprie, necontrolat. Omul nu se pierde n lume, _i nici nu se nchide n sine. _i cunoa_te bine semenii. La na_terea sa _i n timpul copilriei sale timpurii princii erau n relacii excelente. Din aceast cauz el are un sistem de valori sntos, avnd o viac armonic, putndu-_i rezolva problemele indiferent de gravitatea lor. ntr-o relacie de parteneri poate s accepte chiar _i o persoan avnd probleme suflete_ti, armonia lui interioar garantnd succesul chiar _i n aceast situacie. La locul de munc cel mai probabil se afl ntr-o funccie de conducere, avnd o mare putere de convingere, fr a fi agresiv. Are o foarte mare popularitate dar nu _i-o exploateaz n interese proprii. Aspectul benefic Soare-Lun l ajut n construirea unei cariere. Singurul pericol ar putea aprea dintr-o tendinc prea mare pentru comoditate. Soarele _i Luna n aspect disonant (cuadratur, opozicie) .Exist un conflict adnc ntre voinc (Soare) _i ecoul ei (Luna), ntre acciunile con_tiente _i subcon_tient. Ori de cte ori ar vrea s realizeze ceva, este mpiedicat de propriile emocii, hotrri sau cuvinte nerostite. Nu-_i gse_te echilibrul cu lumea exterioar. Adeseori cli_eele mentale _i obiceiurile sale sunt aspru criticate. Are impresia c trebuie sa renunce la ideile proprii din cauza celorlalci. Chiar poate avea ciocniri agresive din aceast cauz. Autoaprecierea poate fi deteriorat serios. S-ar putea ivi chiar o nesiguranc n rolul propriu de brbat/femeie sau tat/mam. n majoritatea cazurilor, problemele sale pornesc din copilrie. Adesea, la na_terea sa princii i sunt n conflict. Relacia sa cu ei este departe de a fi perfect. El se identific cu unul dintre ei, ignorndu-l pe cellalt. Posibilitci de rezolvare .Problemele trebuie con_tientizate, mai ales faptul c nimeni altcineva nu le poate rezolva. Trebuie fcut ordine printre ideile proprii, voinca s fie clarificat. Individul trebuie s-_i exprime ideile indiferent de reacciile celorlalci. Trebuie s-_i aleag un partener mai echilibrat dect el. Trebuie meditat adnc la rolul de a fi brbat sau femeie, tat sau mam, _i problemele ivite astfel nu trebuie proiectate asupra partenerului. Se cere o autoapreciere corect. Un cuvnt n plus la conjunccia Soare-Lun: unitatea dintre voinc _i emocie fiind prea puternic, tot ceea ce face i se pare corect, singurul mod de a-_i da seama despre justecea acciunii sale fiind reaccia anturajului, care n mod evident poate veni cu ntrziere fac de fapta consumat. Se poate na_te un subiectivism exagerat. Avnd nevoie de reacciile celorlalci mai mult dect semenii si, relaciile sale sunt foarte importante. Poate avea nevoie de ncurajare _i consolare.Soarele _i Luna n conjunccie .A se citi _i cele expuse la aspectul armonic. Aceasta se coloreaz cu urmtoarele considerente: voinca _i sentimentele alctuiesc un tot unitar. Din aceast cauz se manifest foarte logic _i autentic, dar greu poate evita subiectivismul. i este indicat s observe reacciile celorlalci, fiindc din interior nu prea poate s-_i dea seama dac gre_e_te sau nu. Pentru a evolua, are nevoie de un partener, care s-i fie totodat _i o oglind a acciunilor sale. Pentru mrirea ncrederii n sine, el poate avea nevoie de stimuli din afar : ncurajare, compasiune, consolare sau pur _i simplu un ecou pozitiv. Astrologia este _tiinca care studiaz viaca prin analogie cu zodiacul _i cu mi_crile _i poziciile relative ale astrelor pe zodiac, asociindu-le simboluri _i semnificacii legate de viaca material, emocional _i spiritual a omului. Utilizeaz metode matematice _i nociuni astronomice pentru stabilirea poziciilor astrale, ca _i puncte virtuale, fr corespondent fizic, iar interpretarea acestora este intuitiv _i sintetic, astfel nct ea nu se nscrie printre _tiincele exacte, materialiste. Astrologia consider c astrele emit vibracii subtile, nc nesesizabile sau cu efecte greu de detectat de ctre metodele _tiincelor materialiste, iar aceste vibracii determin n Univers condicii energetice pentru diverse tipuri de manifestri. Ea este considerat o _tiinc mental, metafizic, _i mult vreme a fcut parte dintre artele oculte. Dup scopul n care se utilizeaz Astrologia, exist diverse  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "ramuri" ramuri ale Astrologiei, care uneori au dezvoltat metode proprii de lucru, dar bazate pe acelea_i principii fundamentale ale Astrologiei, eventual n corelacie _i cu alte _tiince:  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "natala" Astrologie natal. Se utilizeaz data, ora _i locul na_terii unei persoane pentru a i se construi tema natal (astrograma), _i prin interpretarea acesteia se pot determina caracteristicile nnscute _i latente ale persoanei pentru aceast viac, posibilitcile ei de mplinire _i evolucie n viac. Metoda se poate extinde _i asupra unei organizacii, cri, situacii etc.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "orara" Astrologie orar. Se folose_te data, ora _i locul la care se pune o ntrebare pentru care trebuie gsit rspunsul, _i se construie_te astrograma cu aceste date. n funccie de natura ntrebrii, astrograma ofer un rspuns sau cel pucin permite gsirea unor repere care s conduc spre rspuns.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "lunara" Astrologie lunar. Este o astrologie bazat pe ciclul lunar _i pe pozicia Lunii n zodiac. n multe culturi se regsesc influence ale astrologiei lunare, dar cel mai reprezentativ este sistemul ebraic, bazat pe Kabbalah.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "previzionala" Astrologie previzional. Se interpreteaz mi_crile reale (n tranzit) sau progresate (n progresie) ale astrelor, pentru evaluarea posibilitcilor de evolucie n viitor ale unui subiect (o situacie, o persoan, o organizacie, etc.) prin compararea acestor mi_cri cu tema natal a subiectului.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "relationala" Astrologie relacional (sinastrie). Se compar temele natale pentru dou persoane, pentru a se identifica natura relaciilor dintre ele _i posibilitcile de evolucie ale acestor relacii.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "medicala" Astrologie medical. Pe baza temei natale se determin predispoziciile nnscute ale persoanei pentru anumite afecciuni, precum _i oportunitatea sau posibilitatea anumitor tratamente _i remedii la probleme de sntate.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "psihologica" Astrologie psihologic. Aceast ramur folose_te astrologia n combinacie cu psihologia, pentru studiul evoluciei psihice _i sociale a individului uman n diverse stadii ale viecii sale.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "profesionala" Astrologie profesional. Pe baza temei natale se determin predispoziciile nnscute ale persoanei pentru anumite activitci, aptitudinile sale pentru anumite domenii _i profesiuni, n vederea orientrii sale profesionale.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "mondena" Astrologie monden. Aceast ramur folose_te tehnicile astrologice pentru analiza evenimentelor sociale _i politice, ca _i pentru studiul viecii marilor personalitci, descifrnd istoria statelor _i a indivizilor din perspectiva vibraciilor cosmice.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "cartografica" Astrologie cartografic (astrocartografie). Aplicndu-se tehnici _i nociuni de astrologie, se face corelacia ntre tema natal a unui individ _i impactul pe care l poate avea asupra viecii sale deplasarea sau mutarea lui ntr-o alt zon geografic.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "karmica" Astrologie karmic. Lundu-se n consideracie teoria rencarnrii _i legea karmei, se determin, din tema natal, relacii ale viecii actuale cu ncarnrile precedente _i sensul n care trebuie s accioneze persoana n actuala ncarnare pentru a-_i continua evolucia.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "kabalistica" Astrologie kabalistic. Este ramura astrologiei care se regse_te n Kabbala, rezultnd aplicacii de sintez cu interpretri specifice asupra Arborelui Viecii _i asupra relaciilor dintre planete.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "ezoterica" Astrologie ezoteric. Folosindu-se de o simbolistic diferit, la un nivel mai profund de ncelegere, astrologia ezoteric determin coordonatele vibracionale _i spirituale pe care evolueaz o entitate, fiind o astrologie a sufletului. S-a dezvoltat pornind de la scrierile semnate de Alice Bailey _i Helena Blavatsky, multe concepte _i interpretri fiind modificate fac de astrologia occidental clasic.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "holistica" Astrologie holistic . Aceast ramur prive_te tema natal ca un ntreg, _i ofer interpretri bazate pe ansamblul elementelor din tem, _i nu doar pe analiza elementelor disparate. n aceast idee, ea introduce o serie de concepte noi n astrologie, cinnd cont _i de gruparea de ansamblu a planetelor n tem. ^colile de Astrologie. n diversele civilizacii terestre s-au dezvoltat diferite  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "scoli" _coli de astrologie, folosind metode uneori asemntoare, alteori foarte diferite ntre ele.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "occidentala" Astrologie occidental. Avnd rdcini n astrologia sumerian _i babilonian, ulterior dezvoltat de greci _i arabi, astrologia occidental este astzi cea mai cunoscut n crile Europei _i Americii, iar n ultimul secol a cunoscut o dezvoltare deosebit _i n Australia. Este cea mai cunoscut _i n Romnia, _i n acest glosar ne referim n special la ea.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "egipteana" Astrologie egiptean . Sistemul de astrologie egiptean a fost redescoperit n urm cu numai cteva secole de ctre oculti_tii europeni. El are multe aspecte asemntoare cu astrologia occidental, dar _i unele metode diferite de calcul _i de interpretare.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "chinezeasca" Astrologie chinezeasc . Folosind animale ca simboluri, n loc de constelacii, _i punnd mai mult accent pe ciclurile anuale _i pe cele lunare, _i mai pucin pe mi_crile planetelor, astrologia chinezeasc difer considerabil fac de astrologia occidental.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "vedica" Astrologie vedic. ^coala hindus de astrologie este fundamentat pe nvcturile vedice _i pe filosofia Indiei, fiind foarte profund _i apreciat, totodat, n crile de la poalele Himalayei. De_i exist unele asemnri cu astrologia occidental, reprezentrile grafice _i simbolistica, precum _i interpretrile, difer sensibil.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "avestana" Astrologie avestan. ^coal de astrologie bazat pe vechile nvcturi ale zoroastrismului, _i promovat n prezent la Perm de ctre Pavel Globa. Are multe similitudini cu astrologia vedic.  HYPERLINK "http://astrologie.fidelia.ro/glosar/A/Astrologie.html" \l "uraniana" Astrologie uranian . Bazat pe includerea unor planete transplutoniene, aceast _coal de astrologie este, probabil, cea mai reformatoare din ultima vreme, ea cunoscnd o dezvoltare deosebit mai ales dup 1900. Zodiacul european Zodia Fecioara / arhetipul virginei, calugaritei 23 august - 21 septembrie Semn : feminin, negativ Planeta dominanta : Mercur Element : Pamnt Calitate : mutabil Culoare : gri petrol, bleumarin, verde Metal : mercur sau nichel Modest, obiectiv, meditativ, cu un simt pronuntat al datoriei, nativul din zodia Fecioarei poate fi un bun savant, contabil sau critic, pentru ca are o capacitate analitica deosebita. Este un om rational, foarte atent la detalii. Actioneaza cu grija si corect, dar are o atitudine critica. Iubeste natura, i place sa studieze. Apreciaza viata simpla si nu i plac experimentele. Mizeaza mai degraba pe rabdare si perseverenta dect pe aventura si speculatie. si planifica afacerile pe termen lung. Are talent pedagogic. Daca Soarele este prost aspectat, nativul din Fecioara poate fi meschin si crcotas. Indecizia l poate face sa rateze sansele. Nativul din Fecioara poate lua totul n nume de rau, poate fi zgrcit sau cu toane. Sanatate : Nervii sunt sensibili. Uneori, nativii acestei zodii pot fi ipohondri. Sunt predispusi la eczeme sau ulcere, mai ales daca parerile nu le sunt luate n considerare si le este lezat amorul propriu. Digestia poate fi dificila, motiv pentru care pot sa apara constipatii. Zodia Varsator / arhetipul prietenului 20 ianuarie - 18 februarie Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Uranus Element : Aer Calitate : fix Culoare : turcoaz Metal : aluminiu Imprevizibil, imaginativ, dornic sa si dezvolte ideile. Poate fi o fire rebela si rece. Nativii din Varsator sunt niste oameni neobisnuiti. Planeta Uranus, care i patroneaza, le confera vioiciune si originalitate. Ei sunt activi, deloc plicticosi. Au multe idei bune. Sunt atrasi de tot ceea ce este vechi, tainic si indescifrabil. Varsatorii sunt progresisti. Pentru ei, viitorul a nceput deja. Desi sunt individualisti, le place societatea, n care stralucesc. Apreciaza modul modern de viata si progresul nseamna totul pentru ei. Soarele prost aspectat indica ncordare si instabilitate. Ciudateniile lor i fac pe nativii din Varsator sa para excentrici. Din cauza modului lor contradictoriu de a gndi si simti, iau uneori decizii incorecte si sunt deseori nedrepti n aprecieri. Sanatate : Nativii din Varsator sunt predispusi la boli ale inimii, spatelui, circulatiei sanguine (n special varice). Sunt vulnerabili la schimbarile de vreme si au nervi sensibili. Zodia Capricorn / arhetipul pustnicului 21 decembrie - 19 ianuarie Semn : negativ, feminin Planeta dominanta : Saturn Element : Pamnt Calitate : cardinal Culoare : gri nchis, negru, maro nchis Metal : plumb Disciplinat, loial, serios, practic, se orienteaza catre succes. Capata cu greu ncredere n ceilalti. Capricornul are un puternic simt al realitatii. El se concentreaza asupra esentialului, este srguincios, perseverent, econom, corect. Este un om pe care te poti baza. si cheltuie energia metodic si "se catara" ncet spre telurile lui ambitioase. Un Capricorn merge la sigur si evita experimentele. Are aptitudini pentru profesiuni ca inginer, administrator, constructor sau mestesugar (n general n profesiuni legate de pamnt). Daca Soarele este prost aspectat, nativul din Capricorn poate gndi si actiona n mod egoist, nclina spre supraevaluare, este ncapatnat, ipocrit si, din cauza nencrederii n ceilalti, si deschide cu greu inima. Sanatate : Nativul din Capricorn este mai expus la boli cronice dect la cele acute; totusi este amenintat de fracturi, raniri, n special la genunchi sau ncheieturi, reumatism, raceli, afectiuni ale stomacului si ale pielii, ca si la dereglari metabolice. Zodia Sagetator / arhetipul marelui preot sau al marii preotese 22 noiembrie - 20 decembrie Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Jupiter Element : Foc Calitate : mutabil Culoare : bleumarin, violet Metal : cositor Prietenos, pasionat, tolerant, i place libertatea si aventura. Poate fi extravagant si necioplit. Sagetatorul este calauzit de idealuri, pna cnd se hotaraste sa se retraga ntr-o pozitie sociala sigura. E amabil, deschis, optimist. Poate fi, nsa, si extrem de arogant. Succesele lui se datoreaza att intuitiei, ct si disponibilitatii de actiune si mobilitatii. Talentul sau organizatoric e remarcabil. E neclintit n principiile sale fundamentale, care sunt adevarul si dreptatea. Sagetatorul e un luptator cinstit, care iubeste sportul si natura, marinimos fata de sine si fata de ceilalti. Soarele prost aspectat indica sentimente divergente si un amor propriu exagerat si foarte usor de lezat, trasaturi care duc la toane, la exagerare sau la autoamagire. Nativul mai nclina spre capriciu, risipa, fanfaronada si speculatie. Sanatate : Sagetatorul este pus n corespondenta cu soldurile, pulpele, astfel nct nativul acestei zodii este predispus la paralizii ale membrelor, accidente sportive, sciatica. Zodia Scorpion / arhetipul alchimistului 23 octombrie - 21 noiembrie Semn : negativ, feminin Planeta dominanta : Pluto Element : Apa Calitate : fix Culoare : grena si maro Metal : otel sau fier Hotart, rafinat, tainic, curios. Poate fi gelos si smecher. Nativii din Scorpion pot fascina datorita caracterului lor puternic, cu att mai mult cu ct au si ceva misterios n ei. Vointa si dorinta de a-si impune individualitatea, instinctul lor de conservare, tenacitatea si perseverenta, un mod de a gndi si actiona puternic marcat de sentimente - sunt alte caracteristici foarte pronuntate ale nativilor Scorpion, carora li se adauga o buna cunoastere si constientizare a obiectivelor, mndria si respectul fata de sine. Scorpionii pot mbratisa cu succes cariera de cercetatori sau de psihologi. Pentru ei, moartea si nvierea nu sunt simple figuri de stil. Cunosc att culmile, ct si abisurile existentei. Deoarece sunt permanent sub tensiune, pot cadea usor n extreme. Atitudinea lor fata de ceilalti este marcata de nencredere. Pot fi vicleni, razbunatori, agresivi, ncapatnati si exagerat de gelosi. Sanatate : Un om al placerilor, nativul din Scorpion este victima acestora. Predispozitii la boli de stomac, gt si nas, infectii, hemoroizi, intoxicatii. Zodia Balanta / arhetipul iubitei sau iubitului 22 septembrie - 22 octombrie Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Venus Element : Aer Calitate : mutabil Culoare : albastru, tonuri de roz si de verde Metal : cupru, uneori bronz Sarmant, sociabil, bun diplomat. Accepta compromisurile. Poate fi indecis. Nativii din Balanta sunt sociabili si au nevoie de ceilalti pentru a se desfasura. Caracterul lor iubitor si armonios este controlat de ratiune. Sunt inimosi, diplomati nnascuti si stapnesc arta de a se purta cu ceilalti. Pentru ei, mentinerea echilibrului, ideea de "a trai si a-i lasa si pe ceilalti sa traiasca" sunt necesitati vitale. Sunt adaptabili, au bun gust si talent artistic. Iubesc culorile, tablourile, muzica si dansul si ies n evidenta datorita aspectului lor exterior placut. Daca Soarele este prost aspectat, rafinamentul erotic poate duce la viciu. Ambitia, toanele, lingusirile, desfrul si vanitatea le pot dauna nativilor din Balanta, iar dorinta de lux i poate costa prea mult. Sanatate : Nativii Balanta sunt gurmanzi nnascuti. Din acest motiv, la maturitate pot avea tendinte de ngrasare. Sunt predispusi la boli de rinichi, la afectiuni ale vezicii, uretrei, pielii si ncheieturilor. Zodia Leu / arhetipul tatalui 23 iulie - 22 august Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Soare Element : Foc Calitate : fix Culoare : toate tonurile de la rosu la galben Metal : aur Soarele n onoare ncrezator n propriile forte, mndru, generos; stie sa si reprezinte interesele, i place sa atraga atentia, poate fi condescendent. Leul este constient de propria valoare si este mereu preocupat ca meritele sa-i fie recunoscute n mod corespunzator si sa iasa n evidenta. Are o mare nevoie de respect. Este ambitios si creativ. Stie sa si creeze aparitii de efect. Vrea sa fie "vioara nti", si organizeaza succesul, cauta prestigiul social. Este drept si marinimos. Uneori poate parea arogant. Amorul propriu si autoadmiratia l pot costa simpatia celor din jur. i plac aparitiile teatrale, iar n familie tinde sa adopte rolul de stapn. Sentimentele sale puternice l pot duce la speculatii si aventura. Poate fi egoist. Sanatate : Vitalitatea Leului este remarcabila; totusi, este sensibil la stres, care i poate provoca tulburari cardiace. Este predispus la afectiuni ale sngelui, ale maduvei osoase si ale ncheieturilor. Insuccesele i pot afecta sanatatea. Zodia Rac / arhetipul mamei 22 iunie - 22 iulie Semn : negativ, feminin Planeta dominanta : Luna Element : Apa Calitate : cardinal Culoare : gri argintiu Metal : argint Precaut, nclinat spre meditatie, dotat cu multa imaginatie. Are nevoie de siguranta, este interiorizat. Caminul este important. Racul este tandru, binevoitor, sensibil, plin de fantezie, dornic de liniste. Este dominat de sentimente, si aude vocea interioara, are presimtiri, intuitia avertizndu-l deseori. i place sa fie laudat si este recunoscator pentru laudele primite. Creativitatea sa l poate ajuta sa se afirme n domeniul artistic. Racul este grijuliu si totdeauna gata sa dea o mna de ajutor. Respecta conventiile sociale si recunoaste necesitatea disciplinei, chiar daca i vine greu sa se lase ngradit. Racul este, nsa, si foarte susceptibil, usor de jignit si ranchiunos. Uneori poate fi prea sentimental. Are toane, risca sa se lase dus de val si sa cada. Imaginatia prea puternica l poate face sa vada pericole si acolo unde nu sunt, favoriznd teama. Racul poate fi instabil, fapt care l face sa fie dornic de schimbari. n relatiile cu ceilalti, este uneori prea nchis n sine. Cu toate ca nu pretinde ca le stie pe toate, vrea sa aiba ultimul cuvnt. Sanatate : Cel mai sensibil organ este stomacul. Starea sanatatii sale este influentata de starea de spirit. Zodia Gemeni / arhetipul frate-sora 22 mai - 21 iunie Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Mercur Element : Aer Calitate : mutabil Culoare : aproape toate; benefic este galbenul Metal : mercur Sensibil, energic, comunicativ, iubeste schimbarile; este sociabil, dar adesea indecis. Un Geaman este mobil, se adapteaza usor, este curios, interesat de multe lucruri, este mediatorul nnascut. Este sociabil si cauta permanent latura vesela a vietii. Bunatatea, talentul diplomatic si negustoresc si usurinta n exprimare i permit sa abordeze cu succes multe domenii. Gemenilor li se poate reprosa orice n afara faptului ca ar fi plicticosi. Activi si creativi, ei cauta fascinantul si neobisnuitul. Daca interesele de moment sunt prea puternice, atunci Geamanul se orienteaza dupa cum bate vntul. Un Geaman fuge dupa doi iepuri si si schimba comportamentul n functie de starea de spirit. Din acest motiv, e nehotart si instabil, nu e ntotdeauna ordonat si statornic n viata. Nelinistea, lipsa concentrarii si infidelitatea, motivate de temperamentul sanguin, sunt defectele cele mai frecvente ale nativilor acestei zodii. Sanatate : n cazul Gemenilor, sunt sensibili nervii, bratele, minile, ntregul aparat locomotor si organele respiratorii. Zodia Taur / arhetipul curtezanei 21 aprilie - 21 mai Semn : negativ, feminin Planeta dominanta : Venus Element : Pamnt Calitate : fix Culoare : roz Metal : cupru Un Taur autentic gndeste si actioneaza conform realitatii. El si cunoaste limitele, iubeste ordinea, este obiectiv, nu amesteca obligatiile cu distractia, este rabdator, rezistent, practic, iubeste muzica si arta si mai ales placerea. Este adeptul naturaletei, al lipsei de complicatii. Este inimos, sociabil si are simtul umorului. Schimbarile nu-i stau n fire. Are nevoie de siguranta. Gndurile si sentimentele lui sunt ghidate de ideea de proprietate, chiar daca este vorba despre cea a partenerului. Daca Soarele este prost aspectat n horoscop, Taurul poate fi dominat de dorinta de comoditate si de placeri, dar si de ncapatnare, gelozie. Taurul poate fi dur, unilateral si inflexibil, de neclintit din prejudecatile lui, imobil spiritual. Comportamentul Taurului depinde foarte mult de starea sa de spirit, fapt care nu face dect sa-l traga n jos. Stapnirea instinctelor poate deveni o problema. Perseverent si ferm, iubeste luxul si siguranta. Este un prieten credincios si un dusman nenduplecat. Sanatate : n cazul Taurului, gtul, esofagul, partea superioara a aparatului respirator sunt sensibile. Digestia poate fi proasta. Zodia Berbec / arhetipul eroului 21 martie - 20 aprilie Semn : pozitiv, masculin Planeta dominanta : Marte Element : Foc Calitate : cardinal Culoare : rosu Metal : fier Soarele n exaltare ncapatnat si intreprinzator, si urmeaza propriul drum; poate fi chiar ndaratnic. Un Berbec autentic este vioi, ntreprinzator si plin de entuziasm pentru tot ce e nou. Cutezator, deseori naiv, e plin de idei, are initiativa si trece imediat la actiune, pentru ca vrea totul ct mai repede. Se simte n largul sau n situatii clare, nu-i plac ocolisurile si ambiguitatile. Decide fara drept de apel, este foarte rational, vrea si poate conduce. Are aptitudini tehnice si practice. Aspectul negativ al zodiei este excesul de zel, care poate deveni daunator. Berbecul poate fi brutal, furios, certaret. Este un subaltern nerabdator, recalcitrant si incomod, care ncepe multe lucrari dar nu le termina. Daca nu-si poate stapni impulsurile, Berbecul se poate lasa trt n aventuri riscante. Sanatate : Berbecul este plin de vitalitate. Poate avea probleme cu dantura, face usor febra, este sensibil la stres, deoarece nu stie sa se opreasca atunci cnd trebuie, e nervos, are un somn neodihnitor, rinichii si stomacul sunt sensibili. Berbecul este nsa semnul cu cea mai mare putere de regenerare. Zodia Pesti / arhetipul misticului, sfantului 19 februarie - 20 martie Semn : negativ, feminin Planeta dominanta : Neptun Element : Apa Calitate : mutabil Culoare : vernil Metal : platina sau cositor Complex, ntelegator, prietenos, este un visator. ntmpina greutati n a fi practic. Nativii din zodia Pestilor sunt sensibili, impresionabili, comozi, bonomi si sociabili, modesti si dispusi sa se sacrifice pentru altii. Au mult umor. Fantezia lor bogata i face sa fie visatori. Ei i nteleg foarte bine pe ceilalti si astfel pot iesi din situatii critice. Sunt foarte curajosi si si ndeplinesc obligatiile cu constiinciozitate si la timp. Pe plan profesional, sunt colaboratori exceptionali, care i lasa cu placere pe altii sa comande. Nativii din Pesti si intuiesc slabiciunile. Uneori sunt prea secretosi si au tendinta sa se retraga n lumea lor. Pot fi atrasi de droguri, de speculatii care pot duce la pagube. Sanatate : Nativii acestei zodii sunt predispusi la infectii si afectiuni ale picioarelor, n special ale gleznelor. Intestinele sunt, de asemenea, sensibile. Socurile sufletesti pot duce la depresii si dereglari fizice. Zodiac Gastronomic Zodia Berbecului (21 martie - 20 aprilie) .Vigurosii Berbeci au nevoie de un regim alimentar echilibrat, bazat pe foarte multe legume, care s i mentin puternici. De felul lor, Berbecii consum foarte multe calorii. Din acest motiv, vor avea rezultate bune n ceea ce fac numai beneficiind de un regim alimentar consistent si ndestultor. Grijile si nervozitatea fac parte din existenta Berbecilor si, de aceea, atunci cnd iau masa trebuie s aib un mediu plcut, destins, linistit. Zodia Taurului (21 aprilie - 21 mai) .Taurii sunt caracterizati de o periculoas poft pentru mncruri grele si dulciuri. De aceea, ei trebuie s fie ptrunsi de ideea c este necesar s fac multe plimbri si exercitii fizice de fort, contracarnd astfel si nclinatia lor pentru confort, pentru comoditate n viata de zi cu zi. Atentie! Taurii sunt sensibili la rceli. Li se recomand s consume vitamine din complexul B, vitamina C si calciu. Zodia Gemenilor (21 mai - 20 iunie). Atentie la piele, ntruct adesea Gemenii uit s mnnce sau mnnc pe fug, este posibil s nu-si hrneasc pielea n mod corespunztor. Ca si Taurii, este nevoie si aici de un supliment de vitamine. Tensiunea nervoas si alergiile, adesea tipice pentru Gemeni, se pot concretiza sub form de pete care apar, mai ales, pe fat. n consecint, este necesar un regim alimentar bogat, cu trei mese pe zi, care s contin proteine, nuci, peste, pui, citrice si legume proaspete. Gemenilor li se recomand s bea ct mai mult ap. De regul, greutatea corporal nu este o problem pentru cei nscuti sub semnul acestei zodii. Gndurile Gemenilor nu prea i tin n preajma mncrurilor. Zodia Racului (21 iunie - 22 iulie) . n cazul n care tin un regim alimentar strict, Racii pot avea probleme. Din nastere, ei sunt mai rotunjori si, de aceea, este indicat s slbeasc n timp. Racii trebuie s consume ct mai multe fructe si legume proaspete. Este de dorit s se tin deoparte de alimentele prjite, precum si de deserturile grele. "Copii ai Lunii", Racilor le prind foarte bine exercitiile fizice. Zodia Leului (23 iulie - 22 august). Robusti cel mai adesea, Leii au tendinte ctre extreme: fie radiaz de sntate, fie au dificultti n acest domeniu. Bolile care i afecteaz pe Lei sunt frecvent provocate de un regim alimentar impropriu sau de lipsa exercitiilor fizice. Leii sunt sftuiti s se preocupe de regimul lor alimentar, ct si de sntate. Aceast ndeletnicire le va face bine. Leii trebuie s ia msuri pe linie alimentar si s fac sport deoarece, altfel, risc s aib serioase probleme cardiovasculare. Zodia Fecioarei (23 august - 22 septembrie). Nativii n aceast zodie nfloresc, ntotdeauna, cu ajutorul vitaminelor si mineralelor. Din meniul acestora nu trebuie s lipseasc telina, morcovii si merele. Nu trebuie s consume ns mncruri picante. Cerealele si ceaiurile din plante sunt recomandate. Pentru acesti nativi, un regim vegetarian echilibrat este considerat ideal. Zodia Balantei (23 septembrie - 22 octombrie). Pentru a avea o sntate perfect, cei nscuti sub semnul Balantei au nevoie de echilibru n dragoste, la lucru, n regimul alimentar si, n general, n viat. Balanta ghideaz fenomenele din regiunea rinichilor si cea lombar. Prin urmare, cei nscuti n aceast zodie trebuie s bea multe lichide (ap si sucuri). De asemenea, li se recomand s uite mncrurile grele. n consecint, ei au nevoie de un regim alimentar cu foarte putine grsimi si cu ct mai putin zahr. Totodat, trebuie evitate si alimentele ce pot produce aciditate. Zodia Scorpionului (23 octombrie - 21 noiembrie). Scorpionilor le place s pregateasc si s consume mncruri grele si complicate. Dac este necesar s tin un regim alimentar riguros, Scorpionii au nevoie de foarte mult voint. Sntatea, n general bun a Scorpionilor, se sustine cu un regim alimentar bogat n proteine, cu foarte multe fructe si cu vitamina C. Scorpionii au nevoie si de calciu pentru a se feri de boli de piele, ct si sterilitate si deteriorarea oaselor. Zodia Sgettorului (22 noiembrie - 21 decembrie). Sgettorilor le place s mnnce foarte mult, dar nu au dificultti de ordin ponderal, ei fiind oameni ai miscrii. Arcasilor le plac mncrurile picante si exotice care, n exces, ar putea s-i afecteze. Semnul Sgettorului ghideaz coapsele, soldurile, nervul sciatic si arterele. n acest context, Arcasii sunt predispusi la boli ale aparatului circulator, la artrit, la czturi, oase rupte sau scrntite. Sgettorilor li se recomand s se odihneasc ct mai mult. Zodia Capricornului (22 decembrie - 19 ianuarie). Cei nscuti n Capricorn triesc deobicei mult, cu toate c vor munci mult n timpul vietii. Aspectul persoanei este de multe ori grav, fr tonuri de comportament colorate. Este aici ceva din functionarea unui metronom, oamenii-Capricorn fiind cunoscuti ca egoisti si nstrinati. Capabili de efort ndelungat, nativii n Capricorn au curajul si puterea de a o lua de la capt, asemenea unei furnici care duce povara. Femeile-Capricorn au gustul succesului, al victoriei. Oamenii-Capricorn au o mare calitate n raport cu nebuna lume de azi: sunt foarte, foarte adaptabili, att la bine, ct si la ru. Zodia Vrstorului (20 ianuarie - 18 februarie). Vrstorii sunt tipi nervosi. Le place s mnnce mai tot timpul, ciugulind din mncare ori de cte ori au ocazia. Si Vrstorilor li se recomand fructele si legumele proaspete. Mncrurile grele i ngras pe Vrsatori care, nsa, au destula voint pentru a tine un regim alimentar. Semnul Vrstorului ghideaz picioarele, muschii gambei, tendonul lui Ahile si circulatia sanguin. Dac un Vrstor are carcei la picioare, este un semn clar c regimul sau alimentar este deficient. Vrstorii au nevoie de aer curat, fumul si alte noxe dunndu-le foarte mult. Zodia Pestilor (19 februarie - 20 martie). Adesea, bolile Pestilor sunt favorizate de stres si de nervozitate. De aceea, Pestilor li se recomand s mnnce atunci cnd sunt linisti. De asemenea, trebuie s evite excesul de alcool. Au nevoie de un supliment de fier, precum si de proteine si vitamine. Celor nscuti sub semnul Pestilor li se recomand s fie grijulii fat de picioarele lor. Rugciunile zodiilor Berbec: Doamne Dumnezeule, te rog s mi dai si mie rbdare... si poti s faci asta chiar acum? Taur: Doamne Dumnezeule, ajut-m s accept schimbarea, dar nu prea repede... Gemeni: Doamne Dumnezeule! Cine este Dumnezeu? Unde este Dumnezeu? De ce este Dumnezeu? Rac:Doamne Dumnezeuleee!!! Leu:Ce-i, mi? Fecioar: Doamne Dumnezeule, te rog s ne faci perfecti, dar s nu o dai n bar asa cum ai fcut ultima oar... Balant: Doamne Dumnezeule, te rog ajut-m s pot lua decizii, dar pe de alt parte, tu ce crezi ca ar fi mai bine? Scorpion: Doamne Dumnezeule, iart-ne datoriile asa cum si noi iertm datornicilor nostri, chiar dac nu prea o merit! Sgettor: Doamne Dumnezeule, ti-am spus o dat, ti-am spus de un milion de ori, ajut-m s nu mai exagerez att! Capricorn: Doamne Dumnezeule, as vrea s te rog s m ajuti, chiar dac am nvtat de mult s nu ma bazez pe nimeni altcineva! Vrstor: Doamne Dumnezeule, stiu c mi place schimbarea, dar haosul sta e ridicol! Pesti: Doamne Dumnezeule, dac tot o s beau toat sticla asta de Scotch disear, te rog s folosesti aceast mbrbtare pentru a prinde curaj s te cinstesc! Compatibilitatea dintre om si animale pe baza zodiilor Este cunoscut faptul c un om se ntelege mai bine cu un anumit animal dect cu altul; cei care au mai multe animale stiu acest lucru foarte bine. Ceea ce nu se stie ns (sau se stie foarte putin) este c aceast (ne)ntelegere dintre stpnul animalului (sau alte persoane) si animalul respectiv are la baz (in)compatibilitatea dintre zodiile celor doi, aproximativ la fel ca n relatiile interumane. Astfel, dac omul este n zodia: 1.Berbecului, atunci animalul trebuie s fie n Berbec sau Leu. 2. Taur, atunci animalul trebuie s fie n Taur sau Scorpion. 3. Gemeni, atunci animalul trebuie s fie n Fecioar sau Balant. 4. Racului, atunci animalul trebuie s fie n Scorpion, Peste. 5. Leului, atunci animalul trebuie s fie n Berbec, Peste. 6. Fecioarei, atunci animalul trebuie s fie n Gemeni sau Capricorn. 7. Balantei, atunci animalul trebuie s fie n Gemeni sau Scorpion. 8. Scorpionului, atunci animalul trebuie s fie n Rac sau Capricorn. 9. Sgettor, atunci animalul trebuie s fie n Sgettor sau Vrstor. 10. Capricornului, atunci animalul trebuie s fie n Fecioar sau Scorpion. 11. Vrstorului, atunci animalul trebuie s fie n Leu sau Sgettor. 12. Pestilor, atunci animalul trebuie s fie n Rac sau Scorpion. Clasificarea zodiilor Dupa elemente - Foc: Berbec, Leu, Sagetator. Cuvinte cheie: actiune, impuls, realizare. Caracterizare: pasiune, energie, ardoare, se aprind pentru o idee sau un sentiment. Sunt semne entuziaste, vulcanice, ncrezatoare n viata. Traiesc ntr-o ardere continua, pna la neglijarea propriei securitati si sanatati. - Aer: Gemeni, Balanta, Varsator. Cuvinte cheie: intelect, comunicare, difuziune. Caracterizare: dinamism, intelectualitate, comunicare. Multa gndire si acumulare de cunostinte. Sunt semnele cele mai vorbarete. - Apa: Rac, Scorpion, Pesti. Cuvinte cheie: emotivitate, intuitie, poezie. Caracterizare: sensibilitate, receptivitate, emotivitate. Capabile de compasiune sau de ura n aceeasi masura. Romantici, familisti, au un spirit de artist. - Pamnt: Taur, Fecioara, Capricorn.Cuvinte cheie: materializare, posesiune, analiza. Caracterizare: fermitate, simt practic, materialism, conservatorism. Nu se multumesc de obicei cu jumatati de masura. Au un nalt simt practic, de obicei cred numai n ce vad.Observatie - Acestea au corespondenta n psihologie prin cele patru tipuri: foc = coleric, aer = sanguin, apa = flegmatic, pamnt = melancolic. Se mai pot clasifica si dupa temperatura si umiditate: foc = cald-uscat, aer = cald-umed, apa = rece-umed, pamnt = rece-uscat. De asemenea, cele patru functii ale constiintei dupa Jung, au corespondente n aceste patru tipuri de semne zodiacale: Intuitia = semne de foc; Gndirea = semne de aer; Sentimentul = semne de apa; Senzatia = semne de pamnt. Dupa paritate - Cardinale (mobile, de nceput): Berbec, Rac, Balanta, Capricorn.Caracterizare: initiativa, ambitie, exteriorizare, stiu ce vor, actiune, elan. Observatie: Semnele cardinale sunt cele mai reprezentative propriilor patru elemente din precedenta clasificare, astfel nct Berbecul reprezinta cel mai bine focul, Cancerul apa, Balanta aerul si Capricorn pamntul. Aripa stnga a Heruvimilor. - Fixe (stabile): Taur, Leu, Scorpion, Varsator. Caracterizare: stabilitate, echilibru, simt practic, aptitudini organizatorice. Observatie: A se vedea comentariile despre Crucea Fixa a celor patru Heruvimi prezentata n capitolul anterior si comentariul despre viziunile lui Ezechiel. Corpul Heruvimilor. - Mutabile (oscilante, de transformare, semne duble): Gemeni, Fecioara, Sagetator, Pesti. Caracterizare: oscileaza ntre Cardinal si Fix, impresionabile, schimbatoare.Observatie: Aripa dreapta a Heruvimilor. Dupa polaritate - Masculine (pozitive, extravertite, Yang): Berbec, Gemeni, Leu, Balanta, Sagetator, Varsator. - Feminine (negative, introvertite, Yin): Taur, Rac, Fecioara, Scorpion, Capricorn, Pesti. Observatie La clasificarea zodiilor dupa elemente se observa ca cele masculine sunt calde, iar cele feminine sunt reci. De asemenea, cele de foc si aer sunt Yang, iar cele de apa si pamnt sunt Yin. Alte clasificari: a) - de Nord: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioara. - de Sud: Balanta, Scorpion, Sagetator, Capricorn, Varsator, Pesti. b) - tropice (de solstitiu): Rac, Capricorn. - de echinoctiu: Berbec, Balanta. c) - zgomotoase: Gemeni, Fecioara, Balanta, Varsator. - moderate: Berbec, Taur, Leu, Capricorn. - tacute: Rac, Scorpion, Sagetator, Pesti. d) - fecunde: Taur, Rac, Scorpion, Pesti. - sterile: Gemeni, Leu, Fecioara, Capricorn, Varsator. e) - umane: Gemeni, Fecioara, Balanta (prin persoana ce reprezinta justitia cu o balanta n mna), Sagetator (Centaurul jumatate om), Varsator. - animale: Berbec, Taur, Rac, Leu, Scorpion (Vultur), Sagetator (Centaur jumatate cal), Capricorn, Pesti. Casele astrologice si Ascendentul.Casele astrologice, n numar de 12, sunt sectoare de cerc ale cercului zodiacal, ntr-o continua miscare strict legata de miscarea de rotatie a Pamntului n jurul axei sale. Ele depind foarte mult de locul n care se afla n momentul respectiv subiectul. Nu este tot una daca o planeta se afla la orizont, la zenit sau de cealalta parte a planetei n momentul n care vorbim despre influenta sa asupra unui subiect, deci nu este indiferent sub ce unghi si exercita influenta. n functie de acest unghi, altfel spus n functie de Casa n care se afla o planeta, va influenta activitatea noastra, mai ales n plan social, pentru ca de planul social se ocupa Casele, mai bine spus de viata n planul fizic. De aceea se numesc si Casele Pamntului. Cuspidele mari.Cea mai mare influenta o are Ascendentul. n 24 de ore Pamntul efectueaza o rotatie completa n jurul axei sale. La un moment determinat, o zodie va aparea la orizont (la rasarit) si n acest fel ea va exercita brusc o influenta foarte mare asupra noastra. n acest fel "amprenta" sa este deosebit de puternica. Acesta este Ascendentul zodiacal, zodia ce rasare n momentul nasterii. Ascendentul joaca rol de cuspida (momentul de nceput) al Casei I. Opusul Ascendentului este Descendentul (apusul) ce joaca rol de cuspida a Casei VII. Zenitul, punctul de pe ecliptica aflat deasupra capului se numeste Mijlocul Cerului si joaca rol de cuspida Casei X, iar opusul sau este Fundul Cerului (de cealalta parte a planetei, nadir) si joaca rol de cuspida Casei IV. Cele patru directii, sub forma de cruce, care apar n astrograma ca fiind deosebit de importante, sustinnd parca prin "tesatura plasei lor" ntreaga tema natala este crucea pe care o duce fiecare n aceasta viata. "Ia-ti crucea ta si poart-o", este ndemnul dat de Isus celor ncarnati n planul fizic sub destinul ce-l meritam, pe care singuri l-am faurit si care ne va ajuta cel mai bine n evolutie daca va fi realizat asa cum se cuvine. Exista mai multe tipuri de calcul al Caselor astrologice: Placidus, Koch, Case egale stil Vest si stil Est, Campanus, Porphyry, etc. Exista astrologi care folosesc Casele egale, dar cel mai corect este cel al caselor inegale, n special sistemul Placidus. El tine cont de ora si minutul nasterii, de longitudinea si latitudinea locului nasterii, precum si de momentul din an, deci de declinatia si ascensia dreapta a planetei. De fapt acesta este cel mai des folosit. Figura alaturata da un astfel de exemplu. INCLUDEPICTURE "Application%20Data/Microsoft/Word/fidelia2_files/casele.gif" \* MERGEFORMATINET  Clasificarea Caselor dupa domenii: a) personale: I, V, IX indica evolutia personalitatii; b) materiale: II, VI, X modul de evolutie n domeniul material si profesional; c) sociale: III, VII, XI indica relatiile cu cei apropiati; d) spirituale: IV, VIII, XII indica relatia cu fenomenele subtile ale evolutiei spirituale Clasificarea Caselor dupa pozitii: a) unghiulare: I, IV, VII, X indica dinamism, actiune, curaj, lider; b) succesoare: II, V, VIII, XI stabilitate, constanta, ncapatnare; c) cadente: III, VI, IX, XII oscilatie, dualism, superficialitate. Semnificatiile Caselor: Casa I ne vorbeste de personalitate, caracter, temperament; Casa II bunurile materiale dobndite prin munca, speculatii dar si prin mosteniri, despre talentele nativului; Casa III comunicarea, intelectul, studiile si calatoriile; Casa IV familia, parintele de acelasi sex, finalul vietii; Casa V creatia, educatia, copiii, relatiile sentimentale, amantii; Casa VI sanatatea, relatiile cu colegii si subalternii, locul de munca; Casa VII casa casatoriei, a asociatilor; Casa VIII casa mortii si a renasterii, transformarilor, ocultismului, sexului; Casa IX filosofia, religia, justitia; Casa X ierarhiile sociale, functiile, aspiratiile sociale, parintele de sex opus; Casa XI prietenii, protectorii, popularitatea; Casa XII probele, karma, deceptiile, crizele psihice. Se observa ca de fapt Casele sunt n strnsa legatura cu semnele zodiacale, n acest fel fiecarei Case i corespunde un semn zodiacal n ordinea normala, ncepnd cu Casa I ce are corespondent Berbecul si terminnd cu Casa XII ce are corespondent Pestii. De fapt si guvernatorii Caselor (planetele) sunt aceleasi ca la semnele zodiacale. Ascendentul.Ascendentul are o deosebita importanta. Daca la o tema natala pentru o entitate masculina conteaza foarte mult Soarele, la o tema natala pentru o entitate feminina are o deosebita importanta Luna, Ascendentul are importanta pentru toata lumea, indiferent de sex. De altfel de multe ori Ascendentul este mai important dect zodia de nastere (pozitia Soarelui n momentul nasterii).Ascendentul are o deosebita importanta si n aspectul fizic al persoanei respective. Cu un spirit de observatie mai bun si dupa mai multa experienta, un astrolog poate sa identifice cu destul de mare exactitate Ascendentul zodiacal al persoanei din fata sa, mai ales n cazurile cnd subiectul nu-si cunoaste ora nasterii. Sa vedem cum si pune Ascendentul amprenta pe aspectul fizic al unei persoane. Evident, mai pot interveni si alte aspecte care sa influenteze aceasta, dar Ascendentul este cel care da nota cea mai importanta. Ascendentul n: Berbec se remarca n special printr-o usoara tendinta spre calvitie. nfatisare de obicei robusta, hotarta, ambitioasa. Taur statura impunatoare, gt puternic, privire patrunzatoare, voce placuta. Gemeni de obicei mic de statura, mai subtir (pirpirii), ochi vioi, plini de istetime, care parca nu stau prea bine n cap. Rac de obicei au un cap rotund, tendinte vizibile spre ngrasare, lenes, grasut si greoi. Femeile pot sa aiba si un asa-zis mers de rata, adica n timpul mersul si tin vrfurile picioarelor mai departate. Leu par des si puternic, asemeni coamei unui leu, cu pieptul n fata, de obicei i place sa poarte podoabe. Fecioara Trup subtire, de obicei nalti, calmi, firi ascunse. Balanta fata binevoitoare, luminoasa chiar, gura bine conturata, dantura frumoasa. Scorpion aici ntlnim doua feluri, unul discret si gnditor, de obicei se remarca prin faptul ca este retras iar celalalt are ochii ceva mai oblici, tip lama, privire sireata, nasul ascutit sau cel putin iese n evidenta. Sagetator si aici avem doua tipuri: daca este blond este n general o figura mai stearsa dar cu trasaturi frumoase, iar daca este brunet, este de o frumusete exceptionala, asemenea unei papusi finute cu ochi negri. Capricorn trup mic, ten ceva mai negricios, de obicei are si ochi negri cu o privire mai rautacioasa. Varsator de obicei sunt nalti, frumosi, cu ochi expresivi si confirmarea vine daca sunt si vorbareti. Pesti oameni calmi, melancolici, duplicitari. Daca au ochi albastri, sunt acei ochi aposi, tulburi. ASTRO-PROVERBE PENTRU ZODIACUL EUROPEAN INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_imago/spacer.gif" \* MERGEFORMATINET   INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/berbec.gif" \* MERGEFORMATINET  Ce-i in gusa, si-n capusa. Bate fierul ct e cald. Graba strica treaba. Omu' ncapatnat, n-asculta de nici un sfat.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/taur.gif" \* MERGEFORMATINET  Ochii vad, inima cere... Mai bine sa-ntreaca dect sa n-ajunga. Lacomia strica omenia. Frate-frate, dar brnza e pe bani.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/gemeni.gif" \* MERGEFORMATINET  Ai carte, ai parte. Cnd de multe te apuci, mai pe toate le ncurci. Vorba multa, saracia omului. Trestia care se-ndoaie, vntul n-o rupe.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/rac.gif" \* MERGEFORMATINET  Fiecare pasare si iubeste cuibul. Fie pinea ct de rea, tot mai buna-n tara mea. Sngele apa nu se face. Orice cioara-si vede puiul frumos.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/leu.gif" \* MERGEFORMATINET  Omul de onoare, doar o vorba are. Vulturul nu vneaza muste. Obrazul subtire cu cheltuiala se tine. Lauda de sine nu miroase-a bine.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/fecioara.gif" \* MERGEFORMATINET  Omul harnic, muncitor, de pine nu duce dor. Nu poti fi si cu varza unsa si cu slanina-n pod. Nu te baga unde nu-ti fierbe oala. Fiecare pasare pe limba ei piere.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/balanta.gif" \* MERGEFORMATINET  Tonul face muzica. O cautatura dulce, tot la dragoste te duce. Haina face pe om. Mai bine varza acra cu-nvoiala, decat zahar dulce cu crteala.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/scorpion.gif" \* MERGEFORMATINET  Scopul scuza mijloacele. Sa nu stie stnga ce face dreapta. Cine are ochi pizmasi, chiar lui nsusi i-e vrajmas. Cine rde la urma, rde mai bine.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/sagetator.gif" \* MERGEFORMATINET  Calatorului i sade bine cu drumul. Unde-i lege, nu-i tocmeala. Nu-i cum gndeste omul, ci e cum vrea Domnul. Cugetul bun e cea mai moale perna.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/capricorn.gif" \* MERGEFORMATINET  Cu rabdarea, treci marea. Sfoara pusa-n trei, nu se rupe degraba. Cine n-are batrni, sa-i cumpere! Clopotul, de ce-i mai sus, de-aia suna mai dulce.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/varsator.gif" \* MERGEFORMATINET  Prietenul la nevoie se cunoaste. Un prieten bun face mai mult dect o punga de galbeni. Libertatea e mai de pret dect tot aurul din lume. Pasarea n colivie nu se bucura, si de e vie.  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs/pesti.gif" \* MERGEFORMATINET  Iubirea trece prin apa, nu-i e frica ca se-neaca. Rabda suflete ct poti, nu-ti da taina catre toti. Usa deschisa, pe oricine primeste. Cu doi pepeni ntr-o mna e cam greu.  Zodiacul chinezesc  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_caine/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/caine.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_mistret/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/mistret.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_sobolan/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/sobolan.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_bivol/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/bivol.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_cocos/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/cocos.gif" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_imago/chinezesc.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_tigru/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/tigru.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_maimuta/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/maimuta.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_iepure/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/iepure.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_capra/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/capra.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_cal/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/cal.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_sarpe/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/sarpe.gif" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_dragon/index.php" \t "_top"  INCLUDEPICTURE "http://www.eastrolog.ro/_signs-china/dragon.gif" \* MERGEFORMATINET  Sobolan19121924193619481960197219841996Bivol19131925193719491961197319851997Tigru19141926193819501962197419861998Iepure19151927193919511963197519871999Dragon19161928194019521964197619882000Sarpe19171929194119531965197719892001Cal19181930194219541966197819902002Capra19191931194319551967197919912003Maimuta19201932194419561968198019922004Cocos19211933194519571969198119932005Caine19221934194619581970198219942006Porc19231935194719591971198319952007 CINE Numele chinezesc: Gou Anotimpul: toamna Luna: octombrie Cainele este prin excelenta un prieten de nadejde. Este loial si devotat, blnd si ntelegator. Filozofia de viata a Cainelui este materialista si se bazeaza pe un deosebit simt etic. Are un fler deosebit, iar cnd vede o nedreptate se zbrleste tot. Este foarte ndrjit mpotriva necinstei si a asupririi. Nu e bine sa te pui cu el, miznd pe proverbul "Cainele care latra, nu musca", pentru ca nu e valabil si la el: pe ct de tunator latra, pe att de amarnic musca. Daca ai reusit sa i cuceresti inima, Cainele ti va deveni un prieten de nadejde. i place sa se miste n aer liber, n afara aglomerarilor urbane. Seara, nimic nu-i face mai mare placere dect sa stea lnga focul din camin, cu o carte n brate. Filozof si realist, Cainele nu-si imagineaza ca poate schimba lumea. Pentru a se feri de dezamagiri, si alege cu grija prietenii, dupa ce i-a verificat cu atentie. n cercul lui nchis, n care domneste afectiunea, Cainele este n sfrsit el nsusi: un tovaras excentric si haios. MISTREb Numele chinezesc: Zhu Anotimpul: toamna Luna: noiembrie Mistretul este cinstit si demn, hotart si responsabil, adept al dictonului "grabeste-te ncet". Nu suporta minciuna, ipocrizia si smecheria. Are o constiinta foarte sensibila, care l mustra ndelung daca are impresia ca a facut ceva rau. Este generos si saritor cu cei apropiati, din familie si din cercul de prieteni. Uneori chiar exagereaza cu generozitatea, pentru ca nu stie sa refuze si multi sunt tentati sa-l ia de fraier si sa profite de el. Mistretul este, nsa, teribil de hotart sa nu se abata de la principiile sale. Daca nu reuseste n ceea ce si-a propus, si rumega nfrngerea n solitudine si nu da vina pe nimeni pentru greselile lui. Ori de cte ori se isca un conflict, Mistretul se retrage prudent n vizuina lui, asteptnd sa se linisteasca apele. Uneori i se va reprosa ca "da bir cu fugitii" n loc sa lupte, dar el pur si simplu nu suporta tonul ridicat, certurile si intrigile pentru putere. Pe de alta parte, daca este ncoltit si nu are alta scapare, se transforma ntr-un adversar violent si foarte periculos. Cu toate ca, din anumite puncte de vedere, Mistretul pare un tip blnd si asezat, are o mare pofta de viata si de aventura. n adncul sufletului, si doreste sa traiasca intens si sa experimenteze toate placerile vietii. Este un senzual, un expert n dragoste - mai ales n cea fizica. Singurul risc este sa se rataceasca pe caile poftei carnale. ^OBOLAN Numele chinezesc: Shu Anotimpul: iarna Luna: decembrie Sobolanul stie sa se bucure de placerile vietii. Este mare amator de mncaruri rafinate si cunoscator al vinurilor bune. E curios din fire, n legatura cu orice subiect, si simte repede cnd e rost de un cstig: un adevarat oportunist. Are o imaginatie bogata, care l ndeamna sa iasa din rutina zilnica punnd la cale tot felul de mici surprize spre bucuria prietenilor. Familia si mai ales copiii Sobolanului sunt ncntati de dragostea sa ocrotitoare, de devotamentul total fata de familie, ce se manifesta de ndata ce iese din casa. Este fidel n dragoste si devotat prietenilor. De obicei, Sobolanul are prieteni destul de putini, pentru ca i alege cu multa grija. Are o abilitate nnascuta de a-i manipula pe cei din jur fara scrupule si fara sa se simta vreo clipa vinovat. Nencrezator din fire, Sobolanul este secretos n ceea ce priveste viata sa personala. Este hipersensibil si nu suporta sa fie luat peste picior sau sa i se faca reprosuri. Daca se simte amenintat ct de putin, devine imediat agresiv si ataca primul. BIVOL Numele chinezesc: Niu Anotimpul: iarna Luna: ianuarie Bivolul este adeptul proverbului "graba strica treaba". Trece prin viata cu hotarre si bun-simt. Iubeste natura si munca n aer liber. Respecta traditiile, e un om "asezat", care cauta locurile linistite. Te poti baza pe stabilitatea Bivolului, ca si pe forta sa interioara. Este umanitar, loial, cinstit, credincios si integru. Nimic nu l face sa dea napoi o data ce a luat o decizie, si nu renunta la cuvntul dat, mergnd pna la ncapatnare prosteasca. De regula, Bivolul si ascunde sentimentele, mai ales cnd este ndragostit, de teama sa nu fie respins. Nu i este frica de singuratate si prefera sa-si petreaca serile ntr-o casuta linistita, la tara, dect ntr-o cafenea plina de agitatie. Cei care l ranesc, ca si cei apropiati, trebuie sa fie atenti: poarta pica multa vreme - chiar prea multa - si niciodata nu uita un nume sau un chip. ntotdeauna se razbuna, chiar peste ani si ani. Un lucru e clar: nu stie sa piarda si nu suporta esecul. TIGRU Numele chinezesc: Hu Anotimpul: iarna Luna: februarie Tigrul are o nestavilita pofta de viata si nu-i lipsesc mijloacele pentru a-si face parte. Averile l lasa rece, dar se da n vnt dupa aventuri care i pun puterile la ncercare. Nimic nu i poate sta n cale, nici situatiile neprevazute, nici pericolul. Tigrul ia hotarri n functie de impulsul de moment, ascultnd mai mult glasul inimii dect pe cel al ratiunii. Entuziasmul sau nenfricat i mobilizeaza pe cei din jur. Oamenii sunt gata sa-l urmeze pna la capatul pamntului, numai ca sa fie partasi parte la visurile si proiectele lui ambitioase, prin care urmareste n primul rnd sa evadeze din monotonia vietii de zi cu zi. Ii place sa fie ascultat fara crcnire. Cei care ndraznesc sa-i conteste autoritatea ar face bine sa se pazeasca: risca sa ncaseze zgrieturi urte. Aventurier neobosit, Tigrul si construieste viata din ntmplarile si ocaziile care i se ivesc, profitnd de fiecare sansa cu o ndrazneala aproape inconstienta. Din acest motiv, este imprevizibil si nu prea reuseste sa i faca pe cei din jur sa se simta n siguranta. IEPURE Numele chinezesc: Tu Anotimpul: primavara Luna: martie Iepurele este un personaj plin de viata dar "asezat", calm si realist. si foloseste inteligenta pentru a-si crea un adapost dupa gustul lui, unde se izoleaza de tot ce nu suporta: dezordine, certuri, indiscretii, angoasa, zarva si ura. De aici si principalul lui defect: tendinta de a fugi la adapost de ndata ce apare un conflict. Este diplomat n societate: extrem de curtenitor si de o eleganta ce i farmeca pe cei din jur. Stie sa asculte, iar ceilalti sunt gata sa i mpartaseasca secretele lor. Totusi, Iepurele considera ca fiecare trebuie sa-si rezolve singur problemele, si nu se amesteca n treburile celorlalti dect daca nu are ncotro. Sub blana moale si matasoasa a Iepurelui se ascunde o persoana calma, hotarta, care poate iesi din orice situatie. Efuziunile sentimentale si emotiile tumultoase l stingheresc. n situatii de criza, Iepurele adopta o atitudine logica si destul de detasata, care poate lasa impresia ca este indiferent sau cinic. De fapt, aspiratia Iepurelui pentru liniste si pace este mai presus de toate. Ceea ce-si doreste este tihna unui loc care i va tulbura cel mai putin lumea interioara: dupa reflectii ndelungate, si poate construi universul care i se potriveste cel mai bine. Estet si erudit, i place sa se adnceasca n lecturi si sa petreaca serile n fata focului, n compania celor apropiati. DRAGON Numele chinezesc: Long Anotimpul: primavara Luna: aprilie Dragonul e nascut pentru a fi stapn absolut, stralucitor si exceptional. Ca si aprigul Dragon mitic, este un razboinic nnascut, lasa pamntul prjolit n urma si nflacareaza inimile n calea lui. Dragonul este un mare comandant, la bine si la greu. Trebuie sa fie respectat atunci cnd vorbeste, admirat cnd actioneaza si ascultat cnd comanda. O energie impetuoasa i anima fiece actiune: este gata sa accepte orice provocare, sa lupte pentru putere si sa doboare toate obstacolele care i ies n cale. Daca se ntmpla sa dea gres, nu va recunoaste niciodata ca a fost nvins. Dragonul este foarte exigent cu ceilalti, dar destul de ngaduitor cu sine. Rar vezi un Dragon sa-si recunoasca greselile... Este plin de el si considera ca i se cuvine tot ce este mai bun. n plus, este un caz clasic de narcisism. Inteligent, lucid si clarvazator, Dragonul bate cu pumnul n masa atunci cnd interlocutorul nu-i mpartaseste punctul de vedere. Pentru Dragon, viata este o mare aventura. Nu ntelege si nu suporta cnd cei din jurul sau nu au ambitie. ^ARPE Numele chinezesc: She Anotimpul: primavara Luna: mai Sarpele este un maestru cuceritor de inimi. Asa cum a ncntat-o pe Eva din vechime, tot asa reuseste sa-i faca pe cei din jur sa-si piarda capul. Rafinat, amuzant si seducator, Sarpele straluceste n societate cu inteligenta si spiritul sau. ntelepciunea Sarpelui este proverbiala, iar filozofia lui de viata este aparte. Intuitiv si lucid n toate situatiile, devine rezervat n conversatii. Prefera sa taca mai tot timpul si sa-si tina gndurile pentru el. Totusi, daca se abordeaza un subiect abstract, nu ezita sa se exprime, uimindu-si si seducndu-si audienta cu cunostintele sale. Este capabil sa rezolve n cteva ore ceea ce altora le-ar lua zile ntregi. Cnd se apuca de treaba, Sarpele este teribil de eficient - mai ales cnd lucreaza singur si n propriul sau ritm, asa cum i place. Se misca mai repede dect ceilalti, pentru ca stie cum sa se strecoare printre si peste obstacole, ca un... sarpe n iarba. Daca n-ar fi si veninos, Sarpele n-ar mai fi Sarpe adevarat. si ataca inamicii cu comentarii muscatoare si nu i lasa n pace pna nu si-a satisfacut setea de razbunare. E un dusman de temut, asa ca e mult mai bine sa te straduiesti sa ti-l faci prieten... CAL Numele chinezesc: Ma Anotimpul: vara Luna: iunie Pentru chinezi, Calul este simbolul fericirii supreme. Aceasta zodie este nzestrata cu vivacitatea, loialitatea si eleganta unui animal de rasa, dar si cu o nerabdare copilareasca. Calul se simte n largul sau n nalta societate si este un partener de conversatii foarte placut si elegant. Inteligenta si gndirea sa limpede i conving cu usurinta pe interlocutori de temeinicia punctelor lui de vedere. Dar un bun vorbitor este rareori un om de actiune, si acest defect l urmareste peste tot. Ceea ce l mpiedica pe Cal sa actioneze este teama de esec, pentru ca niciodata nu scapa nevatamat dintr-o aventura. Pe de alta parte, daca este vorba de un domeniu cunoscut si stie ca are un sprijin pe care poate conta, se avnta fara ezitare. Spiritul dinamic al Calului nu se domoleste niciodata. Nu-i place sa piarda timpul sau sa leneveasca, dar nici planurile pe termen lung nu-l atrag, pentru ca si pierde repede motivatia. n general, nu prea are ncredere n sine. CAPRA Numele chinezesc: Yang Anotimpul: vara Luna: iulie Capra este un suflet de artist, o fire blnda si pasnica. Are gusturi rafinate si se viseaza nconjurata de matasuri si covoare scumpe. Rar vezi o Capra trudind: mnca o plictiseste sau chiar o agaseaza. n schimb, i place tare mult sa trndaveasca si ar fi grozav daca ar avea pe cineva care sa-i poarte de grija. Viseaza sa traiasca sub protectia unui Mecena extravagant, care sa-i creeze toate conditiile pentru a-si manifesta plenar talentele, fara a-i impune vreo restrictie materiala. Capra este ndemnatica si i place sa lucreze cu minile - daca e vorba de arta; dar si pierde brusc interesul daca trebuie sa deretice prin casa. Chiar si micile treburi cotidiene sunt o corvoada pentru ea. Nu-si doreste dect sa gaseasca persoana potrivita care sa rezolve toate aceste "amanunte enervante" si sa ia deciziile necesare, dar care sa stie, de asemenea, sa o flateze si sa-i ofere n fiecare zi o pasune verde, matasoasa. Universul imaginar al Caprei, n care totul nu este dect "lux, frumusete, tihna si voluptate", este foarte departe de realitate. Cnd revine pe Pamnt, cade ntr-un pesimism negru si devine foarte ncapatnata, capricioasa si posaca. MAIMUbA Numele chinezesc: Hou Anotimpul: vara Luna: august Maimuta este cel mai inteligent dintre toate animalele zodiacului chinezesc. Are o capacitate deosebita de a iesi din orice ncurcatura cu fata curata, teafar si nevatamat, facnd apel la siretenie, intrigi rafinate si feste abile. Maimuta se simte n largul sau n public, la petreceri simandicoase. Este un personaj sarmant, surprinzator, capabil sa ntretina atmosfera cu figurile pe care le face si cu povestile sale nostime si irezistibile. i place sa ironizeze totul si pe toti din jur, dar stie si sa se auto-persifleze, cu o luciditate uimitoare. Pe scena vietii, Maimuta joaca rolul "pesimistului fericit". Se adapteaza rapid la orice situatie, dnd dovada de multa abilitate. Daca trebuie sa dea piept cu un adversar puternic, Maimuta recurge la servilism si linguseala, ca sa-l duca de nas. Este nentrecuta n arta manipularii si reuseste cu usurinta sa adoarma suspiciunile celor din jur, jucnd teatru cu multa naturalete. Lacrimile de crocodil si minciunile nerusinate fac parte din arsenalul ei zilnic. Daca este demascata, Maimuta are bunul simt de a-si recunoaste greselile si, pna la urma, obtine iertarea celorlalti. Maimuta este foarte jucausa si nestatornica. Sare din creanga n creanga, de la o problema la alta, cu o instabilitate copilareasca. Nu sta locului si nu se poate dedica mult timp unei activitati. La cel mai mic semn de plictiseala, se avnta spre alt copac. Dar n spatele maimutarelilor sale se ascunde un ntelept. COCO^ Numele chinezesc: Ji Anotimpul: toamna Luna: septembrie n traditia chineza, creasta rosie a Cocosului alunga spiritele rele. Stiindu-se aparat, Cocosul nu ezita sa se faleasca n public, uneori chiar cu ostentatie. Este ahtiat dupa onoruri si medalii si i place sa i se recunoasca talentele la justa lor valoare si sa fie felicitat n orice mprejurare. Daca se gaseste cineva care sa-l critice, sare imediat la atac cu ghearele, pentru ca nu suporta sa fie criticat. Principala calitate a Cocosului este sinceritatea. ntotdeauna spune ceea ce gndeste, chiar cu riscul de a-i rani pe cei apropiati. Cu toate acestea, nu-si dezvaluie niciodata adevaratele sentimente, pentru ca tine foarte mult la propria intimitate si nu suporta sa se amestece cineva n treburile lui. n public este un adevarat Cocos: "defileaza" pe strada, spilcuit si extravagant, curios n toate cele. Este un vorbitor abil, caruia i place sa fie n centrul atentiei. Pentru el, aparentele sunt mai importante dect ceea ce ascunde dincolo de ele. Pentru un Cocos, cel mai rau este sa nu fie bagat n seama: l deprima, pur si simplu. i face mare placere sa petreaca ore ntregi n fata oglinzii, admirndu-si penajul colorat si elegant. De multe ori, nsa, nu vede padurea din cauza copacilor: n perfectionismul lui, acorda prea multa importanta amanuntelor si pierde din vedere tocmai esentialul. Cocosul este un prieten loial si curajos. Sare fara ezitare n apararea celor apropiati, chiar daca batalia pare pierduta de la nceput. Are un respect nnascut pentru tot ce nseamna legi si reguli, pe care nu concepe sa le ncalce, orice s-ar ntmpla. Mai mult, este un adevarat conformist. Zodiacul Arboricol  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/mar.jpg" \* MERGEFORMATINET MRUL 23Decembrie -1Ianuarie 25Iunie -4Iulie Mrul simbolizeaz Dragostea. El este o aparitie plpnd, dar cu mult farmec, atrgtor si cu o figur plcut. Reprezint genul care flirteaz cu plcere, aventuros, sensibil si ntotdeauna ndrgostit. Doreste s iubeasc si s fie iubit. Ca partener este fidel, tandru si foarte generos. Are inclinatii spre stiint, si i place s triasc n prezent, pe ansamblu fiind un filozof preocupat dar cu imaginatie.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/brad.jpg" \* MERGEFORMATINET BRADUL 2Ianuarie -11Ianuarie 5Iulie -14Iulie Bradul simbolizeaz Misterul. Nativii din acest semn au un extraordinar gust, care se manifest n toate actiunile lor. Se poart demn, sofisticat si iubeste tot ceea ce este frumos. Modul de manifestare poate fi uneori cam iritant, deoarece este o persoan posac, ncptnat, cu tendint spre egoism dar atent cu cei la care tine. Este mai degrab modest, dar are ambitii foarte mari, pe care are sansa s si le realizeze pentru c are talent si pune suflet n ceea ce face. Ca amant este vesnic nemultumit. Cunoaste multi oameni, unii dintre ei sunt prieteni, dar si multi altii i sunt dusmani. Este un partener pe care te poti baza.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/ulm.jpg" \* MERGEFORMATINET ULMUL 12 Ianuarie - 24 Ianuarie 15 Iulie - 25 Iulie Ulmul simbolizeaza Mintea nobil. Reprezint o persoan cu o nftisare plcut, care se mbrac cu gust si are dorinte rezonabile. Desi este agreabil are tendinta de a nu ierta greselile celorlalti. n relatiile cu anturajul i place s conduc si nu s se supun. Este un partener de ncredere si loial, care prefer s hotrasc pentru altii. n ciuda acestor "asperitti" este o minte nobil, generoas, cu un pronuntat simt al umorului si care judec lucrurile la modul practic.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/chiparos.jpg" \* MERGEFORMATINET CHIPAROSUL 25Ianuarie-3Februarie 26Iunie-4Iulie Chiparosul simbolizeaz Credinta. Ca si copacul, individul nscut sub acest semn este puternic, bine fcut, adaptabil. De felul lui multumit, acceptnd viata asa cum este, privind lucrurile cu optimist, spernd c ntr-o zi va veni si rndul lui si atunci i vor fi recunoscute meritele si va avea si banii pe care si-i doreste. Detest s fie singur, este un amant pasionat care nu poate fi usor satisfcut. Cnd se implic ntr-o relatie este credincios, dar si impulsiv, nesupus, pedant si cam neglijent.   INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/plop.jpg" \* MERGEFORMATINET PLOPUL 4 Februarie - 8 Februarie 1 Mai - 14 Mai 5 August - 13 August Plopul simbolizeaz Incertitudinea. Are aparitii foarte "decorative" si de aceea are nevoie s fie nconjurat de oamenii plcuti si de bun-credint. Nu are ncredere n propriile forte si devine curajos numai atunci cnd este nevoie. n societate este foarte pretentios, deseori singur, reuseste s strneasc animozitati. Este o fire artistic, dar cu toate acestea un bun organizator, nclinat s abordeze viata la modul filozofic. n orice situatie este demn de ncredere iar n relatiile personale foarte serios.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/pin.jpg" \* MERGEFORMATINET PINUL 19 Februarie - 28 Februarie 24 August - 2 Septembrie Pinul simbolizeaz Rafinamentul. i plac companiile agreabile si stie cum s fac viata mai plcut. Reprezint o persoan foarte activ, care se comport cu mult naturalete, fiind o companie cautat si pentru firea prietenoas pe care o are. Ca fizic este foarte robust. Se ndrgosteste usor dar pasiunea se stinge repede. Cunoaste multe dezamgiri pn cnd si gseste idealul. Este demn de ncredere pentru partenerii si si posed mult simt practic.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/salcie.jpg" \* MERGEFORMATINET SALCIA 1Martie -1oMartie 5Septembrie -12Septembrie Salcia plngtoare simbolizeaz Melancolia. La prima vedere se prezint ca un tip frumos dar plin de melancolie, atrgtor, cu o atitudine usor afectat. Iubeste tot ceea ce este frumos si plin de gust, i plac calatoriile si viseaz s fac nconjurul lumii. Mereu agitat, capricios dar cinstit, este un om care are n permanent ceva de revendicat. Foarte intuitiv, este totusi un partener usor influentabil alturi de care este foarte greu s triesti. De aceea va avea mult de suferit din dragoste, dar uneori gseste un o fiint salvatoare.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/stejar.jpg" \* MERGEFORMATINET STEJARUL 21martie Stejarul simbolizeaz Curajul. Cnd spui stejar te gndesti deja la o persoan cu o natur robust, curajoas, puternic, intransigent. Este un om independent dar sensibil, cruia nu-i plac schimbrile, cu picioarele bine nfipte n pmnt, ntr-un cuvnt un om de actiune.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/alun.jpg" \* MERGEFORMATINET ALUNUL 22Martie -31Martie 24Septembrie -3Octombrie Alunul simbolizeaz Magia. Un personaj fermecator, nerevendicativ, foarte ntelegtor, care stie cum s fac impresie. Deseori este implicat n lupte pentru cauze sociale. Este cunoscut de toti, foarte popular. n dragoste se comport ca un amant capricios, cu toane dar cinstit. Pe plan profesional poate fi un partener tolerant, cu un simt nnscut al drepttii.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/scorus.jpg" \* MERGEFORMATINET SCORUSUL 1 Aprilie - 10 Aprilie 4 Octombrie - 13 Octombrie Scorusul simbolizeaz Sensibilitatea. Plin de farmec, agreabil si nzestrat. Desi i place s atrag atentia nu-si arog aere de vedet si este lipsit de egoism. Este un om care iubeste viata, neobosit, aflat n permanent miscare. Viata lui este plin de complicatii, pe care de cele mai multe ori si le creaz singur, n egal msur dependent si independent, cu bun gust, un adevrat artist, pasional, un bun companion, dar care din pcate nu stie s ierte.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/artar.jpg" \* MERGEFORMATINET ARbARUL 11 Aprilie - 20 Aprilie 14 Octombrie - 23 Octombrie Artarul simbolizeaz Inteligenta. Este simbolul unei persoane neobisnuite, plin de imaginatie si original, dar n acelasi timp timid si rezervat. Vrea s-i impresioneze pe cei din jur, ambitios, mndru, ncreztor n sine nsusi si dornic de noi experiente. Sufer de multe complexe si se comport uneori nervos. Dotat cu o memorie excelenta, reuseste s nvete cu usurint. Viata lui amoroasa este plin de complicatii.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/nuc.jpg" \* MERGEFORMATINET NUCUL 21Aprilie -30Aprilie Nucul simbolizeaz Visul. Ai putea spune despre el ca este un stlp al drepttii: intransigent, ciudat si plin de contraste, deseori egoist, agresiv, nobil, cu orizonturi largi, cu reactii neasteptate. Reactioneaz spontan, are ambitii nelimitate, inflexibil, nu cunoaste ce este acela compromisul sub nici o form, un strateg ingenios. n relatiile sentimentale este un partener dificil si total neobisnuit, nu ntotdeauna plcut dar cel mai adesea admirat, foarte gelos si pasional.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/castan.jpg" \* MERGEFORMATINET CASTANUL 15 Mai - 24 Mai 12 Noiembrie - 21 Noiembrie Castanul simbolizeaz Cinstea. Apare ca o frumusete neobisnuit, dar nu urmreste s-i impresioneze pe cei din jur. Are un simt al drepttii bine dezvoltat, vivace, interesat de tot ceea ce este nou. S-a nscut diplomat, dar din pcate este usor iritabil si sensibil n compania celorlalti. Are deseori momente cnd se ndoieste de propria persoan si n ciuda acestei lipse de ncredere n sine nsusi, afiseaz aere de superioritate. Se simte nenteles n dragoste si are dificultti n gsirea unui partener.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/frasin.jpg" \* MERGEFORMATINET FRASINUL 25 Mai - 3 Iunie 22 Noiembrie - 1 Decembrie Frasinul simbolizeaz Ambitia. Un individ neobisnuit de atrgtor, vivace, impulsiv, revendicativ, cruia nu-i pas de critici, ambitios dar si inteligent si mai ales, talentat. i place s se joace cu norocul iar uneori este cam egoist. Important este c se tine de cuvnt. n dragoste este un amant prudent si credincios, care se conduce mai mult dup inim, dar ia relatia la modul cel mai serios.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/carpen.jpg" \* MERGEFORMATINET CARPENUL 4 Iunie - 13 Iunie 2 Decembrie - 11 Decembrie Carpenul simbolizeaz Bunul gust. Este considerat de ceilalti o frumusete rece, care acord prea mult atentie felului n care arat. E adevrat, are bun gust si stie cum s fac viata ct mai confortabil cu putint. Lipsit de egoism, nclinat spre o viata rezonabil si disciplinat, si doreste s gseasc un partener plin de bunvoint si care s-i recunoasc meritele. Viseaz la o iubire neobisnuit si rareori este fericit. Din pcate sau din fericire pentru el nu are ncredere n cei mai multi oameni. Ezit mult atunci cnd ia decizii si nu este sigur niciodata c deciziile pe care le ia sunt cele mai corecte. n munca pe care o face este foarte constiincios.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/smochin.jpg" \* MERGEFORMATINET SMOCHINUL 14 Iunie - 23 Iunie 12 Decembrie - 21 Decembrie Smochinul simbolizeaz Sentimentul ca traire. Ca prezent este foarte puternic, cam slbatic, genul de om independent care nu suport s fie contrazis. Iubeste viata, pur si simplu i place s triasc nconjurat de familie, copiii si animalele. Pe plan sentimental i cam place s zboare din floare n floare. Este dotat cu simtul umorului, si desi posed din plin talent practic si inteligent, prefer mai degrab s leneveasc.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/mesteacan.jpg" \* MERGEFORMATINET MESTEACNUL 24 Iunie Mesteacnul simbolizeaz Inspiratia. Este un tip vivace, atrgtor, elegant, prietenos, cu pretentii modeste, cruia nu-i plac excesele de nici un fel si detest vulgarittile. Iubeste viata n natur si n liniste, avnd putine ambitii. Pe plan afectiv nu este foarte pasionat, dar are imaginatie, stiind s creeze o atmosfer de calm si multumire.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/maslin.jpg" \* MERGEFORMATINET MSLINUL 23 Decembrie Maslinul simbolizeaz ntelepciunea. Este un om care iubeste soarele, cald si tandru, rezonabil, echilibrat, care evit violenta sau agresiunea. De asemenea, este foarte tolerant, mereu bine dispus, calm, cu un simt al dreptatii foarte dezvoltat. Afectiv este genul de partener sensibil, cam afectat, fr a fi gelos. i place s citeasc si s se afle n compania oamenilor sofisticati.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/fag.jpg" \* MERGEFORMATINET FAGUL 22Decembrie Fagul simbolizeaz Creatia. Are gusturi bune si acord mult atentie felului n care arat. Este o persoan materialist, care stie s si organizeze bine viata si cariera. Este ajutat si de spiritul lui econom. Stie s-i conduc bine pe ceilalti, nu risc inutil si are pretentii rezonabile. Ca partener de viat este dac se poate spune "splendid", pasionat de pstrarea siluetei (diete, sport, etc.).  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/curmal.jpg" \* MERGEFORMATINET CURMALUL 9Februarie - 18Februarie 14August -23August Curmalul simbolizeaz optimismul. Caracterizeaza in primul rand un nativ foarte bine reprezentat din punct de vedere fizic, frumos dar lipsit de eleganta. Isi doreste sa se afle mereu in centrul atentiei tuturor si nu gusta glumele care se fac pe seama lui. Se adapteaza la orice situatie dand dovada de flexibilitate dar ceea ce urmareste sa obtina este puterea, luxul si confortul personal. Este orgolios, ambitios si de un optimism fara limite. Din aceasta cauza isi asuma in mod inconstient riscuri care il situeaza in situatii limita si din care reuseste sa iasa datorita talentului sau. Chiar daca incearca sa pastreze aparenta unui om rece este usor influentabil, dedicandu-se unor cauze pierdute. In ciuda acestor mici defecte este inteligent, cultivat, capabil sa ia decizii in cel mai scurt timp. In dragoste da dovada de sensibilitate, tandrete, romantism, acordandu-i partenerei o atentie speciala prin satisfacerea oricarui capriciu. Este barbatul care se ataseaza de cineva pentru totdeauna. Din punct de vedere profesional este posibil sa aiba o viata foarte agitata.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/arboricol/tei.jpg" \* MERGEFORMATINET TEIUL 11Martie -20Martie 13Septembrie -22Septembrie Teiul simbolizeaza Bunastarea. Teiul reprezinta un nativ fermecator, frumos, in stare sa cucereasca pe oricine cu optimismul si minciunile sale. Iubeste siguranta si confortul si de aceea va face toate eforturile pentru a le obtine. Viata sa va fi un lung sir de succese si de esecuri si acest lucru se datoreaza iluziilor pe care si le face singur. Este o prezenta agreabila dar nu se poate conta pe el. Conservator, traditionalist, dar in acelasi timp plin de contradictii, nu se poate spune despre el ca este o persoana usor de inteles. Are nevoie de complimente pentru a-si recapata increderea in fortele proprii. Desi este foarte inteligent ii lipseste capacitatea de a lua decizii rationale. Perfectionist pana la cele mai mici amanunte va avea nevoie de un partener care sa fie cel putin la fel de curat si ordonat ca si el. ZODIACUL AZTEC  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/crocodilul.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/sarpele.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/ploaia.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/moartea.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/vantul.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/casa.jpg" \* MERGEFORMATINET   INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/cremenea.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/iepurele.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/vulturul.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/floarea.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/maimuta.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/aztec/medii/leopardul.jpg" \* MERGEFORMATINET   CIPACTLI - CROCODILUL Culoarea norocoasa: Verde deschis  Zilele ZodieiIanuarie 4, 16, 28 Februarie 2, 14, 26 Martie 10, 22 Aprilie 3, 15, 27 Mai 9, 21 Iunie 2, 14, 26 Iulie 8, 20 August 1, 13, 25 Septembrie 6, 18, 30 Octombrie 12, 24 Noiembrie 5, 17, 29 Decembrie 11, 23  Pentru toate popoarele din Mexicul antic, mama noastra pamantul s-a nascut dintr-un crocodil care traia in valurile de la inceputul lumii. Ca divinitate, Crocodilul este in primul rand zeul agriculturii, reprezentand infinita putere de regenerare a vegetatiei. Acest semn simbolizeaza de asemenea abundenta si plenitudinea. In imaginea traditionala aceasta reptila binevoitoare este reprezentata cu crestetul capului impodobit cu semnul lunii si imprastiand apa de trandafiri in timp ce smocuri de grane rasar din picioarele sale si plantele apar din nasul sau solzos. Crocodilul este de asemenea simbolul continuitatii ciclurilor pamantesti, care ne poarta de la viata catre moarte si apoi renastere. Cu sufletulul sau etern are puterea de a reinvia. Uneori, capul sau se divide in doua parti si la fel ca primordialul Janus, vegheaza aupra zilei si noptii. Toti cei nascuti sub acest semn sunt veritabili devoratori de cunostinte si impinsi inainte de convingeri de neclintit care-i motiveaza sa-si consume energia nelimitata pentru a-si atinge scopurile prin obiectivitate si organizare. Nativii acestui semn s-au nascut cautatori. Introvertitul Crocodil isi va gasi satisfactia intelectuala in propriile ganduri chiar daca asta il va face extrem de tenace si dogmatic. Pentru Crocodil totul trebuie sa fie clar si logic. Crocodilii sunt capabili de diplomatie in relatiile de familie, demonstrandu-si mari talente in arta prieteniei. Nimic nu-i deranjeaza mai mult decat atacurile, ticalosiile si disputele irationale. Crocodilul trebuie sa-l caute pe misteriosul Sarpe pentru a-i fi partener.  COATL-SARPELE Culoarea norocoasa: Galben auriu Zilele ZodieiIanuarie 7, 19, 31 Februarie 5, 17 Martie 1, 13, 25 Aprilie 6, 18, 30 Mai 12, 24 Iunie 5, 17, 29 Iulie 11, 23 August 4, 16, 28 Septembrie 9, 21 Octombrie 3, 15, 27 Noiembrie 8, 20 Decembrie 2, 14, 26  Roata timpului pluteste pe apa ce se pravaleste la vale. La suprafata valurilor rasar doi serpi. Unul este barbat celalalt femeie. Ei corespund celor doua functii vitale, mobilitatea si sensibilitatea. Barbatul Sarpe, hotarat si fara mila, poate fi violent si perfid. Poate fi mai ales imprevizibil. Femeia Sarpe se incolaceste subtil si in final isi susura rugamintea ei. Prin atasament si asimilare ea incearca sa posede obiectul dragostei ei. Aceasta creatura care intruchipeaza mitul revansei si al reconcilierii finale intre oameni, este asociata cu umiditatea si cu apele pamantului. Totusi, in forma sa cea mai pura este inca legata de cer, care intrupeaza aspectele sale transcendentale, misterioase. Corpul sinuos, efemer si primordial al Sarpelui este adesea infatisat in imaginea unei spirale initiatice. Aceasta inspirata morfologie ii iridica pe cei nascuti sub acest semn din prapastia disimularii si a inselaciunilor si ii indreapta catre imbesugatele culmi ale intelepciunii. Nativii din acest semn poseda un aspect imponderabil care poate fi stimulant in relatiile intime. De asemenea aceasta trasatura poate incuraja o comunicare adanca si solida. Fiind o persoana agila, Sarpele se misca cu foarte mare usurinta de la o situatie la alta, ramanand neatins de conflictele care pot aparea. Serpii sunt longevivi, au o viata prospera si ii caracterizeaza nobletea spiritului. Calatoria lunga pe care trebuie sa o faca Sarpele cere compania de incredere a Ploii sau a Crocodilului. Serpii vor gasi deasemenea inplinirea spirituala in nativii Vant.  QUI AUITL-PLOAIA Culoarea norocoasa: Rosu inchis Zilele ZodieiIanuarie 3, 15, 27 Februarie 13, 25 Martie 9, 21 Aprilie 14, 26 Mai 8, 20 Iunie 1, 13, 25 Iulie 7, 19, 31 August 12, 24 Septembrie 5, 17, 29 Octombrie 11, 23 Noiembrie 4, 16, 28 Decembrie 10, 22  Aztecii aveau pentru ploaia care cadea din cer un zeu: Tlaloc, stapanul furtunii. Acestui zeu i-au dat si un cer : Tlalocan. Poalele acestui cer (Tlalocan) sunt strapunse de rani care curg la fel ca lacrimile unor izvoare de apa sarata. Izvoarele curg, unindu-se unul cu altul si purtand o multime de fantome ale caror capete inecate sau zdrobite sunt indreaptate catre soarele orbitor. Fantomele se ostoiesc de dor si asteapta transmigrarea promisa intr-o eterna primavara aidoma paradisului. Zeul Tlaloc isi ridica fiinta desupra problemelor lumesti. Impasiva sa fata este deja acoperita cu razele altor planete, fascinand pe cei din jur. Indienii obisnuiau sa povesteasca ca la origine era unul din cei mai mari vanatori. In timp ce era ocupata sa curete viscerele gigantului cerb pe care tocmai il omorase, Ploaia a devenit victima unui complot. Tovarasii sai de vanatoare au decis sa imparta toata carnea numai intre ei. Ploaia, simtindu-se inselata, s-a retras in munti urland insulte la adresa vechilor tovarasi si aruncand blesteme catre bolta cereasca. Strapuns de catre un fulger, cerul a aruncat prima furtuna catre pamant. Cei nascuti sub acest semn sufera de o irezistibila atractie catre impulsivitate si risc. Tentatia de a vedea si cealalta fata a muntelui cuprinde inima acestor cautatorii romantici. Ajungand la maturitate, acest semn isi poate construi o viata echilibrata fara a-si imprastia energia. Dar aceasta armonie care infloreste lent fara indoiala necesita o puterea iesita din comun si calmul indulgentei.  MIQUIZTLI - MOARTEA Culoarea norocoasa: Galben auriu  Zilele ZodieiIanuarie 10, 22 Februarie 8, 20 Martie 4, 16, 28 Aprilie 9, 21 Mai 3, 15, 27 Iunie 8, 20 Iulie 2, 14, 26 August 7, 19, 31 Septembrie 12, 24 Octombrie 6, 18, 30 Noiembrie 11, 23 Decembrie 5, 17, 29  Cei care subscriu la ceea ce in lumea apuseana se numeste bun simt vor vedea mai mult decat aspectul morbid al acestui semn. In universul simbolic aztec moartea si violenta sunt recunoscute si acceptate. Sacrificiile rituale sunt facute asa cum soarele cere carnea si sangele. Din punct de vedere astrologic moartea inseamna cuprinderea unei dimensiuni largi. Fara acest semn nu ar fi posibila nici o transformare. Destinul slabeste in fata Mortii, numai pentru a se ridica din nou si a sufla puternic intr-o noua directie. Moartea si renasterea se impletesc intotdeauna. In ritualurile de initiere, un adolescent ales pentru a simboliza renasterea societatii este condamnat sa joace roul Mortii. Inchis intr-un spatiu ingust este salvat de la istovire prin infometare de catre vrajitoarele inbracate in negru si purpuriu care il indruma catre o noua viata. Naivii acestui semn acorda o mare importanta respectarii ritualurilor si a cuvantului dat. Poseda darul onestitatii si un profund sens al binelui si raului. Inspira incredere, sunt onesti, activi, harnici si uneori nesiguri in ceea ce priveste angajamentele si sarcinile asumate. Sunt inclinati catre introspectie punandu-si neobosit intrebari asupra propriei identitati. Cei nascuti sub acest semn al disolutiei si al ultimei reinnoiri poate ca vor gasi solidaritatea umana ca cel mai bun refugiu si cel mai sigur drum catre revelarea legaturii spirituale cu divinitatea. Nativii Vant sunt cei mai buni parteneri trezindu-le fascinatia catre aspectele mistice.  EECATL - VANTUL Culoarea norocoasa: Maro Zilele ZodieiIanuarie 8, 20 Februarie 6, 18 Martie 1, 13, 25 Aprilie 7, 19 Mai 1, 13, 25 Iunie 6, 18, 30 Iulie 12, 24 August 5, 17, 29 Septembrie 10, 22 Octombrie 4, 16, 28 Noiembrie 9, 21 Decembrie 3, 15, 27  Vantul a fost omagiat de azteci in forma unei divinitati enigmatice: Eecatl. Cu un caracter colorat, acest zeu de piatra prezinta un cioc de rata in partea inferioara a fetei. Aspectul de rata a fost mult timp folosit in ritualurile in care copii erau asezati intr-un cos cu pene, pentru primul juramant al adoptiei, simbolizand vanturile vietii care ii vor purta departe in calatoria lor. Aceasta pasare lauda virtutile ghidului experimentat si se simte la fel de bine pe pamant si in cer. In consecinta nativii acestui semn sunt usor adaptabili schimbarilor. Cei nascuti sub semnul Vantului sunt investitorii capabili, demonstrand tot atata naivitate incredibila si corectitudine, pe cat de neintrecuti sunt in flexiblitatea psihica. Prin natura sa, Vantul are abilitatea de a evita obstacolele. Cu toate acestea uneori nativii Vant prefera sa evadeze din probleme, alegand sa se lase purtat de val in norii cetosi ai ambiguitatii, ceea ce demonstreaza latura indecisa, inconsistenta a acestui semn. Atingand maturitatea, isi poate depasi propriile hoinareli capricioase, perseverand in eforturile sale, cu atat mai mult cu cat este mai capabil sa se concentreze si sa-si atinga scopurile. Posedand o inteligenta aparte, nativii acestui semn se vor potrivi cel mai bine din punct de vedere amoros cu cei din semnul Sarpelui sau Mortii. Cu un veritabil ascendent transcendental, Vantul se ridica in strigatul de victorie al binevoitoarelor sale rafale in timp ce pasiunile tale se unesc ce cele ale unui partener rational.  CALLI - CASA Culoarea: Verde deschis  Zilele ZodieiIanuarie 5, 17, 29 Februarie 3, 15, 27 Martie 11, 23 Aprilie 4, 16, 28 Mai 10, 22 Iunie 3, 15, 27 Iulie 9, 21 August 2, 14, 26 Septembrie 7, 19 Octombrie 1, 13, 25 Noiembrie 6, 18, 30 Decembrie 12, 24  Cand soarele apune totul pare a fi cetos si linistit. Odata cu apusul soarelui privirea este atrasa de imaginea binevenita a unei locuinte solide, de neclintit. In mijlocul unei gradini etern fertila, un verde de jad incetoseaza privirea acoperind viata linistita. Apa neagra a incetat sa tremure. Ca un taram al pacii si al contemplarii, acesta este ultimul loc al ospitalitatii. Oprindu-si cursa agitata, soarele se retrage in casa. Nativii acestui semn sunt superoameni cu un puternic moral fiind in acelasi timp foarte sensibili dar gandind limpede. Se lasa prinsi deseori de o profunda melancolie. Ca rezultat, intotdeauna vor fi cei care dau mai degraba decat cei care primesc. Cei nascuti sub acest semn al Casei au o nevoie acuta de a se stabili. O serie intreaga de dezamagiri amoroase si respingeri le scad vitalitatea. Membrilor de sex feminin ai acestui semn le place casa si spera intr-o viata de familie linistita. Unii nativi de sex masculin vor fi rebeli in tinerete bravand, crezand despre ei insisi ca vor fi purtati mai departe de bucuria de a trai. Isi vor surprinde rudele mai tarziu prin schimbarea brusca, demonstrand ca sunt maturi si siguri pe ei insisi. Binevoitor si mamos, Casa nu este deschisatuturor vanturilor. Acest semn are un sens pretios al misterului legat de adevaratul respect pentru partile necunoscute ale personalitatii umane. TECPATL - CREMENEA Culoarea norocoasa: Rosu aprins  Zilele ZodieiIanuarie 2, 14, 26 Februarie 12, 24 Martie 8, 20 Aprilie 1, 13, 25 Mai 7, 19, 31 Iunie 12, 24 Iulie 6, 18, 30 August 11, 23 Septembrie 4, 16, 28 Octombrie 10, 22 Noiembrie 3, 15, 27 Decembrie 9, 21  Cremenea (cutiul ritual) este incarnarea cea mai pura a memoriei focului, si reprezinta vibratiile misterului adanc al originii. Cremenea, o piatra cu margini ca un brici, a fost mult timp adulata de catre legendarii mesteri cioplitori care au scos din inima piatrei neinduratoarea forma a cutitului ritualic. Trecutul violent si in acelasi timp crud al sacrificiilor umane inca face sa tremure inima Cremenii. Acel ritual avea un sens profund, si anume acela ca hranea soarele, strapungand si arzand in onoarea acestuia energia vitala a luptatorilor inamici capturati. Pentru azteci, Tecpatl, Cremenea, se ridica deasupra altor pietre pretioase sau dure. In puritatea sa inefabila ea inspira, mai mult decat celelalte pietre, respect si groaza, cu toate ca si obiectele facute din lapis-lazuli sau calcedonie se bucurau de un respect deosebit. Cu instinctul ascutit indreptat catre fapte nobile, cei nascuti sub acest semn au tendinta de a fi bravi si rigurosi. Datorita principiilor morale de neclintit nu te vei angaja de partea nimanui si nici nu vei face discriminarii. Nativii vor trata cu dispret si fara regret inselaciunea si nu vor permite presupunerile in ceea ce ii priveste. Zvonurile si barfele vor fi transformate in cenusa de Cremene si minciuna nu va fi niciodata tolerata.  Cealalta fata a monezii arata ca viata Cremenii va cadea in capcana marinimiei pentru ca prin natura sa este cald si generos. Exuberanta nativilor din Cremene ii poate consuma in intregime aruncandu-i in focul unei spontaneitati de moment. Deseori, ca rezultat viata nativilor poate fi plina de aventuri si de diversitatee. Barbatul Cremene isi va gasi completarea alaturi de Vultur iar Femeia Cremene tandretea romantica de care are nevoie alaturi de Ploaie. TOCHTLI - IEPURELE Culoarea norocoasa: Albastru indigo  Zilele ZodieiIanuarie 11, 23 Februarie 9, 21 Martie 5, 17, 29 Aprilie 10, 22 Mai 4, 16, 28 Iunie 9, 21 Iulie 3, 15, 27 August 8, 20 Septembrie 1, 13, 25 Octombrie 7, 19, 31 Noiembrie 12, 24 Decembrie 6, 18, 30  Ca un ajutor al lunii, principala misiune a Iepurelui este de a mentine ritmul timpului si al anotimpurilor astfel incat recoltele sa vina la vreme si sa fie bogate. Datorita capacitatii sale reproductive Iepurele a ajutat zeita Luna sa nu-si piarda stralucirea iar luna si recoltele se invaluiesc una pe alta in aceasta legatura de sustinere a vietii. Un semn delicat si secret, agilul si prudentul Iepure isi fermeca egalii prin caracterul sau persuasiv. Iepurele este un partener placut cu aerul libertin si exuberanta sa. Cei nascuti sub aceste semn pot da dovada de o totala nechibzuinta, nu din rautate ci pentru ca este plin de energie. Cu toate acestea nu este un agresiv si prefera sa intoarca spatele unui conflict, cu o pirueta generoasa. Nativii din Iepure poseda o extraordinara intelepciune care este binevenita si se concretizeaza intr-o inclinatie profund filantropica. Au de asemenea tendinta de a fi ingaduitori fata de ei insisi, indreptandu-si stilul de viata mai mult catre aspectele placute. Acest lucru va face din el un partener atragator prin dorinta sa de a face din orice o sarbatoare. Un partener nascut sub semnul Casei va aduce echilibru naturii infierbantate a nativului Iepure iar acesta va gasi confortul in aceasta legatura solida. Femeia Iepure isi va afla calmul si ordinea alaturi de Vultur. QUAUHTLI - VULTURUL Culoarea norocoasa: Argintiu  Zilele ZodieiIanuarie 12, 24 Februarie 10, 22 Martie 6, 18, 30 Aprilie 11, 23 Mai 5, 17, 29 Iunie 10, 22 Iulie 4, 16, 28 August 9, 21 Septembrie 2, 14, 26 Octombrie 8, 20 Noiembrie 1, 13, 25 Decembrie 7, 19, 31   XOCHITL - FLOAREA Culoarea norocoasa: Alb stralucitor  Zilele ZodieiIanuarie 6, 18, 30 Februarie 4, 16, 28, 29 Martie 12, 24 Aprilie 5, 17, 29 Mai 11, 23, Iunie 4, 15, 28 Iulie 10, 22 August 3, 15, 27 Septembrie 8, 20 Octombrie 2, 14, 26 Noiembrie 7, 19 Decembrie 1, 13, 25  In simbolismul aztec, Floarea infloreste aratand fragilitate si frumusete. Parfumul ametitor, delicatetea petalelor si tandretea innebunitoare a tulpinei ofera acestui semn dorinta si in acelasi timp senzuala putere a principiilor calme.  Intrupand elixirul vietii, dulce si amar, Floarea este podoaba cosmica a rotii timpului, trecand de la abundenta la dezintegrare. Un trup, care tremura in viata sa trecatoare si infloreste intr-o coplesitoare splendoare, este condamnat sa se consume pentru a se reintoarce in forta, capturand partea insatiabila a senzualitatii emotiilor si viziunilor noastre. Nativii din acest semn sunt extrem de sensibili si schimbatori, cautand contactul intim, impodobind locul prin care trec, savurand mirosul si alte satisfactii senzuale. Acest semn guverneaza pasiunea misteriosului Eros, dar unori are o natura ambivalenta fiind predestinat sa-si asume riscuri. Aceasta inclinatie dubioasa catre placere si flirtatul capricios cu pericolul ii poate conduce pe cei nascuti sub acestsemn catre situatii neplacute daca nu isi modereaza atitudinea prin bun simt. Asa cum flacara cuprinde un obiect acoperit cu ulei, Floarea stie mai bine decat orice alt semn cum sa starneasca interesul si sa seduca fara sa consume obiectul dorintei sale. Pentru a se simti ocrotita si ingrijita Floarea trebuie sa-i aleaga drept parteneri pe liber cugetatoarea Maimuta sau pe salbaticul, dinamicul Leopard. OZOMATLI - MAIMUTA Culoarea norocoasa: Galben auriu  Zilele ZodieiIanuarie 1, 13, 25 Februarie 1, 11, 23 Martie 7, 19, 31 Aprilie 12, 24 Mai 6, 18, 30 Iunie 11, 23 Iulie 5, 17, 29 August 10, 22 Septembrie 3, 15, 27 Octombrie 9, 21 Noiembrie 2, 14, 26 Decembrie 8, 20  Ca partener al omului si nu ca rival, Maimuta se situeaza undeva la mijlocul drumului intre salbaticia naturii si ordinea culturii umane. Fiind un scamator si muzician prin firea lucrurilor, mersul Maimutei este armonios. Legendele aztece ii aduc un omagiu sublim. Alt nume pentru acest semn este Stapanul Focului. Unii intelepti azteci credeau ca numai datorita norocului Maimuta a realizat importanta descoperirii focului. Se spune ca la apusul soarelui a auzit in departare un vanator tanar care isi plangea necazul pentru ca nu reusise sa vaneze nimic in ziua aceea desi umblase prin caldura torida toata ziua. Atunci Maimuta a dat omului focul. In primul rand si cel mai important aspect al inteligentei si muncitoarei Maimute este ca are bunul simt de a nu se lua pe sine in serios chiar daca asta inseamna de a-si minimaliza talentele si de a transforma uimitoarele sale inventiile intr-o fermecatoare dracovenie si demonstratie de prestidigitatie. Maimuta este individualista, dar nu egoista, dar si experta in manipulare. Cu eleganta sa naturala este un estet calm, relaxat. Propria ei libertate estefoarte importanta pentru ea. Mai presus de toate, Maimutei ii plac surprizele, intamplarile neasteptate, impulsivitatea si sa cheltuiasca banii. Aspectul fizic este placut si prietenos. Desi intuitiva, cu o buna perceptie a lucrurilor poate deveni prea nerabdatoare ca sa astepte rezultate concrete ale eforturilor sale. In acelasi timp ea urmareste perfectiunea in aceste incercari. Maimuta este de obicei optimista. Cu mult umor, cei nascuti sub acest semn folosesc toate posibilitatile pe care le ofera viata incercand diverse atitudini si exprimari. Cei care ii vor oferi cea mai mare provocare in viata ca parteneri vor fi Leopardul si Vulturul. OCELOTI - LEOPARDUL Culoarea norocoasa: Negru  Zilele ZodieiIanuarie 9, 21 Februarie 7, 19 Martie 3, 15, 27 Aprilie 2, 9, 20 Mai 2, 14, 26 Iunie 7, 19 Iulie 1, 13, 25 August 6, 18, 30 Septembrie 11, 23 Octombrie 5, 17, 29 Noiembrie 10, 22 Decembrie 4, 16, 28  Leopardul, cu ochii sai inspaimantatori este incarnarea soarelui. Aceasta creatura salbatica a noptii poate sa te faca sa-ti inghete sangele in vene. Doar ascutimea Maimutei poate infrunta acest semn salbatic. In intunecimea noptii, acest arogant si nelinistit pradator ia infatisarea de felina a astrului zilei, pasiunea sa de nestapanit. Intr-o zi, femeile au mers in padure sa culeaga lemne de foc. Una dintre ele, inca tanara a spus mi-ar placea sa fiu sotia leopardului. Satul nu ar mai duce lipsa de carne. Imediat, Leopardul care putea citi gandurile a aparut. El a acceptat aceasta legatura si intelegerea. Leopardul credincios a adus o prada proaspat vanata. Femeia imediat l-a invitat sa traiasca printre oamenii. Numai o batrana doica a ramas suspicioasa fata de acest musafir strain si a criticat uniunea dintre sat si padure. La scurt timp tanara sotie s-a transformat intr-o felina si banuielile femeii batrane s-au adeverit. Luptatorii, infrangandu-si teama si dezgustul au strapuns pielea de animal de pe femeie cu sulitele si cutitele, omorand-o. Din acea zi cumplita, Leopardul plin de manie si furie isi striga setea lui de razbunare in timp ce privirea lui arzatoare se indeapta catre pamant. Cei nascuti sub acest semn imbina tenacitatea caracterului cu actiunile nobile. Acest scut al rigurozitatii si demnitatii ii permite Leopardului sa straluceasca in afaceri si negocieri. Desi excesiv de mandru si plin de demnitate, poate cadea in melancolie ceea ce ii va scadea energia viala daca isi va permite sa stea in expectativa prea mult timp. Leopardul va avea mult de castigat din alianta cu binevoitoarea Maimuta sau cu senzuala Floare. ZODIACUL FLORAL  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/floareasoarelui.jpg" \* MERGEFORMATINET Floarea Soarelui -1, 10, 19, 28 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Orhideea (7, 16, 25) Bujorul (2, 11, 20, 29) Albstreaua (4, 13, 22, 31) Papucul-Doamnei (3, 12, 21, 30) Macul (6, 15, 24). Numerele norocoase: 1, 11, 16, 19, 22, 25, 31 Zilele favorabile: duminic si luni. Asemeni acestei flori care are nevoie de lumin pentru a creste si a se dezvolta, nativul simte n permanent nevoia de a se afla n centrul atentiei, de a fi apreciat, admirat si complimentat. Cel care s-a nscut sub acest semn este o fire energic, dinamic, expansiv, vesel, optimist reusind astfel s se fac cu usurint cunoscut, si s atrag n jurul su ct mai multe persoane, pentru c de fapt scopul su este acela s poat domina tot ceea ce se afl n jurul su. Este o persoan puternic, un adevarat luptator, ncercnd s duc la bun sfrsit tot ceea ce-si propune s fac. Pentru c dinamismul este una din calittile sale si traieste viata din plin, cutnd aventura si senzatiile tari chiar dac aceastea nseamn stres, presiune permanent sau suferint. ncearc s-si musamalizeze defectele si s-si hiperbolizeze calitatile, crendu-si o imagine ct mai buna. n dragoste se las cluzit de instinct, de ceea ce simte. Nu va reusi sa cad victim ntr-o relatie deoarece caut persoane mai slabe dect el, dar i va fi foarte greu s-si gseasc perechea potrivit deoarece este foarte pretentios, cutnd o persoan cu o fire puternic, care cu sigurant nu se va lsa neconditionat dominat.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/bujor.jpg" \* MERGEFORMATINET Bujorul - 2, 11, 20, 29 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Bujorul (2, 11, 20, 29) Albstreaua (4, 13, 22, 31) Margareta (8, 17, 26) Orhideea (7, 16, 25) Macul (6, 15, 24). Numerele norocoase: 1, 4, 7, 9, 18, 27, 33 Zilele favorabile: duminic, luni si vineri. Bujorul, datorita culorii sale rosii ca focul, este simbolul dorintei devoratoare de a iubi si de a fi iubit, de a se drui si de a afla ce se ascunde sub acest sentiment numit "pasiune". Nativul acestui semn se simte pe deplin mplinit numai atunci cnd iubeste si este iubit, pentru c el consider c mplinirea si-o poate gsi numai alturi de persoana iubit creia s-i mprtseasc emotiile, ideile, sentimentele. O dat ce consider c a gsit partenerul ideal nativul devine incredibil de loial si de devotat, renuntnd s mai zboare din floare n floare. Cei nscuti sub acest semn se vor ghida n viat dup principiul Dac dragoste nu e nimic nu e, chiar si atunci cnd vor ajunge la vrsta btrnetii. Pentru c trieste pentru a fi iubit este ntr-o continu cutare a jumttii sale. Nu va refuza niciodata avansurile ce i se fac dac se simte atras de persoana care i le face. O dat ce s-a ndrgostit va deveni mai atent cu persoana sa, mai cochet dar si mai romantic. Este extrem de gelos si posesiv, fapt ce nu poate fi suportat cu usurint de cei care si doresc s se implice ntr-o relatie. Poate prea pragmatic, poate deveni cu timpul obtuz si inflexibil, ndeprtndu-i astfel pe cei dragi. Este foarte perseverent si datorit acestei calitti reuseste s duc la bun sfrsit tot ceea ce si propune. si pierde cu usurint rbdarea, se enerveaz repede si de aceea nu este bine s-i stai n cale cnd este stpnit de aceste sentimente. n dragoste trastura definitorie ar fi pasiunea. Nu-si imagineaz viata singur, de aceea iubirea este totul pentru acest nativ.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/papuc.jpg" \* MERGEFORMATINET Papucul-Doamnei - 3, 12, 21, 30 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Macul (6, 15, 24) Trandafirul (9, 18, 27, 25) Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30) Numerele norocoase: 1, 4, 7, 9, 18, 27, 33, si 42 Zilele favorabile: duminc, luni, si vineri. Apartinnd aceleasi specii ca si orhideea, nativul aflat sub acest semn are un aer exotic, extrem de atrgtor pentru persoanele de sex opus. Desi el poate fi considerat calm, ferm, hotrt, generos poate fi si nelinistit, entuziast, nesigur pe propriile forte, avar, dnd dovada de mare fragilitate. si manifest interes pentru cele mai diferite lucruri ceea ce denot o curiozitate nnscut care trebuie sa fie alimentat n permanent. n viata sentimental este foarte mprstiat, distrat, ceea ce-l face sa fie si nestatornic. Este o fire infidel pentru c dac ceva l-ar speria, acel lucru ar fii o relatie stabil. Se teme de monotonie de aceea este ntr-o cutare permanent de inedit. Putini sunt aceia care ar reusi s reziste alturi de o persoan aflat sub acest semn. Dac ar reusi s se controleze, s-si stpneasc reactiile cu sigurant ar avea mai mult succes, ar fi nteles si agreat de cei din anturaj.   INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/albastrea.jpg" \* MERGEFORMATINET Albastreaua - 4, 13, 22, 31 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Bujorul (2, 11, 20, 29) Albstreaua (4, 13, 22, 31) Margareta (8, 17, 26) Macul (6, 15, 24). Numerele norocoase: 1, 7, 16, 19, 20, 25, si 29 Zilele favorabile: duminic si luni. Nativul care se afl sub acest semn se aseamana acestei flori pn la ultima fibra. Da dovad de sensibilitate, fragilitate, devotament si buntate. Ar face orice pentru cei din jurul su, numai ca s nu fie uitat. Este un foarte bun prieten, o companie agreabil si oricnd te poti baza pe el la nevoie. Cu sigurant nu ai s reusesti s te superi pe el pentru c firea lui nu ti-o permite. Din fire modest, are tendinta de a se subaprecia, lucru ce ar putea s-i duneze n viata de zi cu zi. Cei nscuti sub acest semn cedeaz cu usurint n fata obstacolelor, nereusind s se lupte pentru sansa lor. Sunt persoane crora ideea de a duce o viat riscant nu le surde. n dragoste se va descurca destul de greu doarece sunt foarte timizi. ntr-o relatie stabil va da dovad de devotament si loialitate, iar partenerul va ntelege ca gelozia nu si are locul ntre cei ei. Este mereu n cutarea unui partener inteligent, agresiv, capabil s-l poat pun la punct, dar si sensibil si cu un simt al umorului dezvoltat astfel inct s-l nteleag. O data ce a gsit un partener i place s cread c relatia lor nu va sfrsi niciodat, iar dac nu si-l gseste si va crea o lume imaginar unde s-si poat mplini dorintele si fanteziile.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/iris.jpg" \* MERGEFORMATINET Irisul - 5, 14, 23 ale fiecrei luni. Este compatibil cu aproape toate florile mai putin cu cei aflati sub semnul Albastrelei (adic, cu cei care sunt nscuti n zilele: 4, 13, 22, 31). Numerele norocoase: 1, 10, 19, 28, 30, si 38 Zilele favorabile: miercuri si vineri. Aceast floare este venerat si considerat un simbol national n Japonia. Persoanele care au avut norocul s se nasc n aceste zile sunt cu totul deosebite. Se adapteaz cu usurint n oricare mediu si n orice situatie. Se descurc cu usurint n orice domeniu. Nativii dau dovad de o inteligent remarcabil, sunt extrem de sociabili, reusind s fie simpatizati de toat lumea. Desi par agreabili, ar putea exploda precum un vulcan dac sunt jigniti fr motiv. Cei care se afl sub acest semn nu-si refuz nici o plcere manifestndu-si orice curiozitate. Astfel nativul o s descopere nclinatiile sale ctre frumos si tot ceea ce tine de art: literatur, pictur, arhitectur, muzic. Dac ar reusi s-si descopere talentul din timp, nativul aflat sub semnul Irisului ar avea parte de o carier stralucit n domeniul artistic. Desi se crede o persoana vulnerabil, de fapt nativul este foarte hotrt si extrem de puternic. Partenerul nativului aflat sub acest semn nu va avea parte de o relatie monoton deoarece acesta va face tot posibilul s condimenteze relatia lor.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/mac.jpg" \* MERGEFORMATINET Macul - 15, 16, 24 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Trandafirul (9, 18, 27) Papucul- Doamnei (3, 12, 21, 30) Macul (6, 15, 24). Numerele norocoase: 3, 6, 9, 21, 24, 27, si 30 Zilele favorabile: marti, joi si vineri. Nativul se pricepe s manipuleze oamenii cu mult usurint, lucru ce-i ofer mult satisfactie, dar care-l ajut pe de-o parte s se familiarizeze cu cei din jurul su si s-i cunoasc, iar pe de alt parte s se foloseasc de acestia ca s evolueze si s progreseze pe orice plan. Este adeptul adevrului si urste minciuna, demagogia, meschinriile si persoanele parsive. Este nzestrat cu o intuitie desvrsit care-l ajut sa anticipeze toate actiunile si reactiile celor din jurul su. Este un asculttor si un sftuitor perfect pentru cei aflati n impas, dar intervine o problem atunci cnd este vorba despre el. I se ntmpl adesea s viseze cu ochii deschisi c va avea o contributie important la mplinirea fericirii celor aflati n jurul su. Atunci cnd trebuie s se desprind din lumea sa imaginar, devine pesimist si usor iritabil. Este un sentimental si i se ntmpl adesea s-si ncarce bateriile retrind amintirile de care a avut parte. n dragoste d dovad de multa sensibilitate si romantism reusind s atrag cu usurint persoanele de sex opus care sunt convinse c se pot baza oricnd pe nativul aflat sub acest semn. Este senzual si pasional, fiind gata oricnd sa renunte n favoarea partenerului su.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/orhidee.jpg" \* MERGEFORMATINET Orhideea - 7, 16, 25 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Floarea-Soarelui (1, 10, 19, 28) Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30) Numerele norocoase: 12, 20, 21, 29, 30, si 40 Zilele favorabile: duminc si luni Asemeni orhideei, nobil si exotic, nativul aflat sub acest semn reuseste s se fac remarcat cu usurint. Fr doar si poate, veti putea sesiza prezenta unei persoane nscute sub acest semn de la distant datorit frumusetii, elegantei si atitudinii sale aristocratice. O data ce ati observat toate acestea, veti dori sa aveti din ce n ce mai mult n preajma voastr o astfel de persoan. Dac nu sunteti asemeni nativului va fi foarte greu s-l captati n anturajul dumneavostr deoarece acesta se fereste de lucrurile simple, banale. De veti reusi s-l aveti n compania dumneavostr v va adduce bucurie si fericire n inim si, chiar dac vi se pare greu de abordat, trebuie sa stiti c este foarte usor de cucerit. Unul dintre principiile de baz ale orhideei este fair-play-ul si n orice situatie s-ar afla, nu ar renunta la el. Desconsider persoanele prefcute, destest infidelitatea si atmosfera stresant si conflictual, dar va reusi s o depseasc pe aceast din urm cu brio. Persoana aflat sun semnul orhideei poate fi un bun sftuitor si un umr pe care s va sprijiniti de cte ori aveti probleme. Orhideea este o fire foarte sensibil si se poate simti trdat chiar si de cei mai apropiati prieteni. Ca s ias din aceast stare orhideea si creeaz o lume proprie, imaginar, n care se refugiaz ori de cte ori se afl n impas. De aceea i place enorm de mult s cltoreasc, acesta lucru fiind un bun prilej de a cunoaste noi oameni, pe care eventual s-i domine fr a se osteni prea mult. n viata amoroas, nativul pare a fi libertin dar n realitate si caut cu mult grij partenerul. Orhideea este foarte pretentioas si nu poate fi usor de pclit dar o data ce s-a convins c a gsit perechea ideal va lsa deoparte duritatea si va deveni o peroan extrem de blnd si cald. Compromisuri nu va face niciodat ntr-o relatie, lucru ce ar putea s-i pericliteze relatiile pe termen lung.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/margareta.jpg" \* MERGEFORMATINET Margareta - 8, 17, 26 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Bujorul (2, 11, 20, 29) Albstreaua (4, 13, 22, 31) Floarea-Soarelui (1, 10, 19, 28) Macul (6, 15, 24). Numerele norocoase: 4, 8, 22, 24, 26, si 31 Ziua favorabila: smbta. Persoanele nscute sub acest semn floral desi dau dovad de mult sensibilitate si naivitate stiu s-si impun cu usurint punctul de vedere. Desi asteptrile nativului sunt de multe ori nselate, are tendinta s se apropie de persoanele care i acord important. si doreste foarte mult de la cei din jurul su sinceritate si fidelitate cu toate c de multe ori, margareta, se vede nevoit s apeleze la compromisuri pentru a mentine o relatie. Sentimentele se afl ntotdeauna pe primul plan, asa c nu va acorda prea mult important vietii sexuale deoarece consider c relatiile stabile se bazeaz pe respect, ncredere si fidelitate. i este foarte greu s-si deschid sufletul n fata celor din jur chiar si n fata partenerului crend senzatia c este foarte secretoas si reusind s-i ndeprteze pe toti din jurul su. Nativul din acest semn este o persoan de ncredere, pe care te poti baza oricnd la nevoie, lucru ce-l ajut s-si cldeasc relatii de prietenie pe viat chiar dac acestea sunt putine. Dnd dovad de modestie, susceptibilitate si insistent va reusi s-si aleag drumul n viat si s reuseasc profesional. Prin pozitia social de care va avea parte va reusi s-si satisfaca capriciile si s-si ajute prietenii aflati la ananghie. Apreciaz persoanele cu umor si bun gust, detestndu-le pe cele care dau dovad de agresivitate verbal sau fizic, sau cele care ar face orice s ias n fat. Partenerul ideal va fi cel care va reusi s fac o margaret cu adevrat fericit.  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/floral/trandafir.jpg" \* MERGEFORMATINET Trandafirul - 9, 18, 27 ale fiecrei luni. Este compatibil cu: Orhideea (7, 16, 25) Macul (6, 15, 24) Trandafirul (9, 18, 27, 25) Papucul-Doamnei (3, 14, 21, 30) Numerele norocoase: 9, 15, 24, 27 si 30 Zilele favorabile: marti, joi si vineri Persoana aflat sub semnul acestei zodii este extrem de pasional si agresiv. Impulsivi din fire, trandafirii sunt expusi unor consecinte nu tocmai plcute ale deciziilor lor. Cu toatea acestea, ei nu dau napoi, fcnd cu usurint fat ntmplrilor neplcute, dnd dovad de curaj, chiar unul mpins la extrem ce poate s le cauzeze anumite sanctiuni. O comparatie ideal a nativului aflat sub semnul trandafirului este aceea cu a unui leu, deoarece stie s-si apere familia si prietenii atunci cnd acestia sunt n situatii neplcute. Se poate spune despre acesti nativi c nimic nu-i va opri s-si ating scopurile n viat chiar dac vor ntmpina dificultti si si vor consuma toate energiile de care sunt capabili pentru a duce lucrurile la bun sfrsit. Trandafirul ar trebui s acorde mai mult atentie relatiei de cuplu, pentru c altfel risc s-si piard partenerul dac nu-i acord atentia cuvenit. Fidelitatea nu este o trstur caracteristic nativului, cu toate c acesta pune mult pasiune ntr-o relatie. ZODIACUL TOTEMIC  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/1vidra.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/vidra.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/2lup.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/lup.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/3soim.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/soim.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/4elan.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/elan.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/5vultur.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/vultur.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/6somon.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/somon.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/7pantera.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/pantera.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/8bufnita.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/bufnita.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/9corb.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/corb.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/10sarpe.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/sarpe.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/11cal.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/cal.jpg" \* MERGEFORMATINET  HYPERLINK "http://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/12urs.htm"  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/totemic/mici/urs.jpg" \* MERGEFORMATINET  Culturile native americane poseda o multime de mituri si legende in care animalele sunt personaje principale sau joaca un rol important in predarea unor lectii de viata generatiilor tinere. Unele dintre aceste culturi au creat un sistem de credinte, sau zodiac, bazat pe caracteristicile animalelor. Este zodiacul indienilor sud-americani care seamn foarte mult cu cel european. Existau 12 totemuri (reprezentnd animale). Perioadele corespund aproape exact cu cele din zodiacul clasic. Se poate face o oarecare analogie ntre aceste animale si nativii nscuti n acele perioade. Indienii purtau n diferetele perioade ale anului pandantive cu animalul ce guverna perioada respectiv. ULIUL (21 Martie - 19 Aprilie) Cel mai important pentru el este sentimentul liberttii. Cel care va ncerca s-l "lege" de sine, mai devreme sau mai trziu l va pierde. Uliul este atras de tot ceea ce este nou, iubeste succesul si accept cu usurint schimbrile. Ceea ce pe alti i sperie, pe el, dimpotriv, l inspir. Este curajos, decis si gata s riste, chiar dac toti ceilalti consider c nu are nici o sans. CASTORUL (20 Aprilie - 20 Mai) Castorul si construieste neobosit casa si la fel de determinat si de perseverent este n viat. Sursa puterii si inspiratei sale este natura. Pentru majoritatea celor nscuti sub acest semn, cel mai important este s aib o grdin mare (cas, familie, gospodrie). Castorii stiu s aib grij si de cei din jur. n viat, ei sunt sinceri, deschisi, buni familisti si pretuiesc, nainte de toate, linistea si confortul cminului. CERBUL (21 Mai - 20 Iunie) Plin de mretie trece prin pdure Cerbul. Se dovedeste plin de farmec - oriunde s-ar afla, atrage privirile tuturor. Cerbul e ndrgit pentru caracterul lui prietenos si cunostintele multiple. Este foarte mobil, i place s cltoreasc si s mute mobila prin cas. Foarte abil n ale flirtului, este sincer si n relatiile amoroase. CIOCNITOAREA (21 Iunie - 21 Iulie) Aceast pasre este rbdtoare, tenace si insistent. Pe scurt, se poate spune c actioneaz ncet si din umbr. Nu i place s fie n centrul atentiei, prefer s joace rolul "omului din culise". Astfel, reuseste s tin la distant atitudinile invidioase. Inimoas si prietenoas din fire, este plcut de cei din jur si n special de ctre copii. Ciocnitoarele sunt oameni de cas si buni gospodari si au un dezvoltat simt al frumosului. NISETRUL (22 Iulie - 21 August) Plin de curaj, el noat mpotriva curentului si ia soarta ca pe o provocare pentru propriile forte si posibilitti. Nisetrul este talentat si una din trsturile sale de baz este ncrederea n sine. Bazndu-se pe aceast caracterisitic, el poate obtine tot ceea ce consider c i este necesar. Iar n cazul n care fortele proprii nu-i vor fi suficiente, i vor sri ntotdeauna n ajutor prietenii, care l apreciaz pentru nobletea si generozitatea de care d dovad. URSUL ( 22 August - 21 Septembrie) Se remarc prin calm si fort interioar. El st ferm cu picioarele pe pmnt si nu are tendinta de a-si pierde capul. n plus, are un efect benefic asupra celor din jurul su, aplannd conflictele si calmnd atmosfera prin simpla sa prezent. Pe de o parte este un bun organizator, cruia nu-i scap nici un detaliu, pe de alt parte - e un om blnd, care pretuieste nainte de toate relatiile amabile si clduroase. CORBUL (22 Septembrie - 22 Octombrie) Corbul e chibzuit si nu ia niciodat decizii pripite. Luciditatea aprecierilor si obiectivitatea sunt fr ndoial calittile sale, dar cei din jur se plng adesea de ncetineala Corbului. Binenteles c el i poate usor convinge de contrariu, pentru c alte trsturi distinctive ale Corbului sunt caracterul prietenos si diplomatia. SARPELE (23 Octombrie - 22 Noiembrie) Trstura principal - onestitatea. Chiar dac nu de putine ori acest lucru este n detrimentul su - dar nu e nimic de fcut, asa e totemul. Lingusirea nu i st n fire Sarpelui, n schimb, prudenta si logica l ajut s-si ating scopurile - cu grij si ncredere n sine, fr grab, dar si fr opriri. Dac ncercati s fortati evenimentele, sunt de neevitat situatiile cnd ceva sau cineva v va pune bete n roate. BUFNITA (23 Noiembrie - 21 Decembrie) Modest si simpl, aceast pasre stie s se multumeasc cu putin. Ea nu are nevoie nici de hoteluri luxoase, nici de mese ncrcate de mncruri exotice. Pentru ea bunstarea material este cea mai important - cunostintele si deprinderile noi sunt pe primul plan. ns bufnita cea blnd si parc picat de pe alt lume se transform total atunci cnd vine vorba de aprarea drepttii: n ea se trezeste lupttorul nenfricat si drz. GSCA (22 Decembrie - 19 Ianuarie) Aparent rezervat si rece, Gasca e pasionat de tot ce e nou. Pe o ea o intereseaz totul: si s cucereasc inimi, si s fac o carier stralucit si s creasc copiii. Aceast pasre trieste n permanent la limita puterilor sale si niciodat nu cere ajutor. Nu e de mirare asadar c ea are nevoie de mai mult relaxare si ohihn dect ceilalti. VIDRA (20 Ianuarie - 18 Februrie) Este preferata tuturor. Fortei de atractie a Vidrei nu-i pot rezista dect pietrele. Ea e ntotdeauna dispus s dea o mn de ajutor - si nu o face numai din politete; cei nscuti sub acest semn nutresc sentimente sincere si profunde pentru cei din jur. n plus, este foarte exigent cu ea nssi si niciodat nu-si neglijeaz obligatiile asumate. LUPUL (19 Februarie - 20 Martie) Cuttor neobosit, acest animal nu poate tri fr miscare. Si nu e nicidecum vorba despre agitatie inutil - se stie c pe Lup l "hrnesc" picioarele. Tocmai de aceea "vntoarea" lui reprezint o continu cutare de senzatii, evenimente si cunostinte. Natura i-a nzestrat pe cei nscuti sub acest semn cu minte ager si memorie excelent, asa c numai rareori Lupul se ntoarce acas fr "prad" . ZODIACUL EGIPTEAN  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/nile.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/amon.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/geb.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/ra.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/osiris.jpg" \* MERGEFORMATINET   INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/isis.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/horus.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/anubis.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/seth.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.zodiace.ro/poze/bastet.jpg" \* MERGEFORMATINET  Hapi - Nilul1 ianuarie - 7 ianuarie 19 iunie - 28 iunie 1 septembrie - 7 septembrie Este compatibil cu: Amon - Ra (8 - 21 ianuarie; 1 - 11 februarie) Seth (28 mai - 18 iunie; 28 septembrie - 2 octombrie) Culori norocoase: rosu aprins (femei) si bleumarin (barbati) Cei nascuti sub acest semn sunt pacificatori, amatori de lucruri rafinate si sunt datori lor nsisi s triasc intr-o stare de permanenta alerta. Sunt receptivi la toate transformarile pe care le implica actiunile lor. Oamenii Nil sunt intelepti, toleranti si capabili de intelegere aproape materna fata de cei care doresc sa-si depasesca ignoranta si sa evolueze. Dar, la fel ca si raul care atunci cand isi iese din matca distruge totul in calea sa dar si imbogateste pamantul sunt tributari schimbarilor de dispozitie. Amon - Ra8 ianuarie - 21 ianuarie 1 februarie - 11 februarie 18 noiembrie - 26 noiembrie Este compatibil cu: Nilul- Hapi (1 ianuarie - 7 ianuarie; 19 iunie - 28 iunie; 1 septembrie -7 septembrie; 18 Noiembrie - 26 Noiembrie) Horus (20 aprilie - 7 mai; 12 - 19 august) Culori norocoase: galben (barbati) si portocaliu (femei) Cei nascuti sub acest semn sunt generosi si stiu sa-si indrepte pasii catre cele mai mari oportunitati. Daca v-ati nascut sub acest semn veti beneficia de multa vigilenta, lucru care are menirea sa-i linisteasca pe ceilalti si ii inspira sa dea ce au mai bun. A fi nascut sub semnul lui Amon-Ra, acest zeu universal, este in acelasi timp o binecuvantare si totodata o provocare. Drumul vietii nu va fi niciodata mediocru sau superficial. Spiritul este marcat de profunzimea cautarilor, a meditatiilor si atunci cand veti simti ca experienta sau provocarea nu se ridica la cele mai inalte nivele, veti fi dezamagit de dvs. insiva. Mout - Mut22 ianuarie - 31 ianuarie 8 - 22 septembrie Este compatibil cu: Amon-Ra (8 - 21 ianuarie; 1 - 11 februarie) Thot (1 - 19 aprilie; 8 - 17 noiembrie) Culori norocoase: maro (barbati) si rosu carmin (femei) Cei nascuti sub semnul de Mout sunt secretosi si nclinati catre melancolie. Plini de ironie, frustrati in incercarile lor de seductie din cauza timiditatii, poseda totusi o formidabila bogatie interioara pentru ca stiu cum sa mearga direct la tinta in relatiile cu oamenii. Intelepciunea lor este evidenta, sperantele inspiratoare. Ceea ce isi doresc cel mai mult este sa castige bunavointa si potectia unei figuri paterne autoritare. Geb12 februarie - 29 februarie 20 august - 31 august Este compatibil cu: Seth (28 mai - 18 iunie; 28 septembrie - 2 octombrie) Horus (20 aprilie - 7 mai; 12 - 19 august) Culori norocoase: violet (barbati) si portocaliu (femei) Ca un paznic al vietii, Geb sustine virtutile pozitive cu conditia sa existe dragoste, obedienta si dreptate. Ca un simbol al memoriei, ea ii predispune pe cei nascuti sub acest semn unei cariere de scriitori, administratori sau consilieri. Aerul protector dat de pamant este evident in portretul nativului. Personalitatea data de Geb este atractiva si in acelasi timp foarte sensibila ceea ce este intr-adevar impresionant. Modestia sa si abilitatea empatica pot fi un dezavantaj, dar ascendenta sa cosmica il ridica deasupra egoismului si vanitatii. Osiris1 martie - 10 martie 27 noiembrie - 18 decembrie Este compatibil cu: Isis (11 martie - 31 martie, 18 octombrie - 29 octombrie, 19 decembrie - 31 decembrie) Thot (1 - 19 aprilie, 8 - 17 noiembrie) Culori norocoase: galben (barbati) si verde (femei) Caracterul celor nascuti sub acest semn este dual si personalitatea generoasa. Mandri dar vulnerabili atunci cand au de infruntat adversari, vor oscila mai mult decat ceilalti. Le lipseste hotararea si de aceea au dileme in alegerea momentului in care ar trebui sa actioneze sau sa ia decizii. Isis11 martie - 31 martie 18 octombrie - 29 octombrie 19 decembrie - 31 decembrie Este compatibil cu: Thot (1 - 19 aprilie; 8 - 17 noiembrie; Osiris 1 - 10 martie; 27 noiembrie - 18 decembrie) Culori norocoase: alb (barbati) si albastru (femei) Isis este arhetipul feminin al creatiei - zeita fertilitatii si a maternitatii. I s-au dat mai multe nume si a jucat mai multe roluri in istorie si mitologie - ca zeita si femeie creator. In dualitatea realitatii noastre - ea reprezinta aspectele noastre feminine, creatia, renasterea, ascensiunea, intuitia, abilitatile psihice, vibratiile inalte, dragostea si compasiunea. Ea este energia Yin, mama care ne hraneste.O neobosita sursa de regenerare si de profunda compasiune, imaginea zeitei Isis este deseori asociata celor 2 simboluri crucea si scanteia, semnificand perpetuarea originilor si a descendentilor. A fi nascut sub un semn atat de solicitant ca Isis este un lucru care confera o dimensiune aparte solidaritatii si unitatii. Sunteti o gazda perfecta si un companion de incredere care va lupta sa-si pastreze valorile neatinse. Nativul isi urmareste principiile solide indiferent unde il va purta viata si chiar daca asteptarile sale vor fi inselate de ceilalti nu se va simti deprimat. El stie ca le este superior si ii priveste cu condescendenta. Thoth1 aprilie - 19 aprilie 8 noiembrie - 17 noiembrie Este compatibil cu: Bastet (14 - 18 iulie; 23 - 27 septembrie; 3 - 17 octombrie) Isis (11 - 31 martie; 18 -29 octombrie; 19 - 31 decembrie) Culori norocoase: rosu (barbati) si alb (femei) Thoth se remarca in fata tuturor celorlalti zei ai Egiptului antic prin capacitatea sa de comunicare, pe care o imparte cu toate fiintele de pe malurile Nilului. Persoanele nascute sub semnul de Thoth sunt entuziaste si intreprinzatoare, dar detesta mediocritatea si meschinria. Sunt curajosi si isi asuma riscuri, angajandu-se in actiuni care le vor permite in final sa se autodepaseasca. Este inimaginabil pentru ei s nu se nu tin de cuvnt sau sa-i nsele pe ceilalti. Isi asuma rolul de sfatuitor din umbra, neincercand sa se impuna in fata celorlalti. Horus20 aprilie - 7 mai 12 - 19 august Este compatibil cu: Bastet (14 - 18 iulie; 23 - 27 septembrie; 3 - 17 octombrie) Geb (12 - 29 februarie; 20 -31 august) Culori norocoase: rosu carmin(barbati) si auriu (femei) Legenda spune ca Horus l-a provocat pe Seth, zeul raului si al confuziei din Egiptul de Sus, care l-a asasinat pe pe Osiris, tatal lui Horus. Acesta a razbunat moartea tatalui sau si a devenit zeul ordinii si dreptatii. De aceea faraonul in Egiptul antic devenea Horus pe pamant, stapanul celor 2 tari (Egiptul de Sus si Egiptul de Jos). Cei nascuti sub semnul de Horus isi croiesc drum in lume cu o vointa de fier. Inteligenta lor si dorinta de a nvta ii face capabili sa inteleaga si sa descopere totul. Trebuie sa-si stapanesca spiritul de rebeliune devreme, naintea ca dorinta lor de a domina s i fac oportunisti. Forta psihica profunda se inclina catre un pronuntat misoginism apreciind mai mult virilitatea masculina decat ceea ce i-ar putea oferi partea feminina. Cu toate acestea ii este frica de singuratate, avand nevoie de aprecierea sexului opus. Anubis8 mai - 27 mai 29 iunie - 13 iulie Este compatibil cu: Bastet (14 - 18 iulie; 23 - 27 septembrie; 3 - 17 octombrie) Isis (11 - 31 martie; 18 - 29 octombrie; 19 - 31 decembrie) Culori norocoase: maroniu (barbati) si purpuriu (femei) Cei nascuti sub acest semn sunt inteligenti si plini de compasiune dar vor mereu vor pune raul inainte. Cu aceast ntelegere realist a prtii ntunecate a vietii, caracterul lor este bivalent n profunzime si uneori fatalist. Suferintele lor adnci pot uneori s-i faca sa se simta inhibati si vor reprezenta o piedica in initiativele amoroase. Nativii iradieaz o personalitate profund, sunt constienti de fortele care le sunt potrivnice si sunt ntotdeauna gata s adopte solutiile cele mai bune pentru a remedia orice dilema psihologic. Seth28 Mai - 18 Iunie 28 Septembrie - 2 Octombrie Este compatibil cu: Geb (12 februarie - 29 februarie, 20 august - 31 august) Nilul (1 ianuarie - 7 ianuarie, 19 iunie - 28 iunie, 1 septembrie -7 septembrie) Culori norocoase: turcoaz (barbati) si negru (femei) Nativii nascuti sub semnul lui Seth doresc schimbarea si cut in permanenta integritatea. Vor experimenta multe aventuri inainte de a se regasi si de a fi capabili sa-si coordoneze forta interioara. Vor invata din propriile greseli si vor urmari cu tenacitate provocarile mai mult decat oricare alt semn. Esenta lui Seth este metamorfoza, samburele de viat care se dezvolta pentru a mbrtisa o noua cunoastere si o noua intelegere. Personalitatea data de Seth il va conduce pe nativ catre dimensiuni neexplorate. Bastet14 Iulie - 28 Iulie 23 Septembrie - 27 Septembrie 3 Octombrie - 17 Octombrie Este compatibil cu: Horus (20 aprilie - 7 mai; 12 - 19 august Sekhmett (29 Iulie - 11 August, 30 Octombrie - 7 noiembrie) Culori norocoase: turcoaz (barbati) si gri (femei) In Egiptul antic pisicile erau adorate ca animale sacre - mama sau creatorul. Bastet era zeita egipteana a pisicilor, femeilor si copiilor. Cei nascuti sub acest semn cauta echilibrul si armonia intre ei si ceilalti. Stie cum sa-i protejeze si sa se devoteze celor iubiti uneori chiar neglijandu-si propriile interese. Devine usor anxios din cauza epuizarii nervoase dar se reface rapid caci are deplina incredere in fortele proprii. Poseda o puternica forta interioara si agilitate care il ajuta sa recunoasca inamicii ascunsi si sa-i invinga. Are un mare succes la reprezentantii sexului opus datorita felului sau de a fi, cand misterios, cand de o sinceritate dezarmanta. Sekhmett29 Iulie - 11 August 30 Octombrie - 7 noiembrie Este compatibil cu: Bastet (14 Iulie - 28 Iulie, 23 Septembrie - 27 Septembrie, 3 Octombrie - 17 Octombrie) Geb (12 februarie - 29 februarie, 20 august - 31 august) Culori norocoase: verde deschis(barbati) si turcoaz (femei) Sekhmet este in mod curent infatisata ca o femeie cu cap de leu. Este fiica zeului soare Ra si formeaza impreuna cu sotul sau Ptah, zeul artei si mestesugurilor si cu fiul sau Nefertum, triada de zei din Memfis. Nativii sunt telepati, buni observatori ai realitatii, autoritari si rareori indulgenti fata de ei insisi. Incearca sa-si pastreze verticalitatea si simtul moral in ciuda dorintelor lor secrete. Sunt dotati cu o gratie maiestuoasa si dragostea fata de frumos ii apropie de natura. Zodiacul Hindus  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/lotus.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/arcas.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/vultur.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/caleasca.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/apa.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/perla.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/corabie.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/yoghin.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/toporisca.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/cal.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/birjar.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/foc.jpg" \* MERGEFORMATINET   INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/capra.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/elefant.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/phoenix.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/diamant.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/vier.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/sarpe.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/fir.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/testoasa.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/caine.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/vanator.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/urs.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/fecioara.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/pana.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/randunica.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/balanta.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/uliu.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/maimuta.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/delfin.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/turn.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/leu.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/pusnic.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/scoica.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/metal.jpg" \* MERGEFORMATINET  INCLUDEPICTURE "http://www.dsclex.ro/buton/indian/funie.jpg" \* MERGEFORMATINET  1 - 10 ianuarie: LOTUSUL Succese pe plan sentimental si n cariera. Un tip demn si credincios. Tine mult la onoare si nu este dispus s o ntineze. 11 - 20 ianuarie: ARCASUL Un vistor fr pereche. Cnd este coplesit de visare, uit cu totul de lume. Arcasul are o pasiune puternic pentru problemele oculte. Totodat, dispune si de o voint foarte puternic. 21 - 30 ianuarie: VULTURUL Vulturul este, din toate punctele de vedere, un individ superior. Are fort n actiune, nivel intelectual de exceptie, trie de caracter, constiinta clar a propriei valori. Nobletea sa nu poate fi pus niciodat la ndoial. 31 ianuarie - 9 februarie: CALEASCA Omul aflat sub acest semn zodiacal va fi pasionat de necunoscut, de experiente noi. ntotdeauna, interesele sale sunt cu un pas naintea celorlalti. Gndirea sa lucid l ajut n tot ce face. 10 - 19 februarie: APA Nativului din semnul Apei i place s fie ascultat si s nu i se ias din cuvnt. Are o fire mndr si curajoas. 20 februarie - 1 martie: PERLA n viat, cel nscut sub semnul Perlei va avea nevoie de sentimente calde, de prietenie si de ntelegere. El nsusi este un om bogat sufleteste, un sentimental incurabil. 2 - 10 martie: CORABIA Brbatul nscut n aceast zodie va avea mult succes la femei. La rndul su, femeia nscut sub acest semn zodiacal va rupe inimile multor brbati. Cel ce poart semnul zodiei Corabiei va fi un om de lume si se va bucura de viat. 11 - 20 martie: YOGHINUL Un om aflat departe de lume prin intreaga sa existenta materiala si spirituala. Cei din jurul sau spun ca nu stie ce vrea de la viata. Va fi un insingurat si nu va deranja pe nimeni. 21 - 31 martie: TOPORISCA Omul nascut in aceasta perioada va fi un maestru la vorba, va sti sa dea replica, dar va fi si sfatos. Desi muncitor, va fi greu de facut pace cu el pentru ca o va tine mereu pe a lui. Altfel, este un om iubitor. 1 - 10 aprilie: CALUL Un tip care nu se consuma pentru orice. Mereu jovial, mereu degajat, Calul molipseste cu optimismul sau. Adesea e incapabil sa se adune, sa se concentreze si sa ia o decizie, oricare ar fi ea. 11 - 20 aprilie: BIRJARUL Iubitor de familie si de prieteni, se misca bine prin aceasta lume. Nu este constant in gandurile si in faptele sale. Poate ajunge sef. 21 - 30 aprilie: FOCUL Acest om are firea si comportamentul focului. Este frumos, armonios si spiritual. El pretuieste mult dragostea. 1 - 10 mai: CAPRA Nativul din Capra are o nerabdare permanenta. Pentru el nu exista prioritati, vrea sa faca totul dintr-o data. Va avea noroc in viata sentimentala si in casnicie. 11 - 20 mai: ELEFANTUL Un om tenace, cu multa putere de munca si cu mari resurse de rabdare. In cariera, poate avea succes si va avea parte de o viata de familie linistita. 21 - 31 mai: FIRUL Responsabil in tot ceea ce face, nativul din Fir va avea succes si va fi pretuit pe parcursul vietii sale. Este un orator priceput. In societate, omul nascut sub acest semn zodiacal lasa o impresie buna. 1 - 10 iunie: PHOENIXUL Acest om are mult suflet si va avea succes in acte caritabile. Simpatizat de catre toti cei cu care intra in contact mediat sau nemediat, va putea fi un redutabil om politic. In orice imprejurare, dovedeste multa stapanire de sine. 11 - 20 iunie: DIAMANTUL Diamantul este un om tare si, se pare ca, nimic nu-i poate clatina faptele si convingerile. De aceea, poate fi condiderat un individ dificil. Nici in dragoste nu e mai usor de vietuit cu el. 21 - 30 iunie: VIERUL Ocrotit de astrii, Vierul va demonstra celor din jur rafinament si spirit aristocratic. Nu-i va placea sa se intrebuinteze pentru a fi de folos lui si societatii. 1 - 10 iulie: SARPELE Nativii nascuti sub acest semn zodiacal nu vor invata nimic de la viata. Sarpele va trai momentul si nimic mai mult. Pentru el nu exista viitor, exista numai prezent. Sarpele este iute la manie si inconstant in ceea ce face. 11 - 21 iulie: BROASCA TESTOASA Omul nascut sub acest semn se va apara, pe tot parcursul vietii sale, asemenea broastei testoase. Va purta cu el o carapace imaginara. Este prudent iar, intotdeauna, colacul sau de salvare este familia sau prietenii. 22 iulie - 1 august: CAINELE Curajul este trasatura definitorie pentru acest om. Ii place sa fie pretuit si evidentiat. 2 - 12 august: VANATORUL Om priceput in afaceri si bun comerciant. Este un adevarat luptator si catarator pe piramida sociala. De asemenea, este tenace si va ajunge sef. 13 - 23 august: URSUL Ursul este un darnic, ba chiar nu se simte bine daca nu face daruri. Este pofticios si ar vrea pentru el cam tot ceea ce ii place. In mod obisnuit, daca nu intervine vreun accident, Ursul va avea o sanatate de fier. 24 august - 2 septembrie: FECIOARA Cel nascut sub acest semn zodiacal al Fecioarei va fi destept, ii va place sa invete si se va dovedi un intelept. Fecioara este tipul de om harnic care cauta sa se intreaca pe sine. 3 - 12 septembrie: PANA In viata sa, acest om se va putea afirma in multe domenii. Va vorbi cu mestesug si va scrie cu talent.Va avea noroc in meserii artistice 13 - 23 septembrie: RANDUNICA Este iubitoare de armonie si de ordine. Pofta de viata a nativului aflat sub semnul acestei pasari ii va bucura si molipsi si pe cei din jurul sau. 24 septembrie - 3 octombrie: BALANTA Nativul din Balanta este patruns de ideea libertatii. Om chibzuit, organizat, are grija ca toate actiunile sale sa fie bine calculate si verificate. 4 - 13 octombrie: ULIUL Privind din inalturi, Uliul vede lucrurile in toata complexitatea lor. In viata, il ajuta gandirea sa clara. Este insetat de izbanda. 14 - 23 octombrie: MAIMUTA De felul sau, omul nascut in aceasta zodie este putin cam secretos. Este destept si poate reusi foarte bine in afaceri. 24 octombrie - 2 noiembrie: DELFINUL Un tip dintr-o bucata. Nu-l sperie nici dificultatile, nici riscul. Este un om de actiune. In dragoste, este nesatios. Si mai este si mana sparta. 3 - 12 noiembrie: TURNUL Un prieten de nadejde. Fire de artist, cu un simt artistic peste medie. In relatiile cu semenii, este bland si politicos. 13 - 22 noiembrie: LEUL Omul nascut sub acest semn zodiacal are, fara indoiala, ceva din firea Leului. Este un bun luptator si nu-i place sa piarda in lupta. Leul este un tip mai dificil, cu o imaginatie bogata. 23 noiembrie - 2 decembrie: PUSTNICUL Nativul din aceasta zodie este un om superior, din toate punctele de vedere. Asemenea oameni pot lasa semne in istorie. Au caractere puternice si firi furtunoase. 3 - 12 decembrie: SCOICA Un om original, desi nu intotdeauna agreabil pentru cei din jur. Ii place singuratatea. Da dovada de intelepciune fata de intamplarile vietii. Poate fi acuzat de egoism. 13 - 21 decembrie: METALUL Acest om seamana cu metalul: este dur si rece. Stie sa-si ascunda adevarata fata si adevaratele intentii. Este un om care stie sa convinga. 22 - 31 decembrie: FUNIA Nativul din aceasta zodie va fi simpatizat de ceilalti deoarece ii ajuta in tot si in toate. Nu-si precupeteste nici un efort in a-i sprijini pe ceilalti, dar isi va cunoaste intotdeauna interesele. Zodiacul Evreiesc LUNA IANUARIE Femeile Sunt vesele, amiabile, simpatice, constante n prieteniile lor si sincere. Sunt dotate cu un caracter bun, sunt calme, au energie si ordine n idei. Iubesc distractiile si plcerile, dar stiu totusi s se pstrze serioase. Brbatii Sunt vioi, sprinteni, amiabili si afectuosi. Au inteligenta solid, judecata bun, cultiv stiinta, se ocup de politic dar au caracter dezinteresat. Stiu s-si pstreze sngele rece, s fie calmi n acte si n cuvinte. Sunt prieteni devotati. Iubesc gloria. LUNA FEBRUARIE Femei Sunt de o frumusete remarcabil. Judecata lor este bun. Au o inteligent excelent atta timp ct nu se las coplesite de sentimentul emotiei. Credincioase si constante n prietenie si dragoste, sunt sotii model. Brbatii Au caracter schimbator si sunt impresionabili. Iubesc misterul, sunt spirituali, entuziasti, ndrzneti, juctori nu n dorinta de cstig ci n setea de necunoscut si neprevzut. Ambitiosi, pasionali, dar nehotrti n dorinte. ncreztori si naivi, capabili de sentimente delicate, serviabili si simpatici. Sraci n tinerete si cheltuitori cnd au bani. LUNA MARTIE Femei Au figura larg, inteligent; serioase, caracter energic, judecata bun, stiu s comande, s-si conduc treburile de o manier practic, dar sunt adesea violente. Cu toate aceste trsturi, care influenteaz linistea cminului, au inima bun si sunt sotii credincioase si devotate. Brbatii Sunt brusti, violenti, uneori brutali, independenti, nu destul de sociabili, mai ales ctre apusul vietii. Inteligenti, sistematici n felul de a gndi, au sentimente prea idealiste. Privesc partea solid si pozitiv a lucrurilor. Laboriosi si metodici, stiu s comande si reusesc n afaceri. LUNA APRILIE Femei Sunt drgute, cu obrazul oval si prelungit, pielea mat, forme rotunde, temperament usor limfatic. Sunt cochete, curioase, iubesc traiul luxos, plcerile, omagiile si micile atentii. Capricioase, foarte susceptibile, dar deloc dezapreciabile. Brbatii Au caracter nervos, viu, irascibil si mult amor propriu; dotati cu temperament pasionant, iubesc plcerile; sunt dornici de libertate. Sunt buni la vorb dar nu se socot angajati n promisiunile pe care le fac. Foarte studiosi, iubesc stiintele si filosofia. Sunt oameni de actiune si de progres, caut ntotdeauna s fie n frunte, s conduc. Vointa activ, intrepriztori, nu posed ratiune, reci si precauti, impulsivi, au hotrri bune si actioneaz dup initiativa lor. LUNA MAI Femei Sunt frumoase, bine fcute, iubitoare, blnde si sensibile, fr pretentii, simpatice. Au inima bun, sunt gratioase n maniere. Abile n viata practic, energie slab, neglijabile la menaj. Brbatii Au caracter viu, impresionabili si versati, afectuosi, sentimentali, delicati, manierati, si fac multi prieteni si le rmn credinciosi. Serviabili, inteligenti si inventivi, asimilnd cu usurint. Spirituali, iubesc literatura si tot ce e rafinat, stiu s-si conduc tririle cu o abilitate care nu exclude o oarecare doz de siretenie. LUNA IUNIE Femei Sunt simpatice, cu tenul mat, pielea moale, formele rotunjite si figuara oval, nasul scurt si gura mic. Extrem de sensibile, capricioase, susceptibile si uneori foarte dificile. Foarte iubitoare, cochete, cu maniere gratioase care fac s plac mult, ele sunt lacome si mincinoase. Aerul lor discret nu le impiedic s vad partea pozitiv a vietii. Active, laborioase, capabile de acte energice. Brbatii Sunt inteligenti, predispusi spre lucruri frumoase, maturi, pasionali si sensibili. Privesc prea mult la partea emotional a vietii si sunt n permanent n cutare de senzatii noi. Iubesc confortul, plcerile si ntr-un contrast frecvent au instinctul economiei, uneori fiind chiar avari. Sunt senzuali, certreti, ascult mai mult de fantezia de ct de ratiunea lor. Atasati de caminul lor si de familie din capriciu. Cnd reusesc s-si stpneasc indolenta natural, sunt tenaci, perseverenti, rbdtori. Cu toate acestea rar reusesc s se mbogteasc. LUNA IULIE Femei Sunt frumoase iubitoare si iubite, dar inima lor se pierde adesea; curajoase, ndraznete, cu caracter viu si rbdtor. Inima bun si miloas, sunt sincere si au idei nobile. Brbatii Sunt mndrii, orgoliosi, curajosi. Mare noblete de sentimente, sinceri si loiali, inima mare si generoas. Inteligent ponderat, pozitivi, energici si ntreprinztori. Reusesc n viat. LUNA AUGUST Femei Au ochi blnzi si luminosi, trsturi regulate. Sunt timide, blnde, binevoitoare, devotate. Se mrit tinere, au copii frumosi, sunt mame exceptionale. Iubesc calmul si linistea. Nu foarte inteligente. Cad usor n melancolie si nu gsesc fericirea pe care pe care o merit calittile si sentimentele lor frumoase. Brbatii Au trupul bine facut si fizionamia deschis. Iubesc tot ce e frumos si strlucitor. Sunt veseli, spirituali si istorici. Temperament afectuos si pasionant. Au succes la sexul slab si sunt fcuti pentru viata de camin. Desi discreti si timizi, caracterul lor este sesceptibil si irascibil, se las usor amgiti. Muncitori, nu au curaj si initiativ, dar reusesc n viat. LUNA SEPTEMBRIE Femei Sunt vesele, timide si amabile, sentimentale si afectuase. Vocea lor e bland, manierele gratioase, le place s fie complimentate, caut s plac si au multi admiratori. Caracterul susceptibil, dar nu stiu s pstreze ranchiuna. Sunt bune femei de interior cu singurul pcat c sunt cam cheltuitoare. Brbatii Sunt amabili, simpatici, au maniere distinse, dar nu prea si tin promisiunile. Ador complimentele, mare amor propriu, nainte de a se hotr obisnuiesc s cntreasc pro si contra. Prudenti, ezitanti, foarte dezvoltati spiritual, critici. Putin creduli si putin sceptici. Judecata echilibrat. Sunt rbdtori, au simtul practic si gustul ordinii. LUNA OCTOMBRIE Femei Au o inteligent n continu miscare, astfel c mint cu extrem usurint. Exaltarea lor frecvent le duce adesea la misticism. n general le place foarte mult cochetria si sunt foarte atrgtoare. Au mini abile dar foarte putin muncitoare. Iubesc banii si ar face orice s-i obtin. Cu vrsta devin melancolice si rele. Capabile de munc intelectual. Brbatii Sunt inteligenti, plac prin manierele lor amiabile. ndrzneti si prudenti n acelasi timp, stiu s-si ascund gndurile. Foarte independenti de idei si moralitate. Nu au scrupule cnd vor s-si respecte angajamentele. Singuratatea si viata i fac taciturni si mohorti. LUNA NOIEMBRIE Femei Au spiritul liber si nelinistit, cuteztoare si curajoase, usor sceptice. Cu toate acestea sunt timide, impresionabile. Aprinse, independente si oricnd gata de revolt, au un caracter dificil. Ele sunt femeile datoriei, asculttoare cnd sunt ntelese. Iubesc munca si sunt active. Brbatii Au temperament riguros, sunt activi si entuziasti. Iubesc sportul si exercitiile fizice. La cei mai avansati nevoia de miscare se transform n activitate stiintific sau exploatare de orice fel. Sociabili, constanti n prietenie, mult amor propriu, tendint de independent. Tenaci, muncitori, n acelasi timp ntreprinztori si prudenti LUNA DECEMBRIE Femei Frumoase, bine fcute, au n general viata lung. Cochete, usuratice, capricioase, sensibile, senzuale. Timide n tinerete, ele devin mai trziu orgolioase, ndrznete, intrigante, stiind s se conduc cu mult dibcie. n csnicie generoase, dar se silesc s nu se trdeze. Brbatii Pozitivi, ambitiosi, gata de orice pentru a parveni. Se servesc uneori de proiecte nedelicate, nu sunt capabili de conceptii nalte, umflati de importanta ce si-o atribuie. Gravitatea lor e superficial cci nu neglijeaz nimic pentru a-si satisface pasiunile. Sunt irascibili, stiu s se adapteze prin prudent, siretenie, suplete. Au tact, sunt studiosi. Zodiacul reda de fapt o imagine simbolica a diversitatii vietii si a ciclurilor naturale. Omul a ajuns azi sa se ghideze numai dupa repere artificiale, mecanice, fara vreo semnificatie sufleteasca sau spirituala, dar zodiacul ramne un instrument care poate oricnd sa umple viata de sensurile ei naturale, fiindca este n strnsa legatura cu ele. Mintea rationala poate considera ca asociatiile zodiacale sunt doar superstitii, fiindca ea a pierdut din vedere latura intuitiva si creativa a omului si se bazeaza doar pe masuratori si rationamente n sistemul logicii aristoteliene, pe care se bazeaza toata stiinta oficiala actuala. Dar omul are mai mult dect o minte capabila sa nchege judecati logice. Omul are si capacitatea de a gndi simbolic, iar acest lucru este arhi-recunoscut de faptul ca si n societatea actuala se folosesc imagini simbolice pentru a se transmite informatii. Sistemele cunoasterii simbolice sunt numeroase de-a lungul evolutiei omenirii, iar zodiacele sunt astfel de sisteme, si nca foarte puternice. Numai ca le pot "citi" doar aceia care le cunosc alfabetul si limbajul. MACROTIPOLOGIA GRUPELOR SANGUINE Exista 4 grupe sangvine dar exista multe subgrupe sangvine minore. Prima repartizare in subgrupe minore, si cea mai cunoscuta, este cea care are la baza Rh-ul. Acesta poate fi negativ (15 % din indivizii umani) sau pozitiv (pentru 85 % din indivizii umani). Daca ne gandim la faptul ca incidenta grupei sangvine AB (IV) este de maxim 5 % din totalul populatiei Terrei vom vedea ca acest element de clasificare in subgrupe are o importanta destul de majora. Urmeaza o noua "repartizare" in functie de statutul de secretor (80 % din populatie - antigenul de grupa sangvina este intalnit in majoritatea secretiilor organismului: saliva, sperma, etc.) sau nesecretor (20 % - antigenul este intalnit strict la nivelul sangelui). Fiecare din elementele de particularizare prezentate sau neprezentate mai sus este inglobat intr-o medie data de linia cercetarilor permanente care au loc la nivel medical, genetic si, de ce nu, psihologic si chiar zodiacal. Un zodiac tinde sa estimeze daca maine va cadea o stea drept peste batatura de la degetul mic al piciorului stang al nostru. Abordarea sangvina tinde sa estimeze integrarea noastra in functie de unele linii psihologice (aproximativ demonstrate de medicina, psihologie, observatii), caracteristice fiecarei grupe sangvine, fata de indivizii din jurul nostru si fata de noi insine (posibile boli asociate frecvent unei anume structuri sangvine, modalitati de favorizare organica a functionarii organismului nostru, etc.). In Japonia, "Ketsu-eki-gata" (analiza grupei sangvine) este o problema foarte importanta si respectata Simbolistic, sangele reprezinta toate valorile intrupate in viata, foc, caldura precum si tot ceea ce este legat de frumusete, noblete, generozitate, elevare (fara a uita de simbolistica generala a culorii rosii). De multe ori el este considerat a fi ceva fundamental precum insasi creatia (din punct de vedere biblic el este considerat a fi chiar viata, din punct de vedere medical el reprezinta semnatura stramosilor nostri transmisa pe lungul drum al istoriei). Mai mult, pretutindeni, el este considerat a fi vehiculul vietii, principiu al generarii si/sau regenerarii (stravechii vanatori se manjeau cu sangele animalelor ucise pentru a se impaca cu spiritele acestora, potrivit traditiilor amerindiere el este chiar motorul soarelui, in traditiile caldeene sangele divin amestecat cu tarana a dat nastere fiintelor, in stravechea Cambodgie varsarea de sange din cursul luptelor sau al sacrificiilor atragea fertilitatea, abundenta, fericirea, sangele lui Iisus din cupa Graal amestecat cu apa este bautura vietii fara de moarte, etc.). Sangele mai corespunde si caldurii vitale si trupesti, precum si vehiculului pasiunilor. Fie prin asociere fie axiomatic, sangele este vehiculul sufletului ajungand a fi considerat a fi simbolul comuniunii prin sange sau al legaturii de infeudare prin juramantul sangelui (rudenia "de sange", "legaturile de sange", "legamantul de sange" intalnit la absolut toate popoarele, riturile sacrificiale in care se colecteaza sangele pentru a fi intrebuintat la sacralizarea obiectelor, cladirilor, totemurilor, sau, sa nu uitam, insemnarea caselor evreiesti in timpul sclaviei din Egipt cu rol protector, ingerul mortii urmand a evita casele astfel insemnate, etc.). Magia sangelui se pare ca a aparut odata cu omul, civilizatiile, triburile, clanurile, monarhiile, elementarele legaturi de rudenie si altele asemenea fiind dovada vie ca sangele a stat la baza istoriei si evolutiei umane. Mai nou (datorita studiilor moderne de medicina, genetica, psihologie, etc.) s-a ajuns pana la o simbolistica a sangelui legata de misterele sanatatii, longevitatii si vitalitatii precum si a manifestarilor generale de natura psihologica sau de prestatie intersociala. S-a ajuns pana la a se identifica o relatie directa si concreta de interpretare a variatiilor individuale in caz de boala si in starea de sanatate. In plus, sangele, prin grupele sangvine si elementele genetice ale acestuia, a ajuns sa fie o masura de identificare mai sigura decat oricare alta cum ar fi actele de identitate, cultura, religia, etc. (cu utilizare directa in medicina, medicina legala si criminalistica, in determinarea unor comportamente psihologice de baza, etc.). Din punct de vedere sangvin, cea mai raspandita grupa de sange este grupa O (I), asa-numita grupa a vanatorilor, a consumatorilor de carne, a celor care se manifesta optim in conditii de activitate fizica intensa. El este aproximativ general acceptat a fi prima grupa sangvina, sangele primilor nostri stramosi, fiind intalnit in proportii semnificative pe majoritatea teritoriului Terrei. Cercetatorii in domeniu sunt destul de decisi in a afirma ca a aceasta grupa sangvina apare in perioada 20.000 - 15.000 i.Ch.. Cercetatorii in "ale sangelui" afirma ca grupa de sange B (III) apare in perioada 15.000 - 10.000 i.Ch. Unele teorii plaseaza grupa 0(I) la originea evolutiei sangelui, afirmand ca aceasta este prima, cea mai de baza si cea mai veche grupa sangvina. Argumentele pe care se bazeaza aceste consideratii sunt legate de faptul ca aceasta grupa de sange este cea mai intalnita pe Terra zilelor noastre cu o predominanta demna de luat in seama la nivelul Africii (de unde se considera ca ar fi plecat omul primitiv in drumul sau spre varful lantului trofic). In plus, aderenta indivizilor cu aceasta grupa sangvina (0 - I) la alimentatia carnivora determina pe cei care sustin aceasta teorie sa sublinieze acceptia de "prima grupa sangvina - primii indivizi umanoizi" (care erau evindent carnivori, traind aproape exclusiv din vanat). De asemenea, exista anumite caracteristici imunologice ale indivizilor care detin grupa sangvina O (I) legate tot de Africa si de o evolutie regresiva in timp a tipurilor de anticorpi specifici grupei (aceasta grupa sangvina fiind caracterizata de un sistem imunitar puternic si bine inzestrat). Ea este grupa de sange care caracterizeaza vechimea, inteligenta nativa, viclenia si raceala tipica vanatorului. "Memoria genetica" a indivizilor cu grupa sangvina O (I) ii caracterizeaza pe acestia ca fiind puternici, rezistenti, indrazneti, dotati cu intuitie si optimism innascut, nativ. Poseda un sistem imunitar puternic si destul de echilibrat. De asemenea ei sunt indivizii cei mai inclinati spre beneficiile eforturilor fizice, organismul acestora avand un metabolism de efort care exploateaza eficient si conserva substantele nutritive fiind genul care isi descarca eficient stress-ul pe fondul efortului fizic (atentie deosebita la faptul ca acesti indivizi au o intoleranta ridicata la schimbarea conditiilor de mediu, dieta, bioritm, etc.) - tractul digestiv, sistemul nervos, sistemul imunitar al acestor persoane este deosebit de viguros dar, asa cum este normal, numai in conditii de stabilitate si de "exploatare normala. Oricum, este bine de retinut ca pesoanele de grupa O (I) se simt mult mai bine in conditiile in care activitatea lor solicita efort fizic acesta avand darul de a calma, de a mari moralul, s.a. ca un factor principal de eliminare a oricarui factor de stress (controland efectele fara a elimina cauza acestuia - de aceea este bine ca expunerea sa nu fie mai indelungata decat se poate suporta). Grupa O (I) caracterizeaza indivizii drept supravietuitori, persoane puternice, care se bizuie aproape in exclusivitate pe propriile puteri sau, in cel mai fericit caz va exploata puterile celor din jur dovedindu-se un adevarat lider, dornic si capabil sa ajute sau sa distruga pe oricine, prieten sau dusman. Caracterizati prin putere de concentrare demna de invidiat, caracterizati de siguranta, ei beneficiaza de o completare a acestor calitati cu inclinarea spre actiune si un dezvoltat simt al autoconservarii, fapt care ii propulseaza de multe ori mai sus decat ar merita - in cazul unei analize atente (daca se poate utiliza un astfel de termen). Interesant de amintit este aici faptul ca, dieta hiperproteica si hiperlipidica a indivizilor "O" determina ca acestia sa posede un metabolism numit "cetonic". Acest tip de metabolism este optim pentru reactii rapide si, de multe ori, instinctuale (fara a avea la baza o analiza premergatoare). O alta rezultanta a acestui tip de metabolism este starea de relativa euforie, de neimplicare mai mult sau mai mai putin accentuata in responsabilitatea vremurilor traite (destul de usor de corelat cu o oarecare lipsa a cerintei de adaptare, asumarea riscurilor fiind pentru acestia ceva facil si lipsit de greutati in conditiile in care flerul coordoneaza aproape perfect aceste decizii. Si, nu in ultima instanta, se poate aminti faptul ca acest tip de metabolism este cel care favorizeaza cel mai bine alcoolismul. Bineinteles ca existenta calitatii, destul de contestate a indivizilor detinatori de grupa O (I), cea de lideri reali, se axeaza pe realitatea ca, acestora le lipseste de multe ori substratul intelectual, cultural, tehnic, etc. pentru a conduce dar statisticile indica ca acesti indivizi au acea capacitate necesara liderilor de a intui drumul corect, elementul/ persoana vinovata, etc. ca sa nu mai vorbim despre simtul adevaratului lider, al conducatorului, care stie la ce persoana sa apele pentru cel mai favorabil curs al evenimentelor. Riscurile medicale cu posibilitate maxima de incidenta care tin de aceasta grupa sangvina (in baza statisticilor medicale) sunt reprezentate de riscuri de afectiuni ale tractului digestiv cu o predispozitie evidenta catre ulcer (in formele gastrice sau duodenale) precum si spre complicatii hepatice de genul colecistitelor, hepatitelor, etc. (este bine sa amintim de faptul ca exista si o oarecare predispozitie a acestor indivizi la bolile intestinale inflamatorii cum ar fi colitele, etc. cu o localizare demna de luat in seama in special la nivelul colonului). Urmatoarea pondere de risc o detin afectiunile inflamatorii, in special cele de tip reumatic care merg foarte usor pana la manifestarile cardiace care tin de acestea sub forma stenozelor, cardiopatiilor, etc. Pot apare carente vitaminice severe in special la nivelul complexului de vitamine B (cu manifestari la nivelul psihomotor - tulburari de atentie, depresie, hiperactivitate, etc.) sau de vitamina K (favorizand tulburarile hemoragipare). Mai putem aminti de alergii (sub diverse forme de manifestare cu diverse organe atacate) si tulburarile endocrine (indeosebi cele tiroidiene datorita, in special, lipsei iodului din alimentatie - cu manifestari de hipoactivitate si cu rezultate directe in ceea ce priveste supraponderalitatea). Ar mai fi de amintit faptul ca, indivizii de grupa O au o usoara intoleranta in ceea ce priveste alimentatia "lactata" fapt ce poate merge pana la aparitia afectiunilor legate de lipsa de calciu (destul de des semnalate pentru aceasta grupa de indivizi). Grupa O (I) fiind asimilata primilor indivizi umani este grupa calatorilor, a nomazilor, a celor care au colonizat planeta noastra de la inceputuri (incepand cu 100.000 pana in jurul anilor 20.000 i.Ch.). Incidenta acestei grupe sangvine nu poate fi precizata cu adevarat (clar fiind doar faptul ca aceasta grupa sangvina este cea mai intalnita pe intreaga suprafata a Terrei), ea fiind "prezenta" in proportii destul de "compatibile" cu orice alta grupa sangvina "majoritara" unei zone date (chiar si pe teritoriul americilor se constata o pondere relativ egala intre grupa O si grupa A pe fondul unei incidente foarte scazute a grupelor sangvine B si AB). Evolutionistii plaseaza grupa sangvina A - II ca fiind urmatorul pas in evolutia umana. El semnifica sfarsitul Paleoliticului si trecerea la Neolitic, sfarsitul perioadei exclusiv carnivore si trecerea la agricultura, cu tot ceea ce este legat de aceasta (exploatarea animalelor domesticite, sistemele sociale grupate in jurul asezarilor stabile - comunitatile, etc.). Apare in perioada 20.000 - 10.000 i.Ch. intr-o zona delimitata intre Asia Centrala si/ sau Orientul Mijlociu si caracterizeaza inceputul aglomerarilor umane, al stresului si al stilului sedentar de viata. In acest sens se argumenteaza prin cresterea capacitatii de organizare (cu referire in special la fondul intelectual si cel organizatoric), cresterea ratei de supravietuire la boli cum ar fi holera, ciuma, variola, etc. tipice membrilor grupei sangvine A (II) fata de cei cu grupa O si printr-o constanta de superioritate a celor cu grupa A in ceea ce priveste convietuirea in mari aglomerari umane (viata in interdependenta cu ceilalti componenti ai unei comunitati date) fata de ceilalti (grupa O, in special). Se poate remarca ca, fondul psihologic care poate fi asimilat detinatorilor de grupa sangvina A (II) - daca se iau in calcul studiile psihologice in domeniu - este caracterizat in primul rand de abilitati in sensul planificarii si muncii in echipa, printr-un stil predominant cooperant. Ei sunt indivizii care raspund destul de bine la diverse cerinte de adaptare si organizare in conditiile in care acestea sunt cunoscute si acceptate de catre ei (atat din punct de vedere al organismului cat si din punct de vedere intelectual), cooperanti si inteligenti dar si mult prea statorinici, lenti, mai ales daca sunt pusi in fata cerintelor de reactie rapida (poate de aici exista, la acesti indivizi, un fond psihologic destul de inclinat spre ordine, societate ordonata). Principalul castig in directia cooperarii este legat de o dezvoltare a respectului fata de ceilalti, inclusiv fata de proprietati - terenuri, unelte, etc. (fata de fondul psihologic al detinatorilor de grupa O (I) care sunt necomplexati din acest punct de vedere). Dieta lor favorita, de vegetarieni, spune destul de multe despre acestia, totul este perfect daca se urmeaza un sens normal al lucrurilor si/ sau cerintelor. Un oarecare dezavantaj al integrarii in comunitate este legat de diminuarea capacitatilor de conducere (in care detinatorii de grupa O (I) exceleaza) in favoarea cooperarii. Totusi, tinand cont de faptul ca nu sunt lipsiti de scrupule, pe fondul cooperarii, sunt capabili de a fi lideri mult mai eficienti si mai carismatici decat orice alt individ beneficiind de sprijinul celor care accepta conducerea acestuia. Fara a beneficia de acest sprijin trebuie sa fie (cu adevarat) caractere tari deoarece au tendinte spre caderile psihice (mai ales in urma constatarilor legate de ineficienta sau in urma blamarii de catre supusi, ei fiind genul care pune totul la inima) - unul din cele mai remarcabile exemple in acest sens este Adolph Hitler. Datorita tendintelor spre statornicie, indivizii de grupa A (II) sunt destul de sensibili mai ales in conditiile schimbarilor de mediu, activitate, etc. Ei reactioneaza pozitiv doar daca le este permisa o perioada de adaptare mai mult sau mai putin indelungata (functie de individ). Sistemele imune si toate celelalte componente ale organismului sunt sensibile la schimbari rapide. Stress-ul este destul de usor de capatat si inchiderea persoanei, lipsa de randament sau altele asemenea sunt destul de garantate. Toate acestea se datoreaza si unui anume fel de constitutie ereditara inclinata spre a elimina foarte eficient starile de stress prin exercitii de calmare care necesita, evident, o pauza de activitate/ solicitare strans legata de insingurare. De retinut este faptul ca, daca la grupa sangvina O (I), stress-ul este in directa relatie cu activitatile fizice, la grupa sangvina A (II) el este in directa relatie cu activitatile intelectuale (producand anxietate cu reactii de inhibare si/ sau ostracizare de tip protectiv, iritabilitate si/ sau hiperactivitate cu reactii de cele mai multe ori agresive - faptul ca nativii de grupa A sunt mai sociabili nu inseamna ca nu se mai numara printre cei mai buni si mai sadici razboinici). O realitate deosebit de importanta pentru posesorii de grupa A (II) este necesitatea de a imbina activitatea fizica cu cea psihica. Caracterizati de inteligenta, istetime dar si de pasiune si sensibilitate, ei sunt cei mai inclinati indivizi pentru activitatile mentale de tip meditativ atat in sens constructiv, de implicare in viata de zi cu zi (cu reactii de raspuns la stimuli) cat si in sens direct, de implicare in viata eterica (cu reactii de integrare in tot ceea ce tine de credinta). Din punct de vedere al distributiei, aceasta grupa sangvina este des intalnita la popoarele din Asia Centrala cu o scadere usoara o data cu inaintarea spre Europa. O data trecut pragul Balcanic, distributia incepe iar sa creasca proportional cu avansul spre Europa de Vest. De remarcat este Japonia unde incidenta grupei sangvine A este net superioara celorlalte grupe sangvine. Grupa sangvina B (III) are o origine destul de contestata. Unii afirma ca ea este descendent direct al grupei O (I), ceilalti ca ar fi rezultatul finalizarii mutatiei grupei sangvine A (II) . Cei care afirma ca B-ul este urmasul grupei O argumenteaza prin aproximativa similitudine de aparitie a grupei B (15.000 - 10.000 i.Ch.) cu cea a grupei A (20.000 - 10.000 i.Ch.). Este folosit si un argument de tip psihologic unde exista o similitudine remarcabila pentru majoritatea calitatilor grupei O (I) cu B (III) (dar, bineinteles, pana la un punct, deoarece totul este bazat pe o comparatie de similitudine a grupei O cu grupele B si A). Ceilalti sustin ca este normala descendenta O - A - B bazandu-se in special pe caracteristicile de tip evolutiv care asociaza mult mai usor grupa A de B decat grupa O de B. Ei anuleaza compatibilitatea sangvina a grupei O cu A si B prin argumentul primitivismului fizic al grupei O care "este normal sa fie compatibila odata ce este compatibila cu toate grupele sangvine". Aceasta grupa sangvina caracterizeaza inceputurile cerintelor reale de adaptare versatila a indivizilor umani. Nomazi sau sedentari ei au fost obligati sa devina mult mai creativi, mai inventivi, mai practici si mai tehnici decat inaintasii lor fapt ce a dus la crearea unei linii psihologice clare a detinatorilor grupei sangvine B, fiind o grupa a adaptarii si a echilibrului in miscare. Toate aceste cerinte se datoreaza in special unei acute cerinte de adaptare la populatii existente, organizate care solicitau enorm mai mult echilibru, flexibilitate si creativitate fata de predecesori (omul ancestral). In plus intervine o crestere a cerintelor de rezistenta fizica (necesara deplasarii pe distante mari sau a muncii sustinute pentru sedentari). De altfel, indivizii de grupa B sunt caracterizati de cerinta imbinarii de activitate fizica cu cea de tip intelectual, creativ, stressul fiind perfect echilibrat si in primul si in al doilea caz. Unicul pericol real al acestora este oboseala cronica deoarece exista o oarecare predispozitie spre exagerare, spre confundarea activitatilor necesare cu activitatile de relaxare, de eliminare a stressului. Din punct de vedere organic, acesti indivizi beneficiaza de capacitati net superioare tuturor celorlalte grupe sangvine, caracteristice fiind, un sistem imunitar cu adevarat puternic, un suport psihologic de adaptare dintre cele mai eficiente, ca sa nu uitam de sistemul digestiv cel mai flexibil (comparativ cu indivizii detinatori de alte grupe sangvine). Totusi, aceasta flexibilitate are reversul ei deoarece sistemul digestiv tolerant favorizeaza deficite semnificative la nivelul metabolismului magneziului, cu repercusiuni la nivelul sistemului imunitar - caderi imunitare severe. Sedentarii sunt mult mai adaptati aglomerarilor fiind orientati spre evolutie individuala (in detrimentul evolutiei de grup, a muncii in echipa) iar cei nomazi sunt mult mai pragmatici si mai cruzi decat majoritatea celorlalti indivizi datorita cerintelor necesare (si utile) invazionistilor. Caracterul de asimilator al posesorului de grupa B este, de asemenea, demn de luat in seama, acesta mergand de multe ori pana la nivelul propriei persoane (reflexia in sistemul imunitar dand predispozitii semnificative pentru tulburarile autoimune). Dotat cu capacitatea de a suporta privatiuni si tensiuni/ stress pentru o perioada de timp indelungata se pare ca este cel mai indicat individ pentru a proceda la retructurari, refaceri ale unor sisteme distruse sau caduce. Aceasta predispozitie are si reversul ei in directia unnei predispozitii a indivizilor B spre oboseala cronica sau cedari ale sistemului endocrin (in special la nivel pancreatic - cu rezultante diabetice semnificative) in special pe fondul dezechilibrarii sistemului nervos (de retinut ca acesti indivizi poseda cel mai echilibrat sistem nervos) sau al excesului de efort fizic (caracteristic acestora fiind efortul fizic moderat) - activitatile mentale sunt superioare nativilor de grupa A pe fondul reactiilor preponderent fizice si agresive ale nativilor de grupa O. De retinut este faptul ca, echilibrul existent sau creat este cea mai buna solutie pentru a elimina mostenirea indusa de grupa sangvina A (II) in ceea ce priveste cresterea incidentei afectiunilor cardiovasculare pe fondul stressului sau al favorizantilor psihici. Empatici prin excelenta, detinatorii de grupa B (III), au capacitatea de a intelege si de a se intelege foarte usor cu cei din jurul lor. Adaptandu-se foarte usor la diferitele tipuri de personalitati ei prezinta un fel de mecanism de feed-back relational fiind cuprinsi de armonie si eterism in conditiile in care sunt provocati de cei din jurul lor sau de confruntari nascute de idelurile sau mediul lor de viata (de retinut este faptul ca membrii acestei grupe sangvine (B) sunt cel mai des intalniti printre cei care au realizat ceva semnificativ in viata (fie din punctul de vedere propriu, fie din punctul de vedere al celor din jur - de retinut ca majoritatea populatiilor traditionale evreiesti sunt de grupa B indiferent de localizarea acestora. Aceasta grupa sangvina are incidenta maxima la populatiile din China, Coreea, este intalnita in proportii considerabile in podisul Himalaya, India, Orientul Mijlociu, regiunea Ural (in special la locuitorii stepelor) si toata partea sudica a Asiei (cu pondere ridicata si in Japonia) si isi diminueaza incidenta odata cu inaintarea catre vestul Europei (cu o particulara crestere la nivelul popoarelor germanice). Grupa sangvina AB (IV) este cea mai rara (fiind intalnita la mai putin de 5 % din totalul populatiei Pamantului) si cea mai noua grupa sangvina (se presupune ca ar fi aparut si s-ar fi dezvoltat dupa 5.000 i.Ch.). Aceasta grupa ar fi luat nastere din amestecul populatiei albe cu grupa sangvina A (I) si populatia mongola/ nomada cu grupa sangvina B (III) in special dupa momentul istoric al valurilor migratoare (care au rupt granitele stabilite de societatile dominante din acea perioada si ar fi asigurat infuzia de grupa B peste majoritarii de grupa A). Oricare ar fi considerentele luate in calcul, "penetrarea" grupei AB a fost extrem de lenta (in Europa de inante de anul 1.000 d.Ch. se pare ca inca nu exista grupa sangvina AB - studii facute cu ocazia diverselor exhumari ale mormintelor din acea perioada indica absenta totala a grupei sangvine AB). Aceasta grupa sangvina este grupa asimilarii, a comasarii individului la marele individ societatea umana (precum si a comasarii biologice/ genetice a grupelor sangvine A si B), este grupa complexitatii dar si a nesigurantei, grupa valorii dar si nonvalorii, asemenea individului care incearca sa se afirme intr-o societate care il poate aprecia dar il poate si anula. Este grupa caracterizata prin cea mai buna rezistenta la boli transmisibile sau boli autoimune (datorita unui sistem imunitar hipertolerant - care poate fi o lama cu doua taisuri facilitand invaziile microbiene) dar si cea mai slaba rezistenta la cancer sau stress. Stressul este, de altfel, inamicul numarul "1" al acestora fiind necesar un control atent al sistemului nervos (eforturile indelungate au efecte devastatoare pe cand eforturile moderate au efecte benefice) si evitarea eforturilor fizice exagerate (aici apare un fel de "mostenire" de la grupa sangvina A cu rezonanta de stress la nivel cardiovascular, in general, si la nivel psihologic, in particular - anxietate, iritabilitate, hiperactivitate). Cea mai buna solutie este sa se abordeze angajarea mentala in activitatea fizica prin raporturi moderate de implicare. In caz contrar apar afectiuni cardiace grave, caderi imunologice severe, anemii, etc. care vor fi extrem de greu de controlat. Datorita fundamentului bazat pe toate celelalte grupe de sange acest AB este deseori numit si cameleonic. Adaptabil pana la limita intelegerii, individul de grupa AB (IV) "sare" peste orice posibilitate de a fi incadrat intr-o descendenta, intr-un tipar evolutiv. Posesorii acestei grupe sangvine sunt fie excelenti mostenitori de zestre a grupelor initiale, caracterizati printr-un raspuns optim la stress in plan spiritual, fizic sau la nivelul energiei creatoare, fie bastarzi mostenitori a deficientelor, integrare in mediu pana la anularea persoanei, inhibitie totala la nivelul activitatilor de comunitate, s.a. Oricum ar fi, posesorii de grupa AB pot fi imediat detectati prin intermediul mandriei lor. Chiar daca nu o arata, la cea mai mica atingere va vor arata fie si indirect ca nimic nu le poate afecta mandria. Charismatici si spirituali, foarte atragatori si populari, au un comportament relativ bizar datorat abordarilor aspectelor vietii fara a se sesiza ca persoana respectiva este constienta de consecinte si responsabilitati (de aceea exista de multe ori pericolul ca acesti indivizi sa aiba doua fete sau sa fie usor interpretati a fi lipsiti de loialitate). Putina rabdare, este cea mai buna solutie! Nu prea vor obisnui sa dezamageasca (exceptie facand cazurile in care persoanele in cauza sunt depasite de situatie) si, daca o greseala va apartine celor din jurul lor vor gasi puterea de a ramane cu bratele deschise, primitori, asa cum sunt cunoscuti de toti cei din jurul lor - diplomatia si selectia cercului de prieteni este un ceva care a fost inventat de nativii acestei grupe sangvine (a nu se uita ca testele serologice ale "Giulgiului din Torino" au indicat ca Iisus Hristos avea grupa sangvina AB !!!). Daca vor gresi vor avea rezultate atat de rasunatoare incat persoana lor se poate socoti anulata ca individ, chiar daca a ramas in viata. Deci, nu este surprinzator sa sesizam ca unul dintre prietenii nostri care are functia de indrumator, invatator, dascal spiritual, etc. al grupului/ cercului de prieteni sau nu numai are grupa sangvina AB - cei mai celebri posesori de grupa AB sunt Marilyn Monroe si J.F. Kennedy. Din punct de vedere organic, indivizii care beneficiaza de grupa sangvina AB (IV), se pot lauda cu zestrea lor. Majoritatea afectiunilor, infectiilor, etc. se lovesc de constitutii robuste, fara probleme majore in ceea ce priveste raspunsul la agresor. Dar totul este legat de o agresiune din afara. Cancerul (mai ales cel gastric) va penaliza imediat erorile de comportament (avand o incidenta crescuta atat prin intermediul dezechilibrelor psihice cat si prin a celor alimentare). Concluzionand nu putem decat sa subliniem ca delicatetea posesorilor de grupa AB este completata de echilibrul si flegmatismul destul de evident pe care il au acestia, fara a mai lua in calcul o reala inclinatie a acestor indivizi spre mister si spre individul charismatic. Originea grupelor sanguine. Acum cateva milioane de ani, Omul de Neandhertal se hranea, probabil, cu plante, cu larve si din resturile lasate de animalele salbatice din prada lor. Pe masura ce specia umana si-a schimbat mediul si conditiile de viata, fenomenele de adaptare s-au produs in cadrul sistemelor imunitare si digestive ale indivizilor, pana cand acestia au reusit sa supravietuiasca, apoi sa se adapteze perfect mediului in transformare. Aceste schimbari se gasesc la nivelul grupelor sanguine care par sa fi urmat marile etape ale dezvoltarii umane. Ascensiunea omului pana in varful lantului alimentar corespunde aparitiei grupei O (I). Trecerea de la existenta de vanator-culegator la o viata de agricultor este contemporana cu aparitia grupei A(II). Amestecul si migratia raselor din bazinul Africii catre Europa, Asia si America a dat nastere grupei B(III). In sfarsit, unirea grupurilor etnice disparate au dus la aparitia grupei AB(IV). Ipoteza japoneza. Corelatia dintre grupa sanguina si personalitate a fost studiata pentru prima oara in Japonia, in jurul anului 1920. Cercetarile dirijate de dr.Takeji Furukawa au fost reluate 50 de ani mai tarziu de un alt savant japonez Masahiko Nomi, autor al unei carti de mare succes "D-voastra sunteti grupa dvs. sanguina". Astazi in Japonia grupa sanguina reprezinta un element esential in examinarile medicale, este determinanta si la angajarea de personal! Grupa 0 este considerata cea mai veche, datand din epoca omului de Cro-Magnon, cu 40 de mii de ani i.H. Astazi cei care au grupa O au mostenit unele trasaturi genetice ale stramosilor indepartati care trebuiau sa lupte pentru a supravietui. Cel mai adesea, cei cu grupa O au o personalitate puternica, sunt intreprinzatori si alerti. Copiii hiperactivi si holerici ajung adulti tenaci, avizi de senzatii tari cateodata, dar intotdeauna combativi. Inamicul lor principal este, fara indoiala, stressul care le poate provoca hipertensiune, ulcer, colite inflamatorii dar si, cel mai grav, accidente vasculare cerebrale. Copiii cu grupa O trebuie sa-si cheltuiasca energia facand sport care ii invata sa-si stapaneasca temperamentul coleric. Cu cat mai devreme invata acest lucru, cu atat mai bine se vor feri de maladiile provocate de stress. De asemenea, trebuie sa li se explice de mici pericolele legate de consumul de tutun, alcool sau stupefiante. Avizi de senzatii tari, mereu gata sa ia parte la experiente periculoase, sunt din nefericire predispusi sa le suporte consecintele.Adultii care au grupa O trebuie, de asemenea, sa-si stapaneasca temperamentul coleric: plimbarile, exprimarea in scris a motivelor de nemultumire sau numaratul pana la 100 sunt metode simple de calmare. Relaxarea si toate disciplinele care cer calm si concentrare (yoga, tai chi chuan etc), au un efect salutar. De asemenea, unele plante pot ajuta la combaterea stressului. Rhosalia rosea, de exemplu, are o actiune semnificativa in stabilizarea contractiilor muschiului cardiac. Pe plan alimentar cei din grupa O apartin carnivorilor. Sistemul lor gastric nu tolereaza produsele pe baza de cereale ca painea si faina de orez, lactatele. Dimpotriva, carnea de vita sau de pui, pestii de mare sunt excelente pentru alimentatia celor din grupa O. Stramosii celor care au grupa A erau agricultori si sedentari. Un mare numar de factori neuro-chimici inscrisi in patrimoniul lor genetic ii face sa simta nevoia unei vieti organizate, structurate, in mijlocul unei comunitati care-i sustine si le ofera echilibrul. E usor de inteles cum in epoca moderna nu se simt la locul lor, de vreme ce traditiile tind sa dispara. In ceea ce-i priveste pe copiii care au grupa A o viata de familie armonioasa (vizite la bunici, vacantele petrecute de fiecare data in acelasi loc) este salutara pentru a-i ajuta sa evite stressul. Adultii cu grupa A trebuie, de asemenea, sa-si organizeze bine viata: somn de opt ore pe noapte, mese la ore fixe. Ca si cei cu grupa O, si cei cu grupa A au de luptat cu un stress natural. De asemenea, si lor le sunt recomandate metodele de relaxare; extrem de utile le-ar fi acestora, daca o data pe luna ar sta singuri o zi si in tacere deplina. Sistemul digestiv al celor cu grupa A este mai delicat, tolerand perfect legumele proaspete, produsele cerealiere (mai putin graul) si preparate din soia. Carnea si in special mezelurile nu le sunt recomandate deloc. In schimb, pestele de doua-trei ori pe saptamana este excelent pentru sanatatea lor. Patrimoniul genetic al persoanelor cu grupa B le ofera o mare capacitate de adaptare la mediul in continua transformare. Spre deosebire de cei cu A sau O, acestia nu sunt atat de sensibili la stress si se bucura de o forma fizica si mentala buna. In acelasi timp, cei cu B au nevoie sa infrunte conventiile in toate domeniile si sufera de un libido scazut: exprimarea fizica a dorintelor, idealurilor si emotiilor nu este punctul lor forte. Copiii care au aceasta grupa sanguina trebuie sa creasca intr-un climat de mai mare libertate, fie ca e vorba de vestimentatie, de orele meselor sau de momentul cand trebuie sa se culce si sa se scoale. Creativitatea si imaginatia lor este necesar sa fie incurajate. Ei trebuie ajutati sa descopere alte tari si alte culturi, chiar daca numai din carti. O persoana echilibrata care are grupa B este flexibila, creativa si dotata cu o mare agilitate mentala. Tehnicile de meditatie ii ajuta la pastrarea echilibrului. Predilectia lor spirituala este muzica de toate genurile, in special cea melodioasa si vesela. In caz de oboseala cronica sau pasagera persoanele cu grupa B isi pot regasi dinamismul facand o cura de ginseng. Sistemul digestiv al persoanelor cu grupa B este mai degraba robust. Hrana variata si echilibrata, alcatuita din carne, cereale, fructe si legume este excelenta. Grupa AB este cea mai recenta deoarece nu exista decat de aproximativ un milion de ani, este reprezentata doar de 2-2,5% din populatie. Fiind singura grupa care s-a nascut dintr-o sudura etnica, nefiind rezultatul unei adaptari la mediul in transformare, are si particularitati imunologice. Intr-un fel se apropie de fiecare dintre celelalte grupe; aproape de grupa O in privinta stressului; impartaseste comportamentul grupei B in privinta rezistentei la boli. Iar daca profilul sau digestiv se propie de cel al grupei A, cei din grupa AB au nevoie de mai multe proteine animale decat cei dintai. Copiii din grupa AB ar trebui sa petreaca mai mult timp in aer liber, soarele si miscarea fiindu-le necesare. Desi sunt firi sociabile, au tendinta de a se izola atunci cand presiunea grupului este prea mare. De asemenea, e bine de stiut ca au tendinta de a-si refula emotiile, lucru acre nu este bun pentru sanatate. Foarte devreme trebuie invatati sa vorbeasca despre ei, sa comunice. Adultii trebuie sa evite competitiile prea stranse, in favoarea relatiilor amicale. Practicarea unui sport in echipa este salutara. Din punctul de vedere al alimentatiei ar trebui sa evite cafeina, pentru ca aceasta duce la cresterea adrenalinei si asa ridicata la cei cu AB. Daca nu primesc mancare atunci cand le e foame, cei cu grupa AB devin foarte stressati. Mesele indelungate si dese sunt benefice. Totusi o persoana cu grupa AB ar trebui sa nu manance cand este nervoasa. Se stie astazi ca majoritate alimentelor contin un fel de proteine, numite lectine. Potrivit dr.Peter D'Adamo aceste lectine ataca globulele rosii ale sangelui cu care sunt incompatibile, aceasta fiind una dintre primele cauze ale bolilor. Alimentele pe care medicul american le recomanda fiecarei grupe sanguine sunt: GRUPA O:Carne: de vita si pui, organe (inima, ficat), miel, vanat. Peste, crustacee, moluste: sturion, caracatita, macrou, hering, sardine, fructe de mare. Lactate, branzeturi: unt, Fetta, lapte de soia, mozzarella. Cereale, paste si produse cerealiere: paine fara gluten, sufleu de orez. Legume si fructe: usturoi, spanac, cartofi, ardei grasi, smochine, lamai, prune, nuci, seminte de dovleac. Bauturi: apa, suc de ananas sau de cirese. GRUPA A:Carne: pui, curcan, gasca, rata. Peste, crustacee, moluste: sardine, merlucius, stiuca. Lactate, branzeturi: cas, iaurt, lapte de soia. Cereale, paste si produse cerealiere: faina de orez, seminte de floarea-soarelui, fulgi de ovaz. Legume si fructe: anghinare, broccoli, hrean, varza, afine, cirese, lamai. Bauturi: apa, ceai verde, suc de caise, de morcovi si de telina. GRUPA B:Carne: miel, iepure. Peste, crustacee, moluste: morun, cod, macrou. Lactate, branzeturi: iaurt, smantana, cas, branza de bivolita, mozzarella. Cereale, paste si produse cerealiere: grai, faina de grai, orez decorticat si nedecorticat, ovaz. Legume si fructe: vinete, patlagele, varza alba si rosie, manioc, banane, papaya, prune. Bauturi: apa, suc de afine, de varza sau de papaya cu stafide. GRUPA AB: Carne: miel, curcan, pui. Peste, crustacee, moluste: melci, macrou, ton, hamari. Lactate, branzeturi: Fetta, branza de bivolita, iaurt. Cereale, paste si produse cerealiere: grai, orez corticat si nedecorticat. Legume si fructe: usturoi, vinete, broccoli, telina, castravete, patrunjel, afine, cirese, smochine, stafide. Bauturi: apa, ceai, suc de afine, de morcovi, de telina si de varza. Studiile si metodele de alimentatie concepute de dr. Peter D'Adamo sunt considerate revolutionare in toata lumea. El a stabilit ca grupele sanguine (O, A, B sau AB) ne determina personalitate si sanatatea. Pornind de la aceasta idee, a pus la punct un mod de viata dublat de regim alimentar adaptat fiecarei grupe sanguine. Se pare, ca persoanele cu grupa O sunt carnivore si sufera mai frecvent de afectiuni gastrice, fiind de asemenea predispuse la alergii respiratorii, in vreme ce nici unul nu sufera de diabet. Persoanele cu grupa A au sistemul digestiv delicat si tind spre o viata bine structurata. Patrimoniul genetic al persoanelor cu grupa B le ofera o mare capacitate de adaptare la mediul in continua transformare. Dr. D'Adamo si-a inceput cercetarea in 1980 pe cand lucra ca medic internist intr-un spital din Statele Unite. Dupa cateva luni de la angajare, si-a dat seama ca bolnavii prezentau unele coincidente. Pacientii care aveau grupa sanguina O sufereau mai frecvent decat ceilalti de afectiuni gastrice, fiind de asemenea predispusi la alergii respiratorii, in vreme ce nici unul nu suferea de diabet. In schimb, bolnavii cu grupa sanguina A erau predispusi la anemie pernisioasa, la infectii respiratorii, calculoza biliara, reumatism sau maladii coronariene. Barbatii si femeile care au grupa B sunt mult mai rezistenti si se vindeca mai usor decat cei care au una dintre celelalte grupe. Pacientii care au grupa de sange AB dispun de un sistem alimentar asemanator celor care au grupa B, dar sunt mult mai predispusi sa se imbolnaveasca de cancer, daca nu respecta o anumita igiena de viata. Dupa ce a studiat sute de cazuri si a testat mii de persoane sanatoase, tanarul medic a ajuns la concluzia ca exista o legatura intre grupa noastra sanguina si starea de sanatate. In colaborare cu specialistii japonezi care cercetau deja aceasta idee, D'Adamo a incercat sa puna la punct un regim alimentar si un mod de viata specifice, recomandate fiecarei grupe sanguine. Astazi visul sau este realizat in SUA si mii de oameni l-au adoptat. Ca urmare a cercetarilor efectuate de Peter J. D'Adamo, conceptul de alimentatie specifica fiecarei grupe sanguine a facut rapid inconjurul lumii. Atit principiile teoretice ale unei astfel de alimentatii, citr si rezultatele practice sunt trecute in cartea sa "Alimentatia in concordanta cu grupa sanguina". El porneste de la premisa ca modul de alimentare al stramosilor nostri a avut un cuvint greu de spus in formarea si evolutia celor 4 grupe sanguine diferite. De aceea, se presupune ca tot ceea ce contravine semnificativ particularitatilor generate de grupa noastra sanguina, poate fi daunator sanatatii. Pe baza acestor principii teoretice, dr. D'Adamo, impreuna cu echipa sa de cercetatori, a inceput sa experimenteze efectul a sute de alimente de baza asupra celulelor sanguine ale diferitelor grupe. Teoriile sale au fost confirmate. Diverse componente ale unor alimente determinau precipitarea celulelor rosii a unor anumite grupe sanguine, sau, in termeni medicali, aglutinarea lor. Aceasta reactie se datoreaza efectului special de legare a lecitinelor-substante prezente in anumite legume sau alimente de provenienta animal. Acestea, pur si simplu, "lipesc" hematiile unele de altele, prinzindu-se de componentele glucidice prezente pe suprafata fiecarei celule rosii. Componentele glucidice joaca un rol determinant in stabilirea fiecarei grupe sanguine si, atita timp cit acestea se afla nu numai in singe, ci in toate tesuturile organismului nostru, o alimentatie neadecvata grupei noastre sanguine poate dauna sanatatii diverselor organe. D'Adamo si echipa sa au stabilit nu numai tipul de alimentatie predilecta fiecarei grupe sanguine, ci si aportul de vitamine si minerale necesare organismului pentru a completa o astfel de dieta care ia in considerare specificul grupei sanguine. El a indicat si plantele medicinale, precum si tipul suplimentelor alimentare, care au o actiune benefica asupra sanatatii fiecarui individ. GRUPA SANGUINA B. In perioada marilor migratii, s-a dezvoltat grupa sanguina B, ca reactie la modificarea conditiilor de clima. Persoanele apartinind acestei grupe trebuie sa aiba o alimentatie mixta, care sa contina totusi o cantitate mai mare de carne decit in cazul grupei A. Trebuie sa se tina cont si in cazul or de efectele unei alimentatii necorespunzatoare. GRUPA SANGUINA AB. Aceasta grupa sanguina a aparut abia cu 1500 de ani in urma, din combinatia grupelor A si B. De aceea dispun de suficiente vitamine si minerale, insa, datorita nivelului scazut de acid gastric, necesita suplimentarea cu vitamina C, similar persoanelor din grupa A. Acest produs contine albus de ou hidrolizat, pentru a completa necesarul de aminoacizi esentiali, in lipsa unui consum abundent de carne. GRUPA SANGUINA 0. Stramosii nostri care traiau cu aproximativ 40.000 de ani in urma, aflati in virful lantului trofic, aveau o alimentatie bazata aproximativ ezclusiv pe carne, fiind, de fapt, carnivori. De aceea, aceste persoane trebuie sa consume o cantitate relativ mai mare de carne pentru a preveni imbolnavirile, furnizind astfel organismului lor cantitati mai mari de vitamine lipotrope, vitamina E si fier. De asemenea, ei au nevoie de cantitati mai mari de vitamina B, precum si de lichide si vegetale cu efecte antiinflamatoare si depurative, pentru a putea contracara efectele negative ale consumului de carne (printre care se numara si bolile articulare). Patrunjelul si yucca pot fi extrem de benefice in acest sens. GRUPA SANGUINA A. Cind, aproximativ 15-20 de mii de ani in urma, populatia a crescut ca numar, iar sursele de hrana din vinat au scazut, omul a fost nevoit sa-si gaseasca noi modalitati de alimentare. Astfel, unele triburi au trecut la o alimentatie mai mult vegetariana, obtinuta prin cultivarea pamintului. De aici s-a dezvoltat grupa sanguina A, al carei cod genetic predispune la o alimentatie vegetariana. Prin urmare, persoanele apartinind acestei grupe sanguine trebuie sa consume in primul rind vegetale, pe linga care nu trebuie uitat un aport suficient de vitamine si minerale. Ce spune grupa sanguina? Grupa sanguina pe care are o persoana poate spune la fel de multe despre acea persoana ca si zodia sub care s-a nascut. Sau cel putin asa cred japonezii. Pentru ei, cele patru grupe sanguine sunt la fel de importante ca si semnele zodiacale.Si aceasta teorie nu se opreste aici. Cativa specialisti in medicina naturista din Statele Unite sustin chiar ca grupa sanguina influenteaza starea de sanatate, creand predispozitii pentru anumite boli. Cunoasterea acestor predispozitii poate ajuta la prevenirea bolilor respective printr-o dieta adecvata, exercitii fizice, adica printr-un regim de viata echilibrat. Aceasta teorie, sustinuta de dr. Peter DAdamo, are la baza conceptia conform careia cele patru grupe sanguine au aparut in diferite stadii ale evolutiei speciei umane; in functie de conditiile de mediu si sociale existente la un moment dat, s-au dezvoltat si anumite caracteristici fizice si emotionale, care si-au pus amprenta in structura sangelui. Ce inseamna grupa sanguina? Cele patru grupe sanguine au fost descoperite in secolul al XIX-lea. Fiecare grupa de sange difera de celelalte prin prezenta unor proteine speciale, detectate pe suprafata globulelor rosii, si care influenteaza reactia imunitara a organismului. Identificarea celor patru grupe sanguine distincte a fost esentiala in interventiile chirurgicale care necesitau transfuzii de sange. In aceste cazuri, cunoasterea grupei sanguine este vitala inter-actiunea dintre anumite grupe sanguine poate fi fatala pentru pacient. De exemplu, transfuzia de sange tip B unei persoane cu grupa sanguina tip A va fi respinsa de catre respectivul organism, aceasta greseala putand cauza moartea. CARACTERIZARE GENERALA A GRUPELOR SANGUINE GRUPA 0 I TIPUL CARNIVORULUI Grupa O I a fost prima aparuta in evolutia speciei umane, cu cca 50.000 de ani in urma, atunci cand oamenii erau preponderent carnivori. Este cel mai des intalnita. PERSONALITATE Puternica, un instinct de supravietuire exacerbat, spirit de competitie. Purtatorii acestei grupe au aptitudini de lider, dar pot fi egoisti si aroganti. DIETA IDEALA Bogata in proteine, saraca in carbohidrati. Se recomanda carnea (mai ales cea de pui), dar trebuie evitate cerealele (din cauza glutenului pe care il contin, incetinesc digestia). POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Alergii, ulcer, artrita. EXERCITII FIZICE Se recomanda practicarea sistematica a exercitiilor aerobice, care combat stresul si insomnia GRUPA A II TIPUL VEGETARIANULUI Grupa A II a aparut cu 25.000 de ani in urma, atunci cand oamenii aveau o alimentatie preponderent vegetariana. Grupa de sange A II este foarte raspandita mai ales in Europa Occidentala si in Japonia. PERSONALITATE Sunt sensibili, delicati, se adapteaza usor. Evita situatiile conflictuale si se ingrijoreaza din orice. DIETA IDEALA Legume proaspete din abundenta, soia, cereale, paste fainoase. Carnea, produsele lactate si alimentele prelucrate industrial trebuie evitate. POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Cancer si boli de inima. EXERCITII FIZICE Se recomanda gimnastica de relaxare si de reducere a stresului. Meditatia gen yoga este ideala in cazul acestei grupe de sange. GRUPA B III TIPUL NOMADULUI Grupa B a aparut acum 10.000 de ani, cand oamenii au migrat spre emisfera nordica. Aceasta grupa de sange este mai raspandita in Europa de Est, India si China. PERSONALITATE Echilibrati, flexibili, creativi, tipul clasic al supravietuitorului. Desi sunt oameni cu care te intelegi usor, pot fi deseori superficiali sau chiar aroganti. DIETA IDEALA Trebuie limitat consumul de cereale (grau, porumb), fructe de mare si linte, deoarece acestea ingreuneaza digestia. POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE Diabet, boli autoimune (scleroza in placi, poliartrita reumatoida). EXERCITII FIZICE O combinatie de aerobic si exercitii de detensionare, gen yoga. GRUPA AB IV TIPUL ENIGMATICULUI Grupa AB IV este foarte rara (2-5% din totalul populatiei) si a aparut cu 1.000 de ani in urma. Persoanele din aceasta categorie au o charisma deosebita. PERSONALITATE Este o combinatie intre sensibilitatea specifica grupei A si echilibrul grupei B. Au un farmec si o popularitate aparte, pot fi lideri spirituali, vindecatori. DIETA IDEALA Se bazeaza pe carnea de peste. Trebuie evitate ceapa, carnea de vita, grasimile saturate, sunca si fasolea uscata. POTENTIALE RISCURI PENTRU SANATATE O combinatie intre factorii de risc pentru grupele A si B, cu precizarea ca tipul AB este mai activ si mai puternic decat tipul A. EXERCITII FIZICE Este foarte indicata gimnastica aerobica si tehnicile de relaxare gen yoga.  Temperamentul dupa grupa sanguina Descoperirea biologica a celor 4 grupe sanguine umane de catre Landsteiner este foarte recenta, pentru ca el si-a efectuat lucrarile pe aceasta tema n cursul primei jumatati a secolului al XX-lea. Cu toate acestea, nca din epoca Chinei antice, a existat dubla intuitie, pe de o parte a existentei particularitatilor sanguine proprii fiecarui individ, iar pe de alta parte a unei corelatii ntre caracteristicile biologice si temperament si prin urmare comportamentul caracterologic. Acesta este motivul pentru care, n acea epoca, se amesteca sngele viitorilor soti pentru a se observa reactia. Daca amestecul obtinut precipita (altfel spus, daca se forma rapid un fel de cheag), se concluziona ca exista o incompatibilitate ntre "umori", nu numai n primul sens al termenului (substante lichide sau semilichide care se gasesc n organismul uman), dar si n al doilea sens al termenului (dispozitie obisnuita de temperament si deci de comportament). n aceste conditii, casatoria nu avea loc. Sa amintim pe scurt observatiile lui Landsteiner, esentiale pentru dezvoltarea ulterioara a medicinei, a biologiei si a chirurgiei: - Umanitatea se mparte n 4 grupe sanguine, independente de culoarea pielii, sex si vrsta: A,0, B si AB; - Doi indivizi din aceeasi grupa sanguina pot dona si primi snge unul de la altul: A si A B si B 0 si 0 AB si AB Landsteiner Karl - Grupa 0, denumita "donator universal", este singura care poate dona snge tuturor celorlalte grupe sanguine, dar nu poate primi dect snge 0. - Grupa AB, zisa "primitor universal", poate primi snge de la cele 4 grupe, dar nu le poate dona. - Grupele A si B sunt total incompatibile. Aceste grupe sanguine respecta legile mendeliene ale ereditatii prin intermediul genelor. Pe lnga cunoasterea grupelor sanguine, trebuie tinut cont, n transfuziile sanguine, de 3 subgrupe si factorii M si N si factorul Rhesus pozitv sau negativ (Rh+ si Rh-). De exemplu, factorii Rh+ si Rh- sunt incompatibili. Curios, remarcabila conceptie chineza s-a pierdut de-a lungul secolelor. Cel putin n Franta, abia la nceputul secolului al XX-lea doctorul Paul Carton s-a interesat din nou de aceasta pasionanta problema. El a cautat sa stabileasca o corespondenta ntre grupele sanguine si faimoasa clasificare hipocratica pe care el nsusi o aprofundase si o dezvoltase. Mai trziu, n lume, alti cercetatori s-au straduit sa identifice relatii stabile ntre grupa sanguina si comportament dar Leone Bourdel (1907-1966) este cel care a reusit cu adevarat sa stabileasca o corelatie riguroasa, dupa ce a lucrat pe mai multe sute de cazuri si bazndu-se pe rezultatele obiective ale testelor de personalitate. Demersul sau a fost deci condus n maniera stiintifica si a permis sa se puna n evidenta 4 temperamente-tip corespunznd fiecare uneia dintre cele 4 grupe sanguine. Leone Bourdel a utilizat termenul de temperament (si nu pe cel de caracter). Se stie ca notiunea de "temperament" este mai larga dect cea de "caracter" pentru ca ea face referire la totalitatea psihosomatica a persoanei (psihic + psihism + viata organica) n relatie cu lumea exterioara. n aceasta ea se inspira dintr-o conceptie globala si deci foarte moderna asupra individului ("holistica", dupa calificativul utilizat actualmente). Am precizat n prima parte ca, n sens strict, temperamentul este nascut, rezultat din datele de baza intangibile (din "teren"), n timp ce caracterul este mai curnd produsul a ceea ce se dobandeste. Dar n practica nu suntem deloc n masura sa facem o distinctie clara ntre aceste 2 niveluri. Si deci pentru a nu-l rataci pe cititor n meandre metodologice, cnd utilizam termenul de caracter nglobam din oficiu principalele manifestari identificabile si stabile ale comportamentului vizibil si simtamintele interioare ale unei persoane. Initial, prin observarea reactiilor subiectilor experimentarilor sale, utiliznd teste muzicale, Leone Bourdel a clasificat detinatorii fiecarei grupe sanguine: - subiectii cu snge A sunt numiti "Armonici" - subiectii cu snge 0 sunt numiti "Melodici" - subiectii cu snge B sunt numiti "Ritmici" - subiectii cu snge AB sunt numiti "Complecsi" n mod general, el a constatat ca in comportamentul lor cotidian: - subiectii din grupa A manifesta o cautare permanenta a armoniei cu anturajul lor si nu se dezvolta dect n aceasta conditie. Dintre persoanele apartinnd celor 4 grupe sanguine, sunt fiintele cele mai sensibile la mediul exterior, cele mai influentabile - subiectii din grupa 0 sunt n mod natural "n faza" cu mediul exterior, ei se adapteaza fara dificultate - subiectii din grupa B, din contra, sunt putin sensibili la mediu. Ei traiesc si se exprima urmnd ritmul lor propriu, destul de indiferenti la variatiile mediului nconjurator - subiectii din grupa AB reunesc trasaturile contradictorii ale celorlalte 3 temperamente; ei au deci dificultati n gasirea unui echilibru satisfacator. Binenteles, cele 3 functii temperamentale de baza (cea Armonica, cea Melodica si cea Ritmica) exista simultan n fiecare persoana, dar n proportii diferite; n mod similar, cele 4 grupe sanguine sunt mai mult complementare dect opuse. Astfel, scurtele descrieri ale celor 4 grupe psihobiologice, care vor urma, corespund unor tipuri "pure" care se observa rar n realitate. Totusi, ele permit sa se atraga atentia asupra unor constante de baza n comportamentul fiecareia dintre aceste grupe. Ele ajuta deci la decriptarea ctorva tendinte de fond n general mascate sau care abia se zaresc sub reflexele comportamentelor. 1. ARMONICUL (Grupa sanguina A) Armonicul este introvertit, o fiinta a carei energie afectiva si psihica este orientata mai mult spre interior dect spre exterior. Comportamentul sau va fi deci n general marcat de rezerva. Dar aceasta nu l va mpiedica sa "explodeze" atunci cnd "paharul e plin". Va fi mai mult inhibat dect stimulat de concurenta si sfidari. Are deci nevoie sa i se arate ncredere. Activitatea sa este mai curnd discontinua si nu munceste n mod eficient dect ntr-un mediu care i este favorabil, n care va manifesta o seriozitate exemplara si va da dovada de o foarte mare eficacitate, ajutat de un foarte bun spirit de sinteza. Armonicul este mnat de scrupule de constiinta, are un simt ascutit al responsabilitatilor. Paradoxal, n momentele critice, va ga si mijloacele de a face fata fara a se lasa coplesit de fatalism. Pe plan scolar, copilul Armonic va fi n fruntea sau n coada clasei, dupa cum ambianta i este favorabila sau nu, si mai ales n functie de relatia afectiva mai buna sau mai putin buna pe care o va ntretine cu dascalii lui. Elevii din grupa A se vor orienta de preferinta spre un bacalaureat literar mai curnd dect spre unul stiintific, apoi se vor ndrepta mai curnd spre universitate dect spre politehnica. n ce priveste viata profesionala, Armonicul este atras de activitatile de creatie si de cercetare n toate domeniile (artistic, literar, stiintific sau tehnologic). Si aici, relatia cu superiorul ierarhic va fi determinanta. Adaptarea sa la o sarcina noua este n general lunga dar, o data acest obstacol trecut, va fi perfect operational. Armonicul este cel care ntmpina cele mai multe dificultati la nceputul carierei. Sintetizand: * hipersensibili si extrovertiti * se exteriorizeaza foarte repede, le trece repede si nu sunt ranchiunosi * nu se simt bine oriunde si cu oricine; se simt foarte bine cnd sunt n acord afectiv cu mediul; pot fi situatii cnd se simt bine de la nceput cu cineva sau situatii n care de la inceput nu suporta pe cineva (situatii de necompatibilitate temperamentala) * sunt capabili de iubiri fulgeratoare * sunt oameni de mare sensibilitate sufleteasca si se entuziasmeaza cu usurinta, se impresioneaza usor; pot sta minute n sir n fata unei opere de arta; simt mai usor necazurile, nevoile, necesitatile altora; pot plnge cu usurinta * sunt buni, ntelegatori, ngaduitori, usor influentabili * sunt inegali n munca; si fac treaba pna la sfrsit, dar din considerente educationale; firea le dicteaza uneori niste comportamente fata de munca de genul: las-o ca-i bine si asa, las-o c-o mai facem si alta data, las-o ca ajunge si att * fac o treaba foarte buna numai daca le place foarte mult ce fac; daca nu le place, trebuie controlati * doresc de la viata frumosul si placutul * trec psihic prin perioade n care se simt foarte bine, sunt plini de exuberanta, de voie buna, au chef de viata, stau bine cu simturile si simtamintele, au apetit sexual activ, si trec prin perioade de nchistare psihica, sunt foarte nervosi, n-au chef de viata, nu stau bine cu simturile si simtamintele, apetit sexual pasiv. Acest comportament este la toate persoanele, dar la A este preponderent * la o critica pentru un lucru de care nu se fac vinovati, sar precum arcul, indiferent de nivelul educational * daca investesc sentimente, se transpun cu totul momentului prezent, merg pe principiul ori totul, ori nimic * nu sunt prea optimisti 2. MELODICUL (Grupa sanguina 0) Melodicul poseda excelente facultati de adaptare si multa usurinta n relatiile umane. Este un extravertit-tip: centrii sai de interes sunt orientati esential spre exterior si spre ceilalti. Este stimulat de emulatie, i place competitia si lupta, dar n afara oricarei brutalitati. Dotat cu o foarte mare curiozitate n toate domeniile, se dovedeste a fi un excelent observator. n acelasi timp, activitatile sale se vor desfasura mai mult n largime dect n profunzime, deci cu un risc de dispersie, chiar de superficialitate. Este de asemenea de o mare inteligenta practica, i plac calatoriile, are nevoie sa se cheltuie fizic. n ansamblu, manifesta o hiperadaptabilitate generala. Copilului Melodic i plac lucrarile colective si se adapteaza usor la schimbarile de ritm si de stil ale nvatamntului. Viata n internat, camin, nu l perturba si va deveni deseori liderul "bandei" de tineri din care face parte. Pe plan profesional, Melodicul cauta meseriile de comunicare si de ndemnare: i se potrivesc foarte bine activitatile comerciale, gestionarea resurselor umane, profesiunile medicale si paramedicale. Sintetizand: * extrovertiti, dar se exteriorizeaza mai greu, nu imediat ca Armonicii * daca ajunge sa se enerveze n relatiile umane si sa se exteriorizeze, nu trece cu usurinta peste incident (te poate pune la capitolul "de tinut minte") * diplomati n relatiile umane, se simt bine oriunde si cu oricine, nu aleg, nu au preferinte (cel putin nu se exteriorizeaza) * se simt bine ntre oameni si cauta prezenta acestora; daca nu au perioade ndelungate contacte umane, se indispun * sunt oameni buni si ngaduitori * nu sunt usor influentabili * sunt oameni sentimentali, mai mult sentimentali dect sensibili * intra foarte usor n relatii umane si cel mai usor intra n vorba cu Armonicii * vorbesc cu multa usurinta, dar uneori pot conduce discutiile pe un taram care sa-i reliefeze persoana ("se da mare") * stau bine cu memoria * n viata sunt n general optimisti * sunt uneori sensibili la onoruri si, fiind mai diplomati, se impaca bine cu orice fire * le plac actiunile si calatoriile * cnd se enerveaza si se exteriorizeaza, se comporta ca Armonicul. 3. RITMICUL (Grupa sanguina B) n multe puncte, Ritmicul este opusul Armonicului. Comportamentul sau pare dur si inflexibil, ceea ce nu-l mpiedica sa cada deseori n ipohondrie, dnd atentie excesiva micilor necazuri de sanatate dar, pe un alt plan, sa fie un prieten foarte sigur. Ritmicul nu este deloc adaptabil, pentru ca evolueaza n propriul sau ritm, fara sa-i pese prea mult de lumea exterioara. Astfel, are multe dificultati n a se pune n locul altora. Abordeaza problemele mai curnd ntr-o maniera analitica si se va ndrepta deci bucuros catre specializare sau expertiza. De asemenea, va fi dotat deseori pentru matematici. n acest spirit, are sensul determinismului si al fatalitatii si cauta cu pasiune adevarul (contrar Armonicului, care este n cautarea frumusetii). Copilul Ritmic este cel mai precoce dintre cele 4 grupe sanguine, att pe plan psihologic, ct si pe plan fiziologic. La scoala, se implica alaturi de profesorii care predau n mod foarte metodic, sprijinindu-se pe demonstratie. Ca adolescent, se va orienta spre un bacalaureat stiintific. n viata profesionala, Ritmicii apreciaza ordinea si autoritatea. Ei au gustul organizarii si abordeaza problemele n maniera foarte metodica. n afara de aceasta, sunt foarte putin sensibili la monotonia sarcinilor. Meseriile din industrie li se potrivesc deci foarte bine. Sintetizand: * introvertiti * cumuleaza, pastreaza, tin n ei, fiind sub consum nervos intern (aceasta poate duce la probleme de glande, n special tiroida, si de cord); n momentul n care nu mai suporta, devin explozivi: pe lnga faptul ca se exteriorizeaza, si si aminteste de multe lucruri din urma, este exploziv prin aceea ca poate lua diverse lucruri de pe masa pe care sa le arunce * analizeaza oamenii dupa cum sunt ei si doresc ca acestia sa fie la fel ca ei; cnd constata ca nu sunt asa, trec prin deceptii si cauta sa se ndeparteze de asemenea persoane * daca investeste sentimente si constata dupa un timp ca persoana n care a facut investitia nu merita, o scoate definitiv din suflet * nu accepta slabiciuni de caracter * oameni de mare logica, stau bine cu rationamentul; le-a placut n general matematica si fizica * sunt foarte statornici n prietenie * lezeaza foarte greu o persoana de care se simt atasati, dar si amintesc des de persoane care nu au o reputatie morala prea deosebita * iubesc ordinea, metodica si disciplina * sunt foarte exigenti n ceea ce fac si foarte tenace n realizare * daca au nteles necesitatea si utilitatea unui lucru, nu se lasa pna nu-l fac foarte bine, de aceea nu mai trebuie sa fie controlati * aplica cu usurinta n munca tot ceea ce poate sa le usureze activitatea * nu sunt buni inovatori, dar aplica tot ce-i avantajeaza * doresc de la viata utilul si exactul 3.COMPLEXUL (Grupa sanguina AB) Avnd diferitele caracteristici ale celorlalte 3 grupe, Complexul este foarte bogat n potentialitati, dar n acelasi timp sfsiat de tendinte contradictorii. Vrea totul deodata, el este capabil sa faca totul, dar pe rnd. Gusturile contradictorii fac din el o fiinta agitata. Pentru a scapa de acest inconfort permanent, Complexul da dovada de o activitate debordanta, ajungnd pna la surmenaj. Dar cum este neobosit, ritmul sau de activitate nu are n general consecinte nefaste. Binenteles, schimbarile continue de planuri, rupturile bruste de ritm l fac deseori dificil de suportat de cei din jur. Copilul Complex, este de asteptat, este turbulent, foarte dotat dar si nelinistit. Trebuie sa i se propuna numeroase activitati, att fizice ct si intelectuale. n domeniul profesional, Complexul este capabil sa se adapteze la orice fel de activitate. n general, va evita meseriile monotone. Tinnd cont de instabilitatea sa nascuta, echipa de lucru careia i va apartine trebuie constituita n mod judicios. De exemplu, asocierea cu Ritmicul este n general benefica. Sintetizand: * sunt introvertiti * au temperament complex * se comporta ca o nsumare a celor cunoscute de la A si B, dar preponderent sunt B * trec cu usurinta de la o extrema la alta; pot trece de la situatii n care doresc de la viata frumosul si placutul la situatii n care cauta utilul si exactul * sunt avizi de tot: bunuri, cunostinte, ndemanari, deprinderi, bucurndu-se si de indemanari practice surprinzatoare * sunt foarte exigenti n prietenie; exagerat de exigenti, necreznd nimic pna nu se conving singuri, dar cnd s-au convins, rup definitiv si total relatia cu persoana n cauza * copiii AB sunt n general mai timizi; parintii trebuie sa aiba preocupari n introducerea copilului n joaca si preocuparile semenilor; copilul este mai retras, mai retinut; ei au preocupari cam cu 1-2 ani n avans ca cei de-o varsta, sunt mai lucizi, mai rezonabili; copii trebuie ndrumati spre sport; prin acesta un AB va deveni un adolescent cu ncredere mai mare n sine * nu se simt bine daca n-au ce face; se simt cu att mai bine cu ct au cu ce sa-si ncarce timpul din belsug; cnd nu au ce face, devin melancolici (n special barbatii, n mari aglomerari urbane). CUPLUL N LUMINA PSIHOBIOLOGIEI Se stie, mai ales dupa Freud, ca alegerea partenerului de viata este foarte mult influentata de mecanismul "proiectiei" (partenerul proiecteaza asupra celuilalt imaginea parintelui de sex opus cu care actul sexual i-a fost interzis). n acest stadiu, istoria pesonala a subiectului determina n parte aceasta alegere: este rolul a ceea ce s-a "dobndit". Dar fenomenul proiectiei nu se poate produce dect daca exista o anumita afinitate ntre cei 2 parteneri. Astfel, acordul sau dezacordul ntre 2 grupe sanguine poate influenta n mod remarcabil atractiile sau respingerile spontane. n acest caz, este componenta "nascuta" care intra n joc. ASTFEL: - Armonicul se va potrivi n general cel mai bine cu Melodicul - 2 Armonici vor avea dificultati n a se alatura, tinnd cont de hipersensibilitatea si introversiunea lor - Armonicul si Ritmicul sunt prea deosebiti pentru a trai mpreuna; la fel Armonicul si Complexul - Ritmicul si Melodicul vor coabita bine, la fel Melodicul si Complexul, ca si Melodicul cu un alt Melodic. Se constata foarte logic faptul ca Melodicul care, pe plan biologic, apartine grupei sanguine 0, donator universal, este cel care se acordeaza bine cu toti ceilalti. GRUPELE SANGUINE SI VIATA PROFESIONALA Snge A (Armonic) Mai n largul lui ntr-o meserie n care trebuie sa ofere mult dect n cele care necesita o adaptare la altcineva. Meseriile n arta, creatie literara sau stiintifica. Artizanat. Meserii relativ statice si autonome n atelier linistit. Deseori: pionier solitar sau n grup mic, care nu mai este interesat apoi de ceea ce se degradeaza devenind banal n ochii lui. Meseriile prea ritmate l obosesc rapid. Nu trebuie pus ntr-un lant colectiv. Nu se poate realiza dect n masura n care se simte n armonie cu mediul. Altfel, se ofileste si se nchide n sine, se revolta sau pleaca. Lent. Vulnerabil la mediu. Mai mult autonom dect independent. Mai multa profunzime dect deschidere. Mai mult sensibil dect sentimental. Are simtul duratei. Poate fi un sef care se face iubit. Snge 0 (Melodicul) Activitati n aer liber, meserii dinamice, colective, n atelier, profesiuni comerciale de relatie si de ntindere, publicitate, vnzare, secretariat, de ndemnare, nvatamnt, diplomatie. Medicina a muncii sau scolara. Meserii mixte de miscare si tehnice. Se adapteaza rapid si usor diferitelor medii si diferitelor persoane si trece fara dificultate de la concret la abstract si viceversa. Practica deseori mai multe meserii n viata. Schimba bucuros ntreprinderea. i place varietatea. Mereu n miscare, radiind, util, oportunist , influentabil. Rapid, n functie de influenta mediului. Realist si realizator. Mai multa deschidere dect profunzime. Mai mult sentimental dect sensibil. Are sensul trecerii timpului, al relativului. Poate fi un sef diplomat si abil. Snge B (Ritmic) Activitati care necesita continuitate, perseverenta si metoda. Cercetari de laborator, control, clasare. Meserii militare si n politie. Meserii cu activitate nentrerupta si reglata. Specializare si expertiza. Meseriile prea ritmate pe termen lung i displac. si urmeaza ritmul propriu si nu poate executa dect ceea ce ntelege, accepta sau hotaraste el. Foarte activ, hotart, rigid, sectar, continuator, perseverent, calculat, punctual, meticulos. Neinfluentabil. Mai mult independent dect autonom. Snge rece. Simtul timpului. Poate fi un sef care sa se faca temut. Snge AB (Complex) Activitati stiintifice si tehnice n variate domenii, exploatari agricole multivalente, profesiuni de ngrijire si devotare, servicii comerciale si de achizitii etc. Are oroare de meserii statice, sedentare si monotone. Victima a complexitatii triplelor sale posibilitati. si gaseste maximul de eficienta aliindu-se cu cel care stie sa l faca sa se exprime. Hipersensibil, receptiv, insesizabil, nelinistit, instabil, discontinuu, veleitar, plin de posibilitati multiple si contradictorii. Sef uneori derutant sau foarte uman. GRUPELE SANGUINE SI VIATA SOCIALA Grupele sanguine au de asemenea o puternica influenta asupra vietii sociale, a locului si mediului de viata, a artelor, a civilizatiei, a vietii morale si religioase, a temperamentului popoarelor. LOCUL SI MODUL DE VIATA, dupa grupele sanguine Locurile n care se ntlnesc n numar mai mare: A (Armonici) Munti, climat cu variatii nuantate. 0 (Melodici) Cmpii si coaste, locuri de circulatie.B (Ritmici) Mari platouri si cmpii cu climat uniform si eventual cu variatii bruste. AB (Complecsi) n toate regiunile limitrofe ariilor cu predominanta A si ariilor cu predominanta B, pentru ca sunt un produs al combinatiei A cu B. Orase preferate: A (Armonici) Orase de arta. 0 (Melodici) Orase comerciale si porturi. B (Ritmici) Orase industriale. AB (Complecsi) Toate posibilitatile, dar sub autoritatea colectiva a regulii si traditiei. Natura dominanta a locului: A (Armonici) Pastrarea intimitatii. 0 (Melodici) Multiplicare si facilitare a contactelor sociale. B (Ritmici) Simplificare si organizare a actiunii. AB (Complecsi) Viata comunitara afectiva cu o puternica disciplina, care sa nu fie o constrngere, ci un cadru si un stimulent n acelasi timp. Integrarea locului de viata n oras: A (Armonici) Cartiere periferice, nsorite, unde natura este aproape de camin.Se ataseaza de casa. 0 (Melodici) Cartiere foarte frecventate, centrale, n proximitatea magazinelor, locuri de destindere n comun. Se muta bucuros. B (Ritmici) Mari cladiri de tip "stup" sau case construite pe acelasi model ntr-o continuitate regulata. AB (Complecsi) n proximitatea terenurilor de sport si a santierelor necesare marilor lucrari. Accepta cu usurinta nomadismul, mai ales daca meseria o cere. Detalii importante ale locului de viata: A (Armonici) Importanta a frumusetii si armoniei cadrului. Rol al gradinilor, parcurilor, teraselor, orientarii spre sud, a colturilor intime, a caldurii att morale ct si fizice, a locurilor autonome de lucru, de cercetare, de odihna Apartamente n care fiecare poate avea camera sa.. 0 (Melodici) Importanta a cochetariei cadrului si a valorii sale spectaculare. Rol al peroanelor, balcoanelor, saloanelor de receptie, sufrageriilor, bucatariilor perfectionate si a oricarui loc unde se pot ntlni prietenii sau cunoscutii. Apartamente stralucitoare, n care se poate circula, primi numerosi musafiri. B (Ritmici) Importanta a organizarii tehnice a cadrului. Rol al tuturor perfectionarilor practice: biblioteci, birouri, sali, si a dependintelor de tot felul: sali de baie, instalatii electrice, igienice, aparate menajere. AB (Complecsi) Apartamente care permit maximum de activitati personale ntr-o colectivitate organizata. Pentru final, sa semnalam ca acest tip de caracterologie a facut obiectul unui articol n foarte serioasa revista engleza International Management din iulie 1985 sub titlul atragator de "Venit din Japonia, managementul intravenos" Se stie ca industria japoneza nu ezita sa experimenteze tehnicile cele mai ndraznete. Astfel, Yamanda Dobi, un producator de material informatic, a decis sa atinga un echilibru ntre cele 4 grupe sanguine ale mebrilor personalului sau, cautnd proportia ideala urmatoare: 30% de tip A, 25% de tip 0, 30% de tip B si 15% de tip AB. El acorda o mare importanta grupei sanguine a candidatilor examinati de serviciul de recrutare. Dupa el, grupa 0 produce buni vnzatori, dar si cei din grupa A pot fi avuti n vedere. Alte ntreprinderi au decis sa utilizeze aceasta tehnica pentru studiile de piata. De exemplu, berariile Asashi au facut o ancheta pe 2500 de bautori de bere si au descoperit ca tipul A reprezinta amatorii de bere cei mai exigenti, n timp ce tipul B corespunde oamenilor care au tendinta de a bea orice. Cercetari asupra legaturii ntre personalitate si grupa sanguina s-au desfasurat n Japonia la nceputul anilor 80, pornind de la lucrarile celebrului biolog austriac Johann Gregor Mendel (1822-1884) care, dupa cum se stie, a formulat legile ereditatii. n particular, un studiu ar fi permis sa se constate ca persoanele de tip 0 iubesc si stiu sa atinga obiectivele fixate, cele de tip B sunt creative, cele de tip A - chibzuite iar cele de tip AB - descurcarete, care stiu sa rezolve problemele cu imaginati. Riscurile Rh-ului negativ asupra sarcinii  In general cand se vorbeste de Rh nu poti sa nu remarci izul de mister ce emana in jurul acestui termen. Din pacate lipsa de preocupare pentru informatie atat a populatiei cat si a autoritatilor medicale a dus la situatii care mai de care mai particulare, unele hilare, altele de-a dreptul dramatice. Anecdotal se poate spune ca o femeie cand a fost intrebata ce tip de Rh are, pozitiv sau negativ, a dat dovada gradului de informare a unei bune parti a populatiei si a raspuns nonsalant: "Nu stiu. Cel bun". Ce este Rh-ul? Toata lumea stie, la ora actuala, ce sunt grupele sanguine si care este rolul lor in procedurile de transfuzie. Cu siguranta oricine stie ca exista 4 grupe de sange: A, B, AB si O. Ce inseamna asta? Pe oricare dintre hematiile unei persoane exista niste lanturi proteice care proiemina in exterior, un fel de antene, similar celor TV pe care le vedem zi cu zi pe terasele blocurilor.( VEZI ANEXA). Antenele acestea poarta numele de antigene. Simplist vorbind, hematiile unei persoane pot avea pe suprafata lor numai antigene de tipul A (individul avand astfel grupa sanguina A), numai B (grupa B), dar le poate avea simultan si pe amandoua (grupa AB) sau poate fi lipsita de prezenta ambelor (grupa O). Nu multa lume stie insa ca pe langa aceste antigene "canonice" mai exista alte peste 50 de tipuri de antigene eritrocitare, deci implicit peste 50 de grupe sanguine, dintre care cea mai mare notorietate o detin antigenele Rh. Denumirea de Rh vine de la numele unei specii de maimute (maccacus rhesus) folosite in cadrul unor experimente tinute in anii 40 care au dus la descoperirea acestui factor. Interesant este faptul ca aceasta descoperire a fost facuta de acelasi Karl Landsteiner, care a descoperit si existenta grupelor ABO cu aproape 40 de ani inainte. Exista mai multi membrii ai acestei familii de antigene Rh, dintre care cel mai "recalcitrant" este tipul D. Daca hematiile unei persoane prezinta pe suprafata lor antigene tip D (luam acest exemplu) atunci ea va avea Rh pozitiv, lucru valabil la 85% din populatia lumii. Restul de 15% nu au aceste antigene prezente, fiind Rh negative. La ora actuala nomenclatura grupei sanguine a unei persoane trebuie sa contina obligatoriu tipul de antigen ABO si prezenta sau absenta facorului Rh, de exemplu "grupa AB - Rh negativ". Transfuzia unei cantitati de sange de la o persoana la alta trebuie facuta numai in conditiile potrivirii grupei sanguine a persoanei transfuzate cu cea a donatorului. Potrivirea acestor grupe poarta numele de compatibilitate, iar, logic, nepotrivirea este denumita incompatibilitate.(VEZI ANEXA). Deci pentru ca o transfuzie intre doua persoane sa fie reusita trebuie ca macar cele mai importante dintre zecile de antigene existente simultan pe suprafata unei hematii sa fie similare. Daca aceasta similaritate nu apare, se produce hemoliza. Ce este hemoliza? Sub presiunea factorilor evolutionari, organismele au trebuit sa-si dezvolte sisteme eficiente de aparare care sa le ofere protectie impotriva atacurilor agentilor patogeni din mediu. Acestea sunt grupate sub denumirea de sistem imunitar, care, la modul profan vorbind, reprezinta "armata" oricarui organism. "Soldatii" acestei armate sunt celule speciale (leucocite) care au anumite atributiuni in strategia de aparare a organismului respectiv (fiind si ele impartite in familii: limfocite, neutrofile, eozinofile, macrofage, etc.). Ele au rolul de a patrula si de a identifica si ulterior distruge orice intrus care nu prezinta o "parola" sau un "insemn" pe care acesti soldati sa il recunoasca a fi "self", adica propriu organismului respectiv. Pe fiecare dintre celule din componenta oricarui organism se afla acelasi tip de antigene (antene), care sunt recunoscute de catre limfocite ca fiind self, deci inofensive. Daca antigenele de pe suprafata unei celule nu corespund celor recunoscute de catre leucocitele gazdei, celula va fi distrusa (acest fenomen sta la baza rejectiei organelor transplantate). Acelasi fenomen are loc si in cazul unei transfuzii cu hematii care au pe suprafata lor antigene incompatibile, astfel ca sistemul imunitar al organismului gazda va distruge hematiile donatorului. Acest proces specific poarta numele de hemoliza. Ce este incompatibilitatea Rh? Stricto sensu, incompatibilitatea de Rh apare in cazul unei transfuzii sanguine de la o persoana Rh pozitiva la una Rh negativa. In aceste circumstante anticorpii organismului transfuzat va distruge hematiile donorului, care au la suprafata lor antigene Rh. In practica sintagma aceasta este folosita pentru a descrie o situatie potential patologica in care o mama Rh negativa este insarcinata, fatul avand Rh pozitiv. De ce incompatibilitatea feto-materna este potential si nu franc patologica? Pentru ca, anatomic vorbind, circulatia sanguina fetala este strict separata de circulatia materna, astfel incat in mod normal hematiile fetale nu se intalnesc niciodata cu sangele matern. Dar in anumite circumstante patologice sau provocate (dezlipire de placenta, curetaje uterine, sarcina extrauterina, avorturi spontane, placenta adanc inserata (acreta), proceduri invazive precum amniocenteza, biopsia de vili chorionici, etc.) aceasta separare este alterata, astfel incat sangele fetal, purtator de antigene Rh, se amesteca cu sangele matern. Cele doua tipuri de sange fiind incompatibile, sistemul imunitar al mamei va reactiona, nerecunoscand hematiile Rh pozitive ale fatului fiind self, astfel ca va fabrica anticorpi anti-Rh, distrugand hematiile incriminate. Din fericire, la primul conflict, anticorpii formati sunt de tip IgM, care sunt molecule voluminoase ce nu pot traversa placenta, astfel incat nu pot afecta fatul. Aceasta este ocazia in care organismul matern devine sensibilizat la antigenele Rh, cu o exceptie. Exceptia apare atunci cand mama are grup O iar sangele fetal poarta oricare dintre antigenele de grup ABO (deci A, B sau AB), astfel incat hematiile fetale sunt distruse de anticorpii materni anti-ABO (care sunt deja prezenti in circulatie) inainte ca organismul matern sa "ordone" fabricarea de anticorpi anti-Rh. Cand mama este compatibila ABO cu fatul, apare izoimunizarea Rh feto-maternala. Ce se intampla in cazul unei izoimunizari Rh? In momentul cand o mama deja alloimunizata Rh ramane din nou insarcinata apare pericolul ca fenomenul de transfuzie accidentala dintre circulatia fetala si cea materna sa se repete. Daca acest lucru se intampla, hematiile fetale patrunse in circulatia materna vor declansa un raspuns imun foarte rapid (numit anamnestic deoarece sistemul imunitar "tine minte" ca a mai fost vizitat de intrusii respectivi) caracterizat prin fabricarea de noi anticorpi anti Rh care au rolul de a distruge orice hematie intalnita purtatoare de antigene Rh. Din nefericire pentru fat anticorpii din generatia aceasta sunt de tip IgG, care au molecula mica si pot traversa placenta. Nu este nevoie de foarte multa imaginatie pentru a intui ce urmeaza: anticorpii materni patrund in circulatia fetala si distrug orice hematie intalnita. Amploarea "macelului" eritrocitar fetal este proportionala cu concentratia (numarul) de anticorpi fabricati de catre mama. In functie de aceasta, afectarea hematiilor fetale poate varia de la alterare minima pana la distrugere masiva. Deci, ca o concluzie, avem de a face cu o anemie hemolitica a fatului. Ce face fatul in aceste circumstante? In momentul cand hematiile fetale incep sa fie distruse de catre anticorpii materni, transportul de oxigen la nivelul organelor fetale este diminuat, astfel incat fatul intra in hipoxie. Pentru a suplini pierderile, copilul incepe sa produca mai multe hematii prin hiperplazia (cresterea in volum) maduvei osoase unde are loc sinteza eritrocitara, fenomen ce duce la deformarea oaselor respective (stern, oasele craniului). Pe masura ce tot mai multe hematii sunt distruse, resursele maduvei sunt depasite astfel incat fatul este obligat sa recruteze alte organe hematoformatoare care sa suplineasca eritropoieza ineficienta. Acestea sunt splina, ficatul si rinichiul, cresterea in volum a acestora conducand la cresterea in volum a abdomenului fetal. Cum ficatul este si locul sintezei proteice, si cum acesta este acum "preocupat" cu sinteza de hematii, neglijand oarecum functia lui proteino-formatoare, cantitatea de proteine din sange scade dramatic, astfel incat acestea nu mai pot indeplini una dintre functiile lor, aceea de retinere a apei in interiorul vaselor de sange, rezultand extravazarea plasmei cu aparitia edemelor si a ascitei fetale. De asemenea fatul incearca sa scape cat mai eficient de hemoglobina in exces, rezultata din hemoliza, formand bilirubina. Aceasta este excretata in lichidul amniotic dar se depune si in tesuturile fetale, rezultand icterul. Tabloul descris mai sus face referire la cazul unei afectari masive a eritrocitelor fetale. Daca afectarea este dramatica, se poate produce moartea intrauterina a fatului, situatie denumita anasarca feto-placentara. Daca fatul reuseste sa supravietuiasca pana la termen el devzolta dupa nastere icter, situatie denumita icterul hemolitic al nou-nascutului. El poate fi minor, capacitatea naturala de eliminare a bilirubinei depuse in tesuturi fiind eficienta, sau grav, circumstanta in care bilirubina se depune in nucleii striati situati in creierul copilului, determinand aparitia icterului nuclear, boala cu afectare neurologica deosebit de severa. Strategia in cazul unei incompatibilitati Rh. In medicina este mai usor a preveni decat a trata. In consecinta in cazul unei incompatibilitati Rh este imperios a preveni aparitia alloimunizarii feto-maternale, deci implicit a consecintelor acesteia. Cu se poate face acest lucru? Nu foarte greu. Trebuie doar putina bunavointa si responsabilitate din partea doctorului ginecolog. Fiecarei paciente trebuie sa i se identifice de la prima vizita grupa sanguina ABO si Rh, si sa i se faca un screening pentru anticorpi daca se observa o incompatibilitate cu partenerul sau daca exista suspiciunea unei alloimunizari accidentale in antecedente. Pacientele gasite cu Rh negativ si cu rezultatele screeningului negative sunt candidate pentru terapia profilactica cu imunoglobuline anti-D ( indreptate impotriva anticorpilor materni anit-Rh). Viata acestor anticorpi este de cca 12 saptamani, astfel incat in aceasta perioada orice transfuzie accidentala in sarcina curenta nu se va finaliza cu alloimunizare intrucat anticorpii materni vor fi distrusi de catre imunoglobulina administrata. Este redundant a aminti ca profilaxia este inutila in cazul in care tatal sigur al copilului este si el Rh negativ. Imunoglobulina anti-D se administreaza standard odata in saptamana 28 de amenoree si apoi 72 ore postpartum (aceasta ultima doza se face doar daca copilul este Rh pozitiv). Alte situatii in care profilaxia cu Ig anti-D este indicata (dar din pacate nu se face) sunt urmatoarele: sangerare in trimestrul I sau II, avort spontan sau la cerere (curetaj), inainte de o procedura de echografie interventionala (de ex. amniocenteza), cazuri documentate echografic de hematom decidual, in cazurile de moarte fetala. Intrucat antigenele Rh apar inca din a 30-a zi de la conceptie, este bine a administra profilactic si mamelor Rh negative care au sarcina ectopica. Aprecierea gradului de transfuzie de sange fetal in cel matern se face printr-un test special, numit Kleihauer-Betke, care deceleaza cate hematii fetale sunt prezente in sangele matern. Rezultatul obtinut este folosit in dozarea imunoglobulinei anti-D care este eficienta in doze de 10 mcg pentru fiecare mililitru de sange fetal apreciat a fi in circulatia materna prin testul sus-mentionat. Strategia in cazul unei alloimunizari Rh. In cazul acesta trebuiesc indeplinite doua deziderate: unul este aprecierea gradului anemiei fetale iar cel de-al doilea este corectarea acesteia pana se atinge maturitatea plamanului fetal astfel incat nasterea sa fie posibila fara riscuri. Confirmarea alloimunizarii se face prin decelarea prezentei de anticorpi anti-Rh in sangele matern (se face un test special numit "Coombs indirect", titrurile de 1/8 sau chiar 1/16, in functie de laborator, insemnand ca mama este alloimunizata). Pasul urmator este a determina daca fatul este supus riscului, caci daca el este Rh negativ, este in afara oricarui pericol. In caz de paternitate sigura, daca tatal este homozigot pentru D, copilul va fi sigur Rh pozitiv. In caz de paternitate incerta sau daca tatal este heterozigot D, se face prelevare de celule fetale (amniocenteza sau CVS) si printr-o procedura genetica speciala denumita PCR (polymerase chain reaction) se poate determina daca fatul este sau nu Rh negativ. Din pacate procedurile invazive mentionate se insotesc de un mic risc de avort si necesita interventionisti cu experienta, astfel incat se asteapta dezvoltarea unor tehnici de decelare a celulelor fetale in sangele matern (fara distrugerea acestora). Determinarea gradului de afectare fetala se face in functie de titrul anticorpilor, care se determina si lunar daca este cazul. Daca titrurile ating 1/16 sau mai mari, este indicata o procedura de diagnostic invaziva, in speta amniocenteza. Am amintit mai sus ca bilirubina fetala este eliminata de fat in lichidul amniotic, astfel incat concentratia bilirubinei in acest lichid este folosita a determina gradul de afectare fetala (trebuie tinut cont totusi si de varsta sarcinii). Daca titrurile anticorpilor sunt mici, este suficienta monitorizarea fetala prin echografie, care poate sa arate afectarea fetala prin descoperirea edemului, a ascitei, a maririi de volum a abdomenului fetal, a ficatului si splinei fetale, etc. Recent s-a pus la punct o metoda neinvaziva de determinare a afectarii fetale care sa inlocuiasca amniocenteza, si care are la baza determinarea echografica Doppler a fluxului sanguin fetal (se foloseste artera cerebrala medie). Toate aceste metode de determinare a gradului anemiei fetale sunt indirecte. Singura metoda directa este punctia cordonului ombilical sub control echografic si obtinerea de sange fetal care este studiat ulterior. Strategii terapeutice: In viata intrauterina exista in cazurile cu afectare serioasa doar doua optiuni: declansarea nasterii prematur, daca fatul are peste 32-34 de saptamani si terapie intensiva postpartum, sau, a doua optiune, trasnfuzie intrauterina, daca varsta gestationala este sub 32-34 saptamani. Este inutil a mentiona ca aceasta ultima procedura trebuie facuta doar in unitati spitalicesti cu experienta in domeniu. Postpartum, fatul afectat este preluat de catre serviciul de neonatologie, si tratat intr-un serviciu de terapie intensiva. Iata ce diferenta uriasa este intre atitudinea profilactica (una sau doua simple injectii) si ce resurse de diagnostic si de terapie fantastice sunt necesare in tratarea propriu-zisa a acestei afectiuni. Descoperirea Rh-ului, a imunoglobulinei anti-D, descrierea curbelor Lilley (bilirubina din lichidul amniotic) precum si dezvoltarea tehnicilor de ecografie interventionala care au facut posibila transfuzia intrauterina a fatului, toate aceste minunate dovezi de pricepere medicala au facut ca urmarile incompatibilitatii de Rh sa fie din ce in ce mai putin dramatice. Inca o data: a preveni este mai simplu decat a trata. In unele companii din Tara Soarelui Rasare, grupa sanguina valoreaza aproape la fel de mult ca o diploma, o recomandare sau un CV bine redactat, pentru ca grupa sanguina determina personalitatea si ne ajuta sa gasim oamenii cu care sintem compatibili, atit in dragoste, cit si in domeniul profesional. La japonezi, gheisele sint alese in functie de grupa lor sanguina. Se spune ca femeile cu grupa O sint deosebit de pasionale, cele cu grupa B sint amabile si supuse, iar cele incadrate in grupa A sint cele mai sensibile si sentimentale TIPOLOGIA FIZIOLOGIST A LUI IVAN PETROVICH PAVLOV - microtipologie  S-a nascut in 14 septembrie 1849 la Ryazan, unde tatal sau, Peter Dmitrievich Pavlov, era preotul satului. La inceput a fost educat la scoala bisericii si apoi la seminarul teologic de acolo. Inspirat de ideile progresiste raspindite de D.I. Pisarev, cel mai eminent critic literar rus al perioadei si de I.M. Sechenov, parintele fiziologiei ruse, Pavlov a abandonat cariera religioasa si si-a dedicat viata stiintei. In 1870 s-a inscris la Facultatea de Fizica si Matematica pentru a urma cursul de stiinte naturale. Pavlov a fost foarte pasionat de fiziologie care a avut o importanta fundamentala in toata viata lui. In timpul primului curs, in colaborare cu un alt student, Afanasyev, el a realizat primul sau tratat, o lucrare referitoare la fiziologia nervilor pancreatici. Lucrarea a fost larg apreciata, acordindu-i-se o medalie de aur. In 1875, si-a completat cursul cu un capitol important, primind gradul de Candidat al stiintelor naturale. Impulsionat de interesul coplesitor pentru fiziologie, el a decis sa-si continue studiile, urmind Academia de Chirurgie Medicala. A absolvit aceste studii in 1879, primind inca o medalie de aur. Dupa o examinare competenta a obtinut o bursa la Academie si aceasta, impreuna cu pozitia lui de director al laboratorului de fiziologie al celui mai faimos clinician rus, S.P. Botkin, i-a permis sa-si continue munca de cercetare. In 1883, si-a sustinut teza de doctorat, cu subiectul "Nervii centrifugali ai inimii". In aceasta lucrare a dezvoltat conceptul de nervism (=conceptie fiziologica care extinde influenta sistemului nervos asupra unui numar foarte mare de activitati ale organismului, n.t.) folosind ca exemplu nervii inimii descoperiti de el, iar mai tirziu a pus bazele principiilor de functionare trofica a sistemului nervos. In aceasta lucrare, ca si in altele bazate mai ales pe cercetarile din laboratorul de la clinica Botkin, Pavlov a aratat ca exista un model de baza in functionarea reflexelor organelor circulatorii. In 1890, a fost invitat sa organizeze si sa conduca Departamentul de Fiziologie al Institutului de Medicina Experimentala. Sub conducerea lui, care a continuat pina la sfirsitul vietii, Institutul a devenit unul dintre cele mai importante centre de cercetare fiziologica. In 1890, a fost numit profesor de farmacologie la Academia Medicala Militara, conducind Departamentul din 1895 pina in 1925. Intre anii 1891 si 1900, a atins apogeul in cercetarea fiziologiei digestiei la Institutul de Medicina Experimentala. Aici a dezvoltat metoda chirurgicala "cronica" cu larga folosinta la fistule, ceea ce i-a permis observarea continua, in conditii relativ normale, a functiilor diferitelor organe. Aceasta descoperire a deschis o noua era in dezvoltarea fiziologiei pentru ca, pina atunci, metoda folosita a fost aceea a vivisectiei (=disecare a unui animal viu pentru a studia un fenomen fiziologic, n.t.) "acute", functia unui organ deducindu-se printr-un proces de analiza. Aceasta insemna ca cercetarea functiilor oricarui organ necesita distrugerea relatiilor normale dintre organe si mediu. O asemenea metoda era inadecvata ca mijloc de determinare a functiilor reglatoare ale unui organ sau de descoperire a legilor care guvernau organismul ca un intreg in conditii normale - probleme care impiedicau dezvoltarea stiintelor medicale. Cu aceasta metoda de cercetare, Pavlov a deschis calea spre orizonturi noi in medicina teoretica si practica. Cu o claritate extrema, el a aratat ca sistemul nervos a jucat rolul dominant in reglarea procesului digestiv, aceasta descoperire fiind baza fiziologiei moderne a digestiei. Pavlov a facut cunoscute rezultatele cercetarii sale in acest domeniu care sunt de mare importanta in medicina practica, in lucrarile expuse in 1895 si publicate in 1897, sub titlul "Consideratii referitoare la principalele glande digestive". Cercetarile lui Pavlov din doemniul fiziologiei digestiei l-au condus la crearea unei stiinte a reflexelor conditionate. In studiul reflexelor de reglare a glandelor digestive, Pavlov a acordat atentie speciala fenomenului de "secretie psihica", care este cauzata stimulii nutritivi. Aplicind aceasta metoda - dezvoltata de colegul lui, D.D. Glinskii, in 1895 - de stabilire a fistulelor in canalele glandelor salivare, Pavlov a fost capabil sa experimenteze natura acestor glande. O serie de experimente au condus la respingerea interpretarii subiective a secretiei salivare si, de asemenea, pe baza ipotezelor lui Sechenov potrivit caruia activitatea psihica era de natura reflexa, l-au facut sa concluzioneze ca si aici era implicat un reflex nu neaparat permanent, ci temporar sau conditionat. Descoperirea functionarii reflexelor conditionate face posibil studiul tuturor activitatilor psihice in mod obiectiv in loc de a recurge la metodele subiective care au fost pina atunci necesare; era acum posibil sa investigheze prin mijloace experimentale cele mai complexe relatii dintre organism si mediul extern. In 1903, la al XIV-lea Congres International Medical din Madrid, Pavlov a citit lucrarea "Psihologia experimentala si psihopatologia animalelor". In cadrul acestei lucrari, s-a dat definitia reflexelor conditionate si a altor reflexe si s-a aratat ca reflexul conditionat ar trebui privit ca un fenomen psihologic elementar care in acelasi timp este si un fenomen fiziologic. Rezulta de aici ca reflexul conditionat a fost un indiciu al intelegerii mecanismelor de reactie la animale si oameni, in mediul lor si a facut posibil un studiu obiectiv al activitatii psihice. In consecinta, intr-un program de ceretare sistematica, Pavlov a transformat incercarea teoretica a lui Sechenov de descoperire a mecanismelor reflexe ale activitatii psihice intr-o teorie al reflexelor conditionate demonstrata experimental. Ghidindu-se dupa principiile invatarii materialiste a legilor care guverneaza activiatea organismelor vii, Pavlov a dedus trei principii pentru teoria reflexelor: principiul determinismului, principiul analizei si sintezei si principiul structurarii. Dezvoltarea acestor principii de catre Pavlov si scoala lui a ajutat la construirea unei teorii stiintifice a medicinei si descoperirea legilor ce guverneaza functionarea organismului ca un intreg. Experimentele facute de Pavlov si elevii lui au aratat ca reflexele conditionate au originea in cortexul cerebral care actioneaza ca "prim distribuitor si organizator al intregii activitati a organismului" si care este responsabil pentru echilibrul delicat al animalului cu mediul. In 1905, s-a stabilit ca orice agent extern ar putea deveni semnalul pentru formarea unui nou reflex conditionat, daca coincide cu un reflex obisnuit. In urma descoperirii acestui postulat general, Pavlov a recurs la investigarea "reflexelor conditionate artificiale". Cercetarile desfasurate de-a lungul anilor au relevat, pentru prima data, legile fundamentale care guverneaza functionarea cortexului emisferelor cerebrale. Multi fiziologi au incercat sa dezvolte legile fundamentale descoperite de Pavlov. Ca rezultat al acestor cercetari s-a obtinut o intreaga teorie pavloviana referitoare la activitatea nervoasa superioara. Chiar si in primele stadii ale cercetarii, munca lui Pavlov a fost recunoscuta. In 1901 a fost ales membru corespondent al Academiei de Stiinte Ruse, in 1904 i s-a acordat premiul Nobel, in 1907 a fost ales academician; in 1912 i s-a acordat o decoratie la Universitatea din Cambridge si in anii urmatori a fost membru de onoare al unor societati stiintifice straine. In cele din urma, la recomdandarea Academiei Medicale din Paris, in anul 1915, i s-a acordat ordinul Legiunii de Onoare. Dupa revolutia din octombrie, un decret guvernamental special semnat de Lenin in 24 ianuarie 1921, sublinia "serviciile stiintifice extraordinare ale academicianului I.P. Pavlov, care sunt de o importanta enorma clasei muncitoare din intreaga lume". Partidul Comunist si guvernul sovietic le-au acordat, lui Pavlov si colaboratorilor sai, mijloace nelimitate. Uniunea Sovietica a devenit un centru important in studiul fiziologiei si faptul ca cel de-al XV-lea Congres International de Fiziologie din 9 - 17 august 1935 a fost tinut la Leningrad si Moscova arata in mod clar acest lucru. Pavlov si-a directionat toata energia inspre reformele stiintifice. A depus mult efort in transformarea institutelor de psihologie in centre de cunoastere stiintifica si, in general, a reusit. Pavolv a intretinut o mare scoala de fiziologi care a produs foarte multi elevi distinsi. El a lasat cea mai bogata mostenire stiintifica - un grup stralucitor de elevi, care ar putea continua dezvoltarea teoriei maestrului lor. In 1881, Pavolv s-a casatorit cu Seraphima (Sara) Vasilievna Karchevskaya, profesoara, fiica unui medic din flota Marii Negre. La inceput ea a avut o pierdere de sarcina, se spune ca datorita faptului ca trebuia sa alerge dupa un sot care mergea prea repede. In cele din urma au avut un fiu, Wirchik, care a murit timpuriu; trei fii, Vladimir, Victor si Vsevolod, unul dintre ei fiind un binecunoscut medic si profesor de fizica la Leningrad. Au mai avut si o fiica, Vera. De-a lungul timpului s-a incercat si chair s-au stabilit mai multe tipuri temperamentale, s-au facut clasificari si s-a incercat incadrarea oamenilor intr-o anumita tipologie, relativ dominanta. Aceste tipologii pornesc de la luarea in considerare a unor substante existente in corpul omenesc. Dar fiind faptul ca aceste substante pot fi lichide sau solide, au fost elaborate tipologii corespunzatoare. Hipocrate si Galenus au pus bazele clasificarii temperamentelor diferitele umori prezente in corpul omenesc (sange,limfa, bila galbena, bila neagra).Ei credeau ca amestecul potrivit, temperat (de unde si termenul de temperament) al acestor substante duce la o stare perfecta de sanatate, implicit la temperament perfect, in timp ce excesul unei umori produce temperamete imperfecte. Daca la o persoana predomina singele, deci irigatia bogata, vasele dilatate, pulsul amplu si plin, aceasta va avea fata destinsa, surazatoare, fericita, va fi destinsa, satisfacuta, optimista. Cand predomina limfa cu functii incetinite si amortite, fata va avea trasaturi rotunjite, va fi letargica, apatica, iar psihocomportamental persoana respectiva va fi lenta, rabadatoare, inerta. Predominanta bilei galbene, produsa de ficat, revarsata in sange, se asociaza cu fata rigida, cu proeminenta oaselor fruntii, arcadelor, nasului, persoanele respective fiind violente, pasionante, impulsive. La persoanele la care organismul este impregnat de bila neagra care genereaza intensitatea si profunzimea reactiilor nervoase, fata va fi svelta, delicata, ochii plecati, gura amara, iar psihocomportamental acestea vor fi predispuse spre interiorizare, autoanaliza, concentrare. Explicarea diferentelor temperamentale tine, in conceptia filozofului rus Ivan Petrovici Pavlov, de caracteristicile sistemului nervos central: Forta sau energia este capacitatea de lucru a sistemului nervos si se exprima prin rezisetnta mai mare sau maica la excitanti puternici sau la eventualele situatii conflictuale. Din acest punct de vedere se poate vorbi despre sistem nervos puernic si sistem nervos slab; Mobilitatea desemneaza usurinta cu care se trece de la excitatie la inhibitie si invers, in functie de solicitarile externe. Daca trecerea se realizeaza rapid, sisetmul nervos este mobil, iar daca trecerea este greoaie se poate vorbi despre sistem nervos inert; Echilibrul sistemului nervos se refera la repartitia fortei celor doua procese (excitatia si inhibitia). Daca ele au forte aproximaiv egale, se poate vorbi despre sistem nervos echilibtrat. Exista si un sistem nervos neechilibrat la care predominanta este excitatia. Din combinarea acestor insusiri rezulta patru tipuri de sistem nervos: Tipul puternic neechilibrat excitabil (corelat cu tetmperamentul coleric) Tipul puternic echilibrat mobil (corelat cu temperamentul sangvinic) Tipul puternic echilibrat inert (corelat cu temperamentul flegmatic) Tipul slab (corelat cu temperamentul melancolic) Astfel: Tipul puternic-neechilibrat-excitabil (valori ridicate ale fortei, valori scazute ale echilibrului, cu predominarea excitatiei asupra inhibitiei) Tipul puternic-echilibrat-mobil (caracterizat prin valori ridicate ale tuturor celor 3 insusiri) Tipul puternic-echilibrat-inert (valori ridicate ale fortei si echilibrului si prin valori scazute ale mobilitatii) Tipul slab (valori scazute ale fortei si insuficienta individualizare a mobilitatii si echilibrului: sensibilitate emotionala crescuta, emotivitate, tensiune prelungita, rezistenta scazuta la stres si frustratie). Pavlov a demonstrat ca cele 4 tipuri considerate ,,pure de combina intre ele, dand 16 tipuri mixte, singurele care se intalnesc in realitate, tipul ,,pur fiind doar o entitate mai mult teoretica. Tipul coleric este neechilibrat, are forc _i mobilitate. Tipul sangvin este echilibrat, are forc _i mobilitate. Tipul flegmatic este echilibrat, fr forc _i fr mobilitate. Tipul melancolic este neechilibrat, fr forc _i fr mobilitate. La fiecare tip de temperament acestea patru poate domina primul sistem de semnalizare (I) (constnd, n asocieri de stimuli, chiar foarte diferici ntre ei, _i chiar n lancuri complexe) ceea ce va determina colerici, sangvini, melancolici _i flegmatici, de tip artist sau intuitiv, sau tipul meditativ, intelectual la care domin al doilea sistem de semnalizare (II) (constnd n limbaj, prin care, la om, are loc, o foarte activ simbolizare stimulativ _i generatoare de provocri sau inhibri, de reaccii, conduite _i exprimri elaborate). Aceste variante tipologice la rndul lor pot fi variante pozitive sau negative. n clasificarea sa Pavlov a pstrat denumirile tipologice hippocratice, chiar dac le-a transferat, de pe dominacia umorilor (hormonal), pe activitatea nervoas superioar, astfel: Tipul coleric (I) varianta pozitiv. E vorba de persoane vioaie, ce sunt, _i foarte active, _i se angajeaz n numeroase activitci, la prima incitacie; posed timpi de reaccie foarte rapizi, _i, numeroase deprinderi _i abilitci. Este sociabil, dar, n genere, nu are o continuitate _i organizare foarte evident, a activitcilor. Este sociabil, dar _i, impresionabil, _i, adeseori, superficial. Are o fire optimist, extravertit, curajoas, (nu prevede, ns, totdeauna, _i consecincele). Este amator fervent de sporturi, teatru _i cinematograf, are o viac, foarte ncrcat de proiecte concrete, _i e discret dispersat n ele. Acestea devin, uneori, acaparatoare, _i greu de realizat, a_a c, le schimb u_or pe altele, fr remu_cri. Trie_te o viac sentimental arztoare, dar cu tendince de nestatornicie. Tipul coleric (I) varianta negativ se refer la persoane vioaie, cu activitate divers, _i spirit de aventur dezvoltat, cu deprinderi _i abilitci superficiale. Nu termin ce a nceput, minte, fabuleaz. E vorba, ca atare, de persoane cu tendince, adesea agresive (iuci la mnie), grosolane, nestatornice, cu un limbaj agramat _i nedezvoltat, cu sexualitate dezordonat, cu tendince posesive, dar _i, infraccioniste _i delincvente. Tipul coleric (II) pozitiv. Este vorba, de o persoan activ, impresionabil, sritoare, sociabil, dar cu momente de timiditate numeroase. Este, de asemenea, o persoan politicoas, dar _i sugestionabil, cu dispozicii schimbtoare, pe fond sentimental. Are mulci prieteni, din cauza spiritului de antrenare, pe care-l alimenteaz, dar, dac nu mai are relacii, i uit repede. Tipul coleric (II) negativ. Este un tip brutal, ce-i terorizeaz pe cei din jur, nonconformist, i pcle_te pe cei mici _i slabi. Este independent, greu de controlat, ncpcnat, brutal cnd pierde, violent _i agresiv, posesiv, nervos, veros, i plac secretele, dar _i excrocheriile. Tipul sangvin (I) pozitiv. Este vioi, posed numeroase interese _i aspiracii, este ordonat, perseverent. i plac serbrile _i manifestrile, este sociabil, generos, exigent fac de sine, are simcul onoarei, suport e_ecurile, stresurile _i suprrile, cu oarecare rbdare. Trece la alte activitci, fiind, mai ales, absorbit de acestea, pn la uitarea suprrilor anterioare. Adesea, este un bun coleccionar. Cnd este artist, are subiecte numeroase _i interesante, diferite, relativ, unele de altele. Tipul sangvin (I) negativ. Este un tip temperamental, foarte independent, vioi, cu iniciative constante, nclinat, ns, spre aventuri, spre evaziuni _i spre excrocherii. Este viclean, sadic, _tie s simuleze, inclusiv n viaca sentimental. Are nclinacii delictuale, dar i place s le efectueze cu strategii, ct mai complicate. Simte mare plcere n a trage chiulul, sau de a pcli. i place s fie hoc de buzunare. Tipul sangvin (II) pozitiv. Este un tip puternic, se ocup mult de necazurile altora, de onoarea grupului de apartenenc, este corect, cinstit, fr s fac, vreodat, caz de aceasta, este sociabil, bun organizator, are nalte aptitudini intelectuale, i place s citeasc, s se cultive, este amator de cultur. Este perseverent n activitci creative, tehnice, mai ales. i plac jocurile, dar _i excursiile, tot ce este nou _i interesant. Tipul sangvin (II) negativ. Este un tip vioi, dar neasculttor, independent, mereu pus pe activitci dubioase. Este, de asemenea, gelos, orgolios, negativist. Foarte crud iube_te _i ur_te intens. Este un potencial criminal, fiind egocentrist, agresiv, _i nu se poate opri, cnd se mnnie. Tipul flegmatic (I) pozitiv. Este o persoan conformist, comod, lini_tit, dar cu activitci, de_i restrnse, efectuate corect, ceva mai lent, ns. Este, n genere, perseverent, cu tabieturi, discret, caustic, nu prea sociabil, _i nici, prea vorbrec. Are o vorbire concis, o oarecare izolare, cu o viac interioar, relativ bogat, _i cu surprize pe linie de realizri. Tipul flegmatic (I) negativ. Este o persoan dificil, distant, nesociabil, fr valori morale, cu tendince amorale. Este crud, egocentrist, lene_, nepstor fac de ceilalci. Are momente de agresivitate dur, dar iracionale, _i, aparent, nemotivate. Tipul flegmatic (II) pozitiv. Este o persoan lini_tit, nu foarte sociabil, nu vrea s supere pe nimeni. Este, n genere, simpatizat, pentru c, este un bun prieten, ierttor, constant. i place s citeasc, are o foarte bogat viac interioar, _i tendince, de a avea grij de alcii. Nu-I plac activitcile improvizate, dar este un foarte bun suporter, _i are o filosofie de viac, cu insistenc pe caracteristici morale, _i chiar religioase. Tipul flegmatic (II) negativ. Este un tip neajutorat, morocnos, i place s supere pe alcii, este negativist, vorbe_te de ru pe cei ce nu sunt de fac, i plac intrigile. Nu este foarte sociabil, _i nici prea agreat, deoarece, are mania de a jigni mereu, de a vorbi injurios, nepoliticos _i de a fi lene_, murdar, cu tendince de drogri, alcoolism, delincvence. Tipul melancolic (I) pozitiv. Este un tip lini_tit, greoi n mi_cri, inert, nvac greu, accioneaz lent, dar este perseverent, ordonat, pucin tipicar, n aceste privince. Nu vorbe_te prea mult, din cauza nencrederii n sine. Obose_te u_or _i destul de repede, e timid, este bun observator, pstrtor de secrete. i place s fie ludat _i este dependent. Tipul melancolic (I) negativ. Este un tip greoi, inert, nvac foarte greu, aparent debil mental, chiar dac, nu are, adesea, ntrziri de dezvoltare, mai ales verbale. Posed sentimentul de inferioritate. Dac este jignit, poate reacciona, cu o agresivitate ie_it din comun. Tipul melancolic (II) pozitiv. Este un tip tcut, are pucine interese, este timid, stabil n relaciile cu alcii. Acestea sunt, n genere, restrnse, dar alimentate, profund, sentimental, _i gata de sacrificii, pentru prieteni _i prietenie. Este bun, cinstit, lini_tit _i, de multe ori, foarte naiv. Tipul melancolic (II) negativ. Este un tip lene_, greoi, ncpcnat, indolent, meschin, obose_te pe cei din jur, dar _i, pe cei din grupul de apartenenc, prin faptul c, nu poci pune nici o ndejde n el, fiind foarte indolent. Tipologia prezentat mai sus, nu a fost descris de I.P. Pavlov, n detalii. El a rmas, mai ales legat, de aspectele implicate, n criteriile de mprcire tipologic, n categoriile desprinse. Oricum, tipologia sa e vast, _i pune n evidenc, faptul c, pentru fiecare tip temperamental exist un determinism intern, dar _i unul creat se mediu, determinism implicat, mai ales, n portretistica socializat, n cazurile pozitive. Prin acestea, Pavlov pune n evidenc, rolul foarte important al mediului, dar, mai ales, al educaciei _i socializrii conduitelor.  Barbatii infatisati in suita celor 4 tablouri ilustreaza, prin tinuta si mimica lor, cele 4 tipuri temperamentale clasice, calificate de catre Pavlov drept intuitii geniale ale marilor personalitati din medicina antica (Hipocrate si Galen) asupra modalitatilor de exprimare in comportament a unor trasaturi de baza ale proceselor psihice: forta (intensitatea), mobilitatea si echilibrul lor. Exteriorizarea acestor trasaturi temperamentale se face printr-o gama larga de atitudini si modalitati de relationare a individului cu cei din jurul sau. Atitudinea fata de persoanele de sex opus, mergand de la simpla curtoazie si pana la dragostea de diferite grade si maniere, constituie o buna ocazie pentru exprimarea temperamentului, iar cele 4 ilustratii ne prezinta - cu mijloacele pline de forta ale artelor plastice - o gama larga de proprietati specifice fiecarui temperament (reprezentat de fiecare barbat, "eroul" fiecarui tablou). Tipul sangvinic, barbatul cu mandolina, din primul tablou, intruchipeaza o parte din calitatile remarcabile ale acestui temperament: rezistenta si echilibru psihic, vioiciune, maxima adaptabilitate, dar si o anumita superficialitate a sentimentelor, inclusiv o anumita versatilitate (nutrita de o nazuinta spre schimbare). Desigur, autorul tabloului nu poate exprima in totalitate trasaturile de mai sus, dar mimica indrazneata (dar cu o usoara tendinta la un asalt "rutinier" al inimilor sensibile la sunetele serenadelor) si siguranta "atacului" permit usor recunoasterea tipologiei acestui trubadur. Flegmaticul, dansand cu o perfecta stapanire de sine, precum si a tehnicii dansului, avand o mimica oarecum impenetrabila, apare in cel de-a doilea tablou ca un cavaler desavarsit, capabil sa-si pastreze sangele rece, chiar cand asalteaza o femeie atragatoare. Ceea ce nu ilustreaza suficient desenul, sunt alte trasaturi, precum durabilitatea sentimentelor flegmaticului, capacitatea lui de eforturi indelungate, rabdarea sa si refuzul schimbarilor. Colericul, capabil de sentimente (inclusiv dragostea) extrem de puternice si - ca si flegmaticul - durabile (fapt contrazis flagrant de tabloul care il infatiseaza) este prezentat prin caracteristica cea mai aparenta a acestui temperament, si anume impulsivitatea sa, care il impinge desori spre violenta si stari de agitatie facila. Alte elemente tipice pentru coleric sunt reprezentate de tumultuozitatea actiunilor sale (dupa care survin pauze de relaxare, apatie, mergand uneori pana la o usoara depresie), inclinatia spre exagerare, dar si exploziile de generozitate sau de scuze pentru iesirile sale. Melancolicul - nu numai ca nu isi bate nevasta- dar o asociaza si pe aceasta (ca in tabloul de fata) nelinistilor lui de tip ipohondric cu privire la sanatatea sa, aparute pe fondul unei dispozitii pesimiste si a unei capacitati de visare imaginativa, adesea de proportii geniale. Delicatetea sa sufleteasca il face extrem de sensibil la duritatile vietii si ale celor din jur. Interiorizarea sa, migala si profunzimea analizei care il caracterizeaza reprezinta calitati care nu il salveaza de la dificultatile sale adaptative, mai ales ca nu rezista la activitati in conditii de suprasolicitare. Ilustratiile pe care le-am comentat reprezinta numai o treapta de baza a cunoasterii referitoare la temperament si ele sunt valabile doar pentru cazurile tipice. Complexitatea naturii umane furnizeaza, si in cazul temperamentului, numeroase abateri de la reguli, ilustrate uneori prin trasaturi paradoxale. TIPOLOGIA PATOLOGIC A LUI ERNEST KRETSCHMER - microtipologie ERNEST KRETSCHMER (1888-1964) a fcut studii de filosofie, nti la Tubingen (1906), timp de 2 ani, apoi de medicin la Munchen, unde a fost puternic influencat, de Kraepelin. A continuat studiile la Hamburg. Dup terminarea studiilor, a lucrat la Universitatea din Tubinger (1913-1926), apoi, a trecut, ca profesor, la Universitatea Marburg sur Lahn (1926-1946), _i ca director la clinica de Neurologie. S-a ntors la Tubingen (1946). Lucrarea, cea mai cunoscut a lui Kretschemer,  Corper und Character , a aprut n 1921. Aceast lucrare a devenit, nu numai de mare audienc, dar _i, de referinc, pentru domeniul caracterologiilor, deoarece, n aceast lucrare, Kretschmer a expus o teorie biotipologic, bazat pe studiul bolnavilor psihici, pe de o parte, _i pe tipul constitucional dominant gsit, n diferite tipuri de maladii mentale. Baza tipologiei sale a fost expus _i extras, din studiul a 260 de bolnavi mentali, pe care I-a implicat _i n msurri antropometrice, foarte riguroase. Desfasurandu-si activitatea in cadrul clinicii de neurologie a universitatii din Tubingen (1913-1926), si studiind bolnavi psihici, el a sesizat o corespondenta intre simptomatologia psihocomportamentala _i aspectul bioconstitutional extern. Astfel, a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice, idee ce si-a gasit finalizarea in lucrarea ,,Structura corpului si caracterul (1921) Limitata la inceput la 2 tipuri principale, clasificarea lui E. Kretschmer va ajunge in final sa cuprinda 3 tipuri principale ai un tip accesoriu, mai putin individualizat. 1. picnic-ciclotim 2. leptosom (astenic)-schizotim 3. atletic-vascos Ca accesoriu este mentionat tipul displastic care reuneste numeroase varietati dismorfice . Tipul picnic-ciclotim. Din punct de vedere morfologic se caracterizeaza prin constitutie orizontala, abdomen voluminos, obezitate, piele intinsa, fata moale, sistem osos fragil. Tipul leptosom (sau astenic)-schizotim. Acesta constitutie verticala, are trunchi cilindric, cutie toracica plata (turtita), umeri apropiati si ingusti, cap mic si rotund, muschi si oase subtiri (aspect scheletic), nas lung si ascutit, paloarea fetei, trasaturi feminine la barbati si masculine la femei. Tipul atletic-vascos. Se caracterizeaz printr-o constitutie fizica proportionata, dezvoltare robusta a sistemului osos si muscular, umeri lati si bazin ingust. Din punct de vedere medical, tipurile delimitate se asociaza cu predispozitii psihopatologice diferite: 1. ( predispune la tulburari maniaco-depresive; 2. ( tulburari de natura schizoida (schizofrenie); 3+4 ( epilepsie. Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic, Kretschmer a obtinut 6 tipuri temperamentale, 3 ciclotimice si 3 schizotimice. Temperamentele ciclotimice Hipomaniac (dispozitie euforica, mobilitate, sociabilitate, comunicativitate exagerata). Sintonic (spirit realist, pragmatism, simtul umorului, toleranta). Greoi (lentoare, inertie, praguri senzoriale ridicate, timpi de reactie mari). Temperamentele schizotimice Hiperestezic (nervozitate, iritabilitate, idealism, interiorizare, delicatete, circumspectie). Schizotimic (intermediar, rece, calm, energic). Anestezic (rece, nervos, logic, sistematic, obtuz, lenes, inaccesibil pasiunilor, indolent). E. Kretschmer a incercat sa arate ca tipologia sa care se definea initial prin structura morfologica si predispozitia catre anumite psihoze corespundea, de asemenea, diferentelor fiziologice (in metabolism si functionarea endocrina) si diferentelor psihologice in diverse alte sfere decat cea emotionala. Toate verificarile experimentale au confirmat diferentele intre picnic si leptosomi, dar au clasat atleticii intr-o pozitie intermediara. Multe alte clasificari ale temperamentelor facute inainte sau dupa E. Kretschmer pornesc de la aceleasi criterii morfologice. n funccie de gradul tonusului afectiv, Kretschmer a mprcit tipurile ciclotimic _i schizotim, fiecare n dou tipuri. Ciclotimul polului stenic se caracterizeaz, printr-un comportament destins, vesel, n genere, influencabil. Persoanele, ce fac parte din acest tip, se emocioneaz repede, intens, dar se calmeaz, de asemenea, repede, se mprietenesc u_or, vor s triasc _i s se bucure de viac. Cnd, ciclotimia devine exagerat, se ajunge la stri hipomaniacale sau maniaco-depresive. Ciclotimul polului astenic, este depresiv, n genere, se caracterizeaz prin reaccii lente, ezitante. Au lentoare, _i n conturarea ideilor, _i a deciziilor, nu posed mecanisme de aprare, evidente. De aceea, sunt dependenci, vor s fie protejaci _i s nu aib responsabilitci. Schizotimul de pol sensibil a fost considerat de Kretschmer, ca fiind _i el, de dou feluri. Primul se caracterizeaz prin instabilitate, cu unele incoerence de gndire, exprimare _i conduite. Adesea, sunt persoane vulgare, pisloage, nedisciplinate, dar _i distrate, nerbdtoare, capricioase, gata la ripost. Acesta este subgrupul instabililor schizotimici sensibili. Schizotimii de pol sensibil tenace se refer la persoane sensibile, tenace, mistice, adeseori, cu tendince metafizice, exteriorizate, cu vdite nclinacii de sistematizare _i schematizri. Schizotimul de pol rece nu are capacitate de a simpatiza, este dur, intransigent, are reaccii excesive, e cumva strin de lumea nconjurtoare, are reaccii explozive periodice. ntr-o descriere mai extins cele trei tipuri ar avea urmtoarele caracteristici. Tipul picnic este de statur sub medie, uneori, scund _i grascilin, sau cu tendince, evidente, de ngr_are. Are faca larg, adipoas, ca atare, moale _i palid. Are gt scurt, mini _i picioare mult mai groase _i scurte, oasele sunt bine acoperite cu musculatur, capul este, adesea, rotund sau cu astfel de tendince, _i are, uneori chelie. Are tendince spre psihoze _i tendince isteroide, este ciclotimic cu subtipuri, hipomaniac, sintonic. Este o persoan vesel, sociabil, ntreprinztoare, dornic de afirmare. Are, ns, un grad crescut de nervrozitate, printre picnici (ciclotimi) se gsesc flecari, persoane grosolane. Kretschmer a evidenciat afinitatea picnicilor, spre psihoza circular maniaco-depresiv. A fcut foarte numeroase trimiteri la oameni de litere _i a fost interesat de problemele tipului criminal _i portretistica acestuia, n cazul c, face parte, din acest tip sau din cellalte. Tipul leptozom are, drept caracteristici, mai pregnante, faptul c, este o persoan longilin, supl, cu figur prelung a fecei. Are, n genere, brace slabe, pucin musculatur, nedezvoltat, _i aceea, are torace slab _i plat, umeri ngu_ti, picioare subciri, fac ovoid _i uscciv. Este predispus la boli nervoase (nevroze). La acest tip domin astenia. n genere, este un tip introvertit, meditativ, cu o bogat viac interioar, cu tendince intelectualiste, nu este sociabil, nu este u_or influentabil de mediu, are o gndire abstract dominant. Acest tip corespunde caracterologiei schizotimului. E vorba de persoane rafinate, vistoare, persoane tereticiene, formaliste, sistematicieni. Tipul atletic are o conformacie viguroas, cu tendince de ngr_are, cu structur solid, de statur mijlocie sau mare, cu un corp bine proporcionat. Are schelet _i musculatur puternic dezvoltat, umeri largi, _olduri strmte, corp proporcionat. Este predispus la boli viscerale (de stomac, ficat, intestine). Are, pe de alt parte, tendince epileptice, tendince psihotice, spre rigiditate _i temperanc. Este un tip, ce rezist, mai bine, dect leptosomul, la un mediu nefavorabil. n genere, este o persoan sociabil, optimist, cu numeroase aptitudini, fapt ce face, s aib numeroase condicii favorabile, _i s se poat descurca bine, n viac. Este o persoan caracterologic lini_tit, statornic, cu o bun dispozicie _i o bun acceptanc, de ctre ceilalci. n genere, tipologia lui Kretshmer este larg evocat. A fost, ns, criticat de I.P.Pavlov (1923), din dou puncte de vedere. n primul rnd, pentru c presupune c toci oamenii poart germeni de deviance psihice patologice, ceea ce, Pavlov, a considerat, c este exagerat. n al doilea rnd, pentru c, ar exista n tipurile descrise de Kretshmer, nc, foarte numeroase tipuri umane, ceea ce nseamn c, tipologia sa este incomplect. Fr ndoial, Kretscmer a creat tipologia sa, n limitele cazuisticii, de care a dispus, fapt ce trebuie luat n considerare. Oricum, Kretschmer a pus n evidenc, ideea patologizrii, prin exacerbarea unor caracteristici constitucionale normale, fragilizate prin ereditate _i unele transmisii ale acesteia. Pe Kretschmer, l-a interesat inteligenca, afectivitatea, temperamentul _i caracterul, la care se adaug, sociabilitatea. n ceea ce prive_te biotipul astenic schizotim, el a gsit o nclinacie a acestuia, spre inteligenc abstract (dup cum de altfel s-a vzut _i mai sus). Totodat, acesta posed, n genere, o sociabilitate activ. Picnicul, psihologic cicloid, este, dup studiile lui Kretscmer, dominat de o gndire concret, _i ca sociabilitate, este mai pasiv. Cea mai mare corelacie a fost aflat, n cercetrile sale, ntre temperament _i afectivitate. n esenc, Kretshmer opereaz din punct de vedere biologic, cu dou tipuri, iar din punct de vedere psihic, cu trei, dar cele trei tipuri sunt, de fapt, faze de psihohedonie (emotivitate) _i psihotonie (nervrozitate). n lucrarea  Geniale Menschen (1942) el a aplicat tipologia sa pe oamenii de litere, savanci, _i conductori. n acest sens, a fcut o sintez, o clasificare interesant, pe care o prezentm mai jos. CICLOTIMICISCIZOTIMICIPOEbIREALI^TI UMORI^TIPATETICI ROMANTICISAVANbIDRAGOSTE DE CONCRET EMPIRICI DESCRIPTIVIARTI^TI AI FORMEI LOGICIENI SISTEMATIZATORI METAFIZICIENICONDUCTORIINIbIATORI VIGURO^I ORGANIZATORI NDRZNEbI NEGOCIATORI ABILIIDEAALI^TI PURI DESPObI FANATICI CALCULATORI RECI Analiza sa, n aceast problem, este larg _i interesant, _i se refer, la aspecte culturale _i economice, de influenc. E.Kretschmer asociaz - pe baza experiencei clinice - anumite portrete psihologice tipurilor somatice descrise mai sus. Astfel, persoanele cu o constitucie picnic prezint statistic un grupaj tipic de trsturi psihice: vioiciune, mobilitate, optimism, umor, spontaneitate n gesturi _i vorbire, capacitate de a stabili u_or contacte, dar si o anumit superficialitate n relaciile sociale, nclinacie ctre concesii _i compromisuri, spirit mai practic etc. Acest grupaj de trsturi formeaz un profil temperamental numit de Kretschmer ciclotimic. La indivizii cu constitucie fizic de tip astenic ntlnim: nclinacie spre abstractizare, interiorizare, sensibilitatea pentru forma exterioar a relaciilor dintre oameni, meticulozitate dusa uneori pn la pedanterie, un simc acut al onoarei, manifestri de ambicie ascunznd adesea un complex de inferioritate etc. Acest profil temperamental a fost numit schizotimic. Tipul atletic, intermediar intre tipurile extreme mencionate, prezint ca trsturi psihice: nclinacia spre activitci care reclam un volum mare de mi_cri si un mare consum de energie (ramuri sportive, activitci desf_urate pe spacii mari cu schimbri rapide de situacie etc.), apoi echilibrul emocional, triri afective stenice (bun dispozicie), ncredere n sine, autoapreciere realist etc. Asemenea tipologii prezint interes n msura n care prezint o valoare predictiv, chiar _i numai statistic. De pild cunoscnd o persoan care aparcine unui anumit tip constitucional ne ntrebm asupra informaciei prezumtive referitor la profilul temperamenta1 sau a _ansei de aparicie a unor tulburri psihice. Controlul experimental al tipologiei lui Kretschmer, ntrevzut inicial mai mult pe baz intuitiv, a fost realizat de continuatorii acestuia. Corelacia dintre portretele psihologice _i tipul somatic nu s-a dovedit a fi att de bine stabilit pentru personalitatea normal, ct este pentru cazurile patologice. Axa definit prin radicalii schizo-ciclo a devenit curent n terminologia psihopatologic. n tabel sunt condensate cteva particularitci temperamentale la ciclotimi _i schizotimi, stabilite pe baz experimental (dup Rohracher). TrsturaCiclotimiSchizotimiRitmul personal Oboseala manifest Reaccia la form _i culoare Extensiunea cmpului de observacie Reprezentrile Performanc _i atencie Adaptabilitatea la situacii noi Comportamentul nsocit de: n situacii excitanteLent Se manifest progresiv Receptiv la culori Larg Asociative Calitativ slab; Cantitativ bun; Sintetic _i orientat spre ansamblu Se schimb u_or Halo afectiv fr repercusiuni prelungite explozivRapid Se manifest brusc Receptiv la forme ngust Perseverative Calitativ bun; Cantitativ slab; Analitic _i orientat asupra unor anumite prci Se schimb greu Coloratur afectiv lent cu repercusiuni de durat Stpnire de sine  ZODIACUL ARBORICOL - microtipologie Stejarul (21 martie - echinoxul de primvar) Stejarul este mare si puternic, frumos, cu rdcini solid nfipte n pmnt. Are o sntate foarte bun si se bucur de mult noroc n viat. Este o fire conservatoare, nemldioas, adesea extrem de rigid, tactul fiind o notiune necunoscut pentru el. Prin statura sa impozant ( nu neaprat din punct de vedere fizic, ct psihic), el nu cere ajutorul nimnui si nu se sprijin niciodat pe ceilalti. Are o inteligent clar, ordonat, dublat de o anume intuitie. i place s actioneze, iar ntreprinderile sale suntduse de cele mai multe ori la bun sfrsit, datorit ndeosebi unei ncptnri inflexibile. Devine foarte iritabil cnd este contrazis, ori se retrage din dispute fr prea multe explicatii. Natur independent, stie s-si ocroteasc interesele, dup cum stie s nu le ncalce pe ale altora. Cu toate aceste a nu este un altruist, suferinta celorlalti lsndu-l rece n genere; ns te poti baza pe el dac promite cte ceva. Are multi prieteni, cci e o companie plcut si o gazd primitoare. Poate fi remarcat n diverse mprejurri prin curajul de care d dovad, ori prin orgoliul, cel mai adesea bine mascat. Dragoste: Este omul dragostei la prima vedere, care nu rmne ns mult vreme fidel, trecnd n scurt timp la alt "obiect" al pasiunilor sale, cu speranta c se va stabili definitiv. Cu anii se va mai linisti, ndeosebi dac se cstoreste. Trstur definitorie: Forta Personalitti: Johann Sebastian Bach, Sefan Ciubotrasu, Simone Signoret Alunul (22-31 martie; 24 septembrie - 3 octombrie) Alunul are o constitutie fragil, e mic de statur si inexpresiv. Acest din urm fapt se potriveste cu discretia pstrat asupra persoanei sale, pe care o mentine n orice mprejurare. Departe ns de a fi sters si n societate, el i fascineaz pe toti datorit magnetismului su inconfundabil, ce eman n efluvii ctre ceilalti. Nu e deloc pretentios, nevoile sale sunt modeste si dovedeste o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situatie. Modul su de comportament l desemneaz ca pe un mare original, nconjurat tot timpul de un mister specific doar lui si dovedindu-se foarte imprevizibil n deciziile pe care le ia. E foarte inteligent, subtil si are o bun intuitie. Cel ce si-l face aliat va avea un partener de viat, munc si lupt extrem de redutabil cci n circumstante grave alunul si pune toate fortele n scopul depsirii situatiei, puterea sa de concentrare fiind greu de egalat. Poate fi atunci cel mai altruist si mai generos om pe care l-ati ntlnit vreodat. Dac se pune ns n slujba fortelor rului, devine foarte periculos pentru destinele celorlalti. Are o mare capacitate de a nvta si ntelege cele mai complicate lucruri. Dragoste: Dac si pune n gnd s cucereasc pe cineva respectiva persoan nu mai are, n mod sigur, nici o sans. E imprevizibil, ca n tot ce face, schimbtor, purtndu-si partenerul de la agonie la extaz si invers. Nu trebuie s v asteptati la o existent linistit cu el alturi. Trstur definitorie: Farmecul magic. Personalitti: Mahatma Gandhi, Marcel Proust, Marcello Mastroianni Scorusul (1 - 10 aprilie; 4 - 13 octombrie) Scorusul are o mare aparent de fragilitate, dar lemnul su este foarte tare si rezistent. Avnd mult farmec, este drgut si foarte sensibil. Pare ocolit uneori de griji, dar se afl mai adesea n situatia contrar, n care se las confiscat de toate necesittile si stringentele cotidianului. Ar fi benefic pentru el s se desprind din cnd n cnd de ele, cci atunci ambitia sa l-ar putea purta departe, pe culmi. E o fire foarte complicat, i place s-i satisfac pe ceilalti n cele mai mici cerinte ale lor si se simte n permanent culpabil c nu reuseste s se implice mai mult n eforturile sale altruiste. Binenteles c adeseori exagereaz, dar el nu pare s-si dea seama de asta. Cinstit, fidel si inteligent, nu va trece neobservat, cci posed arta de a-si valorifica foarte bine atuurile, devenind uneori chiar strlucitor. Dovedeste o nclinatie deosebit pentru tot ce nseamn art, temperamentul su mereu nelinistit putndu-l ndruma definitiv ctre acest domeniu. Are simtul msurii si nu va cdea niciodat n excentritti gratuite si nu va comite acte reprobabile. i place s plac si s fac plcere altora, oscilnd ntre dorinta de a fi independent si situatiile n care se subordoneaz celorlalti. Poate fi adesea nefericit, chiar dac nu o arat. Dragoste: E foarte exigent, att cu sine, ct si cu pertenera/partenerul. agitatia sa se reverbereaz pn n aceast sfer si de aceea d o impresie fals de instabilitate. Nu revine asupra hotrrilor luate atunci cnd e rnit n iubire. Trstur definitorie: Sensibilitatea. Personalitti: Charles Baudelaire, Amza Pelle, Jean-Paul Belmondo, Gregory Peck, Bette Davis. Arcarul (11 - 20 aprilie; 14 - 23 octombrie) Este foarte rezistent si face fat cu succes eforturilor relungite, prnd inepuizabil. Se organizeaz bine, e foarte ngrijit si se informeaz despre toate cte sunt pe lume; cu precdere ns i place s vin n contact cu ideile cele mai naintate si s le prelucreze ntr-o form proprie. Tipul de self-made-man, si compenseaz n permanent toate lipsurile si si umple toate lacunele, devenind foarte capabil n orice domeniu - n plan teoretic, cel putin, pentru c n cel practic rezultatele nu sunt, n general, pe msura sperantelor sale. n aceast activitate el se slujeste de inteligenta sa foarte dezvoltat, de intuitie si, nu n ultimul rnd, d dovad de mult fantezie. De obicei timid, retras si putin original, se las uneori n voia impulurilor sale si arboreaz un curaj nebunesc. Este confidentul ideal, care ascult fr a se folosi n vreun fel de ce stie si fr a v critica; este total dezinteresat n acest caz, sau mai bine zis neinteresat. i place s aib numeroase contacte cu oamenii, s fie ludat si s se vorbeasc de el, chiar si de ru. Uneori o poate lua pe ci gresite n ceea ce priveste ideile, cci rigoarea si ascutimea spiritului su pot duce, prin exercitarea lor excesiv, la un efect iesit din tiparele normalittii. Dragoste: Este lipsit de simplitate, nchis n sine, chiar si fat de persoana pe care o iubeste. Complic ntotdeauna lucrurile, dar uneori se poate adapta bine celuilalt si atunci va avea mult de druit si de primit. Trstur definitorie: Cerebralitatea. Personalitti: Adolf Hitler, Charles Chaplin, Claudia Cardinale, Catherine Deneuve. Nucul (21 - 30 aprilie; 24 octombrie - 12 noiembrie) Frumos si cu gusturi rafinate, pare uneori putin artificial, lipsit de spontaneitate - ceea ce n mare parte e adevrat. El si construieste o imagine pentru ceilalti n functie de mprejurri, ca o masc de protectie, fiind n genere timid. Aceasta nu nseamn ns c e lipsit de ndrzneal si atunci cnd crede c e timpul s actioneze, o va face fr prea multe ezitri (si uneori chiar fr scrupule fat de ceilalti). Are o inteligent foarte dezvoltat si multilateral-aplicativ, slujindu-se de ea pentru a ptrunde n esenta lucrurilor, ori (dup caz) pentru a-si conduce cu mare precizie toate actiunile pe care le initiaz. Reflexiv, singuratic si adesea original, oscileaz n comportarea sa social ntre a fi fascinant si a se retrage n sine, tind toate legturile cu ceilalti. Este foarte contradictoriu si de aceea pare n numeroase situatii capricios si inconsecvent. Cu toate acestea, el si cunoaste foarte bine interesele si actioneaz constant pentru a le atinge. Nu e usor de nteles un nativ "nuc", trecerile sale de la manifestarea unor trsturi pozitive la cea a unora negative fiind foarte derutante. Se ntlnesc totusi ades nativi "nuc" foarte fideli si generosi. Are un excelent simt al proportiilor si al ansamblului, putnd deveni un mare strateg. Aunge adesea celebru, sau, dac nu, va avea parte de o viat foarte interesant, cu multi prieteni si dusmani si plin de riscuri. Dragoste: E destul de imprevizibil si de abscons - foarte captivant ns. Poate da dovad uneori de cruzime si chiar de sadism. i place de asemenea s-si subjuge partenerul pn la anularea complet a vointei lui. Trstur definitorie: E un fantast. Personalitti: Pablo Picasso, Albert Camus, Alain Delon, Anthony Quinn, Shirley Temple Plopul (1 - 14 mai ; 5 - 13 august; 4 - 8 februarie) Foarte frumos, subtire si decorativ, acest copac posed o scoart foarte sensibil, care crap n conditii nefavorabile. Nativul are nevoie de societate si de multi prieteni, fr a se amesteca ns cu ceilalti, ori a permite familiarisme din partea oricui - cci are oroare de asa ceva. Cu o inteligent mereu vie, cu mult bun simt, el si va trasa drumul prin viat plin de gratie si de calm, chiar dac e supus unor multiple accidente sentimentale ori ncercri de alt natur. Nu-si exteriorizeaz niciodat grijile ce-l frmnt, dnd impresia unei senintti sau a unei veselii dezinvolte. n realitate este foarte pesimist, dar are mult curaj si nu se va plnge nimnui. n forul su interior pot exista conflicte puternice provenite din mprejurri exterioare potrivnice, nimic ns nu transpare n afar, el organizndu-se ntotdeauna la fel de bine. Singura conditie pentru a se mentine pe linia de plutire e un anutraj potrivit si ctiva prieteni buni, alternate din cnd n cnd cu strile sale obisnuite de singurtate. Poate dovedi uneori un dezvoltat simt practic si trebuie s fie atent de a nu cdea n patima lcomiei, cci atunci va deveni foarte dur si si va folosi ru ingenuozitatea. Dragoste: E o fire prea independenta si prea sensibil pentru a-si gsi fericirea n csnicie - pe care nu o va ocoli nsa. Mai mult nu se va lamenta el si va manifesta ncrederea n cellalt n situatiile de criz, initiativa n rupturile definitive neapartinndu-i , de regul. Exist ns si cazuri - mai rare, e drept- "de plopi" fericiti n mariaje. iubeste mult copiii, acestia fiind o mare realizare pentru el. Trstur definitorie: Pesimismul Personalitti: Karl Marx , Mata Hari, Fred Astaire, Audrey Hepburn, Gary Cooper. Curmalul (9 - 18 februarie; 14 - 23 august) Are o constitutie fizic foarte puternic, solid si o sntate de invidiat. Impresioneaz prin aspect si prin forta ce o eman, mai putin ns trsturile particulare ale trupului su. Este o fire impetuoas, rzbttoare, ce nu cunoste cuvntul "imposibil" (Napoleon, un nativ al acestui semn, obisnuia s spun: "Imposibil e un cuvnt care nu se gseste dect n dictionarul ntngilor".) Este greu de calificat ca fiind nechibzuit pentru c este mai mult dect att; n stilul su caracteristic, decis si ntreprinztor, el se avnt n activitti riscante si reuseste s ias nvingtor din ele datorit convingerilor sale. Cu toate acestea, e mai influentabil dect se arat. Are mult talent de strateg, spirit aventuros si un optimism de nenfrnt. Ezitrile si amnrile nu sunt pentru el, cci se hotrste fulgertor si trece imediat la actiune. Iubeste luxul, dar firea sa agitat nu-i va ngdui s se bucure mult timp de el. Are ambitii foarte mari si doreste sa fie admirat - idolatrizat, chiar. Nu este ns un egoist, dimpotriv, si rsfrnge generos strlucirea asupra prietenilor si cunostintelor sale. Stie ca nimeni altul s insufle entuziasm celorlalti, dar e sensibil n acelas timp la aluziile referitoare la persoana sa. Dragoste: Este imprudent, deseori inconstant, n general ns are o afectivitate bogat, fiind foarte fidel si pasionat fat de persoana iubit. Trstur definitorie: Optimismul. Personalitti: Napoleon Bonaparte, Abraham Lincoln, Gene Kelly, Toma Caragiu. Pinul (19 - 28 februarie; 24 august - 2 septembrie) Frumos, cu un aspect elegant (la constituirea cruia contribuie n mare parte si constient), pinul are un lemn foarte rezistent si nu e niciodat usor de abtut din drumul su. Posed o voint puternic, nu se teme de nimic, iar dac este si bine organizat devine un adversar foarte redutabil n lupta pentru existent. i plac subtilittile, rafinamentul si se va nconjura ntotdeauna de lucruri frumoase. Este foarte important ca mediul n care trieste s fie aranjat dup gustul su. Are obiective clare pe care le urmreste pn n pnzele albe, indiferent ce i s-ar ntmpla pe parcurs. E un bun camarad, dar nu va fi omul care s comptimeasc pe cineva, cci problemele altora nu-l intereseaz. Din acest punct de vedere este mai mult egoist dect altruist. i displac profund suferintele semenilor, mizeria, srcia si i descalific automat pe purttorii lor. Bun confident, ascult pe oricine cu atentie, dar rmne de vzut dac-l intereseaz efectiv ce i se spune, sau doar viata n general, sub multiplele ei aspecte. Acest semn favorizeaz femeile - ca native, ori pe cele ce vin n contact cu nativii acestui semn. Pinului i place ambianta casnic, aranjat cu mult gust si lux. Dragoste: Este singurul domeniu n care-si pierde controlul, uit de el si poate ajunge la decizii pe care le va regreta mai trziu. Este pasionat si impetuos, uneori imprudent. Trstur definitorie: Rafinamentul. Personalitti: Arthur Schopenhauer, J.W. Goethe, Vicor Hugo, Michael Jackson. Salcia (1 - 10 martie; 5 - 12 septembrie) Frumoas si melancolic, are mult farmec misterios, fiind un copac foarte pitoresc. Exist o lentoare dulce n modul ei de a se comporta si aceasta o face foarte atractiv, ndeosebi pentru cei ce caut o fiint romantic. i place poezia, atmosfera de toamn ploioas si miresmele mbttoare. cel mai bun loc pentru salcie este pe malul apei, element de care se simte foarte atras. Desi pare neajutorat, lucrurile nu stau nici pe departe asa. Stie s-si ia soarta n mini, iar n actiunile ei hotrte se simt uneori accente de duritate. Atuurile sale sunt inteligenta, fantezia, intuitia, supletea si un fler deosebit n dezvluirea intentiilor celorlalti. Iubeste plcerile, decorurile foarte romantice si nu suport frigul. Dorinta de libertate este foarte important n conceptia sa general despre lume si viat si nu accept niciodat n cercul intim persoanele care i-o nesocotesc. Foarte adevrat ns e si faptul c nici ea nu ncalc libertatea celorlalti. Cu o aparent fragil, salcia e o maestr a defensivei si a contraatacului si nu trebuie crezut prea mult atunci cnd se plnge de conditiile vitrege n care e nevoit s triasc, fiindc ea se complace de minune n acest context. Dragoste: Este foarte senzual si romantic si si va combina ntotdeauna aceste dou trsturi care pentru ea sunt inseparabile. i place s provoace rupturile n dragoste, pentru a-si savura apoi suferinta. Din acest motiv nu e foarte consecvent. Trstur definitorie: Melancolia. Personalitti: Frederic Chopin, Mihail Gorbaciov, Ion Iliescu, Spencer Tracy, Gina Patrichi Teiul (11 - 20 martie; 13 - 22 septembrie) Bine dezvoltat si artos, dotat cu mult farmec si simpatic, teiul reprezint o medie ntre mai multe trsturi contradictorii, pozitive si negative. Oscileaz permanent ntre curaj si lasitate, adevr si minciun, fidelitate si necredint. Tendintele sale cele mai pronuntate sunt cele spre versatilitate si inconsecvent. i plac enorm confortul si o situatie stabil (poate pentru c el nsusi e att de instabil) si are idealuri mrunte, domestice. Este cu toate aceste destul de adaptabil la orice mediu, orict de neprielnic ar fi. Eticheta conteaz mult pentru tei si de aceea si va lustrui periodic blazoanele si strbunii nrmati pe perete. Fire pragmatic si ordonat, se descurc de minune n activitti ce-i reclam aceste calitti. El va face tot ce-i st n putere pentru a-si asigura o existent tihnit, la adpost de orice surpriz neplcut. E inteligent, dar nu prea lucid. i plac lingusirile si uneori va imagina situatii care s le provoace. Atrage ca un magnet lumea n jurul su, iar partenerii si de afaceri (ori sentimentali) vor fi tentati s-i acorde mai mult ncredere dect este cazul, nativul tei, prin temperamentul su, nefiind un om pe care s se poat pune baz. Dragoste: Pentru a nflori trebuie s gseasc o persoan compatibil, care s-i mprtseasc sentimentele si s-i aduc astfel o primvar continu. Copiii sunt o realizare remarcabil pentru tei si n consecint le va acorda toat atentia sa. Trstur definitorie: Filistinismul. Personalitti: Greta Garbo, Anna Karina, Sophia Loren. Maslinul (23 septembrie - echinoxul de toamn) Mslinul este de talie mic, cu o aparent de usoar fragilitate si cu trsturi armonice care i confer un anume gen de frumusete, ce eman parc din interior. Este copacul consacrat al pcii si ntelegerii, aceste calitti transmitndu-se nativului reprezentat de el. Cel ce apartine acestui semn se distinge prin mult liniste sufleteasc si printr-o convietuire armonic cu ceilalti. Este sustinut n aceast atitudine de capacitatea sa empatic deosebit, prin care resuseste s nteleag foarte bine interesele si aspiratiile semenilor si si n consecint s fie foarte receptiv la doleantele lor. Blnd, generos, el nu e totusi moale, ci impune respect prin comportamentul su, ajungnd s fie iubit de mult lume n timpul vietii, ct si dup moarte. Foarte putin transparent, de o discretie desvrsit, nu e totusi niciodat opac la problemele altora, dimpotriv. Pasiunile devastatoare i rmn un domeniu necunoscut, sau, n orice caz, nu se manifest ca atare. Ceea ce caut este senintatea, o existent calm si luminoas, n care s poat medita n pace la marile teme ce-l preocup. Foarte inteligent si ntelept, nu va alerga niciodat dup bunurile acestei lumi, ci va prefera mai degrab s fac compromisuri n aceast privint - chiar dac uneori nu foarte avantajoase. Farmecul modului su calm, solar de a fi, ndeprteaz de la sine, de cele mai multe ori, orice semn de ostilitate fat de persoana sa. Trecerea lui prin lume e adesea glorioas si rmne petru mult vreme n memoria urmasilor ca o amintire sfnt si scump. n ceea ce priveste sntatea, mslinul trebuie s se fereasc de reumatisme si s stea mai mult la soare, de preferint ntr-un climat mediteranean. Dragoste: E putin gelos, ns fr a-l sufoca pe cellalt cu dragostea sa, cci are o nalt conceptie despre libertatea individual. Si n viata sentimental si manifest acel dezinteres care la el e proverbial. Trstur definitorie: ntelepciunea. Personalitti: mpratul August, Romy Schneider, Bruce Springsteen Castanul (15 - 24 mai; 12 - 21 noiembrie) Acest copac este frumos, foarte aspectuos si puternic. Are o sntate bun si d impresia c ia toate ruttile vietii n piept. n realitate dovedeste un "talent" nnscut de a se pune n situatii neplcute, cci e total lipsit de tact, atrgnd adesea dezaprobarea celorlalti. Fr a fi prea timorat din aceast cauz, braveaz si persist n situatia ingrat n care deja se afl, fcndu-si un punct de onoare din a-i contraria sistematic pe ceilalti. Acest comportament ascunde ns o fire emotiv si sensibil care are nevoie de mult ntelegere. Locul n care creste castanul trebuie s fie larg aerisit, el putndu-se astfel exercita n calittile sale pragmatice, ce-l fac adesea s treac n categoria "supravietuitorilor". Are un simt al datoriei care-l "recomand" ca dusman intrasient al tuturor celor ce calc legile scrise si nescrise ale convietuirii umane. Pentru el conteaz foarte mult s nu fie sigur, ori ntr-un anturaj ostil, n acest din urm caz nchizndu-se n sine si uscndu-se din ce n ce mai mult. Tentintele sale agresive l tin deoparte de rafinamente si subtilitti, ndreptndu-l n schimb spre un comportament adesea ireverentios si foarte masculin - masculinizat. Dragoste: Este senzual, fr a se arta ns ca atare, cci conceptiile sale morale sunt severe. Are nevoie de mult afectiune si atentie si de un ideal sentimental: va fi adesea nefericit n acest domeniu. Trstur definitorie: Simtul manifest al drepttii. Personalitti: Jeane-Jacques Rousseau, Voltaire, Honor de Balzac, Jean Gabin, Henry Fonda. Frasinul (25 mai - 3 iunie - 22 noiembrie - 1 decembrie) Este prezentabil, cu lemn rezistent, cu fibre lungi si suple si avnd multe crengi. Simpatic, n general, dispretuit uneori pentru viata adesea dezorganizat si neprincipial pe care o duce, frasinul doreste s aib o existent exact dup regulile pe care si le-a trasat si s-si ating obiectivele cu orice pret. Are n plus pretentia ca toti s se poarte cu el ca si cum ar fi un bibelou de pret si s dovedeasc un atasament servil la idealul su de fericire. E egoist, dar sunt momente n care se dezice de linia sa obisnuit de conduit si se arat complt dezinteresat. D dovad de mult intuitie, ceea ce-l va ajuta n anticiparea corect a unor evenimente importante. Nu e prea conformist, dar felul su de a se comporta atrage multe persoane n jurul lui. Are mult sans, pe care adesea o extinde si asupra prietenilor si cunostintelor sale. Este foarte ambitios, pretentios si nu se ncurc prea mult n consideratii si scrupule. Obiectivele sale, precum s cile de atingere a lor i sunt foarte clare si nu vede nici un impediment n a-si urma drumul n viat, asa cum consider el de cuviint. Dragoste: Nu va face nici o concesie ndauna idealului su de fericire conjugal si va da dovada de mult imaginatie n realizarea lui. Atrage multi reprezetanti ai sexului opus, dar nu se las prins dect de persoana care-i convine din toate punctele de vedere. Trstur definitorie: Este un ambitios. Personalitti: George Vraca, John Wayne, Marilyn monroe, Charles Aznavour. Tony Curtis. Carpenul (4-13 iunie; 2-11 decembrie) Adesea foarte frumos, mare si cu o nftisare studiat, carpenul nu inspir dect o emotie rece prin imaginea usor artificial pe care si-o construieste. El pune foarte mult accent pe felul cum arat, neglijnd o cultivare a simtirilor mai profunde si neavnd cunostint de faptul c o frumusete e cu att mai autentic cu ct si are surse spirituale mai adnci. Simtul estetic este foarte dezvoltat la carpen si n acelasi timp foarte exclusiv, uneori n detrimentul su. Legat de aceasta, e demn de remarcat gustul su pronuntat pentru diplome, decoratii, titluri de orice gen, blazoane etc. O astfel de recunoastere pare anume facut pentru el, n scopul ncununrii muncii sale neobisnuite de nfrumusetare a propriei persoane, a cunostintelor si a mediului n care trieste, mgulindu-i totodat exclusivismul dup criterii estetice. Inteligent si idealist, si alege cu grij metodele de lucru astfel nct ele s se ncadreze pe deplin n tiparele traditionale. E speriat de tot ceea ce e nou si nu va merge niciodat n avangarda vreunei miscari. Dealtfel, n problemele de initiativ este extrem de nehotrt si de temtor si chiar dac va lua o decizie o va regreta imediat dup aceea. Este omul datoriei si mpinge uneori aceast trstur pn la sacrificiu. Dragoste: Desi adesea superficial, este foarte credincios partenerului si pune mare pret pe reciprocitate. Dac scopuri mai nalte reclam acest lucru, atunci el si va jertfi iubirea pe altarul lor. Trstur definitorie: Simtul estetic. Personalitti: Jean Marais, Dorothy Lamour, Amedeo Nazzari, Gerard Philipe. Mesteacanul (24 iunie - solstitiu de var) Frumos, decorativ si natural, stilat si simpatic, acest copac este foarte plcut si agreat pentru marea sa calitate de a nnobila si anima existentele celor din jur. Activ, lipsit de prejudecti, el prefer anumite ambiante n care s-si poat exercita calittile sale fr prea mari impedimente, dar nu este ctusi de putin un inadaptabil. i place s nu fie scit cu lucruri mrunte, cci are o perspectiv larg si nu se mpiedic n amnunte meschine. Nu e un tip popular, cu care oricine poate intra n familiarisme suprtoare; cu toate acestea prestigiul su rmne nestirbit. Are o inteligent scnteietoare - si nu de putine ori geniu, cci ntruneste toate calittile necesare pentru a se exercita creator: imaginatie nestvilit, capacitate enorm de munc si stiinta perfect de asamblarea diferitelor sale observatii ntr-un ntreg coerent. Atitudinile lui se caracterizeaz n general printr-o usoar rezerv fat de ceilalti, iar conceptiile ce stau la baza lor sunt clasic-traditionaliste. Cerintele materiale i sunt modeste, cele spirituale imense - fr a teroriza nici un moment pe ceilalti cu aere de superioritate. Dragoste: Este aprins si sentimental, fr a deveni ns patetic. Intuieste cel mai adesea n mod corect persoana potrivit pentru el, iar csnicia i se pare o variatie sau o experient interesant. Trstura definitorie: Este un creator. Personalitti: Sfntul Ioan Botezatorul, Glenn Medeiros. Fagul (22 decembrie - solstitiul de iarna) Fagul este nalt si foarte prezentabil - frumos chiar. Nativul "fag" va fi n permanent preocupat de nftisarea sa si n consecint si-o va ntretine cu mult grij, remarcndu-se n acelasi timp printr-o mare elegant n vestimentatie. Interesele sale sunt cel mai adesea pragmatice, obiectivele foarte concrete, si va gsi ntotdeauna mijlocul de a le atinge, cci este foarte iscusit si se descurc n orice domeniu. Ambitiile sale sunt mari, dar realiste, el posednd o inteligent aplicat foarte dezvoltat. Nu este n esent un noncomformist, desi adesea pare, este doar mai bine dotat dect altii pentru a reusi n viat, ceea ce trezeste mari invidii. Generos, se fereste n permanent de a cdea n risip, ceea ce i-ar da peste cap economia activittilor n curs. E scrupulos, de bun credint si si ia ceea ce crede c i se cuvine n mod franc, deschis, fr a nsela pe nimeni. Doreste s-si conserve tineretea si energia pn la o vrst naintat, cci acesta este blazonul su. Este abil, se organizeaz bine si vede ntotdeauna lucrurile la adevaratele lor proportii. Dragoste: Complet lipsit de imaginatie, iubirile sale se consum n maniera cea mai clasic. si doreste o familie cu tot ceea ce-i trebuie afectiv si material, cerintele sale fiind foarte burgheze. Va avea un trai ndestulat, exact asa cum si planifica. Trstur definitorie: Ingeniozitatea. Personalitti: Giacomo Puccini, Jane Fonda, Vanessa Paradis. Marul (25 iunie - 4 iulie; 23 decembrie - 1 ianuarie) Mrul este n general de nltime mijlocie si are o frumusete aparte. Drgut, plin de farmec si de sex-appeal, nativul acestui semn pare fcut pentru fericirea obtinut prin dragoste. Odinioar n binecunoscuta legend greac, mrul simboliza alegerea de ctre Paris a zeitei frumusetii si a iubirii, Afrodita. Acestui ideal de fericire nativul i va fi credincios toat viata. Este o fire singuratic, generoas, care nu pstreaz nimic n mod special pentru sine. Amabil, atent fat de ceilalti, nu e nici pe departe att de naiv pe ct pare. Are o capacitate de reflectie foarte dezvoltat, o inteligent pe msur si va supune toate subiectele ce-l intereseaz unei analize atente si ptrunztoare. Toate cercetrile sale, adesea riguros stiintifice, sunt subordonate unei nevoi specifice lui, aceea de a cunoste lumea sub multiplele sale aspecte spre propria-i plcere. Usor de distrat, e un ntelept ce-si rezerv mereu experiente doar din ceva, sau s-i impresioneze pe ceilalti. "Viata poate fi frumoas dac stii s-o triesti, iar plcerile ei sunt divine dac stii s le gusti", pare a fi deviza dup care se conduce. Dragoste: E un senzual si are o afectivitate bogat. Fidel persoanei iubite, doreste mult s fie mngiat si iubit la rndu-i. Eventualele mici accidente sentimentale nu-l deprim ct l stimuleaz, cci i valorific din plin marea sa capacitate emotional si-i deschid noi orizonturi ale vietii sale sentimentale. Un hedonist nnscut, mrul se poate identifica complet cu aspiratia sa spre iubire. Trstur definitorie: Este fcut pentru a da si pentru a primi iubire. Personalitti: Errol Flynn, Marlene Dietrich, Ava Gardner, Gina Lollobrigida, Eleanor Parker, George Michael. Bradul (5 - 14 iulie; 2 - 11 ianuarie) Frumos, glacial si auster, bradul apare celorlalti retras si enigmatic. Sntatea sa este uneori zdruncinat de ctre o boal care persist mult vreme, ceea ce nu-l va mpiedica ns s ajung longeviv. Este cam egoist, nu vrea s lase nimic de la el si face mereu calcule despre cum ar putea obtine maximum de profit cu minimum de mijloace. Devine adesea tcut, inflexibil n atitudinile sale si izolat. Nu e omul care s deranjeze pe ceilalti printr-un rs prostesc (ori homeric), ci, dimpotriv, le va impune prin tinuta sa. i plac atmosferele romantice si stranii, casele vechi, bijuteriile, parfumurile deosebite. Este foarte inteligent si are o mare capacitate pentru studiu, dar nu-si alege ntotdeauna bine profesia, ceea ce-i poate produce mari insatisfactii. Bun analist, bradul reuseste cel mai adesea s epuizeze fortele adverse prin ncrederea sa de nezdruncinat n justetea drunului ales n viat. Este nclinat spre religie, sau, n orice caz, spre misticism. Faptul c uneori se plictiseste singurul nu-l deranjeaz ctusi de putin de putin, ci, dimpotriv, aceasta e o parte a temperamentului su pe care o cultiv cu voluptate. Dragoste: Este singurul domeniu n care uit de sine, iese din ritmul su obisnuit de viat si se agit nencetat, perpelit de focul iubirii. Poate atinge astfel unele stri extremiste, strine echilibrului su natural. Trstur definitorie: E un mistic. Personalitti: Pola Negri, Yul Brynner, Vittorio de Sica, Liviu Ciulei, Antonella Lualdi, Lino Ventura, Harrison Ford. Ulmul (15 - 25 iulie; 12 - 24 ianuarie) Frumos, nalt si impozant, el atrage privirile si nu poate trece neobservat. Nu exist nimic studiat n nftisarea sa, totul e natural, uneori avnd chiar tendint spre delsare. Sntatea sa (desi nu pare) este destul de precar so poate suferi ndeosebi de maladii de natur infectioas. Are o puternic tendint spre ngrsare. Dragoste: Reprezint o permanent Trstur definitorie: E un moralist. Personalitti: Stendhal, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Nathalie Wood, Ginger Rogers. Chiparosul (26 iulie - 4 august; 25 ianuarie - 3 februarie) Nativul "chiparos" este n general voinic, atletic, nalt, suplu, bine fcut, fr a fi ns un rafinat; dinpotriv, el pare adesea putin brut, necizelat. Este foarte adaptabil si nu are nevoie de prea mult pentru a fi multumit. Supravietuieste n mod firesc n conditii care altora li s-ar prea cel putin precare. Iubeste foarte mult natura, viata la tar si i place s mearg n mod regulat la pescuit ori la vntoare. Adeseori se mut cu totul de la oras la sat, dac piedicile nu sunt prea mari n calea realizrii acestui proiect. Are o fire meditativ, usor zpcit; o anume lentoare se insinueaz permanent n comportamentul su si de aceea are n general un efect calmant asupra anturajului. Putin lenes, bun camarad, agreabil si ospitalier, chiparosul face uneori prozeliti referitor la modul su de existent, fr a intentiona ctusi de putin asa ceva. Usor de desprins de lume, neimplicat si neangajat n nici o actiune de anvergur care s-l solicite mai mult dect e cazul, el are un unic scop atingerea unei fericiri senine, calme. Nu intr cu nimeni n controverse si se plaseaz n afara oricror relatii sociale ncordate. Interiorizat, oarecum izolat de ceilalti, nu suport s fie singur si de aceea va avea multi prieteni si cunostinte. Cea mai mare calitate a sa este fidelitatea fat de persoanele la care tine, ori fat de principiile pe care le adopt. Este poate singura situatie n care se simte foarte obligat fat de ceilalti si nu va precupeti nici un efort pentru a-i multumi ntrutotul, n cele mai mici cerinte. Dragoste: Are un farmec aparte si nu va rmne mult timp singur. Va ntemeia o familie cu multi membri, n mijlocul creia si va gsi n mod firesc locul. Trstur definitorie: Loialitatea Personalitti: W.A. Mozard, Paul Newman, Bourvil, Louis de Funs.   - microtipologie -  Yoga nu este o religie, yoga nu este hindus sau musulman, yoga este o _tiinc universal, la fel ca matematica, fizica sau chimia. Cum fizica nu este cre_tin chiar dac aproape toate legile fizicii au fost descoperite de cre_tini, la fel, yoga nu este hindus, chiar dac ea a fost descoperit de hindu_i. Yoga este o _tiinc pur a transformrii fiincei umane, astfel c un mahomedan poate fi yoghin, un budist poate fi yoghin, un cre_tin poate fi yoghin.  OSHO De demult in India si in alte tari Occidentale au existat oameni dornici studierii metodelor de dezvoltarea fortelor fizice, psihice si spirituale.Cercetarile au fost transmise urmatoarelor generatii si s-a creat treptat stiinta Yoga. Acest cuvant vine de la ,,yuj care inseamna a uni. Yoga este o stiinta care ne invata metoda unirii Sufletului Individual cu Sufletul Suprem. Scopul acestei stiinte este de a slabi cele cinci suferinte care sunt:Ignoranta, Egoismul, Simpatiile, Antipatiile si Instinctul de conservare. Practicarea caii Yoga implica exercitii fizice, respiratie ritmica si meditatiile. In decursul mileniilor, Yoga a evoluat, adeptii sai au descoperit metode care au un efect benefic asupra sanatatii. In scripturi exista texte care descriu aceste metode. Yoga ofera forta si iluminare dar si o experienta placuta. Aceasta invigoreaza simturile si imbunatateste modul de viata. Posturile yoga (asana-ele) fac parte din sistemul yoga denumit Hatha-Yoga, sistem care se pare c este cel mai accesibil occidentalilor, care, n general, nu sunt nclinaci precum orientalii ctre contemplacie. n cadrul oricrui sistem de yoga, scopul final este acela de a echilibra energiile n ntreaga fiinc, de a asigura armonia fiincei umane cu sine ns_i _i, de asemenea, cu mediul nconjurtor, cu universul.Etimologia cuvntului Hatha este extrem de simbolic: Ha, nseamn Soare, iar Tha, Lun. Cuvntul yoga nseamn uniune, a_adar, Hatha Yoga este uniunea dintre Soare _i Lun, adic a tuturor aspectelor duale ale fiincei.Soarele, energia pozitiv, controleaz toate funcciile fizice _i vitale; o fiinc prea  solar este extravetit _i predispus mai mult efortului fizic. Luna controleaz toate funcciile mentale, a_adar o fiinc prea  lunar este vistoare, pacifist _i introvertit. Hatha Yoga propune reconcilierea tuturor acestor funccii _i echilibrarea celor dou tipuri de energii prin intermediul posturilor _i a respiraciei corecte. Ce sunt, de fapt, posturile? Nu este vorba despre pozicii extrem de  chinuite sau bizare fr vreun sens anume, a_a cum au unii tendinca s cread. Dimpotriv, n cazul posturilor yoga, fiecare pozicie a corpului are un scop precis, fiind calculat _i experimentat cu mult precizie. Nimic nu este lsat la voia ntmplrii, asana fiind n esenc simbolul n plan fizic al unei energii subtile benefice din univers. Postura yoghin este o veritabil  formul care are ca obiectiv: ntrecinerea ntr-o stare perfect a funcciilor corpului fizic, echilibrarea energiilor pranice care accioneaz n mod direct asupra corpului fizic, lini_tirea mentalului prin atencia pe care o necesit practica posturii, exersarea controlului respiraciei (al crui scop principal l constituie a patra etap n yoga: Pranayama). Putem spune c postura yoghin, asana, implic o acciune interioar _i una exterioar, acciuni care se mpletesc n practic _i formeaz un tot. Acciunea exterioar vizeaz corpul fizic, mai precis musculatura _i articulaciile, iar cea interioar accioneaz la nivelul centrilor subtili de forc _i a nadi-urilor (ce constituie corpul pranic). Practica a demonstrat c, chiar dac practicantul este incon_tient _i nu cunoa_te modul n care accioneaz o asana, totu_i prana vehiculat conduce la obcinerea acelora_i efecte, deseori uluitoare. ^i totu_i, atunci cnd prana este dirijat n mod con_tient, energizarea obcinut este mult mai intens _i efectele sunt mult mai prompte _i mai puternice. Exist dou tipuri de posturi (asana-e): dinamice - Sunt foarte variate _i comport deseori anumite grade de dificultate n abordare. Au ca scop n primul rnd ntrecinerea corpului fizic _i echilibrarea energiilor pe cele _apte nivele ale fiincei. statice - Sunt numite _i posturi meditative, multe dintre ele fiind utilizate n practica meditaciei. Au ca scop captarea energiilor cosmice prin intermediul centrilor de forc _i revigorarea fiincei (n principal la nivel fizic _i eteric). De ce s practicm yoga? Sunt multe rspunsuri la aceast ntrebare.Cel mai simplu este c prin yoga putem deveni FERICIbI. Toci oamenii caut fericirea, dar de obicei, o caut n afara lor. Yoga ne ajut s ncelegem c FERICIREA trebuie cutat n noi n_ine pentru c nseamn, de fapt, armonia corpului, a mincii _i a sufletului. Practicnd posturile yoga, exerciciile de respiracie _i meditacia, poci ajunge la acel echilibru fizic, psihic, mental _i spiritual care este sursafericirii. Iat o parte din AVANTAJELE practicii yoga: elimin stresul amelioreaz tensiunile psihice, depresiile, nevrozele mbuntce_te _i vindec o serie de afecciuni ale corpului fizic amplific memoria _i procesele mentale echilibreaz toate structurile fiincei stimuleaz sistemul imunitar induce o stare profund de calm _i pace interioar deschide calea ctre ncelepciune elibereaz fiinca de prejudecci, inhibicii _i limitri mbuntce_te capacitatea de a comunica cu ceilalci armonizeaz viaca sexual dinamizeaz voinca amplific ncrederea n sine faciliteaz reu_ita pentru succes armonizeaz structura corpului fizic, eliminnd surplusul de greutate ntre_te _i tonific musculatura mre_te atencia _i concentrarea treze_te _i amplific capacitatea de a iubi deschide fiinca ctre o comunicare spiritual autentic cu Universul _i cu Dumnezeu. DEZAVANTAJE nu exist. Efecte ale meditacieiEfectele benefice care rezult din practica constant a meditaciei se datoreaz punerii n rezonanc cu energiile sublime ale Mentalului lui Dumnezeu. Practica meditaciei: face posibil amplificarea _i interiorizarea funcciilor mentalului _i ale proceselor psihice. elimin gradat zpceala, superficialitatea, lipsa de concentrare, anxietatea, depresiile, problemele false ridicate de prejudecci _i complexele de inferioritate. elimin stresul _i concomitent ofer o stare de calm _i de armonie att interioar ct _i exterioar care se reflect n mbuntcirea relaciilor _i a comunicrii cu cei din jurul nostru. nltur ndoiala, suspiciunea, tulburrile de echilibru psihic, lipsa de activitate spiritual, epuizarea psihic. dinamizeaz imaginacia creativ. regenereaz rapid _i profund personalitatea. determin autocunoa_terea potencialului nnscut al fiecrei fiince. sondeaz profunzimile con_tientului, subcon_tientului _i supracon_tientului. accelereaz maturizarea spiritual. cre_te capacitatea de control asupra emociilor, gndurilor. fortific mentalul _i prin dezvluirea potencialului propriu determin cre_terea ncrederii n Sine. dezvolt memoria _i intuicia. deschide poarta supracon_tientului, a cunoa_terii intuitive _i a nenumratelor puteri paranormale. determin modificri nu numai n starea mental _i emocional, ct _i n percepciile senzoriale: individul devine mai deschis fac de ambient, mai con_tient de frumusecile _i culorile naturii, de bucuriile _i necazurile altora - el simte textura viecii la fel cum grdinarul simte petalele unui boboc ce se deschide. Psihologii care folosesc meditacia n tratamentul paciencilor n condicii clinice au prezentat cazuri ce demonstreaz c, la anumici indivizi, meditacia este util pentru reducerea tensiunilor, anxietcilor, psiho-patologiilor asociate stresului (insomnia, blbiala, hipertensiunea arterial sau aritmia) _i autonvinuirilor. Ei au apreciat, de asemenea, c meditacia este benefic pentru reducerea dependencei de droguri, sporirea perceperii identitcii personale, mbuntcirea strii suflete_ti, facilitarea exprimrii emocionale, cre_terea creativitcii _i a nivelurilor de energie _i pentru productivitatea general. De asemenea, meditacia are ca rezultat o minte mai calm _i o reducere a impactului suferincei. Ct despre efectele fiziologice ale meditaciei:doctorul _i psihoterapeutul Lawrence Le Shan afirma:"Meditacia produce esencialmente o stare fiziologic de profund relaxare, simultan cu o stare de hiperluciditate. Coeficientul metabolic scade, ca _i ritmul cardiac _i respirator. Modelul rspunsului fiziologic al meditaciei difer de somn sau de hipnoz. Starea fiziologic produs de meditacie apare ca fiind opus aceleia provocat de furie sau de fric. Din punct de vedere tehnic, putem spune c meditacia suscit o stare hipermetabolic, ceea ce este cu totul diferit de starea de "aprare alarmat corespunztoare reacciei  fugi sau lupt . determin scderea coeficientului metabolic, diminuarea consumului de oxigen _i a producciei de gaz carbonic. procentajul de lactoz n snge, care este generat de anxietate _i stres, diminueaz sensibil n timpul meditaciei, aproape de 4 ori mai repede dect la subieccii care se odihnesc calm, lungici, n lini_te. cre_te rezistenca pielii, uneori cu 400%. Tensiunea interioar, anxietatea _i stresul determin scderea rezistencei pielii la curentul electric. ritmul cardiac are tendinca de a ncetini. cre_te accentuat numrul de unde alfa lente (8-9 pe secund). Concluzii: corpul nostru rspunde n acest fel n timpul meditaciei _i datorit focalizrii mentalului doar asupra  temei meditaciei. Astfel, semnalele la care trebuie s rspund corpul nostru sunt mai simple _i mai coerente n timpul meditaciei dect n orice alt circumstanc. Acest lucru are un efect pozitiv asupra corpului nostru, care manifest o puternic tendinc de a-_i normaliza reacciile, de a se comporta fiziologic n mod mai destins _i mai sntos. Tensiunea fizic _i psihic dispare, indicatorii de anxietate se estompeaz, coeficientul metabolic fiziologic descre_te _i con_tiinca cunoa_te o stare de elevare spiritual. Efectele biologice ale meditaciei Se _tie la ora actual c cea mai simpl stare de destindere sau relaxare interioar pe care orice fiinc uman o obcine n mod voluntar (se cere nainte de orice examen electroencefalografic a se lsa ntr-o stare normal, a nu gndi la nimic) se traduce la electroencefalograf, atunci cnd avem ochii nchi_i, prin aparicia unor unde regulate cu amplitudine medie, ntr-un ritm de 9-12 unde pe secund sau altfel spus undele alpha. Or, se _tie c este suficient s deschidem ochii, chiar dac rmnem n continuare destin_i, pentru ca undele alpha s dispar _i s fie nlocuite de un ritm mai rapid, mai neregulat sau a_a-zisul "ritm de baz". S-a atribuit adeseori undelor alpha semnificacia de "ritm de repaus" iar ritmului de baz i s-a atribuit semnificacia de "ritm de activitate". Este suficient deci ca retina s intre n contact cu lumina din ambianc, pentru ca aceasta s declan_eze n mod automat suficient de mult energie subtil pentru a activa cortexul cerebral. Invers, este suficient ca, de_i cinnd n continuare ochii nchi_i, s ncepem s ne gndim n mod sistematic _i activ la o problem oarecare, pentru ca undele alpha s dispar imediat. n aceast direccie este semnificativ s mencionm c la persoanele anxioase sau foarte stresate, chiar dac ochii sunt cinuci nchi_i, nu se ajunge, adesea, s apar undele alpha. n schimb, s-a constatat c yoghini n meditacie pot s deschid ochii _i chiar s i mencin deschi_i fr ca prin aceasta undele alpha s dispar. Este oare vorba de un miracol? Trebuie, deci, s considerm ca perfect posibil ipoteza ca undele alpha ale meditaciei s nu corespund "repausului" nostru considerat n sensul su cel mai simplu, deoarece meditacia yoga este departe de a fi o oprire a activitcii psihice, ci, dimpotriv, poate fi considerat o perioad de maxim creativitate superioar. Mai ales atunci fabulosul nostru potencial cerebral latent este dinamizat _i folosit ntr-o msur mult mai mare. n sprijinul acestei ipoteze, a undelor alpha de o alt natur, se pot cita rezultatele doctorilor Das _i Gastaut: nregistrnd electroencefalograma yoghinilor n timpul progresiei lor luntrice n meditacie, ei au putut s pun n evidenc mai multe faze diferite. n timp ce yoghinul se instaleaz _i intr n starea de meditacie (avnd ochii nchi_i), se vd aprnd undele alpha obi_nuite n cazul deconectrii _i a relaxrii banale, care nceteaz ns imediat ce deschide ochii. Pe msur ce ncepe meditacia, aceste unde alpha dispar, fiind nlocuite de o activitate rapid, dovad a "activitcii intelectuale". Aceasta corespunde cutrii imaginii, sunetului, culorii sau ideii ce reprezint "punctul de plecare" _i nceputului asociaciilor mentale modulate pe care meditacia interioar se dezvolt, apar undele alpha, acestea care acum nu vor fi blocate deloc de deschiderea ochilor. Atunci, sub influenca acestei activitci mentale particulare din ce n ce mai ample _i euforice, se petrece ceva nou _i misterios n cortexul cerebral. n continuare, pucin mai trziu, apar unde mai lente cu un ritm de 7-8 unde pe secund, undele theta care se vor extinde gradat pe toat suprafaca capului. ^i n aceast situacie, din nou, nimic nu este sigur, cci aceste unde (theta) apar n condicii biologice cu totul speciale. Savantul englez Grey Walter a nregistrat n condicii de laborator electroencefalogramele unor studenci n timpul unor anumite stimulri, printre care existau _i unele mngieri, realizate cu tandrece, ale minilor _i fecei, fcute de o asistent care era o femeie deosebit de frumoas (aceast stimulare Grey Walter o nume_te stimulare agreabil.). n timpul stimulrii agreabile, s-a constatat nregistrarea unui ritm rapid martor al "activitcii" corticale, n timp ce, imediat cu ncetarea acestuia, a aprut un ritm theta. El a atribuit acestui ritm semnificacia unui "scanning", cum s-ar spune unui fel de cutare - aspiracie n vid a acelei plceri brusc disprute. Putem, deci, lansa ipoteza c aparicia undelor theta n cursul meditaciei corespunde momentului n care mentalul oarecum deta_at, se mi_c "n vid", liber acum de orice contact cu realitatea terestr. De altfel, absenca blocajului undelor alpha la deschiderea ochilor _i dup mencinerea acestora deschi_i este cea mai bun dovad a acestei rupturi cu lumea ambiant de care practicantul meditaciei se deta_eaz pentru a rezona amplu cu o lume nou, spiritual, elevat, sublim, cu care se afl n inefabil rezonanc (acord), fuzionnd cu aceasta din ce n ce mai adnc. Astfel, electroencefalograma face dovada c meditacia profund este o stare biologic particular extraordinar, fiind o veritabil transformare _i o amplificare uria_ a funcciilor cerebrale pe care nu o produc celelalte tehnici precum hipnoza, autosugestia, relaxarea simpl sau chiar experiencele de condicionare datorate sugestiei. Prin urmare, este evident c mu_chii _i viscerele depind intim de gradul de con_tiinc, ns_i viaca vegetativ fiind rapid _i considerabil modificat prin meditacie. Efectele metabolice ale meditaciei Efectele metabolice constatate n urma practicrii meditaciei profunde sunt dintre cele mai interesante _i au fost studiate n mai multe laboratoare universitare importante, pe subiecci voluntari, n timpul unor perioade suficient de lungi pentru a permite studii comparative: -30 de minute de "punere n stare", n timpul crora subiectul ce mediteaz se obi_nuie_te cu fotoliul laboratorului, cu aparatele puse n anumite zone ale corpului sau ustensilele pentru aceste nregistrri; -de la 20 la 30 de minute de relaxare nainte de a ptrunde n meditacie; -de la 20 la 30 de minute de meditacie propriu-zis; -de la 20 la 30 de minute de repaus sau con_tientizare dup meditacie. De ndat ce s-a obcinut starea de calm interior profund, apare o scdere a presiunii arteriale, o u_oar ncetinire a ritmului cardiac _i respirator. Se constat ns, c, de fapt, o dat cu intrarea n meditacia propriu-zis apar anumite modificri remarcabile: presiunea arterial rmne neschimbat, dar ritmul cardiac scade pn la mai pucin de 30 de bti pe minut, iar respiracia diminueaz n amplitudine _i n ritm pn ce devine abia perceptibil. Aceasta este dovada rezonancei microcosmosului fiincei celui care mediteaz cu extrem de elevatele energii cosmice ce i compenseaz spontan aproape toate necesitcile interioare _i fac posibile aceste economii surprinztoare. Meditacia profund face ca celulele s nceap s "ard" complet oxigenul, ceea ce este, dup cum se va vedea, excelent pentru inim. Un aspect fundamental se remarc a fi transformarea funccionrii biologice n ns_i intimitatea sa: consumul de oxigen (n faza de relaxare) la 211 c.c. pe minut. Acela_i consum de oxigen va reurca, n faza de dup meditacie, la 242 c.c. pe minut. Tot astfel, eliminarea de gaz carbonic va trece de la 219 c.c. pe minut n faza de relaxare, la 187 c.c. pe minut dup meditacie. Astfel, raportul de eliminare de gaz carbonic _i absorbcia oxigenului rmne neschimbat (n afar de sfr_itul meditaciei, cnd el nclin n favoarea unei cre_teri proporcionale a eliminrii de gaz carbonic). Ritmul intim al metabolismului este cel care s-a schimbat, prin diminuarea consumului n oxigen la nivelul cesutului.Dat fiind c eliminarea de gaz carbonic este n mod proporcional mencinut, aceasta declan_eaz, prin reflex involuntar, diminuarea ritmului respirator. ntr-adevr, dac se face contraexperienca de a se diminua n mod voluntar propriul ritm respirator, nevoia la nivelul cesutului nu face dect s creasc, cci gazul carbonic nu mai este deloc eliminat n cantitate suficient. Se ajunge astfel, rapid, la o intoxicare _i experienca nu poate fi mencinut fr tulburri grave. A fost necesar s se caute a se ncelege semnificacia acestei diminuri a consumului n oxigen la nivelul cesutului. Se _tie c celulele dispun de dou cicluri de funccionare diferit: ciclul anaerobic, n care schimburile metabolice se efectueaz n absenca oxigenului liber _i ciclul aerobic, n cursul cruia oxigenul este n mod direct "ars" de celul prin operaciile sale metabolice. besuturile nu "aleg" n totalitate un ciclu mai mult dect cellalt. Ele funccioneaz dup un raport variabil anaerobioz/aerobioz, determinat de un ntreg ansamblu de condicii hormonale, nutritive etc. Or, concentracia de acid lactic din snge este un indice utilizat n practic pentru a aprecia importanca proporcional a funccionrii anaerobice n raport cu aerobioza. Cu ct exist mai mult acid lactic, cu att mai mult funccionarea metabolic general este anaerobic. Eliminarea de acid lactic n timpul relaxrii, nainte de meditacie, este de 11.4 mg pe or prin 100 c.c. de snge circulant. n timpul meditaciei, eliminarea de acid lactic ajunge la 8 mg. pe or prin 100 c.c. de snge circulant.Se _tie c acidul lactic este produsul - de_eu al contracciei musculare _i se poate deci considera c diminuarea sa este datorat scderii tonusului muscular. Este evident, deci, c nc din timpul fazei de relaxare tonusul este considerabil diminuat _i el nu se va schimba deloc n timpul meditaciei. n timp ce procentajul de eliminare a lactatului, care este, deci, de 11,4 mg la nceputul relaxrii, poate atinge 10,25 mg n 100 c.c. La sfr_itul relaxrii, dac se face o relaxare suficient de prelungit, ea scade, dar nu cade ntr-un mod att de brutal dect atunci cnd subiectul trece n "meditacia profund". Altfel spus, meditacia face s basculeze metabolismul general ctre aerobioz _i aceasta nu n mod simplu, prin diminuarea tonusului muscular, ci printr-o acciune mai intim asupra nse_i comenzii metabolice. Aceast comand, n cazul de fac, este de origine mental _i ea merge la cesuturi pe calea sistemului nervos autonom care accioneaz modificnd diametrul vaselor, influencnd asupra secreciilor hormonale _i secretnd el nsu_i hormoni, dintre care noradrenalina de o importanc considerabil (att pentru organism ct _i pentru funccionare creierului). Se cunoa_te faptul c cre_terea proporcional a aerobiozei este n special binefctoare _i nenumraci cercettori caut s gseasc cel mai adesea mijloace medicamentoase pentru a o obcine. Acesta ar fi ns un tratament de calitate _i cu totul natural al mu_chiului cardiac, permicnd chiar prevenirea infarctului _i tratamentul anghinei pectorale. Pe de alt parte, se _tie c ceea ce noi numim cancer este nsocit de un "viraj anaerobic" al metabolismului. Este deci, logic s gndim c aceste "cure de aerobioz" pe care le ofer meditacia profund ar nsemna nu neaprat tratamentul cancerului, ci un mijloc util al prevenirii sale. Este evident, prin urmare, c meditacia profund obcine aceast "aerobioz" prin frnarea activitcii simpatice, diminuarea noradrenalinei etc. Aceast diminuare a activitcii simpatice nu se poate obcine doar prin voinc. Aceasta este o parte a sistemului nervos autonom _i toate experiencele care s-au putut face n vederea condicionrii _i frnrii simpatice au artat c acest reflex foarte dificil de "nscris" se _terge foarte repede. Lsnd la o parte influenca pe care meditacia o are n confruntarea cu cardiopatiile sau pe "terenul" fenomenelor canceroase, ea poate s joace un rol deosebit de marcant chiar n existenca noastr cotidian. Mai mult dect att, importanca proporcional a anaerobiozei - importanca noradrenalinei circulante - sunt indici ai procentului de anxietate _i agresivitate. Antrenarea gradat _i practica consecvent n ntregime lipsit de pericole (sau efecte secundare nedorite) a meditaciei profunde ar putea s devin pentru hommo sapiens ceea ce vor fi spaciile verzi n posibilul su viitor de poluare: o cale divin de salvare. Etape n practica yoga Yoga, conform teoriei lui Patanjali se mparte n urmtoarele 8 prci sau etape: Yama - regulile de comportament, controlul tendincelor negative. Niyama  ansamblul regulilor ce conduc la armonizarea relaciilor ntre om _i toate fiincele ce conduc la organizarea viecii interioare. Asana - postura corporal care ne pune n rezonanc cu energii benefice din Macrocosmos. Pranayama - practica respiraciei controlate care produce concentrarea forcelor prana-ice _i dirijarea lor con_tient la toate nivelele fiincei. Pratyahara  stoparea tendincei de exteriorizare, retragerea mentalului de la senzaciile percepute de organele de simc. Dharana  etapa n care yoghinul nu are dect con_tiinca obiectului concentrrii sale. Dhyana  meditacia, etap n care yoghinul contempl unitatea con_tiincei n tot ceea ce l nconjoar, yoghinul este identificat cu obiectul meditaciei sale. Samadhi  starea de stopare complet a fluctuaciilor mincii, de nondualitate, transcendenc, pace, fuziune cu beatitudinea lui Dumnezeu. Istoric YogaYoga poate fi tratat ca o adevrat _tiinc a nemuririi, _tiinc care are o tradicie _i o istorie proprie. Abordnd n ansamblul ei evolucia practicii yoga, o putem descrie n diacronie, astfel: yoga vedic yoga preclasic yoga clasic yoga postclasic yoga modern Aceast etapizare nu reprezint dect o fragmentare teoretic, deoarece, n timp, practica yoga prezint continuitate _i unitate att n form ct _i n concinut. YOGA VEDICA nvcturile yoga din Rig-veda, _i din celelalte trei crci de imnuri religioase, sunt cunoscute sub numele de yoga vedic. Cuvntul sanscrit  veda nseamn  cunoa_tere , iar  rig (din  ric ) nseamn  adoracie / glorificare . Deci, Rig-Veda este o coleccie de imnuri, scrise pentru adorarea Divinitcii. Aceast coleccie constituie, de fapt, sursa din care a aprut Hinduismul, religie care are astzi aproximativ un miliard de aderenci. Se poate spune c Rig-Veda este, pentru Hinduism, ceea ce este Cartea Genezei pentru Cre_tinism. Celelalte trei coleccii de imnuri vedice sunt: Yayur-Veda ( ^tiinca sacrificiului ), Sama-veda ( Cunoa_terea incantaciilor ) _i Atharva-Veda ( Cunoa_terea lui Atharvan ). Prima coleccie cuprinde formulele sacrificiale utilizate de preocii vedici, a doua incantaciile sacrificiale, a treia incantacii magice pentru diferite ocazii, precum _i un numr de imnuri filosofice, referitoare la Atharvan( un faimos preot al focului, maestru al ritualurilor magice). Aceste imnuri pot fi comparate cu crcile din Vechiul Testament. Este evident, a_adar, c yoga vedic  ce mai poate fi numit _i yoga arhaic  era intim legat de viaca ritualic a strvechilor indieni. Ea promova ideea sacrificiului interior, ca o modalitate de a uni lumea material cu cea invizibil, a spiritului. Pentru a realiza cu succes ritualurile, adoratorii trebuiau s-_i poat focaliza mintea o perioad mai ndelungat de timp. Aceast focalizare interioar, realizat cu scopul transcenderii limitrilor obi_nuite ale condiciei umane constituie, de fapt, originea sistemului yoga. Pentru yoghinul vedic, succesul pe aceast cale consta n experimentarea direct a realitcii transcendente. Marii mae_tri ai sistemului yoga vedic erau numici  vztori  n limba sanscrit  rishi . Ace_tia erau capabili s vad ns_i esenca existencei, acea lumin divin care impregneaz ntreaga manifestare. YOGA PRECLASICA Aceast perioad cuprinde aproximativ 2.000 de ani, pn n secolul al doilea .CH. Yoga preclasic prezint forme variate. Manifestrile timpurii erau nc asociate cu cultura sacrificial vedic, a_a cum era prezent n Brahmana-e _i Aranyaka-e. Brahmana-ele sunt texte sanscrite ce explic imnurile vedice _i ritualurile ce le nsocesc. Aranyaka-ele sunt texte ritualice specifice pentru cei care aleg s triasc izolaci n pduri, pe_teri sau locuri prsite. Yoga a devenit ceea ce se cunoa_te c este, o dat cu Upanishadele, texte gnostice, care expun nvctura ocult cu privire la unitatea ultim a tuturor lucrurilor. Exist peste 200 de astfel de scrieri de_i, doar o mic parte dintre ele au fost scrise n perioada anterioar existencei lui Buddha Gautama (sec. 5 .Ch.). Una dintre cele mai remarcabile scrieri yoga este Baghavad-Gita ( Cntecul Domnului ), despre care Mahatma Gandhi spunea:  Cnd sunt cople_it de dezamgire _i nu mai ntrevd nici o raz de lumin, m rentorc la Baghavad-Gita. Cte un vers de ici-colo m face s zmbesc, orict de mari ar fi necazurile prin care trec, iar viaca mea a fost plin de necazuri; faptul c ele nu au lsat amprente asupra mea se datoreaz tot nvcturilor din Baghavad-Gita . ( Tnra Indie , 1925, p. 1078-1079). Aceast scriere, compus doar din 700 de versuri reprezint, pentru hindu_i, ceea ce reprezint pentru cre_tini Predica lui Iisus de pe munte. Mesajul ei ns nu este de a ntoarce _i cellalt obraz, ci de a ne opune cu orice prec rului din lume. Baghavad-Gita a fost primit n forma n care exist astzi, n jurul anului 500 .Ch. _i, de atunci, a constituit o surs de inspiracie permanent pentru milioane de hindu_i. Esenca nvcturii ei este urmtoarea: a tri nseamn a acciona  fizic, psihic, mental _i spiritual. Pentru a evolua spiritual trebuie s anihilm forca propriului nostru ego (eul inferior) _i, prin legtura cu energiile benefice, divine s regsim esenca divin din noi n_ine, scnteia de dumnezeire din inima noastr, Sinele nostru divin. Yoga preclasic mai cuprinde _i numeroasele _coli, ale cror nvcturi _i au ca surs cele dou mari epopei nacionale, Ramayana _i Mahabharata (n care este cuprins _i Baghavad-Gita _i care este de _apte ori mai lung dect Iliada _i Odiseea la un loc). Aceste _coli preclasice au descoperit _i aplicat diferite tehnici de meditacie profund, prin care se poate transcende corpul _i mintea _i se poate redescoperi adevrata natur divin a Totului. YOGA CLASICA Se refer la yoga n opt etape  cunoscut _i ca Raja Yoga  promovat de Patanjali, n lucrarea sa  Yoga-Sutra . Aceste texte n sanscrit, concin aproximativ 200 de enuncuri aforistice, care au fost comentate, mereu _i mereu, de-a lungul secolelor. Mai devreme sau mai trziu, toci practicancii yoga perseverenci vor descoperi aceast scriere _i se vor confrunta cu adevrurile exprimate aici. Cuvntul  sutra (care are, ca _i corespondent n limba latin, termenul  suture ) nseamn  fir . n acest context, el semnific firul memoriei, un element ajuttor pentru practicancii dornici s memoreze cunoa_terea _i ncelepciunea lui Patanjali.  Yoga-Sutra a fost, probabil, scris n secolul al doilea D. Ch. Cel mai vechi comentariu al ei, n limba sancrit, este Yoga-Bhashya ( Discurs despre yoga ), atribuit lui Vyasa, scris n secolul al V-lea d.Ch. _i care furnizeaz ni_te explicacii de baz cu privire la enuncurile, adeseori foarte criptice, ale lui Patanjali. Tot ceea ce se cunoa_te despre Patanjali sau Vyasa sunt ni_te legende. Acest fapt este valabil n cazul multor yoghini din trecut, cci deseori, tot ceea ce rmne sunt numai nvcturile lor. Binenceles c ele sunt mult mai importante dect orice informacie istoric din viaca lor. Patanjali care este, adeseori, denumit _i  printele sistemului yoga , suscinea c fiinca uman este un amestec de materie (prakriti) _i spirit (purusha). Prin yoga el ncelegea unificarea acestora _i restabilirea puritcii absolute a spiritului. Concepcia lui este, n general, caracterizat ca reprezentnd un dualism filosofic. Acesta este un aspect important cci, cele mai multe sisteme filosofice ale Indiei, promoveaz una dintre formele de nondualism: numeroasele aspecte sau forme ale lumii manifestate au, de fapt, aceea_i origine: existenca pur, fr form, etern _i perfect con_tient. YOGA POSTCLASICA Aceast etap include toate tipurile _i _colile yoga care au aprut n perioada ce a urmat lucrrii  Yoga-Sutra a lui Patanjali. Spre deosebire de yoga clasic, cea postclasic suscine unitatea ultim a tuturor lucrurilor. Aceasta este _i esenca nvcturii vedantice, un sistem filosofic bazat pe nvcturile Upanishadelor. Dintr-o anumit perspectiv, dualismul sistemului yoga clasic poate fi vzut ca un scurt, dar puternic interludiu n cursul nvcturilor nondualiste care se ntorc, n timp, pn n vremea vedelor antice. n conformitate cu aceste nvcturi ntreaga manifestare a Universului este doar o expresie a uneia _i aceleia_i realitci. n sanscrit, acea realitate unic se nume_te Brahman (ce nseamn  cel care s-a expansionat ) sau Atman (Sinele Suprem transcendent, opus ego-ului individual limitat). La cteva secole dup Patanjali, evolucia sistemului yoga a luat o turnur interesant. Cciva mari adepci ai acestui sistem au nceput s testeze potencialitcile ascunse ale fiincei umane. Generaciile anterioare de yoghini nu au acordat importanc corpului fizic. Ei au fost interesaci s mediteze pn n acel punct n care puteau ie_i, n mod con_tient, din corp. Scopul lor era s transceand aceast lume _i s fuzioneze cu Spiritul, acea Realitate Suprem fr form, debarasndu-se total de nociunea de corp fizic. Sub influenca alchimiei  printele spiritual al chimiei  unii mae_tri yoghini au creat un sistem de tehnici menite s permit rentinerirea corpului fizic _i prelungirea viecii. Ei considerau corpul ca fiind un templu al spiritului nemuritor _i nu un nveli_ de care s ne debarasm la prima ocazie care se ive_te. Ei chiar au experimentat, prin intermediul unor tehnici yoghine avansate, posibilitatea de a energiza corpul fizic, att de intens, nct aceasta s produc o modificare biochimic _i chiar o reorganizare a substancelor de baz, acciuni ce puteau conferi nemurirea lui. Aceast preocupare a lor a dus la crearea sistemului Hatha-yoga, care se practic, la ora actual, n ntreaga lume, ns nu la modul cel mai exact _i autentic posibil. YOGA MODERNA Se consider c etapa denumita Yoga modern ncepe cu Parlamentul Religiilor, suscinut la Chicago n 1893. n cadrul acestui congres, tnrul Swami Vivekananda a lsat o puternic impresie asupra publicului american. La ndemnul nvctorului su, maestrul Ramakrishna, a plecat n Statele Unite unde nu cuno_tea pe nimeni. Gracie ctorva persoane binevoitoare, care au recunoscut mrecia interioar a acestui adept jnana-yoghin (yoga discernmntului), el a fost invitat n Parlament _i a devenit cel mai ilustru diplomat. n anii ce au urmat, a cltorit foarte mult, deschiznd ctre spiritualitate multe minci _i suflete cuttoare de adevr. Crcile lui, avnd ca tematic principiile yoga, sunt nc extrem de utile _i studiate _i astzi.Au existat _i nainte de Swami Vivekananda mae_tri yoghini care au traversat oceanul n Europa, dar influenca lor a fost restrns _i nesemnificativ. Succesul extraordinar al lui Vivekananda a deschis poarta _i altor adepci venici din India. Dup Swami Vivekananda, cel mai cunoscut maestru din primii ani ai existencei mi_crii yoghine n Occident, a fost Paramahamsa Yogananda, care a ajuns n Boston n 1920. Cinci ani mai trziu, el a nfiincat o organizacie,  Self-Realization-Fellowship care, nc mai are sedii n Los Angeles. De_i a prsit corpul n 1952, la vrsta de 59 de ani, influenca sa este nc imens n ntreaga lume. Lucrarea sa  Autobiografia unui yoghin este fascinant _i v-ar putea face s renuncaci la concepciile materialiste pe care nc le mai aveci! La fel ca n cazul multor yoghini sau a sfincilor cre_tini sau musulmani, dup moarte, corpul lui Yogananda s-a pstrat, intact, timp de 20 de zile.Paul Brunton, fost jurnalist _i editor, _i-a fcut aparicia n Yoga n anul 1934, cu cartea sa  India secret , carte care vorbe_te aspirancilor occidentali despre marele Ramana Maharishi. A scris multe alte lucrri pn n 1952, cnd a aprut  Criza spiritual a omului . Apoi, n anii  80, noticele sale au fost publicate postum n 60 de volume  o adevrat comoar pentru practicancii Yoga.De la nceputul anilor  30 pn la moartea sa, n 1986, Jiddu Krishnamurti a ncntat _i uluit mii de minci filosofice occidentale cu discursurile sale. A fost desemnat de Societatea Teosofic drept viitorul conductor al lumii, misiune respins de el, aceasta fiind prea important _i prea dificil pentru o persoan, orict de extraordinar ar fi ea. El a constituit un exemplu viu al ncelepciunii jnana-yoghine (Yoga discernmntului) _i a atras o mulcime de asculttori sau cititori. Printre prietenii lui apropiaci s-au numrat Aldous Huxley, Cristopher Isherwood, Charles Chaplin, Greta Garbo. Bernard Shaw l descria pe Krishnamurti ca fiind cea mai frumoas fiinc uman pe care o vzuse vreodat.O persoan destul de controversat _i, n acela_i timp, foarte cunoscut n anii  70 -  80, a fost Bhagavan Rajneesh (cunoscut _i sub numele de Osho). Ziarele _i revistele i pomeneau, deseori, pe adepcii lui datorit orgiilor sexuale _i a altor excese. nvcturile lui Rajneesh, fost profesor de filosofie, aveau la baz surse autentice ale sistemului yoga, precum _i propriile sale experience. Rajneesh le permitea adepcilor si s-_i exteriorizeze fanteziile reprimate, n special cele erotice, cu speranca c aceasta i va pregti pentru o practic mai aprofundat a sistemului yoga. ns, mulci dintre ei au czut n capcana unui hedonism mistic, ndeprtndu-se foarte mult de la esenca practicii yoga.n ciuda tristelor evenimente care au succedat moartea lui, n 1990, el mai este nc considerat, de o mare mas de oameni, un maestru yoga veritabil. Alci binecunoscuci yoghini de origine indic sunt Sri Aurobindo (printele sistemului yoga integral), Ramana Maharishi (maestru nentrecut n Jnana-yoga), Papa Ramdas (care a promovat Mantra-yoga, yoga sunetului transformator), Swami Nityananda (un maestru n Siddha-yoga) _i discipolul su, Swami Muktananda (un yoghin puternic, care a promovat Siddha-yoga n rndurile occidentalilor). Toci ace_tia nu mai sunt n viac.Yoga, nefiind strict legat de hinduism, trebuie s-l amintim _i pe Dalai-lama, campionul non-violencei _i c_tigtorul premiului Nobel pentru Pace. El este, fr ndoial, unul dintre cei mai mari yoghini veritabili ai Tibetului contemporan care, mai presus de toate, demonstreaz faptul c principiile sistemului yoga pot fi incluse, nu numai n viaca noastr de fiecare zi ci chiar _i n arena politic. Astzi, budismul tibetan (care este o form de Tantra-yoga) este extrem de popular printre occidentali _i exist mulci lama-_i (nvctori spirituali) care doresc, cu sinceritate, s ofere cuttorilor din secretele tradiciei lor, pn nu demult, att de bine ocultate. Ce este de fapt yoga? Pentru cunoscatorii autentici yoga este mai mult dect o simpl gimnastic, este mai mult dect o practic igienic, este mai mult dect o supercultur fizic ce permite obcinerea n cteva minute de practic pe zi a unor rezultate deosebite. Ea este o veritabil _tiinc spiritual compatibil cu orice religie, constituind o disciplin extrem de riguroas ce vizeaz perfeccionarea fiincei umane. Aceast _tiinc este adevrat de mii de ani _i nu s-a demodat niciodat. Pentru cei care o practic cu adevrat, ea devine un mod firesc de viac in lumea obi_nuit. Din acest punct de vedere se poate imbina foarte bine cu munca _i cu acciunea. Fundamentele sistemului yoga sunt infipte in stnca experiencelor interioare _i a observaciei interioare. Ele dateaz de aproximativ 8000 de ani. BIBLIOGRAFIE Ciuperc Dan  Astrologia n noua er. Manual de astrologie, Ed. Arhetip, Bucure_ti, 1998 Cotrobescu Adrian  Astrologia practic, Ed. Teora, Bucure_ti, 2002 Eliade Mircea  Yoga, nemurire _i libertate, Ed. Humanitas, Bucure_ti, 1993 Enciclopedia Britannica, Deluxe Home Edition, 2002 Enciclopedia Compton, 1997 Enciclopedia Universalis 7 Hedges Patricia  Ghidul tipurilor psihologice, Ed. Humanitas, Bucure_ti, 2002 Internet :  HYPERLINK "http://www.121.ro" www.121.ro,  HYPERLINK "http://www.fidelia.ro" www.fidelia.ro,  HYPERLINK "http://www.renaissanceastrology.com" www.renaissanceastrology.com Jues, Jean-Paul  Caracterologia, cele 10 sisteme de baz, Ed. Teora, Bucure_ti, 2003 Zlate Mielu  Introducere n psihologie, Ed. Polirom, Ia_i, 2000 Montain Bernard  Groupe sanguin, cle de votre caractere, Nouvelles Presses Internationales, 1992 Note de curs Psihologie Diferencial, 2003-2004, prof. ^chiopu Ursula PAGE  PAGE 130 $dfhjl~<v z    D H ))b0d03̺wngg_UUg5\aJmH sH 5\mH sH  aJmH sH B*mHphsH5CJ OJQJ^JaJ CJmHsH5CJ aJ mHsHCJaJmHsHCJaJmH sH CJ aJ mH sH 5CJ aJ mH sH 6]mH sH 6CJ(]mH sH  CJ(mH sH CJ0aJ0mH sH 6>*CJ0\]aJ0mH sH 56>*CJ0\]aJ0mH sH mH sH !0$fhjlnp$a$$  a$$a$$a$))pr~468:<>@BDFH$ l a$$a$$a$ $^`a$$a$ vx4H J   v x z | ~ d$a$ h^h`h`hh^h & FI$a$   )d07`7$7`7a$d`$da$dd033D@FKQY:_vkttxxzz ~~jlNP̉Ήd$7`7a$3334B@D@rst*uxxxxzzz~$~&~,0>@lPΉ ֐ؐڐؠz|02B" pR;=CKL L"L4L6L8LƳjB* UmHnHphu 5CJ aJ 5>*CJ aJ mH sH >*5\mHsH>*CJ 5>*CJ\ 6>*CJ6CJ B*ph 5B*phCJ\ 5CJ\CJ aJmH sH >ؐڐz|~pP02B"$`a$$a$ & F hd^h`d & Fd$da$hd`hd`"p*`1.8NBCCEIKKKKLLL6LNLPLRLTLVLXLZL$`a$$a$$a$d$`a$8LPL~LNNbNNNN"O 634a $$Ifa$$`a$$a$ʤؤڤ "8LNbxzĥT<XXh\J$$IfT0> 634a $$Ifa$N`bvxz¥ĥإڥܥ0ιHHj\^ *,fhj ,.4dƹّٰB*mH phsH mH sH 0J6B*mHphsH 6mHsH j6UB*mHphsH0J>*B*mHphsH0J6>*B*mHphsH jUmHsH \mHsHjUmHnHu6\\CJaJ B*ph4ĥڥܥHhFHlH $ & F+<]<a$ $<h]<`ha$$h`ha$$a$J$$IfT0> 634a $$Ifa$DFH"$*tFHJ "<jlpr<>Bz|dfh .04 NPtvx \mH sH B*mH phsH mH sH 0J6B*mH phsH  j6U 6mH sH Rfnx0468\^$a$$a$ $<]<^a$ $<8]<^8a$ $ & F,<]<a$$<h]<^`ha$ $ & F+<]<a$xhlnpFHJLNvx|&(PRV>@FHtvzrtxz<>@ƿ0JB*CJmH phsH  jCJU CJmH sH 5CJaJmH sH 5CJmH sH B*mH phsH 0J6B*mH phsH  j6U 6mH sH mH sH CZ\.0248\^j| 7wioNGMaboG!Z![!p!&&+&,&3&&*****n+00,0-070 5mH sH  5mH sH 5CJaJ56>*CJ aJ B*ph0J6B*ph6mH sH 0J6B*mH phsH  j6U 6mH sH G^* b      8To*?i$`a$$a$$ & F-a$iwgi !>NGp A!q!!!!$ & F-a$$`a$$a$!!!"4"A%&4&J&e&&&&&&&)*** +#+2+G+_+n+/0$ & F-a$$`a$$a$080L0f00000045)5>5W5r55555=89/:P:h:::::$`a$$a$$ & F-a$7004 555(5595:G:H:O::C?I?Z?[?p??CCCCCDEEEEGGGGXJ^JeJ{JKLLL NNN5NOOOOQQQRSSSSUUUUQXWXcXXZZZZC\ҽҽҽҽҽҽҽҽҽҽҽҽB*mH phsH 6B*\mH phsH B*\mH phsH 6>*OJQJ^JmH sH ji06>*OJQJU^J5mH sH F::::>C?q???????@BCCCEGXJK NOQ$dd[$\$`a$$a$$ & F-a$$`a$$a$QSUQXZC\Y\]```abf%flo*B*\mH phsH B*mH phsH "56>*B*CJ aJ mH phsH %56>*B*CJ \aJ mH phsH #j556>*B*CJ UaJ ph4ScYc}cccccccccddd d!dDdXd_dgdddddddddde0e7eDehe}eeeeeeeeef ff%f2f5f8f`gcg4h7hi"ill!l*lmmmnnnooº B*ph6B*\]ph5B*\ph56>*CJ aJ 6B*ph6B*\ph B*ph6B*mH phsH B*mH phsH 6B*\mH phsH Cooop!p*B*CJaJph5>*B*CJaJmH phsH mH sH CJaJ6101ŐݐVD|||g$ & Fdd$IfK$[$\$a$$ & Fdd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & Fdd$IfK$[$\$a$ RSTUk3456[ɒʒ˒Z 9Lߕz{|ΖϖЖjσB*Uphjc}B*UphjyvB*UphCJaJjoB*UphjAiB*UphjbB*UphB*mH phsH j\B*Uph B*phjB*UphCJaJmH sH :Vk7[|hhh$ & Fdd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & Fdd$IfK$[$\$a$$ & Fdd$If[$\$a$ ɒʒ>Zl|||g$ & Fdd$IfK$[$\$a$$ & Fdd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & Fdd$IfK$[$\$a$ )[ 9L|hhh$ & Fdd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & Fdd$IfK$[$\$a$$ & Fdd$If[$\$a$ L!Wz{Җ|||g$ & F dd$IfK$[$\$a$$ & F dd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & Fdd$IfK$[$\$a$ ЖіҖghiڗ&YZ[mnostuvx9:ߴߪ|s|B*CJaJph3jB*CJUaJph3B*CJaJphjB*CJUaJph56>*CJ aJ 6CJ aJ mH sH B*CJaJmH phsH jB*UphjΑB*UphjqB*UphCJaJmH sH B*mH phsH  B*phjB*Uph*ҖCghڗ&|hhh$ & F"dd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & F!dd$IfK$[$\$a$$ & F!dd$If[$\$a$ &YZҘ >mnP|||g$ & F#dd$IfK$[$\$a$$ & F#dd$If[$\$a$ $$IfK$a$O$K$L$If0634a$ & F"dd$IfK$[$\$a$ (Lstuv~E8$$If]l634a $$Ifa$O$K$L$If0634a$ & F$dd$IfK$[$\$a$$ & F$dd$If[$\$a$vwx>\]fvu$$IfT0\U 634a $$Ifa$$a$$a$ :;<=>?MNOWXYZ[\]^    bc͕jBB*CJUaJph3CJaJjB*CJUaJph3j˼B*CJUaJph3jB*CJUaJph3B*CJaJph3B*CJaJphjB*CJUaJphjB*CJUaJph3jB*CJUaJph30cdefgrstʟ˟̟͟ΟПџ()*ܠݠޠ2345678Ͷ۱͕ͣ۱͇j2B*CJUaJph3j$B*CJUaJph3jB*CJUaJph3CJaJjgB*CJUaJph3B*CJaJph3jB*CJUaJph3B*CJaJphjB*CJUaJphj&B*CJUaJph3ϟП2 b$$IfT4FU6    34a $$Ifa$b$$IfT4FU6    34a7KLMNV[`ejot}}$a$s$$IfT\U 634a $$Ifa$<=>FGHIJKLNUVZ[_`deijnostxy}~ͣ\ 6CJ aJ CJaJj_B*CJUaJph3jPB*CJUaJph3B*CJaJph3B*CJaJphjB*CJUaJphjB*CJUaJph3jAB*CJUaJph3=ty~ãȣͣңףܣݣFfuFfosFfRq $$Ifa$£ãǣȣ̣ͣѣң֣ףۣܣݣ   "#'(,-1267;<=BCGHLMQRVW[\`aefjkloptuyz~CJaJ\b  #(-27<=CHMRW\afkFfyFfw $$Ifa$klpuz¤ǤȤФդڤߤFfFf~ $$Ifa$Ff{¤ƤǤȤϤФԤդ٤ڤޤߤ  !"&'(-.2378<=ABFGKLPQUVW[\`aefjkoptuyz~CJaJCJaJ\` "'(.38=BGLQVW\FftFfWFf: $$Ifa$\afkpuzǥ@dXjl$`a$$a$Ff $$Ifa$ǥ8@L5n  $ "$mu<:?QTEL_cd L6<  .02Ÿ5B*\mH phsH j5B*U\ph5>*B*CJ aJ mH phsH )56>*B*CJ KH$\aJ mH phsH  6mH sH  5mH sH mH sH 65@lб $5E %6G]lmux$`a$$a$-<l059:?Tdq[DELdt$$`a$$a$>^z 1\.0M $$Ifa$ $dd[$\$a$ $dd[$\$a$ $dd@&[$\$a$$`a$$a$!'()*0MN5678>KIƻƻƻƻƻƻƕƻƻxpƻ5B*\phjB*U\ph B*\phjB*U\phmH sH j;B*U\phjCB*U\phjB*U\phjB*U\phB*\mH phsH B*mH phsH 5B*\mH phsH j5B*U\phj5B*U\ph,24N I  yZ$a$<$$If[m"#634aIJKLR 23>45BCDEJNOҫݫ}jB*U\phjB*U\phjB*U\phj5B*U\phj5B*U\ph5B*\phj+B*U\ph B*\phB*\mH phsH 5B*\mH phsH jEB*U\phjB*U\ph.X:;<=F  d e f g p I J      yzj0B*U\ph5B*\phj~'B*U\phjB*U\phjB*U\phj B*U\phj B*U\ph B*\phB*\mH phsH 5B*\mH phsH jB*U\phjB*U\ph2AZ[1 3 4 C D         V!W!X!Z!!!!! """"f"g"h"i"аzupk jEU jyU j~mU jaU jXU jIU jU56>*B*CJ \aJ ph%56>*B*CJ \aJ mH phsH B*mH phsH 5B*\mH phsH j@B*U\phB*\mH phsH 5B*\phjk8B*U\phjB*U\ph B*\ph*Z3 4 C j"$$$$$$$$$$$$ $$Ifa$$a$ $dd[$\$a$dd[$\$i"j"k"""""!#"###%#~########6$7$8$:$$$$$$$$$$$$$$$6%7%q%r%%%% ',,, , ,,,9,:,;,<,I,J,K,,,ɰ˚5CJ\aJCJaJmH sH mH sH  \mH sH 66CJ\aJ<\CJaJ\5B*CJ\aJph B*ph j>U jU jU j֭U jU jU jU<$$$$$7%r%%XXRRR$If:$$If634a $$If]a$$a$Y$$Ifp0 634a%%,, , ,:,ZU$a$:$$If634a $$Ifa$`$$IfF6    34a:,;,<,J,K,,,-WTQQQ$If:$$If!!!634a $$Ifa$$a$^$$If`0 ,634a,,,-- -%-2@3A3B3C3D3T3V3u3v3w3x33333344U4V4W4\49\:]:^:_:`:s:u::::::::::);*;x;y;z;~;;L<<<<zA{A|A}Aݧ6\5CJ\aJmH sH 66CJ\aJ<\CJaJmH sH CJaJmH sH CJ\aJmH sH 5B*CJ\aJmH phsH  \mH sH mH sH CJaJ\=- -A3B3C3D3v3ZUO$If$a$:$$If!!!634a $$Ifa$`$$IfF!!6    34av3w3x33334V4W@QQQ$If:$$If##U#634a $$Ifa$$a$^$$Ifp0 634aV4W4]:^:_:`::PKB<$If $$Ifa$$a$:$$If##U#634a$  !!$If]a$`$$IfF#QU#6    34a::::::*;y;\HVVV$If:$$If  9!634a $$Ifa$$a$Y$$Ifp0 634ay;z;<<zA{A|A}ApXXSM$If$a$:$$If  9!634a $$Ifa$`$$IfF[  Bu9!6    34a}AAAAAAAAAAA9B:BBBBBHHHHHHHHHHHHHI IDIEIIIIIwKxKyKKNNO(O)O*O+O8O9O:OOOOO P P PPUUUUVVVW)W*W+W,W9W:W;W~WW5B*\mH phsH CJaJmH sH  \mH sH mH sH 66\<\CJaJ\5B*CJ\aJphL}AAAAAAA:BMDGG$If:$$If!!!634a $$Ifa$$a$^$$If0! !634a O$If]O:BBBHHHHHPKE$If$a$:$$If!!!634a $$Ifa$`$$IfF!!6    34a $IfHHHHH IEII\XVVV$If:$$If!!!634a $$Ifa$$a$Y$$Ifp0 634aIIxKyKNNN)OZUUO$If$a$:$$If!!!634a $$Ifa$`$$IfF!!6    34a)O*O+O9O:OOO PXLRRR$If:$$If##U#634a $ l$Ifa$$a$Y$$Ifp0 634a P PUUVVV*WHXSSJD$If $$Ifa$$a$:$$If##U#634a $$Ifa$`$$IfF#NU#6    34a*W+W,W:W;WWW XOHIII$If:$$If##U#634a$ lc$If]ca$$a$^$$Ifp0 634aWWW X X XXY ZZZD]E]F]G]Z]y]z]{]|]]]]]] ^ ^\^]^^^_^`^a^c^d^u^^^^^^^^^^9_:_____{`|`}``e e2eUeVeWeXeeefegeeeee;fݶ 6CJaJ6CJ\aJCJaJmH sH 5B*CJ\aJmH phsH 66\<\5B*CJ\aJph \mH sH mH sH CJaJ\E X XZZE]F]G]z]ZPKE$If$a$ $ Pa$:$$If##U#634a $$Ifa$`$$IfF#CU#6    34az]{]|]]]] ^]^ZLTTJ $If]$If<$$If(()634a $$Ifa$$a$Y$$Ifp0 634a]^^^`^a^b^c^d^^ VMD>$If$]a$$]a$<$$If(()634a $$Ifa$b$$IfmF()6    34a^^^^^^:__WlQQQ$If:$$If634a $$Ifa$$a$^$$Ifp0! !634a__|`}`ee eVeXSSJD$If $$Ifa$$a$:$$If634a $$Ifa$`$$IfFo 6    34aVeWeXefegeeenBnFpqRs]s^s_sttttt5u6u7u8u*CJ aJ 66\<\5B*\ph\ \mH sH mH sH CJaJ7n^s_stttttZTK $$Ifa$$If:$$Ife"e""634a $$Ifa$`$$IfFe""6    34attt*{+{Ղւׂ҇Ӈ  x:$$If[e" # #634a $If]$a$:$$Ife"e""634a {{ւׂ؂)*+,0?҇ӇԇՇ*+,-1< ^_`aek    љҙ%&'(,4عخ󑄑yjB*U\phjx5B*U\phj5B*U\ph5B*CJ\aJmH phsH jk B*U\phjB*U\phCJaJmH sH jB*U\phjB*U\phmH sH B*\mH phsH 5B*\mH phsH -ЙљЩѩ34EF,α $$Ifa$$a$$a$$a$Щѩҩ'()*.934EFG./0þóÜÊ|snnd_dUdnnndj67B*Uph B*phjB*Uph jU5>*CJ \aJ 5>*B*CJ \aJ ph"5>*B*CJ \aJ mH phsH 5B*\mH phsH j/B*U\phjB*U\phmH sH B*\mH phsH  j$5B*CJU\aJph5B*CJ\aJmH phsH  j5B*CJU\aJph!0ϰаѰ'()*+,-qrsɱʱ˱̱ͱαϱбpqrstuvabc³   dejrB*Uphj=iB*Uphj}`B*UphCJaJjVB*UphjKB*Uph jUjAB*UphjB*Uph B*ph?αϱuij Rol ffffo( ffffo $$Ifa$$$If\# (l634` a efghijk     STUMNOPQRSй]{2LžSx5\mH sH mH sH jB*Uphj6B*UphjJB*UphjˊB*Uph B*phCJaJ jUjB*UphjB*UphB -KL^_lmOPQS WXY[żŲŨŞŔŊżŀvjTB*UphjB;B*Uphj1"B*UphjPB*UphjB*UphjB*UphjuB*UphB*mH phsH jB*Uph B*ph B*\ph5>*CJ aJ mH sH 5>*CJaJmH sH mH sH 5\mH sH +JKL^_<:$$If^634a $$Ifa$$a$$a$ABCE$%&'*+,@ABFLMNwyz~CJaJmH sH mH sH B*\mH phsH B*CJ$\aJ$ph B*\phCJaJ5>*CJ \aJ mH sH jB*UphB*mH phsH jB*Uph B*phjB*UphjrtB*Uph70b`J$$If40R634a $$Ifa$J$$If40R634a$%&+,@A0~~:$$IfU634a $$Ifa$:$$If634a ABMNwxyz0o,J$$If40!634a $$Ifa$:$$Ifk634a o,o:$$Ifj634a $$Ifa$J$$If40!634a *,-1789:MNOSWXYjklpvwx%-./0:=>NOPLMû㰥jB*U\phj#B*U\phjB*U\ph>*OJQJ^Jj>*OJQJU^JCJaJmH sH mH sH CJaJ B*\phB*CJ$\aJ$phB*\mH phsH 8*+,0b`J$$If40634a $$Ifa$J$$If40634a,-89:MN4b`J$$If40 634a $$Ifa$J$$If40 634aNOXYjklwx!./(~0~:$$Ift634a $$Ifa$:$$If)e634a /0;<=NORZ 7    dd[$\$ $dd[$\$a$$a$$a$M$$If0R634aMNPLMNPRSTVNOPQRStjB"B*U\ph B*\phjB*U\phjB*U\phj B*U\phjB*U\phjB*U\phjB*U\phj=B*U\phj B*U\phB*\mH phsH jB*U\phjcB*U\ph*RSTVRSTVRSTV{tijYB*U\ph B*\phjssB*U\phjOkB*U\phjdB*U\phj^B*U\phjUB*U\phj;LB*U\phjCB*U\phjr<B*U\phj3B*U\phB*\mH phsH jB*U\phj*B*U\ph)TUVXXYZ\YZ[]VWXZtjB*U\phjB*U\phjAB*U\phjB*U\phjYB*U\ph B*\phjB*U\phjB*U\phj!B*U\phjB*U\phjB*U\phB*\mH phsH jB*U\ph+VWXYZr   7 U         DZ3E+.13P C]'޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺޺B*mH phsH  B*phjB*U\phjB*U\phB*\mH phsH jB*U\phjB*U\phI  D33C' 6!"dd[$\$'>"  6!N!"."0">"E"(#0#:$;$I$J$O$(%0%&&&&''() ))* *++++,,,#.-...3.//2 2 2222333334ůůůůůůj6B*Uphj6B*Uph6B*mH phsH jO6B*Uph56B*\mH phsH 5B*\mH phsH 5>*CJ \aJ mH sH B*mH phsH B*\mH phsH <""."/"0">"(#:$J$(%&&'( )*++,#.../2 22334 $dd[$\$a$$a$$a$44[6\6k6l6q677 9999"9::;;;;<<3>A>B>G>]?e?@"E&E(E?E`EGKKVVprrrrr{견ꟗ{vr56mH sH 56mH sH 6]mH sH 5>*CJ aJ mH sH 5>*CJ aJ mH sH 5\mH sH  6mH sH 56\mH sH j6B*Uph6B*mH phsH 56B*\mH phsH jH6B*UphB*mH phsH 5B*\mH phsH ,4[6l67 99:;;<3>B>]?@@+B"E&E'E(E)E*E+E,E-E$ a$$`a$$a$$a$ $dd[$\$a$-E.E/E0E1E2E3E4E5E6E7E8E9E:E;EE?E`EGKKRVXr$`a$$ & F3dd[$\$a$$a$ $ a${U|̰҆jk{AH}QX]e6N=M6ƾCJOJQJ^JaJmH sH CJOJQJ^JaJ 5B*CJOJQJ^JaJph#56B*CJOJQJ^JaJph5>*B*ph5B*mH phsH B*mH phsH 56\mH sH  5mH sH  6mH sH 5656mH sH mH sH .r҆k?Ae)] $$Ifa$ $$Ifa$ $$Ifa$$a$`$`a$$`a$ti $$IfK$a$8$$If#634a $$Ifa$<$K$L$If4"634a $$IfK$a$96| vlllaÐ  & F4$IfK$  & F4$If$If<$K$L$Ifh#$634a $$IfK$a$<$K$L$Ifh#634a wq kaaaV  & F5$IfK$  & F5$If$If<$K$L$Ifh#$634a $$IfK$a$<$K$L$Ifh#634a $$IfK$a$ 6wz%&ILCD>IOZcx  2>""++y6ļ䳧~~~~5OJQJmH sH  j!5U56>*mH sH  jU6OJQJmH sH 56OJQJmH sH OJQJmH sH 5>*mH sH  5mH sH CJOJQJ^JaJCJOJQJ^JaJmH sH mH sH +56B*CJOJQJ^JaJmH phsH 1wxyz<l%x( rhhhh  & F6$If$If $$Ifa$8$$If#634a $$Ifa$<$K$L$Ifh#634a %&IJKL !Ɛ8 $a$  & F7$If$If $$Ifa$ $$Ifa$8$$If#634a!CEP12""++v6w6??ABlDmDiOjO_PZU`V`$a$`$a$y66??mDDDDGGJJKLEMWMiOO_PPPPPPPPPQQ*Q,QQQR)R*R,RFRHRpRrRRRR S S SSS/S2SnSpSSS5TYT[T]TTT?UAUUUKVsVuVwVWWXXXXYYT`U`X`Y`[` <mH sH mH sH 56OJQJmH sH OJQJOJQJmH sH 5OJQJmH sH QV`W`X`Y`Z`[`\```ĜŜf $dd[$\$a$ $dd[$\$a$F$$If0\#634a $$Ifa$$a$[`\```bbcc!d0d8gHgjjkklmEqZq߅.ŜdfhQ譡6]mH sH  j U5>*CJ\aJmH sH 5>*CJaJmH sH 5>*CJaJmH sH  6B*ph B*ph5B*mH phsH 56B*mH phsH 6B*mH phsH B*mH phsH 5\mH sH  5mH sH 4fQS3dem` $ & F;dha$ $hdh^ha$ $ & F;a$ $ & F:a$h`h$dd[$\$`a$ $dd[$\$a$S| 3=dklm`qrZtJj~&l" R@XF84xPRF  $p{3<j5 CJUaJ 6CJaJ 5CJaJCJaJ5>*CJaJmH sH  \mH sH  \mH sH \6]NqrZJ& XxP & F9dd` & F<dd` $ & F;dha$PF j '()*+,-./01234567z $da$d`d & F9d<'(z | L(h(,,-F-V---=.c.o/011220212a2e2f2233132333=33333494;4G44444\688"9;ݶݑߋݙ 5CJaJ 6CJ\6\mH sH 6\ 5CJ\ 56CJ\CJ\CJ\mH sH 6CJ\mH sH  j\mH sH  5mH sH 5\mH sH  56\\ \mH sH B*mHphsH 5>*\aJ 6CJaJCJaJ4z | L(N(+,,,--=.o/111-2a2r2333$$ & F>dd[$\$a$$ & F= dha$$ hdh^ha$ $ dha$d`d`33334;444'5d78; >@nBCtDd`  & F@dxd` $dh`a$ $ & F?dha$$$ & F?dd[$\$a$$$ & F>dd[$\$a$$ & F> dha$$$ & F>dd[$\$a$;< >B>@6AnBBrDtDDKKPQdddd e eeeeeffg l lnoJwbw xLxNx`xbx|xxxxxx&y(yj|||0~^~j~~~~ȽB*CJaJmH phsH B*mH phsH 5B*KH$\mH phsH B*\mH phsH 5>*B*CJ aJ ph B*ph5 6mH sH mH sH  6CJaJ56CJaJCJaJ 5CJaJ:tDKPVb~dddddddc|$$IflF `'D D D 0    4 la d$Ifd` d^` dddd e eeDeneeeeeeeyy|$$IflF `'D D D 0    4 la d$Ife$fTfzffffffg*ryppg$`a$d`|$$IflF `'D D D 0    4 la d$If *rwxxxxy&y(yHypyy`` ~$$Ifl F6 r!   0    4 la $$Ifa$$a$$`a$$`a$ yyzz@zBzzzzz{B{D{N{P{f{{{{||j|||||||| $$Ifa$||}"}F}}}}0~V~X~Z~\~wrr$a$~$$IflF6 r!   0    4 la $$Ifa$ \~^~`~b~d~f~h~j~l~n~p~r~t~v~x~z~~dhdd@&[$\$`hdd@&[$\$`$ & F/dd@&[$\$a$$a$ $dd[$\$a$d   '(cdk-56Peg|ɋ"<@>swj}7 5B*Uphj*2 5B*Uph5B*KH$\ph 5B*ph 6B*ph B*ph B*\ph6B*\phB*mH phsH B*\mH phsH 6B*\mH phsH 6B*mH phsH 9>.R'S:nP{,'hdd@&[$\$`h$ & F/dd@&[$\$a$ $ & F/d[$a$ hd[$`hh`h hdd[$\$`h$ & F/dd[$\$a$.ƟǟĠѠӠ#R  Ƨȧէ'/S23<ŭƭۭݭ:?@mn ()ӳ׳ʾʶ޶ޤʾʶ޶ʾʶ޶ޛʾʾB*KH$\phj#B 5B*Uph B*\ph6B*\ph6B*\mH phsH B*\mH phsH B*mH phsH  B*ph 5B*ph5B*KH$\phj< 5B*Uph9OPQWXz{Z6BC59Oaopĺ+,ĹկޙwwB*KH$\mH phsH 5B*KH$\mH phsH  B*\ph6B*\ph B*phB*KH$\ph5B*KH$\phjvG 5B*Uph B*CJ0KH$\aJ0mH phsH B*mH phsH B*\mH phsH 6B*\mH phsH 6B*mH phsH .'0PQ %&t|} +,DRS/ {NøϸøøϪϝøøB*KH$\mH phsH 5B*KH$\mH phsH B*\mH phsH 6B*\mH phsH B*mH phsH B*KH$\ph5B*KH$\ph B*ph B*\ph6B*\ph<'Qt 6 Jhdd@&[$\$`h hd[$`h hdd[$\$`h$ & F/dd[$\$a$ $ & F/d[$a$ $ & F/a$h`h$ & F/dd@&[$\$a$NRZ[SWlm/fjrsN[]emnF[]ko|~\`hi IJ՟B*KH$\ph5B*KH$\ph5B*KH$\mH phsH jL B*Uph B*ph B*\ph6B*\phB*mH phsH B*\mH phsH 6B*\mH phsH 6B*mH phsH ;/]aij.0Tnp 8*P(:N   " T V X Z $$|%x''{B*CJOJQJ^JaJph5B*\phB*mHphsH5B*\mHphsH5\ 6mH sH CJaJmH sH mH sH  5CJaJjUmHnHujR B*Uph6B*\mH phsH B*\mH phsH  B*phB*mH phsH 0J$ ] ^`a$$a$ $dd[$\$a$ hd[$`h8:*T?@(V: & FBdd$If[$\$ & FAdd$If[$\$$If$a$   ]  $  ] a$$  ] ^a$ $ ] ^a$$ ] a$$ ] ^`a$:   " T V X Z h$thkttlb $$Ifa$ $$Ifa$8$$If=#-634aL $$Ifa$7$K$L$IfH$634Ha & FBdd$IfK$[$\$ h$$$|%%&X&&'x''(@(|((P)))2**+ $$IfK$a$$ & FCdd$If[$\$a$'(P))*++++@+B+D+F+v,,^- 18224JFFG0G$L&L(L*LnLpLrLOOsssst@tبڨܨިb ,ԫ د ¹¹B*mHphsHmHsH0JmH sH 5B*\mH phsH  6B*phB*CJOJQJ^JaJphB*mH phsH  B*phI++++@+B+D+F+,^-."0\}At```$ & FDdd$If[$\$a$ $$Ifa$ $$Ifa$8$$If=#-634aL $$Ifa$7$K$L$IfH$634Ha "0 1P1182233d44j57BC$EJFFG$L $$IfK$a$$ & FEdd$If[$\$a$ $$Ifa$$ & FDdd$If[$\$a$$L&L(L*LnLpLrLtL]ksxNood $$IfK$a$ $$Ifa$ $$Ifa$8$$If=#-634aL $$Ifa$<$K$L$IfH$634Ha sssst@tBtԖ}httti $$IfK$a$ $$Ifa$ $$Ifa$8$$If=#-634aL $$Ifa$7$K$L$IfH$634Ha بڨܨި ` u87$K$L$IfH$634Ha$IfK$ $$Ifa$8$$If=#-634aL $$Ifa$ ز2z|g7$K$L$IfH$634Ha $$IfK$a$$ & FFdd$If[$\$a$ $$Ifa$8$$If=#-634aL Բز0|@Z"L"Z"x""6#\###H$\$$$$$%%%%%% &&&&Z&\&^&z&|&&&j X UmH sH  0JmH sH joW UmH sH jUmH sH mH sH 656>*CJaJCJaJ5>*CJaJB*mHphsHmHsH5 5B*ph5B*\ph B*ph;@Z6 $$IfK$a$ $$Ifa$$`a$$a$`8$$If=#-634aL $$Ifa$ """" """$"&"||||||$a$$a$8$$If=#-634aL $$Ifa$7$K$L$IfH$634Ha&"("*","."0"2"L"X"Z"##.$$$%%$''R()))))))&`#$ & FG$a$&&&& '"'H'''(v(()))))))))))))))0JmHnHu0J j0JU56>*CJaJ6 0JmH sH jUmH sH jX UmH sH mH sH ))))))$a$&`#$'01hP. A!"#$%n2\CI5MijPNG  IHDRK +tEXtCreation TimeS 30 aug. 2003 10:34:09 +0200T tIME#Mk pHYs  ~gAMA afPLTE޽sssZZZ999!!!JJJ{{{Δ眜111kkkքcccRRRBBB)))ZH$/Q1ZIDATx] W:6aIX$of(t񩷶zyz͒7o7o7ƃFV ~=_>OHH^=_;x(g5=Qhg ǡoq#l>s]#}ύKOsL7.>:oEj/v*;r-vRO< U 9&i z}s 楊K%ᩳAD\3Sefr` /}oXTʀ4F2ܷz@SCCL ټW3Cz#U?O[.TX^39v&L*sMF t޹ 9 Q"g&t'0a= 츗Fe|!١['U'7_$26:2#Q֊X(R>Iaoi8BRrݼd^sg Բ)gяy1}]]qu &h2 ˉU,&%ƾ%}-Խ|ĐD=WVYEkQ@}.3_o+%/r9`RrwEc5nHY8~ҟՏ7(pBSAcAIb:T'P߷(]ˣQw{XZ/ fJIn/vsgm.h(OK?)H6u>yc\Sg}9>/ Lm0V(aʹpÜgq#e0W]tzp9>/F-Ϳ]]?IcLA3Tsrɣ4u=wƗh@WNrz; uXHERE}`-QT2-]̤f&GI$_w卑vxZG@4{>X <[X6F>q{.SFM}םd0B:j^X+9pů?/꘼ۃ'8Xb޵Ls*uL@.ޙ{'x)ziArlo#;S)< 4 j/ocƶd!srl8V-c2pIou45L^'_Y-/V_HյG*F n˥`4AɱD\m%N KAqH X 6BWO`k3+*!Υdf@+L'֢['r!ĕJzJp6]M*iVk}֠Y5C$U4ZcB+?XgΥa&ߨF)bM+%J+vdD"(0k3!5QXiXrl$-CyN핀bXzzKq+7%#i'(K>0^adhDTcD ^'|>\ª{S*s&N 3s x/o}C*hJ,I} fe{02eQ\[t*GߡeX|1*7q'TH{ڹdףe eD\:<g<({_RWkh-7 od3p0dXPϰR*|\<0wQ BFꔹFV=Qޭ宍KMA@X:pa}{An_*$ˎ;ѲW Zuʻ x%:F:9u 01SL VXm>/~Lvne8:zbW.I(>9ݛ 'lM|J)D@0ldYnqDKJ߭-tG)kI)DV=RwWszgL$)\Z,s2=c2||+0aTÚJBY@8ĴPwu11cFqP@5jwbxn@L-PS:y+ңOaC5qnZG0}'<扦~&%uq/H`*6wC,l OE=cG|q,::q0Z0ܟB(35I@+"5^xk,%mxv +'0F“`1調0z/MX@.{3/6V"sh e,tY9DR{M'?i'0"BM@4NNӑ`ouDQ=GH17ˆup- C>zqJƁ̉V\i~LڪBwv \LT<)9w`G͝I|n h[ 1 Ҩ%jΨ.hم1IrFlxHVZxɽ.R9✖SPڐw}K]M6 o"bZ#8#!⟓D3LυaGzx cVˎc]hLj@6;C*̛z' f#-ɣőOs<wze%?L5t`1P5kr Óڔ$[R(YsZw)WEG(0{dԇebϝNeGb8f!hTD?z ?zVkSb^[Hc¯q[4Ԕr9N.ƽBq m $h@@H'hGb‘J*3Prj tbYQ:$r agCh h%xnlX:"nyA*l &х%e!IϝO(kq}8` i7]LYQnc Kq @-5aD]w+*QxOc~9þ  F[Kcdk&5nٹ͚R H2͙]A3}Tr x JX qXE'5b@]+qf CΠd' +V6 u]}Hn YT\H_ -.SnK'tҕ;PzD:TU2S2#JoJz [PޜYT^j.eŨTO)$l< *aQg]B 'a >]pT5,Q ƺ$ ?+$drZ|m;@iKrҷVi bZ xZ3^QPZlƕV!sJkri;z!GOT,>ho{IPggLuOƇ{À9ZAJXovN0ZaV7B&ަwY z zxL ,'S&K{Rz`)~Mr–N1PEvwT-}Ȣlק)HYeXL^YsL-\Ld˜p rY2aM=;WgTʤ~Z&U%-q`P_I,9N@d-[2G,(aԽ]L #z_Bd1$PbbbU$p"/@DV1B LVmExvtԥTH+Èb_Tg0; V7FAZl9N]"o&aIcjd{,z*(F.2۩rlRV0Cu˜$ <ʓIx(*n{O׶Vq{OLW%LjU}˝Q(0ei/nl:~o,=f-  FTB}/pEZ JbͱN$;4yȈG*ŧ¢[k.V OaeH(LSSx_w2:`ѬXܽ.@gc]Q|&j|o]1hJƭĥK.$9n~gإ=#?cUYZ3b *\t6Xc]@Z2cY}8%X ˭cU30/cƄLu>ȑ7r )4%뢳h,šV'JDaw?t'̂)(l( 3CݗЊiv5|QsfiMkPZFq[pJ!-w5Qh]ҭ7d:.V¦Q}_+Uª(V9\/6V)?q \K~F)rd5F퟽-חN?UZdx`ܞ_xGg 1%oS]aކ &5@YqE6C̔'^w ՙs>`ab8wd`\XV@`i 6{ Av02Pv]2pQw-91MRG:et82̅[ 3^/1Ajså[GJB2uemmj8|G%O 99>(>/Fwi:!8g P>P=VZuoڧMe_P@[XH,\& 1{f%$^x-~Sim;+] S0Cf}l &ZlEI^U>X`\-hwa<TqN>k~mk]~+sOM|SÝiӸZtJX˧D9g8@oSagUv=Z}4HӘO SߓZU$̈́r$uz*$Z~9WZDv?ncDl pjkk/'sޟ{iv <'5WIFWWAߤBQqz6. pȆNV_5Iï8+]n#'Y(k嵳m s?Ĩ'sc:T ~|9Ydzճ3q9!= lDxcdTl<1#?1. 8wW8V$#sΠlَLsw2 نh`z+lM_͓G!>2g:͆T|p|S6w CsN+ "lvڰfa"pGIxk8_htV¦ */[LqeV[鸣 ;^P#%:UrM ZkHla>2?⧷0{ssϸEc/*:(q/1x~Č&[KF0Ιl6~2{T[18Yİ_{-, qʬ#?s9 YfIIƟHIg f.'/>k5dV<yV4yw+-6PrQǖNƂ:n>;W%})!09?ot}K=%9 % rss| !2'6U0;Zi2{&nY/$nI*KO|a0i5}Ԣ^l*iBC3,s`4&Oʡ[k{9F=|W*n 3: xzUߢ%rUO z˩< yF]S)ȋ%c {rjQ2 ^"8al#~Bw@:0B8%6<늌3ft_q'Az1)]Ďs:Ә BYdyg3ݏ;$iMimt0wKC@A7$b0ηYZF#ZG%{җDZgh_å/O~6jc#[؋oQ$ŧ6Wt [ )1_<O6ߖHjiQ{v`oAP<1Kb46j[_ϐQ 5 8M-`F" <:$f3$d#¢ tWF_Ҩh3pg&6A Hm>&^B4sp~RYeWXnK[GۓNɧNsяXRbO^#֓ amOӎ.NWh:8B? 1q01ƫۍg2M'Y,b/if,fi:V.NxT #aiWKa$hj`}{OexD|*ճgm7ة\r_.t f%z5$&p7gxNx_?حhBy)۔D2J[1j0Vw%d8ir 744;9O7mVͼĜ`Ƣ.'6d_wGc=V0捀T )ֳ3Of2d߮%+/4=Gn |Lf,+y9(jkPyg3j(]7y)Hu?Ab6\[s&wfZYβjl6;\`c.w h5K^§1opo;:)u7fW#޿enZJ'ʸ˄%Voϰ!za^hƇ1Vؘ+FX,w>rzdb9WjaKؼ¼5]\疾I $l2A%T_KܷJ :#_ ]\N=dUVy' &.E$q%l.![j5oYnW,PY? n~=dQKi uMaןp ƷE?e04RzƕWD>5a! hL5RM_eW|PM: -Љ{(]?)Ͽʹ<^eѥsxzK2X^5<㓺x&]S+41>|LcVxA(mmpZJUwYX6Ҭ5\d}kB~Ӆ\$rg&.XS]. ΈWcyFj䝡bҊ7Ϻ`ZK**Je{|?.+ݰ;=SHǟJ)F uIwa@@2岍0ȧ$ޝ}F;iv֬:qK>;=~+1+$Lb)"(sJK\C.|LPešiȩ08~%` /ɨC:qjߙ\Z1y,&4N/uQo?|})]k2hwY˘ꄡke9Lr׿ VU3%Fzz|4Fƻ~z,ny_2Ps~ RP͆'8ފ1M\2"s !/]Ⱥǡg5(CbˆjP;J3e<~_EyNm#{&yoĪmƞFLdxg+RpjxFK*.#m`ǍQҙ&0P Qͬa Ez htJKĉX9(F%5n.>NR Zl72O`@+fF/{iqH_iBWS'b \a(t;?DJn'qSR Dk$dv:v {IokHjp?yD.:avl(jpəe ŵ_`ېbtZ7"7[ۿ֫55RTyߣS1:5U @[/qg!u}8Ne BG||%%^YBLTRHs 3TDE]#@wNz^YLca?fZx@[ML{י]J .-RtN\Mt$uxD31p'> S]33Qj:j4, ZT7p8p':Bx'ucx6Dh48 &ܩ/A@f(t@6fWt\Í|dYI}'VBkAlɦAHs>iw IG | Y~{:!Q:I!CQrq"sud Y]-t} 歡xKBæD}w ;@Xg" dR? a,"?%~0CIY;lg}0_ɇphtylLKX U6dGbnœ¥:4c"g nѾyFˌTӍZ +>i=/ QwC͕8ȕNodTʹN'>UcvPL~5>=1K˅,*iq#s7*gu/̀sol#'z.DK5P҅1ss|[Oݝ~H=FQ&j\/"#t]ݹΏR% `a9G'nוqgU3-5f;ۼyO_pݿ* >0x6@Hb}ٵwX8 ,4#D/jʖ' wyZoh~F_>Zvm&ofϡ4?d}\f.3[nJcnuP>api#/Ot %˚O8:?Csc+ZOS<.jۍpT A\̊ hmŕ//0:qgjut%Byz8;!slkz?,G:X.v9mHK'MZE#4z~ ~_Tuܟr)W/GuBǶe1m:̏Ko*^ܞ'+G2)[Ԯqϋ,ވMQo̸tLD^> ob֎?y9犋&̻3s47(ndxۻF6\~!d4d+8BB˹u ㎡x2@$w)bnư4U@t}^hh#E m<o+ sH$D"H$^O{=eIENDB`FB0͡M$N-dJFIFHHC    $.' ",#(7),01444'9=82<.342C  2!!22222222222222222222222222222222222222222222222222y}8!1"A2Q#aq3BRb$crC ? N*_[Ocl1 SPWmWb5J:mKt<[Wޠ/>sǸ*^Sؤ1*hLC%V<1P?_F[ijR 䬇nv}PAU(yҞsƵ ^%]HXtUㇳN+.{ ρǿ珿Aנ'A: NAc@ gE,=ݪ5R|Ҵej(P*LG:VSUl_ʺHTY(+ƕJr60𲍧pG<`  qzWKxѻ[ښ p2]'qϷArTC~MKNi n&6 l{#ߠfҖVuQ'P<:2jx$nTtQIA,uwH s#($t SS.W-'{(jcL,';Kg dF>Q--s 3Sȓǟng|b7.)!Ǣ3yXeD7WF0:}'A:7-5Ee-L SPR07MX<}@pw5I-RĒD$n+ pquJkZ}.4dd3FҬ"uW ۦ-L;)0Rr9 7EUGnXJ:CI*x{ڗ3%ʪEe$]c^r/Kf2.+UMLd>6`HZ>rH.pU.1,*f|tچt+e[M;ԪUH5!BEvU=u :`&=H<ߙ=/ n6$V@N¨¿ﵳ1Җ35ƺ^P%4he'a25\C[VSG$?+;g[=A: (ju Ov˚(Wo6qV 2HH!jqRRK]\;Dusͷién!=h $1P 8z+:{EJ]Y`rnQӍcԟ-x5ƞx$f}G d MIuDn|[D7pA9,U4ti∸,rܤp}y;iM}VLxn:_\T3 ?;[ PjJ CqB}i`8%M4^B7 > },6ӚxCISOIb;$'(gܡUTq!qz,x!i*j U\8e3}y^~$5(~RTx,p4'8r>P_iFIm',0H#T,A-vAEW*p @NB/=u);rz*"0=ܛIV^=-MW+4S*i%?eyA3-_ WIt$RZ(Siމ8p2|n8u 9ip yKw)er͇ ^7 FH)AYGRޝJaܓ*B?Fz zbZg b見8is!<FBmdvL0UC<Lp#2?p tMO,Q\!vMpB̭ ox" DOrg2w6w["CTvHj'cghGhU8C+i"}PD`Dl{r.X9 mD.A(\U+w*b ߅HiK]ū.6:ەl RC qr1 F7q5˧P\!Ib7 Ѥ&'v`uRH, ^pZSi hQo v<ᇿA_KVP[-e )I9C~`zarZt2B>|;SmЫ@>RqtE qWrzIB*"~t,[8$gs 4w[Dn6d VKPvR&==bCyҬ_]CtozYDdhģ=^N"vڊw1?܊G-zn:Zkfv5?'+]t-E߭`-(f1T8@A󌁀Kgn֪革$BV  ̲+#>aaA5od]*F%QxǓ/ՐG=w{$1m(jF}8>]ՏK ;I>K= W\[ 0&f˾}L ?Z:ȌAߠHUUrYKFYU禉!l,߇I@j+\X0PՕ mxd8 pz 5rT[ )1۩qd^`A~Wy@΋5@#)ui Pt-5\:QHČ7bse$; $j9 7eF@,8v:u:J( J`E1n5 d!?m`9^5t6(`59bP$L>W3?nmvSS-*Wc r Q$RF|F샟=YM^rnM"S gǥEPV9ۑjnOۖԫ\JX.R=` RdRa܂ #u*HsǠ{uW T˫fheHш1iҮ骡S@Tjiٚ$Y ߠ^ZnVE|aK0n\toQ4dzQݩQ8a;cՔ9u֘b,451>ZP>a:L$8 4lcm9P$`;@}<|7Ei$]Da`}˻׌`ε^Ե:޾ n ҩF'h9Žv t+mNi;z:Z!Er$}Cr8 H<گ EO)l#Nv!$# ǖz Zi05quVH#qL*?sp4*Wn1qJg>\x>H4 z %ݖQ`]r< É.Ptjh GIRς>I8wu 4SĔJrd(FK` {*3t &q&.)*mgnwmv]`2`sss.h#I>rngjx]B2.zMe|_kfKR=Ҿ%c%i#0.6G~`ZjMGkXN@٘3$@AbiCmw s8j}&Kl9a1U̵6֔i+j`(τ*CPx>)xXdRee>ATzJIAms;QT~!9FgZjjAk)WS.r6' d `@;M,dHÔ]pIdԤ7;LwJJش_4O$Rp$ p1R뫽;I---l%x"d?q=Ku ‚ :Ztd P6U\xl`9icK=};=?b䛡n.@I2>Wb5[:L*qx V٪=]lL(ݎĠ;]<{V(w;|tDlKY 9$iة@&H/Jh8` !SV'*H'NZQSTnVǎZdlךW $xVr_6 POjUZh $\*w|ެo[cPms\rIXn{+R2#3RL/B/'e Դ[]s+I'H}HH\7 0rC m1p[}=]o "YrT8,CH䁀ԩt–5>S Y_JҴ̰lAv' A ?ija}< .Y)^1+UΛPKEMjQ]5(OYRS ǩ-zӶZ-sMk>P UB(+ixe'մUD JٝD{۠kͳRSUʮ$R$dRGt(lp dS4S}cSʪ2x fCᣆ,1nⴒٷI|ՖIn2a#%Uw3˻\Ǟ@,iOƮqheUvX ADž[ӺtydjTUH_eP<t>&Rm{NTK<%E^dm/<E ΑNVC4:WnYMs%c tyHR#(OVK}#NT:: \PԵ~ZfUi8p|}8K@rnjObQ ?at 5$ dӔwnu$휊epF[#;PzHU(QfccϹHX:ψSA`4ed8' -H@Nt-vdwaK5;3:yu+BnFI#nKmH_q,A</kQ[4 -bRK5ϥZ~fI:=Ae#ٌbFy'=fOWdB1PP rs6@|]GklڒGUpJo|tv  kgd,/5 ?3e㜳)-(34as\oY)+emT\B ãn1G6 FY"FXB@ns)ϫ='A:k%N) RH2zRm SFBcNNI9$I$~~PnjNdGZde2:#Ld t5[Qh cy\;"xer><؅}xj[ .T{(pI`۠adۙXg9zwU?ŕ-ߗA`_7n ʲ+ 6R@p)gbR|U/=BGcO?U\#JM{j_1g!m2,S\$Ml?U?=BđD UQx:t'A: Nt'A: Nt?٠F$}-lkHz\`G-JFIF,,C 2!=,.$2I@LKG@FEPZsbPUmVEFdemw{N`}s~|C;!!;|SFS||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||" ǯsE&`.Xk-39T䗹$6sQƆTa+M`= s\AÁ(bAy]KCN]rİBz9/f@ b-^ l)_t+uz$ lK-]XvDkaH"MDV 3s>QQ. *}D9 juT^ĹuC?`k:U(Q)E*ƗRq>%4[p= MX6MY#USޥ2ŤՃ pQ8Q(6*c XQh-[D^=mt$`5ѹ 4 *f51[ƺ[c\ V'R\Z;Y*Cz+kZbN& 7h4T&K:+­sOXAa0֭{q9Tx7Ӵ k.e1i/並0|\-Z1$cRP  E3I(|b!x2 ~[m b _/&T1g/e0$ZSKh_cfwx@lz !5-wnKNNC|W Fׅ1EN3 ML7g6U<@K{H7c_v^0yjivƪd@p}s0\y=+;pwmANĺoÎ- {V6fR8װu@ \* 2Aاř&t: BF"?O'}RabO E1U'X Dh}ҁ H!\FkMRvé=]p?o"}QlG\![YYa̰-J\zYseVv]Ue`*/#G,WU[hAͱG+M4*`Bq@RjF*PӨV L<^9e"c9g"vSVı{jNѻrfIO 5M`F"Ȼ9 搭MLT8CNWI$e1yg!,_ :W&alq(h A Lf(?+g_oap?%p?%/!1"2AQaq 03Bb@R?N%!su}M2L]d*6q-o$!It̸^VU. eKDh.3֔>e9r CkbLx=iRIٍ>ZqPzE2](n^̲*; h!Em.`ÍpTz:O.f$D"O9ng,0/\1^>¹rG]`R\)/rVt~Bm)0C|H#a_%ѴDCiJV l{{+Zc V=蓙7DF̐ ;>P,D:)"TR%I/7&BBc=,ꊗCG|!~݈ƩK#b X}(eOCv(JQ[E1s5=lq? iG1ԕY3riq bXӆ]Ji`v~ bN eW8ClZ@mS=@OFDSc[~Lx|oV4|i28Iъ ^lHL6w~N//%MEm"]dŴ ]ERDRo=Q>tc3t7;ͭƒdHZX{QdPa(&T24hfHf4.%J!D\<E<'ؽRO>1xcW7, FEnD KVU؆זc26HB; E=J_B4'%^t7jyiRҰs7_3%_īz*öQɭ[Ff687_lM쯩Bثk&{9I5/ -(J*N:M+ɻTy8z  Ꭷiȿ&!1AQaq?!<~,7m3'di{X}%r7>w%q?$䙳?Cvs2VɎqwjsІP|g\-7ҹU\ԭS@:Z=C["r/^%; <0"kdxbg pg6;Pafb cbU:ReEmS FӨ((vƧ$MNWnO:w)znVj5!IwIPA|S"'0d8VڙE8kfWGY:ҥI"< G "e7u2[SHڷQ`HٳI~abmʅZW( MMSf+Z%PŬ帵 ` <;яNJkNze{|JF%K@@UԸ pC \fU ŎJĶؖPz_56ӁɖWwwOģ3^K{%XpBOAB8N{pSx2[C d¬+y6;Ʌ]_r`iX8)V,T#V4s^ Ao7q4l?e8_rp+ʒZ-)w0Uldp̻Z6fn27k73VJ`59Xu,/3//sAy51D)q̺E7h#m NP2q/r*_3a4.bPxQQ^0 MAOՃ˺u xo(.vuV]X #G,cP5UGg50CN.NpE*5R\>׸gyk#$/ Q(gb{5nb{ s%BQ=jPa4)7FaRlX7F/'1Z[蜻'kN^pY抶! $eM^9Ι 8Z1uM@bu6 \XL "0adSmVѻ-hc?@h`np0@E0h iy:`q #8R1"\.lb+i`(nz)yyaxe^]>"WZ4b2I"1ah|=GiE\SH+:0f1Z&qX S0;fѐbܺ<$S/GLhs̨eɚl/KBP0afU*X,PŃAF,|18z=?rGKa xv"_<̳8]u?5 E>?ih# 3;y#aGVǏg\ \o&cRLXtK/70ƉB#sJJ3 و^^g7~>S)59(6RAr؎; =N_3 ܧ Ws[?:G4sS "3.iÆ+ anS-'Ab+]0W9l}'XÏ/:(!jn殒dE6`D 4+4~󦙬[fԊ 8?a Rda !VYD~WLK_q3(8~ izOLiU/qoA|Vd;wd^JCbenyĤNa_*H> jx쉺 M l^-Rٗhu(nFX;tL<~59G:|B'G? ACM5 Gs U/-%~Y 6/D RR< WZm`JZ&\v0Qg8,jII0I8C,sFAJ_ןU@p?0 @AP?] u4z,T[&!1AQaq?%R='E:Rc$ 1#:ߨqrjǚ}]$l̈́D'/$*]⿙0!k+"W:HQw+2ɥNK\;LPႌv'g#c"wL=dpz޸-%Tx!Qc _=L/ WI'Bq!Ư* O@$ÒVI%\?fL I=bIOXz9cC*?,y[UHS '{q8f61YZ|=SiԝJVXqm(^ / gQA=m.2챫-zy0$v]Q82 B<`)39"]'Z"Kx =ܚV*]FcH>3`,A8 kʬB'NTw, o P[0j;uAeZpQ=c"@ _g]"e.)$f',u!ȦZ &g@6,艭#' ʪ{b)Xq@ h9$S$ 5k5RvÁe.CI8o5N'R  YDE9?~ʙ[\dGX\dϵġ9 6Q I LQ64Rkea6zRQf 7BO(01j=pl2=e5kHywyMQ֟Qz' ||ZɑhJ8pŋ<X4O9(=rfM&)#Jx]dz>L18(-TdNf,k$uO\ sWcBu58jJ&G9gjmT) \ Th @Ņ1h 1\E ɳD10,_֕.n+P[]7Ig|Ol#jDK1JTKӊ)ehIo`O~:ҬZPssCΥ +$dS0?U-'\i(ȅ/u(y{+S!tS &헶!ʼJ퀱0Ӻ$Jp7.҉'^q%Ϝԉ*`eDs:״+?X@aNe}vȁ K,r9W`Žq@'_ I2;8H9 M[o 2>'o)ABl :z8szw' n!ՈqiFϪ aCu{&B!`B7qd |cB-b^/:؃X eiHwJ&W%%'*;1 A!TCvFAϮP[M$+ur *#,l87|`-!LpI%aĂ$D2`bZz5OO9& !ʭrrLTO aa!a=OBDe̟pG,E $(vDo)M{ P' (6*"[,*k78@"P&m涀h_|0 = Ĵ:ؗH;P ʀzs{Mejoz.ͺxIPt!uVS~D"?ESxm<4E@ rvYg|FdЮHL`hʋ]g12♔=3yJy?d :1*Px9r{bA-qW(í5 U*9Q߾:edjL'VGO4`83qq!8 ;sX, ~DP$17 rV>q`:Z(t z.lzƲFOx>0E3`\8B`dI:bY#j| 6FŲAK7 $JsHmx.UDD)1{BKS$QO%ܲv8 Z7$Q>oP&}L TX d@rR)W%lO(WXDv_ܯ .`*:pB g$قJ_1c$DʋX=Cx{LGLex.te{S!mqz/ߵ0Uk|YQ7@AH\hPy>LC0jdq,yv!$`sNH!$C`?C/;„Mz@q``EK  zy1A*/9'Œ-퀀E] V]wZ*LBeeh#" b$B+MHo/w; h"`IYdezv%ǁj0[yKqbEiլD=H )7ȇ&,~L.y邵8{0sb`߶N"UYȫ־"Y?xxC5k! AcybMGv󛔠3ޤ$&MNA"`#GSI1FIbt,ؓv:>/PF῜S łmѬl)!B'k0L*-# 덷dH|QHH097$O#Ԉ^sd-tG~C80lMnNA$EMxmXp=Q6#q%D`sh0dH?72i:<|Zg'L>Dyyazw\LDWbcYyD5aXy6_"tx͟sl33W4/4}>S|g?s٠F c0hb\f%C4JFIFHHC    $.' ",#(7),01444'9=82<.342C  2!!22222222222222222222222222222222222222222222222222c;!1AQaq"2$3#BRSbcrs ?4w3@W=ڗ,:Hp2ps]OӾwYOu9"(ci'ga 3U:;dvV;sREJ<y( Avz'h P9꺍lI Ŏ1uۭ5jcs8Ts=y@}B}JH4hdqcFM-lgn]ű$u.O[YƀA'4w3Jߝ_w3:G3ȣw`7f=SA-SkNjI\E4  lgA_~ځ= @gzރy(PI(3 iQ/:PE~7iX^A6N'!Auin2$w3Av w3z -5Dab1{d[T~#[U$ܟDT4 @i$3 vzGa@K1Aڍ S[򠝵yfr 8lz 'yA|qclVḋ'S끏_z> w3 A]h $f,FAjo|~+kVhm;y=H4 w3J;VpA@5bI nwz}"@g%I@gz bH4;+<3qGo 5 ހw4P|cc/Z.9]"_z#ރ&]f,0%!${yse,I<϶h$e "3@y=J Jȱ0IaBwB=A&~G;DR&erZ FM <*{PLm]0h(@gzH~{Udb=$g(w/r;C4ԦwQ`hlɁNFŎܶnC-ހ/:$hܳfensu̽7wJR ~ EUFع *[ E GŎ"|҂upVF4HБPM$Ṽ"Wb( Aai[q`s|QGVnb<( sd7\.!\{g2î=>d'zhm/Gecz}|2nC;dߝ_+h$ 1Q|I=(3I\ Ľ;֒Vy#Axp|-_Qh 5ԎӪEh3A6~aٿz%I) `jף9sHHTŴ2/}փ.Hf0X'$P2T.PjI9Mu2MhI#IJ<w&Ԗ3F%i nGx_;ϧA=c0ɪLeF$ [͉4h.F^Cz K`ZH8]mA@Y$}JnAH>N;Y88 $Z &:`hġ2cTkḘOwc"{W%ݏ *1brI=h!#G3+ca92iҷ~ z r~GW!^CTPd:ޥ7kw3Hpt A$;4zI?:I@i:J=PCi0DdO \  S 8AmamutgravatR/Т,e8I‚ΫN/DrF/Т,e8I‚ΫNJFIFC   ")$+*($''-2@7-0=0''8L9=CEHIH+6OUNFT@GHEC !!E.'.EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE," }!1AQa"q2#BR$3br %&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz w!1AQaq"2B #3Rbr $4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz ?((((((((itڕǗ8Q#UmUנ~Gۖc=f|as=+Ϟ5GTpݞR4c5Kn&kֆ?_(<;sq<g҆6W,:KFy["N]JhVHcX["/A/ iїd]3B.*T8+/~Ak H/%a8GMb - Fc{krmJ TerBsy|L^D=ӵjVp2>UWxe򕛂vu4щYjVJ?9a1EtѦpˌasV;&FәD[=Gx`'eă? 5b[dC rq1b>:LɁtQ#j|qΡͷ1(RqI5k$u#Ԓ yʚ%=pOܬc`ۏ:]]:Jd];f7!aj2;,Q In- >@R 5WI ozǼMQz3ɥE,$մY4 @$Q>+gƁ+I2{{5!RS'( dK)ⲵ?s iq+n`pdxp ˮ>r:ژ0ʇ;{*ǪG:nє}{g#Ƹtu7>YY=>_;$cX<}"s=C&[oI !QE= OqI212U+ \ͺLT8Vjq4Ǻ]2+ɷ -k -w3*m[+{gG-$ pH֪I4Ɇ`HrsH8*WeE-i͜xn#$~8E2mGHu ;W%c3bm(F J)-nM͍#)3ʯAY[=sސ洙D6Cƒ6Wׯ|sZ?0;oy$~٪)Ϫb61vQH-ci8"Yd2n#)7rc7 fRÑjkhGYVc1xJສp9ON}mx|ci@9-R[ki#KuXqSNs+\!n"]7`4p[E"\ c(G$)ROwef\#c-^m)4%+xVv"N'; TTjTJ~U'P}=ZE3H~̑* AW;2[c*I3H=IUG3;?@\Drձ+lP7\MBZn Two^z?qzޚ "O*{uҌQ]@N>_W7X!ۜg׷(t&eR4YQE}U w=OEi+NNTE=rD"0dVm jImݏ9N}#LV{pB$d$s[Y.fX21^YFR|CЄdfiHq8ߍmץ8L7a协\ -Y>jj7 j̱&?Fiw)4T -u-Ė ͞yU-9eYyȊY ~q֡{{ [Aq+n,ͭ~jU`ʹsG⭵,@?SuKH12rYsn)V0܉U D##4ǪЩjy(}'8~96B# '1y#7?ZX&hޭou#G ElQ|I6> nyZxU|ЮX`Vׯ֨FExe$=OB@  M.^q| Y:E oH#'͒NrAN ]ކ ß́=hҪeoncB:{R '4,cAF?"(P1Io<{_`xionp1J뷓UKyw7 )=zZ]GbK<됗LB-`sG{? ,u l5Sv 7o2r@y\!S'.dI ՔQU$l9=H[%ݻ[fkx|m\/H{M`s]i'^ص.3FqIymmg !%:Qtj2-@8#i?HH“=*q9ъʼn$gsYF{b%(8mʹ۷>mGgcJ #n"lΣOޞ$㎣VüU#=3weaRCgԎ:M$L}S>\C4rX@pVfxXu>?YE w*-v6USQT+VznG֪W ^]͏_+[ܑmn}1\Oew%7P2B0$v#ҝHEqvw=0gUg?Ӛ˵|SMk?tH] ս*-WM ;qYeq|M;3Vjh!gfSp5QKkF'|6S~Rq횼T^8dUݷvlii30F%G@HLU!q"fG2̪X }9ƯeqČ~`6pwcUCB 6<=ʥH$Jˆ}̰͝G.F͋ןM.$t_j3@@rdgI ekrB*?1#Pxܕam9~ክge"H2KU;!^9F+ve~#48Al4jaOA. u [ʿ+b#E1A7>jXԺS oɕp C-$%,󓟻?Yi@"H\BcPrx>*Vm0Ň%RVSӎe 32}kM;Fbw2{tWеOݒc*ҼLмăcoxMۆuafҳ o&6+ nON)PFaP{Nۆ..R {P@9!/C*'x< מ*G=A `UsdټP\* :еo[䵿>98pFk box# d!X'lP:8jlU~M Oi&2$9l/DžZNöN >F 52$~8ւoC:ψϱX'8ʒf"2X52),DXA\9#Zz V]D> iCpyp(Xq?X~#d2-pe|t!'UmB+&X0$`ߝahsJ?BA 4@#j? I紸yE89'@٫^Cu(hfU )QĒ Sna [zT_aC )}(x.ki #8=m :z1MA[{W(ڣ,gӕD_1 v\zHS\8,y-L,q  52}XvL rOU*~<[v 9R$,$2dQPcǑkEγzd9c3tTj֧?ڵK;~V8#{QZI xz%7y?t$;WVdWY_i{)G!GqktOWAwG+nkShEqI!Sl_l;kh# -GpW)ܻ9bQ\dnz9Zy;s|jr͒?Ƅ6´lF7Bh)\hwOdd\c'ZJ[X-+(0.r#s?=+Kp9TXy#߷QVf%m 7 9.uz[8DpQg[)"e\@ nI$ 혮F% [i?$aX?tXǰjJUo ޴>C@ەΚ݆TLg#g_"o3#iKUճ@6_ns7{lNZ Srn 6`C>n]?t( !QԷO˿Y-8`FݑW/fGmʜ[(0Q$sQE}Q@Q@jK+KDVݳ?)?J_x:oӇE^w}Ocunm[އ5_+ͩq~G$-0GjЁIF8 r3\χWeP#bbMttx9힘x󋋳G|$yb8*񿈥"T|UxTJItG=yYYx_!, c(zWNl d<[Adׅ5R6ٕÌ^oi$h r beR6c qE@튀GDP>?ZH#< +i~:TJ^ B2>#W :c:}w,3S^rʁUT0ȶ8PX*9KVPn&*/=:S& Ӛ;gibU1t^:G Zs1yj^6qӭP׬pr33'_p :3wI(4̑\^v@ WvN; A,g=\=,b0ۊGugy#`γؿ:bMwSq%ěYSǯ b6"l>eWPI5,Xs)}eG\HŴ,a\@4IVŵ ?k.m] "]I>.ֶ3B@\ VcT'2{sXΌHU=C5&cÊ)l{W<*c]{ښ,BFY6Vi2Xz- 3('ӟʡe =ջ wHO@ơ]슚jxxHw6=ҴRXۗLgmĘe9&r/5+ 2rUr8uEH =sJHϪ){ĢeI{pqά #̪XH~}*#I#oJs*䵕ϚTX_H&XA@d%9e bʊr7'Ι?HM}4.b ycQ|ou&)=zwRW*g #'iIb9Ima7ԋM3Br*<1׿ǚM&ն#ߚw%iucW=si7R37jڝ UcV$Eۑaaڛ P<J6s^{'/\}|;z5Iv]1{KK6ml Ep@==rW_KTQ@x3bI'&HRvrԪQEvQ@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@*#eXPmxkq<'C] iuűVr2x?ptX2r=+Z3XVw=voOjH;^Yw=ܾتe 젓jm-r]! }N= `jGSuVoi J>f)KCr:n)xTyиԍI"\HDeOZdh>R `(1ѧfʟNsW>ΑeŽvXQPzq;#(LŞ0k>\LFTXG=+%8♋qV$G4%I 8f&5Rmej PNMCq%RW!Oodg%I=wzC RVŎX}I-c(QEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEARdjzH7ޕEJ|ϸIIQEUQE1Q@Q@Q@Q@Q@SDd,  c Anuu'USVu WjFuEܝ03E WWj6vPpNjSeTC"  <!-- var mymessage = "www.zodiace.ro"; if (document.layers){ document.captureEvents(Event.MOUSEDOWN); } function rtclickcheck(keyp){ if (document.layers && keyp.which != 1) { alert(mymessage); return false; } if (document.all && event.button != 1) { alert(mymessage); return false; } } document.onmousedown = rtclickcheck //--> Javascript1.2b!X󆡑NB0rnX󆡑NBPNG  IHDRfsRGB@}0PLTE{bIDATE!0Eq^uM&VUp\ &C|)"3.8̴(6 jPtsʄ&)NU- \^w& ^eyƾ_c|_^9IENDB`SDd,  c Anuu'USVu WjFuEܝ03E WWj6vPpNjSeTC"  <!-- var mymessage = "www.zodiace.ro"; if (document.layers){ document.captureEvents(Event.MOUSEDOWN); } function rtclickcheck(keyp){ if (document.layers && keyp.which != 1) { alert(mymessage); return false; } if (document.all && event.button != 1) { alert(mymessage); return false; } } document.onmousedown = rtclickcheck //--> Javascript1.2b!X󆡑NB6rnX󆡑NBPNG  IHDRfsRGB@}0PLTE{bIDATE!0Eq^uM&VUp\ &C|)"3.8̴(6 jPtsʄ&)NU- \^w& ^eyƾ_c|_^9IENDB`Ddh R  S .Acaseleb7VUB* jơS;rn VUB* jơPNG  IHDR\ PLTE___XbKGDH cmPPJCmp0712OmIDATxڭQ/K>rЋהHN[bGW"928Wsy-ĈW`m2#bҭ#a\S91 ;LҟS:fJ<# e\G-ӺYsz:cϜ6*L1bEGNm^tWT` "}~>Fϝe_S 'oPnh8Pڽp&A>F5F FݸF`6k?}vp"V)4&qLNvj> q|e@FSa4HOX QkNd-a.`F- V(Sܮ!dqBcMO8S1i5&kazyM{68! SZ*emW>zߒ$0ְ}jHA%K=8 mXW R?^K*$_[u0Z^UOR 50Go:`Beu0CH.c*͖w$'GQZ k{[({9?$k*H`B>I{SN5ƭטVWr1ozyl;@`p:x`P2f\tWC/HCshI4*umgc0NzACH+1Y$q3|.;n *#biiY$+1\5"vI^9-:ލ\ą^L2EBt"䥚!s2Vpl3)ѿ/ b}ͼe &f02qQgFiHCa^t(c'{LqLڣꤖBf\7 Si9`1M Or:F%D]hU4 ǬXXu&cR_y8 D-9.A#0j c.ǪU,09㚍 trHqtd8&)YQ1ϴz 'øFϗgb } Xv l =ֲUpwhS0A*ukX9];a1`(Fi˸U)pg*:~6~Kf\0u?e2Zc]Nݞ+aDwpՎx+M`t9cX=mc.$t&Ӱ#֤A=gVjK`h҃l2o0-3>ңQxȬⲌ=Ĝ.&(or.bFMcz1xɱcC 32sBLGPΈfg1Z\"sn!0q刦9La FuLß2LF˿+pTTyoLJQNLv3k!Qdd5KŪsiD/)ads G!Ym`{\oל:K7D!4S)!}Q~XFWf;0@a7 |_J]qʘl94Bq(Z^ՔPPJa10PR Y+l;=r)/O70\ڥ:eѪNg.⍺*1ڜa >MTqY8 \ǺL-I=ԲGJK1 \Ԭ#x^%W )л4yq NL0:h*NomB=1$ ?k/ YU3H>F_}UOޯDY3ts#bP|-/L׋HA>)>3Ri gҖnk9x' .av+].9py Cp鉻Ya=RnnTߥ9n= 2C ]Z^#?[[Մ>hGY#q$katK(V˴pX-E.`-{0%N> #P Oͅ1*zH8 ;)h.)Ő}SD ìH \*yƈys`o s?mcds` o.U+2d_7儇1">8^*Ll fQ sx<Y3t2ݎHb tv9Y6(~:pAMqja9AXGĀ[V2'΢9*1vbôR1W`0 rԞSD;,I1cp1`.?R2`g[ǂ$`?^oɆW"ɲV&cIENDB`cDdR  S .AspacerbSӇIQݿ]ց0KrnSӇIQݿ]ցPNG  IHDR(4PLTE4_tRNSS%bKGD cmPPJCmp0712Hs IDATWcZMoIENDB`RDd^  S :AberbecBerbecbA"dhy=3 ~|PrntA"dhy=3 ~PNG  IHDRPPPLTE555ZZZHHvv%%f11gg<c0u cmPPJCmp0712HsIDATXG 6%N6(dI6rNV}6H3L홝1轟<ą?=l'K7{8yBM)m3es;ӝU䷞{!{+i&=|7u4 Th\۞;'(Cu>#C@AIp4++Qh<)~K(LOb5PDĶ9⹄iA!jxwk<.V>tBI"F29j~c }θEw&4@fW+u@5~Խj}!B^k!׶M7?"nɭJYF) 7JCvoIiû n_sjmGU]~* [ lO*5&['`YŦcwswY} BޱRLdHa2g(:o-92) HbBɊM,!~ *0g֎aؼ`X3mZB]ʊۃVZsL emZ9aVZV}T 50kPfU8H&49S&X-f@$@Z@RpKGFե ȊhD6O4j 3jbX5n&bZo :CƐ}M+ *_vr9Ymn\:mf#Z3^q|^0ʶ.IENDB` DdV  S 2A  taurTaurbbeq8'Sp7,%t>Vrn6eq8'Sp7,%tPNG  IHDRPPPLTEϺxR7uHZ-WWWȶ555θoZa1dYcB!|S*SE6xcNm<û˱zxY<ҍ_0dXL|PpK%Ȭn®f=)e2|`h5nnn~~~⦌p@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGmw: )6 V-ťbzV;`۪}s/ ! L O©\5.r]x<^<\ZZduje??]}O̎YH=?ң|Dϩ ދ̨V8z,^?g"Ն@B,;}/%b>NEJ` rZD1Nົw4 r!A^Ij4i+cB77 VugX6 qS4܍+iAѨ1`&۴NFI"J5ܳítܒXj#h{1ߤQ$OWky$6 ?uzTX 7we0 :y:$廯f[_J2NQ ꪭzc%-|8JDC=` u ?i"K[+96/paty:[=cVeH@ܵ܃ryUjG6]$:R$2Vʗ8~ VWFdYFy"GQdr6y.g?OF8kJ Է&s"۝d܌ @er{!~4@:o |\ǎޙ.(B28yYV@·5z}OU}vl yK¸]qՕm+6B_ kuseUض 5WlU8bX .JD1R`y#L佪 pɼ^#czʊ5o~Jvc|-`8䖍KdTR{ڏH4l]{*ZՆb&E'`VY塶u ?ß.ȻǕUIENDB`nDd^  S :AgemeniGemeniby)' }j\rny)' }jPNG  IHDRPPPLTEdU&9Dgm[እۙ3vǭ2K(~9U=DJ:}---LrS|'"z-CMMM$|.`Ͽ^^^nnn~~~===? muV1L[ت`$C@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDATXGs@b#QI iVŶ!* ;d\}oO6y~\հqڋEV-kMMn;V.J9\35;4ﯹ !2M4hM313&Nٲ1{=|GNF ؝;lf_/nƛ*MdϹ;X=Ga<(^2燀eQj-_Z=lZíZ:[zwJS.8,]AlF%g2gYnVϲY8U} n)G om8"Flsm-d77=C:?]%fB3LWdOq:&uzo,b\攵~Uz}'Vr3ЂOc%s`M#/?B`<f~ >9Lic0u cmPPJCmp0712HsIDATXG w:DKMxX8Z[M*zNsNr.BCd^_İi,`Ȯ;YM9M0DQ"C,<1yF` 0Qwr?VU].ldɆVdxBY2u.pDOBc`Qfqqa$I Nv:̙Czu"Iqm] ˋv Ef3 gQ2 bb@iߗE  I7yX1̐:ez,\z~ Z{t[s`Eei8 >]幦:[DYm+}SJYzWK1Jr[U,L"rn-sʒt8><~" EЧOCv/6|i? -Q E! ӂvӄ1+8cC?:_Y.o:>bCc-_SWe{}/SӬur0) J1N^C˯'sr)pk+m7`sR;1mSwx],oq7|b;chRB 71XQ \_ǩyJe&;,Obo 0z Q{%N+xlpmloא  M+9ļtp6fME`n{n84zwu/o [i?5pK IENDB`UDdR   S .A leuLeu bj޻01irnj޻01PNG  IHDRPPPLTE88((ggwwwXXHHѻGxxIIΕm888VVVKKppnn,,犊wEEEEEEϿ߯Ze11Ͽ껻!!ߪ11vv@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGz8? (6&PNӦI'vd!dLrOt`|by硽3=:Xc/H 39!ϝ0 8_}iس\<3Ҋr7m xmbyj`˾"#VDE YQEFTs`}y?lY|$ċ1B0򧄨VYk`h1$ b t3k =p",:t 1G(r"Ќ(+~vOr0`R_YO,=׮Js€!iZa7!>pږ"b6ƾ,%b=\}smO&%RPaju΄".aڐA@.5wwJzy4X:b/!tX"fng-܅ޢH˖U_#RÂSl6Y6@dT@aoq̔u㢝Y#ƪƮ9&qK&{bl{R)_0|hSxf[= k[K¾!æoS6f3i7dL5h7@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsvIDATXG}w:kEJyW{qka6[$W9$Of~3!i&] ad75 \R z5d Zt;{,lU. 'iFpأVq}9Z-_zڝo<[  Ԃ]#qZA balantaBalanta b4-ysFQ}?-vrn-ysFQ}?-PNG  IHDRPPPLTE쒺3Mc4g233[uZ⎎$|EhvLLLL@';nmmmr]]^S}$ۡMzLr,\u!qEUيpϿ~~~=[`1FPvkIePo3n@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGkFFPf2D7n &UQ'fL3z.';w;XlRBgI1l@d)Y3f3$,-d5H{HK#J~j{ }E3v Q>ⵖW(SQl(\2^t;=!v +)P_մIh8Rw7>75NDTm(? aff9t(\~|k9$()ȋRb2q@"jɽ)5Q={~7 OmgD~سڿO+ SoBq@a N* mN!Y2!e@gʽgQLm|!e?G2VhsTܨjALh4 WG `ٸ/gOEKnYHeWڋE (Yv⻣+6XS2Z= )青Ejϊ)]J6u%R6€E_6)65Qx[Gȯ8 W [VgQF7NS%sO$@iIlxcS_jsLOKß_ ӱ+4v[{=ۛ=ѷ ?Vۗ| R6Vi^Љ`㛉Vsgtb`-8 w%O#5B ZqaMۀy7!BޝbݐCp՝nGv9li W+ֻ#~p|P~L-= *XtAC+u3dѣ9jDNmiuC\b y4m2۸.1 $sp]PU,q>d=V[2ٚ%`O]QVBqm+]; .B-z!Pq߲@9Ql0[q bێPb  eURM;Ǖ8UEg8tbpȡ==RIENDB`lDdf   S BA scorpionScorpion b0n/vπ}rn0n/vπPNG  IHDRPPPLTEssElE444<<22ʆۦʻ))ff6֙JJthh]]]j[[~~~,i,IX 11ϻԻЊɚEEffEEu߯MMMoooj^^i@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGkwJ "(EJll8\rړ{-ĠZmr>6 ϼH~GBoǖ^[!(cƴRިCI]R`Ʋm;H$ǵȶj0 C[Ҽ_0 8Ⱥm+ ܶ-ǫq5ڏ;w=wh+񄩝m]r~Nt;3ńI~:G[Inրn.+7]DDkA#NS(J(+ 4F Y>xxi˓~1^o}9l[]E[mKԢMmnˣ6j\F/kI+ u#jdJy%PmD®Wci"/>*`#Q|I^ؕ5}G+7zpLܫ)L> ' S}1%ƺiqjE>KѨ)rΦiJr>' Sf"ʇ5#q ,EW2(A-`F|#ep+#4!. _pq8SXeE 0!"SZ09HA9HusR &FjR(fYC1! !wX݌p⊜AhaŢ0SԒSSD)$4m`ma^3(0@ j`a-SSBBYNZ u’$O SȲ* S݇ ;=4ьIђx'w7lUEaJ=E7^P^0 cy^@(~׻ H]wν=|OHZJIENDB`Ddj  S FAsagetatorSagetator bꇨK'3[}(rnꇨK'3[}(PNG  IHDRPPPLTEHйjooSS^^^::ff**ssJJbb||llϒߎh11MMM===11---￿~~~߰nnn!!wffY!!zMM隚EE@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs1IDATXG{wHKQQGAj ==;l;jn$CCݳ}Nrn~}vUx7e`PлCGvvQuQ;mֶ8}̱ jw_o7JP]UC|5.0( -g6'˺Gnlѭ>3~hQ5v!7'y ~om z "W{Rw6߲ UߝιwK4޲f[ Wǝѐ0nu;wgBկިM&#J}FMZ~3Ϧi+Ʈ8ln"dt︣  0[q=!-v-A3> +Gᵉm PK]7:5 S}$';³}i`[ tQ<w×ffއ"/h;BvkESb&9xQO#4z:叆`Us´=%5ض[6n)j(=XoS|_7sI\K)d1j.(|4܉^rx@.+(g$ 0_Ev:8ɟ11 KCF$ $rn_df"8}Q㶐ɬ3)Ͼȃ2Gg_3eB H|4@H 0}& a҂ְBaRfȄs)A/|A1fFؔ%܏~䆖C2Sb!D Gv RX^F% 8`.ifϋtq,\5+yzeµj`q"3@r[m@Zum(U! Qw}n7ZSjIENDB`]Ddj  S FAcapricornCapricornb{V<)lӂ6 t{rns{V<)lӂ6 tPNG  IHDRPPPLTEh6MMMϱuG444L3Ϲyɶ˳Y-nBcB!YUC/֮dmmm9(ǬnqL&^][zQ)ýь~zkx' nQ4ydP`2}tj~~~vT3`N<⣉o2sdC@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGm{8iUDnNkDwyZJxqu @r9/9'U/_㿁ޣk:5&D#}w8rvDFKس(/vҁKKIdV+c0szÏ0@Y|9C4 % $0 ;^b`5>2s%@WY}s_)k."0/Dܽt @pAwcF݇+%= QmNakE /6 l`:@+p\*I#d?Q/':6xx8vEY̓lt} qh <^ZLUr|\ '& '[.|bH$ `XT,MXǫ]q\ZVclE!hef퓺y|{{HOg^~`-A"W]jӰ,)NNRxŒ=55 (WS\[@C,&umIENDB`Ddf  S BAvarsatorVarsatorb4'_ jarn'_ jaPNG  IHDRPPPLTEZqwxxWWX#m444b5Eru6QۚƛjTfZ&|CdKj(: mMsE&Sji[E~Lie "AU`g_p5gѪ}^@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGWk{<E"6/ݮ[ڙ`ϳ_rIr%sPJ2^ 1Դ.T2;ۃթȯԮFd2.CGmg\5qRڸnĴfua1/":8GHpf:mk!T6C~iB6< h.ɣMZ6K{H]_9 O]OinE }I0=Q/x8g&a/`)*U`l}'Sxe`CIߔKw ](vl)TV:Lb.?1 Ř޲m aͤ, }#\W4t Yk{$WYH"< Qr`WRCVAc1*B R= EI7B"EZ CkJMBp$9U!YД  $m) 10zV( B XҔ,ɁU^ STݱKE15?K_*q'~IENDB`2DdZ  S 6A  pestiPestibntm`rnXntmPNG  IHDRPPPLTEQGGttVVggmmԕʄ333ܨvfkk444MjMֻ--)s)mmm""ÚEEɻ>>Ќ''MMM)S)11ɪlb~bϞ^^^߯~~~EE՚i@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712HsIDATXGWٚ0@aST eRzbou!?rrv|t2^x.`N8ſgz&u|up/z0K_i5_&|@2;|Eec!Kgw'(HOjD @X(OѷXL$> t2VYTB/z)C4=2"mͰij WBd\IԳݖ@5F"P|1%OaӔdĄn2 -[LB5PHřȦM7&˜Ϸ0LD5 ,媯$4tUb$M8LHP.,w֮9cPTQJK&5ɗ Gi|+ m%q&qd)f };pf1U P?4vw$屗u"4})ݛ! |ylv<ͤq*7j#h/L PLyV! =ۆ7vP)HCO° pvĒ/DҿĀG#_.oxpaW9X')cs?82SeSXٜ䥓/p}:i^>, c`!3c|łrp zC ` oj0+32V9 i/Z2.,A0\]QM,v%7y 4ּzM8WfNyr玳ī3ɫ.:U6e5;Y Ƣ-I?8qC5+:v[C+oIENDB` DdFFN  s *A <øcaineZodiac chinezesc: zodia CaineyK _topyK ~http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_caine/index.phpbU /U,e/[H _1 bn) /U,e/[H _PNG  IHDRZZv0PLTE穇[L漢tMLPt޶|+!B3;.xyyj͔=2t$!efgհ1 #eTMJ@֜fMʞaQx`E=^G?wa{eexzouuM>@mhp齖rpBDE^`aٰ}yvqv6-VWX±*.jomʪn^Z<:c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThC{wHƹ4"EШ^xdcF'gٳlIOUWW?ք#(/fh5ҟ8Zm@ZZPu'bL1<!=:ZD~~vuWJ-[MY]@@X6j[t:,Z$]vipty{l{?ڒTIRO&o]02! ki$`ܖEqdv/JuZ:dj۷rmEKb:Nj%qG 4hB7hQRXۓ*Fdf(W) j ^-Kgk%4MZԼplyKCu_VR3@+5Vh&h$&l If)o[ޔt63~;IA UMm6#Sn! 8-ۭ)CM!t6e.(mwA5{oWimU0] ;ߦX)E&;3z#wcA'>SN֬ y.3@&0>?^D;k@!' D6*cjJnNv bh,K=Z,,-YDhB󥾕=LFӔ 0FZzZ?Ij1r&whp,nwPjmߕغ=ta{a.2Xo6GJZ8o)H}a<Иl+nvu68ֈ{ˈypmфKѮmä$’@rz8Z;ھQgG.a*bd6:Sg+rS {V(ެL.C%Nr4;nLWod&Q_ۘ%[9[MˍօW&Z [r4eRQxL-P223 *uÔ0VF64*%K.1a.(A!=|X<n9LV%3M QT >f Й?%V!>16h|zT0%]W|ʷ)pHbvJ~Ȯ0:idks2B,_gQ૪4 <||o$Au"*Kj[٭tr4$BߡicLlPÂ^wZn5M؆mf̮\D]"7+[9+enE(z%uqW@S6m$Od!usyL &`*4B-E-YCכ_uݰ\4 6eE$a*%uH<]HMQn`~pvPMKrnMy*uu>8jFrZ˟Fmyˁ+M5M!=|\B=+ZX 2‰@;<\n~{ZM͇K(Žw =snv4 ;`Uslr#7#3ƉuхjȌ9qyW^g˲t CE E7fEh>p 6o9VkY<6}*y5aSk'0z<'FUGZRY.VYr:-[Ȳ|IZ-)2.􍅙Ɂ=] /7fVoy5+cF9B+}f`ϩwA֦gylALO;Bb AzCcMSX}! :0&GhzZb |]j: + ~ ň_aو׾/Ke;TV ҅['i]͑TLY6TGΚ!M7 aorlsrM؜ŵ(e\*89;Fo迮g{Gg*\!ވ}o_o-:'tX gw%lMhHF !89D|ݵ|MOCPG z}=ωT-=_:>{=>@EwfF^5uY,kJ7tY]}d%`GYV8;Uw"EgX5j;~Ĕk8: [ђ _cBWmW{y=.g 3ګg\HO+Q^/ ) ]>jb_(>ɹuY~}֍k@/O/vcOIţ[b/H]d9¥n̗iY %42VA&^:{ޱ_Kw?%BFaqBGI{%UWۧ{E]@JI-62o[m 3/ZK_х9#z^.`u&*A_ѷeP&CA^R(J,{?w?0O?U|s& <3DIENDB`DdFFZ  s 6A@ümistretZodiac chinezesc: zodia MistretyK _topyK http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_mistret/index.phpb8 y8fV,yk' bn y8fV,yk'PNG  IHDRZZv0PLTENlB2zT9HKJJP>U@q6|z{{ˑsH;/zktc3,}d$4)zC&qŻÊHߥ⊄dimkic0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCՙvPĈCT E#}.1!}Yg{W'eծU*?x Ӻof~5[-Oh^jwЧG{ /Z\$ hef}ti!?@A;ȿEMf`Чo# WOҊ ?&_ B&iKZCR;qg4`>OЦN&'4q5A[i]aq)hqȟ"ZЪLS+h Ŗ k=j['UdM ؇uKH{JA&Iy}Zh~Z(΢8}ϞʚJC2L`VŌ'hvP?i?j95HTȲw=WLFb55k9U5= Zc۶|]n5YLQ.>3u|6uO?4=_2u:*: yj"xu5#]#sۛפT0*ksgWN<ϗ1iH[>,8K9q-A XZ lG8!!P7)`K}82d(b:7Vz,Xe(D_>#w횒Dž"RxlV(RV򢞳vCET|V6ϙKyL$)P4,H!Vήۗ غDH'd&$DQ*c}环/̩"r +ܧ)$ Vg/h+Z*䠬,YyJW3La[_I~~NVx.֨.F#| MpJTlyʹmZ-J)cyS羊&ϛ:vR\8z?z9 ;ˡ TU-&WssIa3dMGf=ں #O>Eد]̅LE)CTKd:|Ckrc@(~- $4Lh4(I皯֮fc(^n& OcFW67ƾKZEmجt@v+]bJM1cM̹FP8)˓FHED:s,N$&j**\ۇBfs vk}/OH柇;6u:d],:qLz"tI`J4^i71bKo\5^:+1IA\==]f&EfǑ SG:')(Z@{c{GwWFMx;U̵ִD⽧Vͱ8d_l1ު. %&XSC.21lCCYzXȈ,>Nzh%o- ({"\ fGܔ{RoX^Ư[gLN8ѳבh*޵V6dYRY"Wi7LJ MM+4yy.1 Y McR =xeK1,q=lw oߋE\Qi mFI&st0& :l61[67㴽RkT& 6f4`u%VCTVl~  J '+x7AlCF4/s# EAbȟɟ9K4@̆?t7.o2 WMS׸Y6IENDB`4DdFFZ  s 6A@üsobolanZodiac chinezesc: zodia SobolanyK _topyK http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_sobolan/index.phpb X'+gb bnZ X'+gPNG  IHDRZZv0PLTEq_opq沝x.D!>!ĉȺtJGGHmܫL2ƔyP9xXRU ;H=U"NB@vcZՔhf=ׯ|]NIdѠ]<759M*wwxJJLWX]E;CRJShXTABCQQS5svC ڜSVTmKMON{}|]<=>c`dY2@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThC홉rA@Ѝ(gE8[5hԮ{nխ:{5q/ƷshQh eY8?Vm :NrO~|q_Gw5a0رD#w˲Gk/bpkBnG?őZ;tiX/sF,6(Y?A4'w #G/C:1ʠGÖ}]%9 ?4s99Q1$g`ZS<8Ì4L2绁@{2wPysCtFBGv=U\Ïop 8>SB uHwSfjwӞmb#ߡS DC34W; j#w w U,kPݙ>J(2\+Ш 'oeP n똼v4zqŢU^m$ ;Ww=[C^juc}u+o ή:^/a @v;d[i=O͔U0d *\0LNEܧ(bmOc\՘A!^}ϢX~yz\,?:at!wnj4O3{Ja?ym1OQ2nFk&CC-9(U0?F xʅ@\:nS Zʏl86|}g杝cnX7boLnFBy}ݸHXm&ǁD5d0fy`}ۺ py˚j4,-KuxJoU>t[`Fj9ӘMtw1Mw(J2cjQAl2$ И4z@3[OMIJ%pW+{^$l?F13yn IS T֘& oTVF+4>Ak*{\M$[dYMK֚ɾr#">"o=~Zt0"QI)JխZz bq}#pv}|߭Z}+a2oad? $an~f+G_x ʵjdbfhOya)2JUת}{`cR,fv7Z֪ zQ'; -lľFyF6;) F>Z^y" u#e7D);`kѿY҃$*{4C. Qvu3  WA3K+4>~˚{cѢ;t|Gs޿:?R{VIENDB`CDdFFN  s *A <øbivolZodiac chinezesc: zodia BivolyK _topyK ~http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_bivol/index.phpb 2C xKF } bnu 2C xKF PNG  IHDRZZv0PLTEcPؚpnoQOPhųݡZoݗ?܏c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCiwH/))AQKEpƾiM$_>Ήwuo"]:E~g^1D8 :[./ nflf/苐w//z~+?^ *ggw:^"vv\b˯ljW"q}j?ʀ~wOw:S-}ݪBzSX3^Fh} $W_^H080"D5yu[;aЏc.^jw/+szv_FMA1{*4-GcYN>lu{!MrVE=ݱeY[y>}̟9:X=}|7zf_@c8I;,Шg7p^4 ~go`pC8C'njbUx]Nf8F(zrkwS,i):Pg:ۏU3Ut PCavr@vGSB.D&iZ`Vj,0}&C홠`bd'N1RHSm\Yi#8;#ܫ,?beN[<9$\QC2j8 ~K{Lnv6"^H5-bDu:(f]rZE$Mp$=qI+tƹ1DFK'FJwyXY6zם|LɯTZV%F2.P(- w͚bvi`A 2G'eL̕ Aien\ځg|X8t"?21+4Z 21n7AǮp8CکƒwGG_ dëk wC%PNv5XOW;4jb*x'*ׁ7SA(xަ yF-2Gfφ8M>7Ƅ˔$AZv:֖'0z.-Ь>aQϷ"fj1PAXE-Xk uǩUM4 \+~{)FoKrwEZceV1,[vbMLTaB>dIAa:Ch*S)W겝tl^4 )/d#ihVX3u9_et|ُݞb6{TpPR%u*U z^fT.ʴd;w  )eT fwx&TMmZ~lw\ >x{yVW]֓sDMGE}~|<{PH}n.//DiPӴ43d톀!E 3n I.fM^kL i 1Ig ]eόhWaZڢnTȰ$"[[hX`)}ST/o;^b9a.{m!Sn5Y5(FO?@bGg p h\Fg@= s%)Cqفd3Bl`'hhĒbF Yl{)hԏǵCS,{lgq Km#W)}F5L#Wtm7_#d%[UEƞ] ҋwQVmקDA-G]ˢ8li{U5vնZyIcz jtg:UydM"dB@kGZS[uVROI|\7Zdu=FTo,v^}a=>h% KCKh,@TnkVOBwmQ'2Qba9?FԑCx+\-ø|z!am{\vDencvj/dEC6@*&oTM^ɠ* KMuwL`7c4a,ƒ<ȇ4?-Ĺa 1N ص2f#}nqWl'ǎ9e(A7ϧLsvO_=1BP˰8u/{?g>r?K!t-6IENDB`DdFFN  s *A <øcocosZodiac chinezesc: zodia CocosyK _topyK ~http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_cocos/index.phpbB dxAV$9~|R bn dxAV$9~|RPNG  IHDRZZv0PLTEqqtNLNm)+`_T{_P2ό;|ߩk9*:rwStξ\!e5eUOyeT2+5؎IϞxM?Ͳ08p7OBIFGEytw۾87^BDK:8=F"/̎F@TUXH>Akgl:.|z>?@ٟx{|kh@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCYvQ&IId'S_dsze=_ҿ|?A$,MC&=b͒8Dq_ KѾf1A/w܂H^n%ݡ ?6@x8ˍRB/,%inco2^b+%4 ;fY.o+6\~lBlጏp:M4bѼ%r'͔URn?&K*8e( N8GXdEpvNJtBo/ޗ%)2p"7vGhrX.YrJoOGnLLө>NLx\W&BKJi\LFG)F9 ^N @ c[9;.VP;Q2!^Gk hk=к,mਸ਼%|bb1_ߧ4]Jb==dXlpm˙r;pĔ,<,)3K,c&友D< H6wL2Gh'EyB|S"9o: .HS}cM*hIBN\ĕv jxoӒW^4]d9,UʯpN|<==j=.]W[Lx1a^DTrpT$t?q*SlP܄& h$lF` r*=/2dE ȬYz!| "fcXO;R7bfEa>oФnMC Rc\8K"Gy^7P_ &dkQ@|4m (o:m/#\>d{$մoq}y]G 7: $Jmߊ ȺDZmN+k[J;PnJ&!0P&qG(-jRMULg5,r[a^)Z:f%~eGOj#,jsUojYlF9 m*)5D̖iá6T ߼}Re"V8FtK~GvLٞjtMF=3\0X#8TQpMs][+X-Pq(~-uD^'͸Bαm0zu B+gΨ6B 9EtE/Qd;/7zxnL8]@f2"g=iC7{va{zQb󺎗yNuInAfLd#Oo @ ;!Sât9H> p `vӸζ|5 tc'RđWxPy_fbۅ!˃цCȮIjW57>DܛbAE> B!Ž4^U\xPT%yZ0+`0 GZ4tXEPēDkעI89>0 c;,htWn)nl ;-B27Xub*(,K$`B"[o{ȏ@qsG7РA҅(NK9IkktOHHAO6YD.Xdp  Z$)8F~շmxvyш=Km-q "FwLsW5A]ߢMVO0@B=waD ZQxnѴ}}ޘ4Z/C*i,d "}>k$K?ywuIxCR`t[ߦPmBm`S@̦ڀnvq_+hta!Q%dFTa>1O% oJ A1Ջp:H49ӆfJ)|+839CБp5k>i6T^O} >nA F OzR#{D 8640!kYAz_ў_Rp\XQjpeܼmыt9uY j!5;a2^ԉˣj oz]m7.\.CHM+(q:trMo`=. ""1`~7QE|c;")';?גGa1KSX c9S m5Yt88w蔘ߺ p:==*h|ap.lC8tNf;:$v_2{v;q<(Ł qq &.0#XS ֤؋v֎N:qV nCtzJ`\&o#(]dQr+N&422~i87̖ѻ؎\9L~=0]}6]RAJR|[moAn?ox_?-lajIENDB`ADd   S hA6chinezescZodiac chinezesc eAstrologba|4Ms<=|bn5|4Ms<PNG  IHDRsBITw0PLTE̙f3̙f3f3ff333f3澘bKGDH cmPPJCmp0712Om{IDATx[oG!)QZ_)v :VC9$/H& 0݇dr­QPr{e!%v%G ; ^קChC#}g텰c\ sQ(/jlh5{JmBC|>FxNCigyG=dl(=$@M_У=r}Ĕ'P+5 ='ekQ|.Eyktp5gC76/Wϧ?N#P*_i*,4-*Ͽ^9lMG%w]=$` G$u 9hgBW)]:&w,@})nVǥ\L' 7\WA hxkŸct_{,|iM%3!jkQ*Cʸ - !y@"AXb.wด0b 1>4آ#NgH뜒xiZxOcJ Y sO&;`>=وORxPT}1 ^0S D14 msh2<:qO5TJ;C?YآωqF4WnMD];r? `IӐ> ^TGDz !B6[pǧwe'&&g &͗}r>J v,kݞMx´\{<)ӫ ˨I# - Ԭn0,U$E},4LZCWw6^LFv-<ȅ0CR,~Cϡ1ǵG^BEqoj|zN;EHl5Ml膚 2%(o䶫!t6|!ұ?^c QCz-(pSAWVJgW#C+xa_*`}?A'1W .N2p)T{ \ܮA>,AW2LQuCBH|U& 9 _\GT8fArvDUnp>-w YTUyNDwg!ΐH|'= 6{nȪHYg:Cԯh8Ci4{3,0{! pk9c:m[B'"bΞ`cFKogbfat!)O?laqaӾ/sHfm: N=(;%30fѦ˱_}T]u۠g$],ue_:Pf jzW(8ݟqy@mlu~X #@{!4[8b"ݠ>w+nepѰγdd$MCWEǚ[3,3ԩ/q=dCHs Sy3|ˏ |;Yh[.5B m$Ȭdnad>(pC8T9'>y=l֬e4n(V!R0$sLRЎYujt{Z"Q7k,cަ . .x И(f{hїh*U;&Қ]M*Xy6 n 1xz(h}K54/V@O"DʮyV.R"^3LX*4+KF5#S{-[[tʲ#^2ȭ(Eشk` qNR;ő?('rrnr0*nWz Qs?P$Zc@ErãjE{ [ȩ v'P5 I3]DY5fi jYﰻw?abwr ؀֔IagNul&ENǡ\=HLsW=S Q*+pq&x Ld|tl v.> 5+FZ> }瀫Jr5!OQipqHQf*J6ixՐ&J-4^ҠU4 )RˡvXM&U}MMyKФ;&1%sZLplr$դ'vi( uA7\uǧuZ3o;;* @q[ 3o,j2f ˌ2.4]w2 tip׌v1-gdx8S*Ϡ;5qtW1\r(׹Ġިd>nW wPg(L,Q}"Кji8RJ0їƕ;Igg$8x&u$S쫻@'ce8.]h6@sBs|C.rYVEU.Rѡ a$*eN8R rv5 /sSV{ Bn9PwxT*($2#AzZ._l4ce@m/uj+{kwha.pSAdX9V'hH|H N'C)Ƒ F*MRi:J c',k:e*ӏH1}L݂B.GKBh:GjW]0*HgUHQ~#$߲4\oihh~2X`J̛뜖0IVaߌbSAh)MS{Xb)rGHi3"Ckvig0}1e  _.HjʛVե[<}!h|SU6ֱ>כ9K?ыC?I(:*$ebȡ+ًdo5٧Xm[@kuͭf{joNlEY]>1ϧL4jHF]}`qVCw442b%;K^OCC9|4 n3MCL[<]lTzXF=56ڨZ) M_-[ԑS$p'~rCfI=e|%mg+%7u33Nz z#UU';SvjGP1lLt\ tUMFtzNSփ0>\hjdA?}sѓ>{4!ouUSFXУ=z< 6:N݇*0Q-eǗϝ#AQt)C$@IqLlGvJ 7j5C|ʱjvf1^ z@2uưݨm5g +F'| , 6[?̬s6|:മ$ B(0Q.îM}  QFa8MpV1u#|bhQA>H=; !Yӫv.]U-US}؛W;YC>3+Wz_ubK*褬]ߊэblm=jtgSooW)\ol(@kN 0Tm?&rK^Sк& Q!.XnRKqZe5`[U,:®f#uczqm(E=13(몚Oz)BQGŽXF:\2 ;?YRn _pwI& ย5Uո4BשBS0z?.-(1k7a&ZC$.JWϙԟ܄@P}nm-SV\ɯ#YB"OIWgvoEK|yޱݷө*uփP9Y@fƔJ{WbFE>˛-5:8:džXiA}_ ,d<'_̙':q:k\ƚ˸*) 9i9,O 9)[Tq;Y|TaG\0nb hh¢2p7֛Y~>E(5\2X;DB*_2B{a 'e[7lM^2xOaJ,S%H)paސȤ?dǧhAh\ , CL 5С]W-Vvo$@n]ah̝Xm̲l!aҷzoonȁxr,kR5Xwe6$*{:r ľ؝Թ[$UNCA_c׹0Qk~j'@1,Rzg"f޸Z}a?ju{m{6(4v]Lб bA]⼹ q 4:q3˒s%wag+R^EFHt\:ֿv%*zv~i2fǻ[j9fcR&{afٸܛt<˶jtnދm닪vp|ķ|CL5}T9f,7ent?{넃wH!t*ApScܟ30aKɍܠ3 ?d=aZ6DL\ecvy4o} 1e$ -3qpv#}^* 挢*nu z;J;pOR)$1 oAm 4҅??h nЙI薕v@ 5lPk6ϲP Ew =QTѽ'\f}7lv/ƒˁ*>V ;;Ra 0W W:߱߹& H0rT<@;8xzE^d= O6dTy@_W3{\-٘i0?#- o]|}]6F0qFcm3,(N AM/Z S{iYxdܡ#C50B=Iqp 7 6ك $O.gw)nfs? Zj#n'R.YBYb:Kֹ퓐iHY;`dZ#%N!@n5ho̿ɛa3Yy]s1k&,Oۂ|?2IX\,B؁U;Ƹ{6%=mP`Nvc4J4{+LK;_4d&Ęw`jdt۳:IOji.ildzhKBmtGK 50d /!Q?{2#I`NΥ-D^/mjK#.&$j eW-H3UiԊ&߭Pj1 B5_,p..FM/6q0u=/ڳ!qh9촶!m>ERbbƱs>4r _W^pO=vtc^2fOa {WʕC*p+>j'}$ *Fdݻ}Ø (_pR"0]Ao%ZGlиVy/ җ<@q("hn 2+ y/6&ž^hLLS{oj#xdF(iӟJ7CҒ"JOAk^|S{%UR_fòN<+>8K@_֊ytijV],8~WUAqNMݳ 1}OZI'b#.c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCYk{%\(T.X8R8{3g?Mtu֔+o<\*ѬQh)"=7꘾^ I^wwDwu$t6Qk? +)z2y`|aO}w*YkF?Tu S iUGƐO3~Wn^ Mi!\U( x3|frOƆ~RY= Ǎvme@Ϥ{`mr]L${^\#S+WSVWY3:=VAnq_=3֑5+LKrc`i㛟q {hCGb9Z+M)ʜsn+9LM Ǣ8u8D좑S7Y.={ud_mlEkJ m*V`M_T8Z3#bT4%. l;pWq]ˇeFPzb uZ1s $Ccm:IݱyϋE='f]q<4U]EϬ,p*UQennD3˪4uvYXZM#65n#MiSsŗ&-R"i(4yjF A6q\+TQjÜj1m|x\?@#!ߗKg/͍Ԫx`eyTQeu 9VAT82K A*a94:Ef܈(H C( WG:45BkJcoJ9N000id&@DI1 ؋ϣ0 sdJl9AgNrD1yւE.h EQpp!E-I"5Qz q|h6. 6mT6m1&elUy ->;#kh' PrB=!xU[ioJv9.O90]XmƄAmDT\"N[|:Q C@XQoΗq\OiCQ[k" IXQ?&@{'V:$K$0A6?.ǦgORG]^׶p 3D'I#4FMcW(aߞj!P\G;=FjϚQYRۓr#QA- ;d8<+=T=Ji\9E箦 =pz5~TqJ2A11–Gr{ ug%]/], } *>3~5wPe|Z&4t]̌ qv%Vaѕijn5Gh(ruF |TT'I5G`kj譀IT?B߰>[nTgDk+Tu1 E_`(H%7tZG]Uj# S1Ek@Z%SBwҝ؅NELġϣ/  >47A8hꉴqI^b?ȵHMka*#OfB}':Nqd}cOB2pWpI\/7}xD*&ݔL-uc8kH-lA[@ˋĚ$VΦ61= 5VhW{- -jݑ`-oԥ)Ӧi4,-h 룏/"M_!ŲGjf ]ɹd}"=z}no[mWJ|P 1dED| C ^8S2w6HD;U])-dTy-7}5ӷ[( ųqKt+FB' :>ϜmUŗSn7j.Z0,4#N[<޻HwENoyk1Ol7D8*Sp+XkE܎K_>*f`*u1 ͬvIjxc=򙻳 &thwb ${ ONp;/mdqKz##c1Jj Ы6RSI'EbWJU1I|^~q|};Ǹ vXψY9ݧ!~'.sSxH*5iczz +vqτbzv&|\!;:n OJN$q^?eCB#=%`-`q^DZ$j{?*\]=4u ;~1ZPq%K|y-a"g'WIENDB`DdFFZ  s 6A@ümaimutaZodiac chinezesc: zodia MaimutayK _topyK http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_maimuta/index.phpbR VTW B z. s#bn& VTW B zPNG  IHDRZZv0PLTEopmnp̷rǐtÌo`mffgSQVopxwyڨvZ~xu̟rc^bVYo|uwg]e{ka}|YX\ޒkkln|ltvhr|`ab[^\j>jจfnqqsnZD>؄rydr=Lii@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCk{C(P< ~&jOak]W;'3I;cc m/q(qI_oAĶ}n$q˿b>JLa)qf3et?-bq$>DotZ iɲ[[ْ%Y'Wȁ:d|;cl^3}mxf0d(c]B% :/}6븊56tTvO W/Ь ɔ-QF$nH &kSb)Ha 1#x7.ܓFt](&p[A$K$''4sg,Ci\ uZcZK}h̓_<>t95su_{*pۻOq@Z=V$.Dcd0`Pn.2Yt$捻j݅܏[q<J^C<}xĖi_)[re L s4 #i/eܯAF}0?s9~>ϬЍBIRҪ~p1zuxPՋ.~ǣ OMc]^jj%_c8s^p;*NY@GX]nFHSY>AhZ[[F:v=KwZcE͝Hbfg, 6GE롏HOȑx^r댧Nt,M{Fb*kL2& D# qq]MsA(*+"$'b)\Ly@/ʪ*J ,yvG>K@֓hk-<˴mo6eJ]30d!eu5)ȒpnV7`/ C nQCF,\0erSZ9nni8 ` tb8CDk_I'RvdD~03oo'NKKͫFf.Uw- c h HS.ygGїd0kD5>@F8D  ⁧6#3ayS*6L f, qbYPey`3u~ZΜxK?BsdyEagڹh5|/vn50lCn#4ZsT(eV5<áVgćk1zRCNzjg_Nzt!g;DT[-a}P=1sr?)2Bb7~kڼANnlw߼y Bg vHA<ϳaXs:zhwwwV V}P]f/uco\N۰}pH&`#TlM9ѱ^ڇfcWHZT}c ԛ Cv0!Iݚ^ƪ  UNcⳡ1Ws!uνvZ&4ƛNXzm7*q}\t Ԏ~ҡJmG8BmXƌf[F$aSP#RAd=ODrfa5 -G/* L!E!!j^2T [m9-V7gy_y٘E \| łQ E ɲu)s𵰫<}PQ𨶚 F5)Z^^P(vs%jnI_jι%هiD!:gBpA.J o6W"BOКt K-WDhh3 B-tVΔL;M1 ܟ|4^MQ~,=Ḻiǃe!Z>km9RӒ=ׁ {'2NZ<֨j4*f3ї m8b#qթ;\$Ytz<6q 5 腲i=nlݣ,۰kش:'-T~Gv}t͆c A>ok(N, U9 4jZl8s=/D5רTT>ԅ;5~BQ@ MaoeI Qe8<4c5a} Q%(G'wsWuv .2mO;Aߘohߪ3%O}L<*NgW8)//ESk@yJ'T)TLL)Di(/=2=.<8b%wʯMzXXSg> ~3?~|E_)XyAdIENDB`DdFFT  s 0A>úiepureZodiac chinezesc: zodia IepureyK _topyK http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_iepure/index.phpb_ H؟MHFD;?@7^@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCk{"." BZPEVu3`vzsv[`dΙDvȇ_?0DqLn}[>.v-W%_~}`t =7mD1z{L7%p`b,ar)~sǽRI ("7.kP驷 5C '!v?BMT`)ћ1]zb56/'ѯKw hL5Pvf ;aMIn q^_7ֲ{fl$[U n:5 Uh 4o|9xsx]/{3@vF CE'g`Yev˓s1Κ!@.s'vuS5NP.Hϋ /0NȂETn01=Nu`:WN.:fkʯO8\!I<(5oӭI[֯TT5>>V%!cGI^<UjdxfdtqV!ҭFȗ0U˨LV54kynYf髢F2an U?KԵFgBD<*-WIZ Hޑ\s5GujnԜZg[5Yb?@#(㹜ǚ3}bl'jT8Wϊ1MSz1?cA$/B9]ߗ!) Ig½N3 IB&0_BC|#NEmgǠ/VoLnGz:&% Q`ճvD뚖Ma/=ѰJ9G^EJzĎhW&ɜb9LUypP9KAy}hQd}hT5QU ]D{> ! D$0ev(nj}7ϡ7}}?}j<jĠ w0"R(Fwnvv4Ã>+eJTK"A1n-F1sY_g:G0dFm#j%(mhK(&Mwp!ed{̚k_y`!b8zaX]DJuG]K-[QmЦ.v8t.FȕOQ_P]"NN 6Q稶}se]j3Lԡﲔl J!u a&ݮQ(*p,Rt9+f+ Yk:uL 1XJIi#aBW\FT@cS{~T<"YBH_! Z1xfɇTs#bNZE?Dijxk,&gʆE8?@ -5W*5S7fҮGo,E<K? `f_k7)pL{L}y;c/LW0]:h_μWO;RT ; 5H Gv4 3z#Q~ }H̻ ܀*k+Vϴ]'t=F}=]YwrĿZQJFK r4 h*%SDJFt,QcJ~|ZI @- BawgGi7<\{PSBYUɏmCOSSc62ǰ4ɨłd$WRi+gVMdq2uu=1Cַz=! 7oƄ/ƍdeTK#,Ϛg}ML~,;G|NFY. -VjZa^\iѐ~F '7wwrY5vm1@@n-:`=eY)|b3wޏVDpUi߅.ʵ]istƂ6zXsl>qy}v[uU%w["~$1l6=AmF08^PC-9ba'|Sk6O=E؎y^䱪.M/WG[Kz3%l6b&mRSQ wP|WG|<6sJ^l8'祻Zõ+put 1& )hq6Te}׾3'&#*|m"-MY?rA>5>gfLMnLb /55_sJ`/&I“rr"ِ`tPҺ!.Tp-6$on{?1Re(QIENDB`DdFFN  s *A <øcapraZodiac chinezesc: zodia CaprayK _topyK ~http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_capra/index.phpbf )CfEMB Abn: )CfEMPNG  IHDRZZv0PLTEرoQPQompڥ5xЋʒۭD洧{gߵS-ӢڼnŻvhTן*ZLc0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCYi[к;L Bb1Ԛz3*|;"+7\_[ 'mDQZU#v]]Gژt M<ͷ?^^^~dF@;֑RGckKlգ6[\\Bך1pA;[<;:? a(@Lp-:t9MonyyAL`ak<c,ڟn3-9yپe 1nndNɴ˒|Ѕ/ؾ~1:d`ff;dawu;]JY@ i&oTN&]iZ12K7^~7HEƘR!2HWX:Ny%t]G F9;=s}6u$3ڇMTmZH $ƦNM3]xzbQ=Ir!=ءz:NY @3伹۾izB,{{{}ZQKW| %ϪLbs9.kſ514f Hd>$߀c߼O,&؏lghJl7Q4wVw|rrpx"g.ro  ڨDh:'r麟ۥSU{#M z|Tsur_(ZòtE1ϗ\<.7a RZ+?kFwqeY9N%p*j鼉P-όdkM4^wn1WK.[f{ 8̌""Uh#`if3zzuMUYCυ fˢ!z':Z-@HPY>KM~X<Œ%ݯ{sW,m7w[Yv5ZEc)=[S9'feAvJ+W^,OsYbܑsn#duьqJCwkmx&-бg۽>"mfPgޡ춌)5q0/"s.X)VYzjC u1g~Ӯ e^W= J=0.!2KwԈ1Z83T>kXϛU9B91驾G%1k'E.L' 5WKy@ӐZ ^ d.'6žaUWh-w-XH <Ȇ;ߜ (JK?'B: &P,>dW s@&n|0#, MuQM{iB%T*NI',S ڐ9]('A`+]NVUʏHƉ”W_3UϢJ , ;CtMtIЍ{ `66ϖe}DUGR>A[MW6Yd6 vXea}4 ւF1c@Hjj`J<\;&|` 0/rV#ݕanjܫ]>BdPDL*'#5GRVwqtG8#@Hhk $pvYhq;!\M{LZw\r}r vn;(OCְ,,@CV̻F, %;'q:ISv\:q8 :!tC3S,m߫ԛ sd=d?6 *ᶾ}|;reIe)b֩*ZOͼ}Vt lHʪqȬ1kk,D;@l뀣A9@ÕoZ_zu to @i TayϜ_ ?Xd޵Cc$rF@/SG+D1p.)y*N&A'tb=Hc&AzXW  Y^Eɩ˦ʶ!Gi7gg]/8PWd :W"͖b 2u`w~5І2Sr4>cZ[.FvjqFqLwLWC4qDSF_=}ޫAlMY ' SkuZSf|tDE_N9eJ/kowivp{rܪ> gȸp!vKǒ>xռ_hNv'N"lOºgQ46Rz/f7dReh?IENDB`*DdFFB  s A8ôcalZodiac chinezesc: zodia CalyK _topyK zhttp://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_cal/index.phpb $xm -" p Pbnh $xm -" PNG  IHDRZZv0PLTEnnpoSOTaׇsƇx`үѬŸn0pŕxLߨvh]gYSԋ|3+3ZX^|QGFfcj輲𼟿ݩG9=ƹܸ88:CCFԟɥabbzy|??A 2@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs IDAThCXvQf!#[3u9Hzwu??C>}-!, Û,I":M.÷}9E1~fuUڎW_<%ѵ}MV&XScVx۶k⿴_ʼn.F =z =GL3U<~?ҴN7B<ݷ"JTp9z['g5US߬gD)$^ /ɭ\vh;_k3 bO'P70:4]tQ "lę;ՙ78GA bN,O/8la/!6^@b.sﶷis5q8N]K*YoDL,W _êXU_6SKsj-c:5 'g^,֮|8+qx~\)ػ@wy9>ǿBEqI.j{iVz˘.8.iI_keykdf-tZv)nGβ\-Eq{2A/,\Q p3[2dП:Dc6\H$?B MnY^\m|X~К.끋YY~v6.IӾS1r0XeJAprfpMj书rPuU5>яWV3Un̞:an?>QV#@Sj`\tR.?@ϻӰ |\.N6^m֦Bt5Wp5fi*abՈk3Ȱ-B"yl wh }ft{g6Cx)uld5n= ~1J,$>g-U4*zvDo;kH4Qg` ?>:QfkuU(Sx6(I>;^5c[tۯh;$dBTzڒp8, N 49s mxv Z!r![K7O~GLWda?atǻ뢐R؏8K7dM \=-ݹnWè. HI"Tèurآ⹇i׊VP$}KTq̈hd", FL\t/]Ap7"M[k [:AS Z!c X,L(KhqE-6NFAU~p48̱$si3 r|M DjrAIuMWR.&$c9iSْ*°FnpSM6X%Wce`4CRB~_ .= .h:ЏВ /W&Zt6cZV҇TiF'j;r&F祎 iOx|I,j1[dtMVQaqOHp}ݝYS#v!7 r>1v_1p|u'3f.ȏSS*T^SMS5>QxIojEzDocv;+ hgByQ͕{T^ljra?@ QMM?>ALoUuvZr+h 2mPlՂZ\ 54Q}S{gBvAv'?,=GGo,yƙҏl`g-=A#M۶ko3Kh* iAefa}spułME+@Pۧ{zIENDB`DdFFN  s *A <øsarpeZodiac chinezesc: zodia SarpeyK _topyK ~http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_sarpe/index.phpb& 84b`y H_bn 84b`yPNG  IHDRZZv0PLTEqpq򼜋qZhwɋnvϷœWT|oƱ϶xiSRV÷Ѡc\t鸓~zsfdߩxfikܹ؜^Y[y~|yĔЌc{``aa5YSSIv笞p$A蚪@tRNS{DbKGD?>c0u cmPPJCmp0712Hs sIDAThCXv-,A!!# 1>ksunj׮;kkȧ?{A$Cg%% [\=,(ͻ7$rf}bî3*֒zK3% \;3K%xyyY7]qߟT{_q[~0C|=xMi@7Ǟ &hL-7[֚y0W mg][oB[lg=,^,^^VMhIxۖ4׳Ye?>H<|]{lIlrMW(#֋-7&40>4dWt[^:a!jrKŕue|k>ZtڂsHcP,J+57CE?ͥ@ Rskf{@OM$cIE˲?諊ɹ)j*aU0.q ]ٯ4Ms7Ð4RE9Kp 193p]^/a Pəapq ag oCl22,3F%n2l;BCDͦ`<\׳<x]\`YƮ\֯&IHZTא[jߧS12>n䢪#7!n Sae"Bvh8wA|S` x%^CM ".n~8zEt@Lt&"fR^th>g3Ёx#'4Mgf-k](؉Q(.FY#gl? 5lynF9H@@mDW-g*uvgM<k֊+'Ns_Y[*C*iC {49эgr9 ˸y}W,bVc{vPbY&ӝ_ڲydQԮг#M> 3զqcDw4 vmrTIm5ѫ#O[5!: 1PMT! Ƞf4SŠ2n-fwxPQ=3]Qa]^PhZ.NM;FmT(JFv&Uw*pKA+UtNݎ8n-WmH@b?RkjʙG4|c쐈]<A9VRUvX9Cd[~rub{B*@4ڏл.Hˮ&x5)~-?qlh0Ib%)FB$[ﱀ@?!FlA jy/;Xc#ctW F UE ɖ-gƟz1 *0YFQRnֳo[L6ܡx ΦŋPc Z7^~"MYi%%VAiQ{ Ŋ޹f|4T|y-[W'k$Tf&.@wu Jw$I<¤CgI"P6_% aopF:M`K޳=Yn17Lql1s0>.{w8U]I>@zϝfFZuI軮S2~w$Iw}/78*>ϲķ,Ȃ:ܸ{;~&[%c"O,kX}6z\,zޒ Bb/ٌWthNk $}"=,!L? t61xJf=v&=6wB྿'eFof-BO":vR=;Nv"<0 SXNx+ 4ѣeq9>R K+g.>4=B3c5&ڴЇn)69~"p(]Ore4l(n짧1 jqkAs0ae@F}.>Ka:pVct_Sqյ]NK.޽ ,ʱ2d3xm|Sz)WX0v\@~lEqu_1Wނ}cZ!RK~ Uaܖ&o;g=$J뵘9(HVϷ!{vq6МVqVOX+w=údragonZodiac chinezesc: zodia DragonyK _topyK http://www.eastrolog.ro/zodiac-chinezesc/zodia_dragon/index.phpb($lB(ir 4PE9nbn$lB(ir 4PE9PNG  IHDRZZv0PLTEf`[^ca_8(J)𸜌nv(7)/ja2ȔMQ vPZlyqN/A0˺5LV?)h)V'd*tSȍRjw݋Н&SCc0u cmPPJCmp0712HsuIDAThCYkc0? ĭcvdvۤ!hHUgo?V/qBqe{3f)JWoWe{:`1ϡޮXg lSw5z~%l]+yxC%'\h d0t-y%[eŏSAP_y~}}}Iux<111 #h o+˲/yfl?Pu]Juα%yv+;神qQft>#Fag) LJ07}J\$U*ݜuߖBHI }8NwqayrY.u5~zԟ-<'/yy>NGp4=ctw,ŷufO^eәgx>"{()+"HQnoY˷=pSeqldg 2&a  e`'>[ 4BB<es~ݢm[ MU ?mMF~@q1 (Њicy>̈"*޷bR/ksf ǬMTr>C%tQ53J[JxUuG't5Tƕ[5-b(22E8*~Ab"quOp0"muy$ s,kP#7oAq||9e" ԖbVV9W7}0j"8U^[şb 'Ř'X?Xdb_1Kz{GWD~}8K-6F.60[JҍX+A^CUߛ*YŴفI叏8C"Myhx4 /K7Ͳ4M]T9XBh!2e#JmVz:aLL9u~-e؃[tI *9MlUdeWaOMZ_McnMK1cc ,1+W{ƣ=U}Y:*3ukz\nXTK4#RUZIE `(W(8Td%UإF"$J` Z_A E"en5@D~fM) @cMgh'K-[%5ݢǍP"ؕs 7-j6ڒnB&"ޢ2|A"E~Ѭ[1-o ˗%t*v}[2¡x3…q(pSssvɵC)ẍ rq(C mTMȰᘾ -Iچھ@n̢͈F|ٓZA3T{ 2rT'%A;(@&q z Lϴ E˪fAZvj`# Wi52ZQFܭ J9 W IƳ8P)d"IW,PXf?KAEBYa혒4Vr"N!a46iFhJl86cC*ܝ@{Xiq(.(΄dQm>6vۃr'T\ $VƳ1U\&I'%ߐƧY.n.R^K?vقbzq-?v֮j^ n1J?3aȎu>/uV&[fD̯ȁX "5tv=&AD(CLfB<_ڟxFԊ.;=b6P$?GUby‘J 3\Ȯا4)Zk* NE^SDey"HXZy~] GSÚl1 I֊z/HgR2WQhW8&`˙Pew g7HKݝҶLMu1ȗ2k+dFdVO ˏSݭ(!HӸćR)ZZ[ c6^m4W%Xqɚ?S!`PAX_eI2^cXױ(5PD(L#:<\&^wv0.p락4+qP81ӌ4LHj69B'4QLvqU٘&uz`dzPsC 0~cl+5_"f[+i Fٻ=pdiC$[.ҿ+Em)} 2܂WJ-TVZ*kgh{ yqQfswI}+=k~oayd3-kO@4z"IІhl4GԿMľS47h ZR2x#FktfYUvv{gH}(6{VfJ uYEIM?>V(YNzvE6o1%k!X9QNh.=QyL;DQ!#B ^zAϔV5|E1+SBAƋc.D.o?=`gχzQ~3kTp(]̛_ea8ĵnHxw` ++Rs/կ2ڸC8^s聺d*o+o^c *h br]Fid}$8UGRi߱rn)-ng n>&G"WhǶw¾>wصNwn-V !hC%ჵ&Xz=Dռ{뱄M*ءϠN3hT,glz` E.Q郖k8(rv2l9='Tn:.aR)b4*qn@6=*M{t\NmtdGʭVCd'Q=!m<l6?mh%!:î1Σ%x|h߳šUVXfG* \ςCYѧStwux!R] J #W'_/`AuM52?Dn0@zs 01L/5˛˓ew_acz Ng 1Q?rZb1@qo#Eҿ P?<'k #!1 0Aa"Qq?5L)%bz,ΑvYAq4K,+nNɄ]pA8#t|ȲT1Eu=O%Y/#!1AQaq ?!fV2G#h҂ӎYkZ9dB4SiUwhޅ鵐>x> cl}TԑƃuB_.*M2fBdI'.t.G35tɞY"=,LiuSE?ѩVLn FPr/AdB7f8'|ldXp"&)L4$#d XB@gN jte\OA1@!3-< 1l%whzܼIc ތY A1W  Rx~`Agb0+puև٨ v(? !1A?.z' a0S-u].g4dejzkh !1?,max,k3d͟%|Yc#!1AQaq?uQÈAӀ_Am5n|e#2%d]8'fCNكҲtRƹ-M{:~X98ie?REHIrǑƫ;H91G 0b*qLj`yϹL-v"HP4z9hxib俊̔$k[2=80Ĩd>(̢ Ka_*)o"*&J[Eb _MVȴ`a\be.UL~^*n{lN&a(PWmʐ.Nc ?A*k}"QÈM>P/+i  01?IAl3eAܓ !1a?ƃ^QQ).%Q~2r!!1AQaq?i#0:.i$0i/9[xԟ`M4}4;voU/ź)ti`1GKʉtpi` ǂ?׾o;O2a8rH, 9=ȅg q8Ej?:`^i`A:79?8<@_U$WHza\i} .2bNy ?=4~eh}~L恱k?\M7и a{KЯ~if~5 >~?؈ |Ί/_/c Phks5;di^tP~܄<|5SfV4"tq*ɿ' n?qAzLAg= Wduo<|ϟDd[[R " S .A"ulmUlm RR!'xSoVJt8u.bF&!'xSoVJt8uJFIFC'@*'##'O8gkJ\|YYUh0)Eahyt RݏFDMdW,vDJiK5Uc4:vPN\"!1 "20AO<5yZ+r=<֡F=*mC16"BZ|`N/Ues FG6ۜufnR?$ l('7pFMHWND]ňGT_fV`E:ZL+_6 0LfMJg(D6Qf5)/ P? ?.'c!wK!L\z- !01Aa?.*Aȣ'^_w6o!X2~dTI[fV i<ח#!1AQaq ?!je.k=0DS`F7؜  eTF eCTǥ2f7rIn ]N0q="(;OBck _?#5=jbAct`QCZǧ?G+w{9x]ds8!B="uEFCEe"'=~YD@a)Q͛F)臐yP5KH@@I@;y_ Sf:ZWKDշ%G+jN *6K4[}6ÀwW&]pZov*PsR `-bu8 H Tt +Tqin zH4l׋ ]h92o✂M`q/M?s/!E[}ZԑSNUkF ǒ*{' e1u{-Ɓw @m6گmZ iCk|F腣aOP g/aaLꚍJAxB^{V},Rm채Api.R4d!nޢҺd7wl(L1wt#o1 J6Aȃk.VU%CsBZŔ<į#Hӻ_J Dd[[f # S BA#chiparosChiparos!R{lbFd{JFIFHHC'@*'##'O8 Dr2y& ʅ9TuBXѹp&\R `LnR>;+ǘ?ك|UY]8cIr]S._~J‹68p/.Ka\~]s0+.+/0Vw\f' u}+ܴE4:|{CdY/c<8 !01a?ċiLlm7Dx&?cW.! 1Aa?cll"b$'C=*e>6/TNa0&RH%!1AQaq?RD0h bX0Df;P*U_!t^b$YW)\;dK#&S1CƳ h.j26Q]F-;=Lƛn d QE Ux0eM,ܸ̼,I!Iwd0&QJًXޗhf.l(\9 Ҫ[أ ud:̩QT FVΜ z-%-::͌V5fR0^:><~QQmu߈ 5!x,t0l {8#+nBF bM=D7`-Uf[/2r`Kk|ʆlKܡ .V|uK,׫^X$,rH*{tq6V'?0i~ Q%}~,Vt,y:' وoiK8Sry=K<}O͹L#G,W@ET n ;n7kߌOg//W1.JR~)MƖ\*:R[q# 98 K= ,V"7 ʲk(,5-RP1 Dd[[V $ S 2A$  plopPlop"RV\i`aٯ]Zr2YbF*\i`aٯ]ZrJFIFHHC'@*'##'O8MsN`p `#%!1 "A023Cv?N ੡+O2@ˈR6|˟ٰT5Z`x& T9Zx!ÓmRt0z]3o`ʀT!{]öTcIҩ e]xx퍹A[~ۑp@BZ4 N|m3 BVT(mb 01?Qh* 0?Z!5ܳ  !01@Aa?DFu9ZPNbF5?3D,tZt{1>9g$!1AQq a0?!+Xe Ӧ1''üySJaT9ѐB+[ gp>c_Q `(̿ϼXh&Ph`aLmY!mw1;3> h}墶mb:bN0bJk\ʕ fl0m^ BF 1`v#)f1C9԰:gc >"v4EKP[Y|MQ׆;E\fǸ<6YZ1gY,Y).LebϙX-"Șr\r[S;"e9&GcoC o2 ;Ғ9! ?hLJu0w\  A!1?ā  XLx'(u.>?!1A ?'” RX\QE!a:N T|ş$!1AQaq?RE?ȻnŀkWlA+TRJ*pR%ʓź뽯Qĕ}2J*TNzʊfgǎ?ZR- {lZbgarJ*Tqz"p,&ږ0rA ƀsO"« J*֫UF‡JBzΰJ*T CVދ% o!:=v >gj A5r1 _Q֥Pӡi+/|G`@"Iv<ō5+$`ɗ=+5dgPʻf9ɐ4|+W7CB ĥaպD8P/aa(%Q˃_Z8¢Mt\2{'!VJAL ei]wZL-!/eoOR7인&Ϥbw r/ѩ6ZQ\=ej Km~& .9/=BknZK l04)xTSRW@&D,,vroϑW7B rSv/'++PYKv}B_T?u 䖵(*x NDd[[R % S .A%pinPin#RJ(cnYbFJ(cnJFIFHHC'@*'##'O86( S) Yiʲ֟lzӚ(եfiMNDGn*2t֎ו6t`!Yxtɸ:ޥl,J7("hn8!1!A 2"B^9?N͉{g&CȟwgtdV?D~;-X*;kTx2&Ib#HGt(6)j u1VsŠ "Zѣ<^" ]De]/ȦGq:v @?!s S 1!A?ȣV?zPS',FpYp  0 1@!Aa?;%/4н Def{]"!1AQaq?!،K6JC("Y2]!2!YR0bEt ydEohTbnyI쑬:!I=DC%J6h"c$[X>,DMPjq4`SKB2E4",&M/1JLסOiɆ<  LF%]oqOJԊ̐qHS-Љ"['/< mp,YDk= !.,\:$jBr$.YJy0*3*$gbҭ.5ྤ?Q O WyZ3*Ձjrh $`@[A A!1A q?&إ,w' d՟1hZ-8,!1QAa?Yfj*0AhۡXyuWL'iL;s䦇lϷ&<$!1AQaq?))ʁ(w"tG@n&}f4˄k{܂b (cGVJUr _pF6-U)u"YJRT(e(̖XKU6>AECǐ H۸k+ ([~h>H@P4B!b VHذb0"d(}b3K?I#qW%%QΗ>qke(Nsp)=FMnc0n>WPd T:]~X%Jsu&=:[<]. ;._Ҙ嵃RV-*f֙ ͵*uAӉppK,^p:{` 4WT]u[*ݕzW|uyj9ZYiʪ=}N7{`4fqj1g$pV\?XgZ 0߈˯z=CaF \@Z(?0\|^VAʅHa9hbO-J*kD[~!szג!(˂!E[w,GklN̆Jȶ|ĥ‰AY4_ WivFMo~"EK5RC1DRDd[[^ & S :A&salcieSalcie$R4oFQ~}Mj XbFoFQ~}Mj XJFIFHHC'@*'##'O8O>ĺGfV5f#~R\w(-| 'Uz/<1=hSh+% DKkPȼ]ܹ|7r6z|O 7C^B'29E| N"f3$-‘ct{囮>l*= %RzP? 0@?8S  !01qAQ?,QI0cᎬb4̍pLvI ڏ{fNkO6`/j!!1AQaq?!R 27KꝖFf-Xx6J oVỂ^"_%F\xme 92Q!%Kgq$?T`"TA A:FKi?)/ rF p'KDcig|]<1 C0u 8|%boڊ*XY+$[Oa叞?aν s+K䭂.[)"'9N-cnx=L|E*B1"-069r/Q12v\M`ta1h ( |/pOѡ0ߐܮ !v5C7:XzeQ.,+1VDd8G l"jX+76"1(` 0$ 4|f Q ;E-GJ5XˮnP 8'6Am٢ Dd[[^ ' S :A'stejarStejar%R -:fFUO bF -:fFUOJFIF``C'@*'##'O8=1cOG c==1B"wL^)PRDdi"jْ\I ;l_.nQ0:ɌHE6E`Q.+Ի#UV|+=@ޣ9r c~.9QS(E ?  @?@ P?+X'!"1AQ 2a0q?Lۍ4dpfif{YKnn)" V }lv˴F/dL#lbdEPڿ!ri%OvwKNLf:hWQղaͥKF8J~̙UnH)mWGR<4ё2cǦlH#!1AQaq?!(.yeQL`΃a10Ɇ+~uE<[_1Ǒ&?-z?lޱ /z\7 i *^BRs!(!y ̬BY}AI@™U3KFy3D̠~f}LQ6 aeZ MG7H)E4:^ V7RfA|W#Rܐek8dq rd\KZ kT#ܵv@̤Ҳ.&K,g x-IuP0n7wm<=0A.뱯(F_nബh6BT*/f,_ o' Z5ԌiG馫w<19fύNs_!  !1A?I=/#C$u$වA8G1A!a?Ggg1 F#(FCgrcc(w%!1AQaq?ܐ)/F`Z,hfeMѨ|C_`ezJBdpʹ燧wƐ5NPSі7Z]DimӀ\c16K+8G1YA1Uzi.fj=–!uKse`Fa[uqln9Z!`[hoTCuF2Z2b(^V޸0mHL.DkWEkQH!f`^1̯F-fv=3 4#r߶%X2"`p$0W Ѻؑ7GƐ6xd aX҄cP` HYr@ꁈ6XCAEoT[W_;YZ}?QF4`+= But87*7 ,>dXT\ZJj7XJ F(|@qhB gGs+%*<D_s<985mm)wAܟV% *?1yI@uTw-wn:5X2JxP)oXŪ[zɤ*rUtGYx R×eS:^ BX7_( g1Qȍ?@U}B,goOʀV) }&֣q@"i#RA4*`WDa[YRy+Ր]z0WhL<}cF{,P ~.w$CyQDipVh){ Ddz[V ( S 2A(  alunAlun&R8 ("~=BN5 bF ("~=BN5JFIFHHC'@*'##'O8.Yf3Ն5Q_g2 C#OJ2P9ahԦP#+!]"iiBkDUy؟LNWԧ;N+^:Z1:sIVm`c6ɮ oCmQ"!1A"2 0BgT:"koϸ^^'68PL<8W~v=ޓ=(ْ(LFU-}VTd6̩9ЬSS]-*.Щ+fdde{[CEI.>Wf Gq0k,Q(]͎ѱo+e R?VP?G 0@?ǀiZV" !10Q"a2Aq?[c;C`Y#m%&# ,=(]˫F !fDPPm1sv,ҁ& ? q'%!1AQaq?!Wndw(K볁",OѠ^ue& ˼LKZ+4rD+) ~i}JxP]DXRLx>RI^=f5'`A^usvxO!,4Xx 4X5)T/>TgɻfJZwhFke)қKs[ %ayXe!EbS6bEx"S d]lU:mX uw3 _ Ad7lăKf /&%=JK>.6Xٲ4 Z9,¦Kk\Gx XqE0"3&?g3^LD4/Խ89\ԷRϒ`Ys iR2UYV5!eJ="\*BCOG%Sy\)9e8K4@E= T rD꤫mRA .϶ M+fiq<  !0A?72WQ9&e/! 1Aa?F:i[g&)=Aђ(LI %!1AQaqѡ?E%AQJD;@!Ki%E 8`޸ y/Z}ML`]2i@.P%JHZ'>|Btd"K"U!R 5R2`MRfvԀp^慔dVnU\%dN3WQhb/g~浿•Cdk❱BWqmDAR0Q_$RF;cN kW|p4Oy ID9c}}" Ra^`[^+5k_֬p=|Hb( TH qp("\Z]aY.>SĦ .,}rB@i AW/&*:{Ы1+ ī`R)Uc]Z+TMԃ׸jZ,ZVzJyj;ɘ| ❶ Ž.܈-ioLǍm^6& .k %ԫ`yÈI!)jK ٧b04@_Dd[[^ ) S :A)scorusScorus'Rbw2CaM.L*bFbw2CaM.L*JFIF``C'@*'##'O89()ӇβO|2/bGaBK_xc,9M +T} rdnWp5WoޡYpF Etr!<\~Fbp4y>:5k]Z51!c#5u_|;p૪Mraiq~&ODd[[Z * S 6A*  artarArtar(RE9iAcz0UX! bF9iAcz0UXJFIFC'@*'##'O89vWW^V"hZVƣzժfN',{<,c}Bi 1@?"MdD ?~ Pr)R0!1P @Aa?A{lZ&s]G'"!1Aa Qq?!l!( P쁡L*jhrvȪ'0Q&ϣa`P$1++C}d҇2BjGnEŴИoA;(DV 7dALjP4))Oo;?&^eHv'HnbFf,yS(-Ki;$_.E Ngl(=v16,N*YXxaF1$~ %c̬#<9A ث`TT@ !1 AQ?YF_c%KbX2Q~tw.DO!1A?s[dM/%Y5P1eYaz8qӒé0Ǿ$!1AQaq ?ɹX*s1뛕jhۑ {ʨCIH2D- >4lI/2T Y]/b?16庬@44}Ebj%ޛ brk5-UQfRlz?S/,\y5+#?R/Q{uzhP?&]°ξnPJR’.i_EӾ!|3p"}#lM&9r23~ hf ]QEA^EycR'Bg(k閠D t(n#׈|d{P苇z vv43 NF--F\*ۏp5*_H̎-Mŷt(#dP | OĪ[k47N^7E6JOܥWKٴP_g |;^ ōؾDܺR8t8/iϸMW$JuC[5kٴ,E J`qg|א8PD~ٝ Dd[[R + S .A+nucNuc)R^ٱoרHCbF^ٱoרHCJFIFddC'@*'##'O8v*'9(q/KNUxT胵iIԶ鱭U(fFei)3-ٯFzfrzLWGB#!1A "20d_N1̅-)iur46+<%;wwVzՐHEYݛ)\c#$NESOD$ E*֓hZ7g+3Nދ2t9mRQ_?BIz~#TN*bdGMrLUeXF+rlvj9q2_jK i%&g!r9$FZM.8 +7_0@?!1 ?5B7=&SJ N!"! 1"0AQa2@?kӷxZL6{! zBػ>& P8A=%.|~-mZ_M]$!1AQaq 0?!VOLDv#DNwlRƾfDLfLKHEj*t kIt-/0u Jf]楁+^ffaJw ZeCZfPĵbRvq|KkZ8Euψ>"&6 J]%cg da8jma(˖"SA#湊بEVJ6A ڢ+]_Q ᚟nJ*%(ÔA^ozDԸܢZh4E r{_J)( ]zN`d% "0, iP)Lo6u4<!1 Q?+{)F6.8\GN~ M !1A aq? ?!}ü/g\<Lc`;e {p!2.[yɲuYn!C2s#TD9/=0rV.a+CǗ/p(uQ:ZӦ3+ *poSEc0֎YDGJn[RW8KŵsoX+-JC_ .>sģu{Pg؋EJZ 6frbmw Dn Dd[[^ , S :A,castanCastan*R B@6%c rbF B@6%cJFIF,,C'@*'##'O8օc,AD]lŹ}xt]vJOb.,%+2=B%/Ec j㖓|Yo*iz)IbҲK~9`Iڮ(,,HȦ,[*Z<&]P?G@?C("!1 "0aAQq?gW2u1E`ɞ}"MuLwsL{"hQFl3SL\?&t61BhҼR=k9[ Tp"!1AQaq?!'_; i}&oyԥNbT e-ST-'@MNJ-ovA3=/4R5|afЇ+x>ddqn.]@6ЕJ4e;DGW\KNK̶:l"!/^\wɯ"'.ߌ!]hJ(-&ڲ3yM?_S=Yr$* #Д mN1fxZ7L;d߉j.rp=Z;%VJڂ߈ zbLF\RBǚ-T >~q.덆R4kuY^J\lU{`x++`f<2XyZŋ,˩ uKv(;~O A43ɿC Nsx2ysb_ !1?QCء(*6M8=p;x9!Q1Aq?lO ЋXd6SSА(j!Xr' J&y5c%!1AQaq?If[ L!Ue 3 Yp\ r p88BB"SY)1.߀DmKj!=+{2Gl%.pئM ܋[_oP P ~3Ût[3 ~P6aV| B>E 6+ H\n;{QULDEW̷V(ٕr3-)-795c|J^[\Ito\>?I|j+Q:Ri=l.-zpX(Xt:VdL/PB>e1i1u2p?y`^pe:#flDj@o}lU ]fRmu~K^7ep~j= v #gTkax #rªf. ܟ %  K,+,%Qex8,M 3º<OЄ^)3H1:<ԆigG 偶ͽސV'$ȯeEA% 'IM~ C-EƋOqDDG3CО< D?##,|SMG%cB6c1m\6p^Ѧ7$Kf<5+nm_%kUKP+h1t^=~ˉ^1瓤/?uPL\kG{E%pE6ɍ"יD@ܘJj/jF4dE`ꥐNA!QXP~z[+f i)[_e"h(^BT٫y# PW^  ,O v .C.(s eR .5V5`)mt1Dz0Et|D:PBrȀ`?@>ݔ@S~^,t]YV܏%[ RgD wNBVAr*Qoܫh ,AXI zAks00D E  8\*iUQi(3 s:7\ߨ* VʋKLVx4Ke) @@mwJ(Z츭bnR- VbExGK{(4vb]ee%xC&o+ehˆB'Q( A8_`Rw=/R}`UYU-+/z#P#; y63j Hgٻ Dd[[^ . S :A.carpenCarpen,R ᫦\Sp.bF᫦\SpJFIFxxC'@*'##'O8PW$!1AQaq ?!Ĵz\6Du4b lGJ5sl.(`e ט,0ǘR*7, nx(qZgs1]Dgs);t5W&hqc6n۸rU2+{>OMLIW0pvĒy0ީ u"\Ҍ.nO3aazrrT)vbG\qGMGx`9PK CePJfu펞poaE4M˸1E.| ;L8V1/Q./X2s |z۸͘uL:Hn._2Y@)K{E[i3KЊ_39j zt9p">\=7H1OJӬ8  P?BM!1A Qq?a*X 7t5Y6Cn  kD4B2?/%!1AaQq ?j28JNhzY!plZBUB7`vdT&>\.²2-K\.2MV+]ڄ n *w)bby $ 5IrY!&|mJFTeyPX8qjѪnL9rRtv},$&][=̠WԯR ,#ɐ-㡝ȔӮ"-!M\\7 !8,t( zQ[TyYߵ_F{$.@5z/U-Şi%BͻPo>FFc)!7uu,EZ _<*Yknέ6z/~;Nm_ [η.m|LxWb%}{qosD lb۰QpL[-w^f<:E1 DۙERr=aW[79o3spMO>u7aeL|N@Î+V% ~tp4x=+b0NPkj}jp!\;(T9Ԗ(<:p]TD]-ObÜ]*=p{5 ĺ"kMVJ(f05D`K@ܰy %긊m@5jpM5\~L4a#ʣ}X %WP_pBe@#F>HcPwqh#ec0F\S+չY*Pl.] w Dd[[b / S >A/smochinSmochin-R5RX"18bF RX"1JFIFC'@*'##'O8Fo)X~ *.͢qhlI^B0P7[tt]=Ǣ')yrW͖zЪǣ!E36G2MuΜbT\z> P?-7 0?`ʍz'c(b[_ !10@QR?~-I|֊cdU;0::7ޙF^!Z>Wɻ`:O"!1AQaq ?!NC[&cDktmؕi lDgU,NRk;/J~QͿ8O9J*D.8\t\Q7 a-4m&QrTk!=Of5BPM)XHQѬ&$%N^HձrNlц̿ѰYuR$6=qvLKEE7|S5 $= ,I| MKI>[BzmPbV#0~xi#\$H=t*// YD3(C)&,&ICD_ pJhCuOKTݐLi|d!߂ 01?@bD`#kXB !1Qa?K:-L&i6Ywi mR0x/?%!1AQaq?Pˊ^ wu_QlA!fbUY|@UwZa@^". /w_1Ya];yJ.+Z /1KH\sE})}\CvܵU%X˲6L-X' yVfg>%IWU10 6ge{Xt:PǘTIṉN1X*|2Qy%qU㶣,Eul7B=[(UQ}vV5@L㹢 .ţ5Ut6bFK,اħJV}K*ZM8B `)Rѡԥ3aS1hR̡=9ԧ6DWږ3 o*ks.1 أ."jƳ bXUÓs{6`hVYN^ȶ\jZ  %y mh.p۲r%(RvO0*Ա ~6*n> ܩ @ASK@P<3kpwjlJ1K8W WUܨW=VJ4]9\+9vuoRc0)6q\ƁK*(7W-7iF^CxSJ& <' Dd[[j 0 S FA0mesteacanMesteacn.R 6ǰ%JwQAbF6ǰ%JwQJFIFHHC'@*'##'O8h|I*QRԅo|y&ِWɞsR;xeZ4q㣜*F*1 !1A "2{ƾܣQۓ=DihW),2*ܰ5x'X[qXB>NRM"{ FOÏΤ7V7oD?IYM?%qPرyM ↹%d~S{*J/o7XLNOV=|;#h?1 A!2?q"}gE=GF%9S\.KF1 !0@?gz,r  !01@aAQ?q ` {l*f$rz fZ6ls4d͟*[#!1AQaq?!IHy_Enh7Et3mQG|"Rvpghh oyo1γ|Lt0\!1AQq?#i$P#h8825b8Db~(&JH [ҿ !1AQq?1t`N'#J5Z41hP{C*Ǻan M\G01V.Ϩ’.UZ(ܜ} 1V}ARcTwH[nJj)ySWz%D<ϩ.hIҢVpٹԱ )]>w^-PC0*5JB뼆ҫmrvQևGDEx^$,9N(e*1ΪUgdXn`mrxET``#FYrzY@PÁ7cWܥi|D>x\GqFpK0^ :rטcK,pg6F ㊂}U!(TB أa%x6Tڪ͖R\}ce\uZ}CA(0shKCA i̯FR˺lC2z/ ṣ%wPՑxPUW*ݏC;elh(FZ/qWQ4C(sZq xS.RMGj'aeDGV1o_s9 -g 9V+x~ogBBKĽ|va+tyt)մp%e!ODI["/㈠8RN~DJھ`?bj:xu# R 9b%$D46$RbբSr9J Ti(.=T% f !0A? ߙ  !1?f<2L'01 !q@Aa? Ny2#Dj$PC]3,Iik:CF ,rT {-*n+1Iv$mp4?/I/6H`q؇LhPdJTdK5R$Ub1 ܣ >6 O 8]yub+_ qX.J##{7_r! 1A?-ÌIB \J%Q!2 %LdNA#ɏ^!1A0?PT4)9LgsZ.\6gR߂h6YF#x#!1AQaq?.InүL!Q:\E5d]NvY--~{"EH VeĶcU'kn{4x|Wz[t\m ;i,uQ̂SNHBR/sJv/n%X -`v` B7e-Jª[|<\xȫgp~ D~"[̴ *0D-*!^ Sr}DR#ĵK=T@Uyj3؊e0Jw~z#հh.Mu[*?xĮ^uoVl;KgHUiD$>]DE(ZIyZ+J܄ؖ%V4༼(:<(KGeC7F3jۍج+#T᱉!d}]zN.C 0?MyK^F=j'54WP A!1?ǐSoYBw?zCz$qbt6,'Ggz! 01@`? qCC>?!!1AQ a0q?!H#Y@ڏ$x5 }WgXz#՘`@"NjBGr"T&o([14Dx9dn*ډ%I=Jo;Q#s_a0Jg@fp$ CZUDAYy^|JE*[!dtL&)QbRdtdIeM)6_bl!1R;EVLluH L&dӄ̓-ͺñ*IB!XhV 6`Q$[.0%5'1-w8?8! 1AQ?lȞ> &68e0-_ ZvbۍB ip3!1 AaQ?Ez&i5 "*.!]Ƣ8@}쯐VRn]8aJWpip08p0"!1AQqa?RKԿqm$R(2< ۧQ"D*֚z̨hVTIRJݡ< ` BKUo=±_b^C1%J  w(cjYtX7 IZEXH38ʕj VbSFlН[ܸ4 {6&KQܠૌ,Ua =PQ2i#FQ1Y̩Pk -T$PxZYFkq 7KJGDT3tm+*~`ƷKf?5^~{ZDmQ`.EX&j)`bٌJK1[A<451Ԣx?',GCx)X4y‚!c56/DPm. oT" ./se6UϘ.h+QGxJz Z5囕O㲰 YP?&C G%tl"iqb JvDd[[^ 3 S :A3curmalCurmal1RշiFO8gK>[?\bFշiFO8gK>[JFIFHHC'@*'##'O8a٪htm5;l1ZI9/(TjP?G0P?A% !10a"A2@?m@\o+h0pzP1Fy;Qmr7՚iOc$!1AaQq @?! 3+ΕlK'ѫ|T1>NXbf`M=y>u9d"ZSJW6Qx"2=Ȑ>ᅖchT )8QIk5d8hǎz6By"2/vX'D_/k~{n2Ϥ+DcK@zRb$=-\̋RVHoTdGQ9 muǡzmG4jcfޤ1h!utFTfcr|q0L"`YHv 0@?[v !0? ޙ;)nlcd&Z !01Q"AP?4:UQ@Crk5-:X;y ee'mc#!1AQaq?E2StEkEiQ"JTPP eUlR&Ww#hT~Oϟ!Qj[ʎsVꚕTq@sx ]/U2c`URզQJnZ(f4)(Rûu1V(.: *2Ժ\7s'/лCmeq3(^Yk]#W.Jc4=K. ť-wU}`].a ȴƺWTab06_U<ՐTCIEpqWU~,ڲ`ru.BHeaN8m;ٴȖ G]P>#īWf^w.dTQ9ubX 5b̽]MYۙS,\>ƛ܆esD];W( YiUrl.AGN_ z!E%|C0] gFCQD#-.Sg 0Sв7o(lIm  f3?otD,9{ 0;[ȇow̿pJEp8/虘<ylDdh 5 S 6A5crocodilul"`3R lw;Sp pmbF lw;SpJFIF``C'@*'##'O8&>Ns 9@PZ=:$ߩ,g39~z!rsSO5g垴s4e5k#;G=k1iDEEzZzŪzyލ>d@35`۞f{rqr$! 1"02#A^B[Kvo:%o<'nqd32fQxGt,nI/ff!I]D@rՖb&fzy0bo+}ĞT`YnmJAS$cqӺchjzA׬38=g&hC1WNrd~.՗ԥ_((YgQ=Y12@0iJ%~lhk7C.r0|{fF)<ʯܶEvw 5[ [ˍB3~ڬ"+>`R˗e7sS[&>t X4`8GԺ0lB WN/&*G%OKiu\]:!,sqQoE}S36f)x?J\໊ij;V(8LGW}s]@FY)نr:5gMVr5AXҞv{uU!iԥ-qeH.YЊw y>GtmGR800ۯ_Jr+~ivN^XU##K٫J1/OQ1X5 Pt`ox.!ZĸrZ>%jlpe.pnP7ӿ5lPnx?[\PĪ@̰+:5I/f?C_AbNnQyI_KE}xsSPT7A's =7Cm \.` .b__]@lĻ)f!} ghZh_'Уpz#0қcb wRIoh&2ILyj䗖l#Dɤ\ ,9T# \w2 i+PA$0쁼TMͯ2sO4N XV3D_o*>lJVI&T %/bQ>'!1QAaq 0`@?!9K ,q赸LBZm9"; C(Ucg0)0Uı<Ն{F&ES?sy n~ !8ίH3{P*TAr2H(ԬGa ua\A^9]?cPtnYR5-aoU߇Rfh OQ+Bʻ{qPoa߆_QoZ&yEa(2o JB9@q)_o ֠6JWS\"Fszgi@3cn p} <<<<<q ^\eU.-lxpX{&U-˷0toW 6SHS5xԹKuFk69Ƅ az[w`L>8 :B/Ҵ_Љly]|5@;j# CD-Fp`PԜP !yPP.M\ZdƿS1zsAK(%xUMLɊ]SՍSi0M5]ߪ EPuƿc Ddl 7 s :A7?ploaia"`5R #Q32'%q bFw #Q32'%qJFIF,,C'@*'##'O821eO]1q$xhO3FqʌiY&#OK;w1ޮs7JR/Wxx,ٽ .n#xp`ɝF%2Ae4 !0?Ÿ́/S,f뤅^ʜxNU !01?坑W!c(׍ #[hK^l-6:#P}X%!01 AQa"2q?KӶXBY\KpKT[D!)d*rF>q>S{KדwD8gY=p#g/[5|ty)XxC]޲<^9`$n:#X49=1v|I:~طyf$!1AQ0aq ?!Uuka\a.~㺠| OqX;V`6oՔA2ÚHy2'X-qQf7,ceXU -"/̕6ۘ D%T5@L\(4÷̖ssT.[SCN]q=Ʀ %K6hGLNw)Ug]>6'p]3$/dBRs7jŞ0K.:+K_(MxRļ6s +7 A;Y^y]# :bp3Hld}U2qsLoߟ"ƺP`-xYKߎJ1wDgCLV0fAT ҧ6ۗøjP%nU*`c.YDŽce^oe,%vO 0nZẈr̀3rU%W#6BX6B*( pnAY.=.@J\,C3n}-[`V %!1A0Qaq ?TueBRT"-AU/Vޯ1 e v/V"߾'@\z`E[fS`l{̜W$V1ީH` UALBXˋYt*2"<^+ r8jS1ŕT9x N!Z\_E-@Ӂ4^9LSwUg?/f,*ԴB9.[V=ƕkz(~GLVp@4o[(l WYi@eA 7Dc?(2t[+FA;jOajyYZA7jaӎ[i %*2 Z34Bbꔰ 0i3hӖvnPKCJPnlԼبҩDⅳuʼ8|+ 5+K[+0mj~6mFӀ銀.ܪ=f"8.T(+x2쨈oZGB]%K @+#Uw21`<-0Ӽ*P6wqTpEEvE3:krFVE, *3D>ESL/vV{/DCl+s;[WEQYNr X;>lT&+Z2ۻ T,a/52emۂUHcjW3˱wLbK6e,e \ʨ<#2=Bį K8*]"#!h.>- /i Dd$T 8 S 0A8moartea6R hu8N8~ȸe RbF hu8N8~ȸeJFIF``C'@*'##'O8R4ҢgHL4mux 3g_cq\gV Ly~l\f+]nt+N9sXcNi߆*,or5oG ;sMwlK尋4VV3664m)8{2_bD-bbص2)4v>퇅"{V;S4ۖYV^ o%!1AQ0aq ?!ޕ20EȬPjETrBA2ſ"lv"C0`~ѥF8cX6e/z5;338=o0LknOpи\Ө"ZaeQtUPLcgxtKR3 DW}K>`Y}F1f-a}% a}/PdFՉ]x*}b5;` gՊnrNn+RmvJu h4Z5E[#}C(l6?lUqAws_cΐm4{5 L8k2-r}l1A矅[.1WV%hjXZ"T*(mi ZIRԄs8G&^X_9(?^ DdR 9 S .A9vantul7R nn{X|ps!.S bF nn{X|ps!.SJFIF``C'@*'##'O8_XPynǬBRk0q)B[Vik>@ tosRwTKa-!}V@hUo/8Q|z*l0J`V|sOAQZh< O=5.&?um_R_W䝉O>{p nW!0{7LtThMhE%kgu( zM;M-U-<"㰋Ǣ"+~ !0AP?u~ ;Bɽ,TPoG 0!@?>IЊZ䕚)CD$&!01 "AQa@2q?jAOj9]uBsY$ʁgf :^EYBkXdԃ_p݅B,+Ҁ̅\t;d[NbӲaa 3_Œͧ e挙u+ ůIDW T&!1A0Qaq@ ?!f\?\%@ XSWLkP=$La-Y 2<1KЇACmO82 .L;Y؟F:1qЂZ긊+3MEXt9|-w_ZM J3aAGt9QCyx" $Uef $@x7_0WUκԤ"u-CgQ1bsVGqF?X=~ }>[`Gk) 3Eզ-a2ص " 0p)Eύ]JđL9x a|RK",5?ECS0PLaL,DXy~@³(fEe0@J6˺RS-n3)8fYau*ԍ_dŦ"1 \QO ]~Rޢ i|yA!gmyb n)/LșV`z[6 4s)P)"w'qH%JcG$)Yv:|)(艈^6*4U \ eٞE1BAc!l0ڀL,F rW >TM@^VmGsSɏPpKDd\ : S *A: casa"`8R KG`w)hw bFo KG`w)hJFIF``C'@*'##'O8\Zݵˮctɥ5;0܉~lN17W7N':ZKjt?3v+)mǦvfkKqgHZ%&zWZ:V|}-5Kiw1˷./7-&":R"/I+淉WLuRe dFŲ1lRBK$!1 2A"0@BO$L2$K__aaaa`XXXh۽^r.Eȹ[7DW"QeXXhUYi<2 +"+"*.$y=՝׫,QӤX+RYmQ RTz)m999#UR H)Y72/^ދC!KOU!MUCej`TztijEѩU4Z'U*Ut'BصH׷s~mNR1j#BUXcF(b&(b&(b&8c  !0A1@Q?$u(u 6lm8P TN˜7H⢟$,ѡXz ! A"01Q?T̙2fLUqx"uƫI: w'l&DAb썓׷&1 !AQa"0@2P?%YeYh_Ī9(>,LЃf\IhSF5=Վ7tepB$JS*u+t_ ۆ3; 2C$1SgO>fs8qey$[Eٶ1IhLB(~0O(!1AQaq 0@?!A8V1K[R䑼~% hW # <@D[ :Gyz8],g߈&FtQ0+y{^盹批 C5]gW(=4Gnq}C?x,{@ KBaJfO.yHDi闗_=Pɟ>+`oU6aGI~QzeǮOc* sQO p+#& Na X.yX>ex0/x@;pjP kG4q/yOiMJ51$o(T . Ƞs] 6$ds*K0Taf4)BxOu@ DMUЅ҃CH)Z^~ v(^ \pbZЀ u` lbDk@u"Lc2ahTA%B lãPC93bB Hl^c)( D0Xq 8O P;Nd6C|laMͲsy{p 3Cw8Os-y,>瓸p}0{ 08<_<1t2%6 Y`< N:'ҹKvR! )!1AQaq 0@?DWUfl5Dsd+?2rBBu@"d"cqFiUp"ۉK'ce?oGzu40ƃ;*M!0 1A?:xtj"xqNhb }ъ001 !A?ɡԬ; =9㠇*(;!&!1 0AQq"@a?og䰮N:B3o4ECt.qUa"Zj3s"j`E:(h^O4KtO:1I=hOp=(!˺Ĩ$"ۤ*I';E< ȅHܱ~/G ouQbL0CgK%!1AQq 0a?!F4r73eO 7!֛pDlnjE3k Nc]q@^(ʜîTNEumuX+1lla4L-Vb:qeUJ[(Ѩ/VnN9F+D]+<%n%uzKG#1nMsFwF5dـ|]ʇ}lv1.>,]ao?l`>O_I@r@N]@2G+[^Rŷ_Vhq,ez+bep3 ĭt*H G %tjE3h3X,LJ[.MJˉq^v hiysk,{:[|z? <%N<ƶHS-q1-<2d[c׎9zѺm|2!AodMFs"yr^!!= |'!1AQaq 0?(zX8b*._!{%109s_#p`L)}X(ӛ9®4}T{ZU a5ŠCYhG$/)Vm 9K!1e,MEq;/"b"- xP-evI3AƠ4FmIyVR^ 3\Uj5~"9V,~e6=LRPBBlpL#Co*601}SN UB],\2bh x3\MQs빅,HQR!S8n6p Zԣ"j1hQHѢ⏱=OIF9+ܴ(RԪ#ZH=QjJT#zç0rVԙ WB>%Pj- J/.npi5dgbĴVP[n`S?ϔUV R]@6Ej%̭C0%32 ڏԱdt[cGAu1Mx (%t0;G[28jwY_̭̃QЪ_Ry+`+ d|%cnc6u5 _iq\(zt Abft=fK^ Kw1y/FwRi]R_(N+DIaJH(G,^/E:8x(sИA6v*&D\=+|1(>;kNǛ͸0w={8s\qjUhϠS}):оo;u}&.o]z]ޭŃYm0<٫ $!01 A"233j_'x[! )N9xFڀB "DXҩN(ƘiT3@YܖUTVռ9iC"[tuC3Ye:/3!1LX{=,Dش51c6 Fz'Hyl^]0x  !01Q"?ಽVZegXϬ Je-]g?$}9R.Y0 1!?CM=bv"B&!01 "QAaq2R?$iI/NBM`U,)ZZ gXu /g$*aԼAm &s{`]Ym"gQkh9f 툼*YZ70 컖N?*7+#b k8}L-<N;5UgJ<,N0^mTt`%XB!޽JYEj@ (fTB9_32&rJ >|'?M7dm!Lg1ю"xUJlsQ h E"SG%2«-nMF>pNcfLnަ4G_pN6o|B)X!w)ZYeǝqzdrU?CeY,o:WpdK)7-Os\qM( 3w,eL| 8B}x 4(@<ˉ<Ĩ||jE_o<[::d5C{-s !1AQ?\Z^N`5ȕn~"&Q^B,/~= "\WD3҈P=2Hu- !1Q?V$,aOmTm puH գg D=kUO00%~G{=jf&!1AQa0q ?|'qwQh*whUL@ҝ7EAg1b C>i- :{KB^ ĽZ1 D#m|O WG͸}Ku6n #=_}XYB:rC W"%nD9ADZĻl!Z.UJ( "2h B^IŐ6i~FjTwyfP3X+RY-c;-o'mc셓*+tr]F#ચДHu- 0"G+I +_c|J,Ʉ5u#F(K+y0D\S{4bjN32TA2,qG_,>!`) = m^J\$ҫ0RzDd$V = S 2A=vulturul;R"/?$gx%bbF/?$gx%bJFIF``C'@*'##'O84 |=/?Lsz="w:AܡղɃ49OBScCF ֧Kܼ\ BV)VX':u6R?MnJ2T94bbkTP>P֭p Be(0 . m"ئS 6ͺzkDfgSq2G#O&!1AQa q@?!m Zs,sڌ&&#c/5] , \>qZb z0b.*tc 1od;gA7qp]SbּQɧ` ̃̄Fa`dc*ʼ11|YEW n9P(+5fY `"\^#\@h\wKDSma䘂>M~ř6-383OTz]}FcpΡV9KMx0c*n,q"4 VXqM+߈SIn!{JU_Իsq1kg27^Ħ>ѝLavI ^ eFA)pq #P<1cSoyFq;QǡЃ?bd3o<f??fOϲI'$5X<)3d2g6{u-ReY0{&(DBq[Qܽ&3 ,,UKCe{")G}ŜIfPۺ`KЯ˲mij%[jc"駦QE_!%M;"`y 1 Og#^`{53߬@ {l4CM~H\Q?i\+Ƀ|Ne&y%>mzEs'|O_'Hfs=<*s:6= 4ˏ<,uOxk,{ǟ*r#O<2HsMEct/u:Tְn;fg!u!1 AaQ?[(rƒ(2I;"5 r0fwQV28 pc~6# /QQ| )K,X[rz|)]!A\loPO ;2w*] ٚi+_iJ)Z\%1A/v+/2Gr68=PKWkk(NVu348UK=}sg@%+.*" r *{RӶ&Z! '^!itnX`14HօVM̰w8B l3 %؆ڥU;:J*o*L%H;"ac] ά@"R|F}t|LX.!yt6LCX-2 EgW%c!<|E_C)˸z:.e"47;}DbXA*J[z զOqS"1:k| iISN*>}"f9%O cP8Np8EnUGWh2{Ԫ{Zv|_Xl@xB"ޮ/NR+gcה+Sg*^-ǘzĊx^~9bt>4r%. )P#>lrJhkP6;;:psA^ kKj69>۱Qկ}w|Nj5*ٮ<t7(D~+qZBqsRe%o#-ic]Jqo`|7~̽Y"TcLRK:’c !iQ͊Qg6Canӷ"vށވ9gC'9#l8XϤPnAng38((,ztJ !)( =٧є Ptj0f]3%n)\Ϛ6?"/e{ ڞ$ 2n ֏?S}(}Dd$b > S 0A>floarea"`<RJ ?Z8ȟ`c&vbF ?Z8ȟ`cJFIF``C'@*'##'O8UgCK3_#/tro bhge/ \F]8WaϿk@9Ʋ_JnV-+EM82s: dY5P\ߗ VU W)w6ӍN6hv.@9Zv/>Yl9]#]y=ݵvc y75z4R33~vϕK(AG55lBL ɖMe9M_9l&!1 "A023@B `xɓX,&<_E ¶r~8z # xegkƆ @w&Lc.R3v_V1Q~2/bK- 0ϩX'8in35-uU,z֟^hDx\`,LUqM  aO+ZeʵްYh?TuWRhdɼ"&c.xFVT"cשRMna~CR*[ѕ(Ϋan1HemE:Qף?Z<E&};z)lj2 SYʵ1-YJhqJ%G q{YS4<IAh7f4NW8RAlM쬥J>NSFۂ4$e ]THx! 1A0Q? JL"E'IbŗYx7 BGb2"#x<-&t !10AQ?ϙ7Ոf&@0dF&l&t&!1 AQ"20aq@?{ ^d ?ktz=(ɓ&`ɓ,v`MDL*xdEEeRę3yڱ&4.uKز'z {|!Q}YW*TM dn, A0w*u@.(Zo[sdsKq5ޙ5`cjֲ5Y'JNə~ ?AFS%ql"=~q!1 A?\JŞ u)o>j[p %ŸQ! `9 ІĀR!g =| am2cW`uy|0skDZ/ x|V v?)!1AQaq 0@?\0฽5`^tG0}UV%.tJYޥ`ežf%@kJRd w͑r>aBx3G*'ydLj.ʱKor|"*ެ}^@ uD7BkbuR`12 0ݿvVE -suEV2D#}ZU+n^aMUځU$WJ]zN@τQ^o2(PkddT[[A n7+PpꏴnҔKqwp 7\]u7N..y(R${-/X3l@Ĥ ++B=%`:Km77%9s3/-D DZ< ,*[-/nqEEb&M~=iNX$+PK VdG%@bS:Q0Ko%T2S0UĪ|*ߘ {[:,D(PߔUd0/A . M snP0hLPmͣN S&IkEl(Y* ॾ-L}VA)T`)~@*9dx!ϸp֌=,#Kv"`=ޏdUQk Kϴ7$C'/j!Yz%؈-{fH":tphh* -(X-l[*:a\X 6l[8%@43r veY֫G5V ͆Ƴ/kܹ h(9 Q`T\u-ߵyHT4(muGaFԖ퐏Cet7ḷY]T;8҇`uG>gCg"[:mW兄Hx9{c_rޚE^'P,5T+A/L9iB!`)GrRP55xCK`n$;|BZ|^U-{ c({0 Y'c8 Wl"zHw &`;Q9O=hdT’۷%h#9v>Xݮba W ķt}d|ָOB* @Z!WNinuWmM[Fgf_Oٜ Dd$T ? S 0A?maimuta=R ye&$c vbF ye&$cJFIF``C'@*'##'O8WK\,6gX96F]rEZ!>P8?=kGG /scsm^ΞSJd3Q9935P%!1 "02#3AB'[Pxa{>We_fPXJWakuь.QSa` ;_L4f8ֳ)PͶ ,$bob+X DJݬxX X*W~ Lb7Sjv>}W;A 3x=>91y11}DF1RhFUQV)hs j(:[Pvۢŀ6iJ[rTBg3`ȀVtyZ\t0Lua_ !01Q?R,dLyQ!GOhHhQ+gMl!?u? !01?Ok-: LW󤯑tYG"ЙΦ$!1 0Q"Aaq?$&{S99/sSIx]2\}r% TF{Ԣ2㌳EDwcw m]0/:"# u}.aFinQwY~ ӥc1MBff|c)* oLk"ŒJO}\uU̜;7*uAJڎ%.X2q@+jvJ cOgPF}Q|PvmAe>K+w0`tI L޼bV> eGb]=B6N|"X`;s2\ %3AOHR-㸦 W? Pˠo\8(#PBi82mv**Cw`DOCAWY\P|dsR9 Y4֐ p6S1X0Ҍa`-䅴eXn 9DQD~̼򍷵P[AX1P{e0)u73Tt۫ϭԲXK4),Jԣf؇$+PÀZnrA/*Hy`p ~tE6,֔Yk/AATa#BQuM82l3%^ʥȼ_DIX ,ph9g% ǔUq,_|eV't1y; WumQpJQY pAiS!l&&G#*(iggP$ڦb8IUpJ*1 Drq[; tXVBR}mY:aIw.,Zו5KhSb:")*ܹ*ClaWT$Ș OTWU)릚l4v5t'q]tR w bF wJFIF``C'@*'##'O8{=w2'"Yw&a/#!yl9+bTr;ҥ.am(n'Pܢ stݪd874%X#oLN4jzwG2YvkpF}H ˽gđ,۝q)n<rԷ=i_֞KCik|" ~%λLD!ev@є+xD(6? R ~8x]g'sߣ)^1*,ގ2vJn rlX&.U;VSb5 EYWfLy{;oRJEn&eIyEBii\+azI@b:z@ lp VPZ\]k%(2` (9BǙvE#ܴ& fu !¿f$f YDq]өTbi7-W1) t̅nNQ^[aG}b~c-zh[@(2#yZikGrOTwEx8 cs-EL,C<6C\B--qj*T7EP0{u

YdHRlxTcv'ZdBKSbcU͍ei_/# !01@P?'U!+M I!!1AQaq ?!h)ʼl]CqaE|~=?"(g~xr۰3Ďg p@KgGi #M;uOO!1QAaq?6l4sd7䯨,16Lw!j-o]G-0<{qɛ2gg "!1AQaq?kQ WFb9.-WDג#Jf Ke2Hr*YRWj̦qQ/c، }ɺ7[nZ̽.o3J[}Eשc9=% P d cPxitA֥/=En̸b4r; 6\J%H@|; z& mJY/@ đT\ЖLFUps(Ϩ<&$%N#2ѨV- nq`%- ¯1xi!F >!($`6D@EK詓# vj E[tL`oJDh4"c/HD&j`<0] bd0\,ƒ\4 5-Vṵ48e'LgL2fcL00JG4ʗ"Ϧ;<,HmWZGQW ]Kfq,]*~f1'يDd5 5 ^ B S :AB bujorBujorul@RMb6P"sE.bFMb6P"sEJFIF,,C'@*'##'O8opU =ǔGcQm=J12uë 1jhI`H`6po<} !1?Q)4RJ_JA,eG,C:^ 1A!? u6w A@ aL !(&q4W!!1AQaq?oQt~>Q Nj#TG@L1tğ"q-JƊG|G9rCKȚĴ +Lf0 ͡aԻߔ(??{!c5O2€6dX.Z'Y,,utvYe*#p6Eق2.\̃ܡ o:w6š͘ 9i2B$Y KplS _9WFgyչf(%8\c$H]6bF?Cˣ80JFIF``C'@*'##'O8|YBF޶jěZmӌhI!n.ezFw8v4t qt+t "1!A"2# {pgUVdz%z|8hǰXSh'czxNCرU!h{8BnpR53$ ^ji =C\1S|A8$Ab~ 6Gcr 'X\"L!C-aDCmq[>\  1 52$ (YWbϣ2 P%wa 78!1 Q?y rpǰ 1p K;C;c}^eS_-]9+%c!1? r]܏y[V9wn$ke 'G&W,l{Z  lݓ=re>G$!1AQaq? ,^XEgBq,;^P]֣5mr lSZh2KU`W ' PL˱q*@C9!*uA.&s@*3-I@6@e,xkyC^(+p**^އ-P۳ը[qC,`Ѳh"bV,pEa3.셈(y`<} k>(-qRkg!r?N gHGUa{P!EĤ3l؋qlV K2(hO &qgnʨ| NaU|(*(O@qA3 Uw|@[cp 40[i9!^):xa6 6gq AK4WPDDk  ><Qk~q {B~#.6fzJkפjcXs`Wq2` ;B*"3u',6j߻Tᔄ*J Uel<&x vKrc="Yp.y-fmK`U84Û@ m™j2-N]?`LD4&8p A Dr4MUFJ',Pl1rb -Eݱna k(ET- ( 2CTP@hζP*+gR kDv7t/ ~Цo/?gٝDdl D S HADalbastreaAlbasreauaBRŭ-[So@bFŭ-[SoJFIF``C'@*'##'O8ZkUy$Յ9J)Xz[Mo*#79[hiGma]B%@Z|z? S4>8G+@$h- 0+P #vUC]ho<쇎 FG?_0A?`4r* ł꾱 ^h%B Q k%F8ͷ)7|GA7W@),ufoY )%/jm0!-u#װ஥H$hX!U1u*c3 PSl˲s]J*iGW@mg8[``~al/̲)YbxTn%i*UJmk\}3ZHMn.{V\'V6/Pڂ qe۷&gQVמ˃2&:`FEхS*h$X! 6E*b[p 5#J0)+pR)\)O$J,*&·\ĠxyJȪj q,Z: wVY$PLEQM ߴ *icU)8 Ao?Zġx +oQW ]E~1KE?<~Y7 GC+aW~1 Dd[[Z E S 6AE irisIrisulCR__gvx:V; IbF3_gvx:VJFIFHHC'@*'##'O8Fs:`aՐv]UStZ3m,s: 1R:]:'ӌqN;mA(g !1 A2N..Zؖ8K>ozm-"ΎHl.7zEet684%ƈc'}~jĜGb]^8P+hLNMe͋H!! 10@QaP?-'Ycq{tdbo(ٷwL$v/QVA !1AQaq ?!fŻ()3νƐKd(CR&;.h;[bH!Y(qaf7 C`iM;bz'a8ZFǼư'djOb5nhMa؍ 6<]J Xgj{]bL0T8{7%I;c:eK<, ~H\ M[ B'cz1d"2̎1p 3mf8K>[إ?0`͖#.ǰ:gBEF .C f1E7 uR/I+u;RV̌Ets'1 !AQ?XH]/i .ubiLYtK/3}!1A Q?eA}O^,xgG[4Y 6=wi'߲oE/ZpԈ4l1UÏ!!1AQaq?!LXKJ8̪]8,9ׇU%RTx t'DoqJ;%)sPVzA,|ğ[ .>mTĻ^BbCCNH\LV)}@@u킂R|O*q!fmRv՚vn-9 ĸEcQ]'DW,-FF )fe0~%f Q)M\E1}ӿ%±9D )2BJc.qYyW{skY4Se&8 yG"i2]nQFi  ?g6~'gզBR|9YOw/*>{םX؟ij݊[u1$"-u`K)NL_̧hJeQ\jG&ǶTbbƅX8ٍb0V^D]K$Ȏߍ6=ozR%.|ُۊ}?NM29c6pc3Q9#sy胨sO&\e*x"Fs|R-F CgUѲR%s+`SC3 =bZ֘j9̑k)@ lɖ'x0'1Mc$1XE8$ XԾIfHlLZPj)@D sfFTQ(i3î v}Ǡ{<!1A ?/9V͘X'~ `I=]bc|OOS'ߜ!1A?n\rkiop.d/!G'Z܄-}k9#$!1AQaq?\Ppm ߆ *ɆɠZ_ s#ǬuMR8t0xR](a ldjZ_p|DqY> OA;؆c5;u-tZhڠ%_8YL(V i2&PAZыA챤j}nxK ̨ $K4FZ n*!o2"oǸ ?$^`AuLrMETrTR{Z.5"Q 0'8J˝_C@]-D,EB>'y#XaWG Bblt*݁?rX*<,d#Jw*b2e(ܸ9Py<)a ~?dH(pFa%lyr@z=Dyiws ݿVpo1qVWB19X?;Ddd G S @AGorhideeOrhideeaER~("Kw?#7f_J\bFW~("Kw?#7fJFIFHHC'@*'##'O86C ]0G%W1Ѡ5cF:=WRhׄbkhLpAA81;.1fzs֍x"j=:3]ݞOe64C7 Zpz0I{zdg?K\c{!1 ?8=vaFk)l{f ,;!Xvf<~{~ !1A?V%8eJƩ"ɏȔ\׫"!1AQqa ?Z% /%OSArYq > TePeFw;YA>3~..M)UD4Kzv#|E };0z%k@L&> bP܂S̬>%`יmy *MҪ*:=@?$q.B̗vdXg2 N!hxøaaܥ7x-9&5 G2-共S'@z4M? }*pYwBu-S!Yl%t艳5g`iga xÙeRE #&҄Yޡ ~z?'eR!LO Yj>Y`ب,A-CV,>+]xz0d Ddj H S FAHmargaretaMargaretaFR3 } : hטZ cbF } : hטZJFIFHHC'@*'##'O86j+Ne9y*R=#!1" 2A戊LSi43T,"ɺ :z\.2)g R;eDUu 5B$Z9|_9]c1ɡn9o>.B0ZF!1P Rdp*#>MF^]:]KSq~F:OCmg3X?A0ApO?3LM0y ;mv2y?50f]0 !A?(uXBx !01A?YЙnvjԞy"1'}MS?~"! 1"Aa0Q?y E83v8Y2?1E{ӓE1]HxU%Dk]ޏro4[ΕY4["Xv_LZ y\iSdbD,@xG"!1AQaq ?!L3 aɊr`Go s1jc,L,@Fb /dAm9 q^kԹʦn' ʕXɤ|Tbbe @1@IJ[#1~U)G9BS2GLA9e ?|pyf@28f6L`/ %d.ҎeePE.>2}KBǒeZE=xB"/T ɉ47)VM[KZk\ {gb[*!b\ji\y5t142(ݘ†DT}fLEd7Qr2ޣ (* dd:YbAR,XoAa!1Aq?ͅ-&nY2-Kg2eH&m Y1em퀞0>,C o2 !1A Q?A"}9bnBwrr^M.h1o[f0ZY]euk%!1AQaq?VjfH#Iq=M;ʭ #mxְfqDu$_O\ /.5*nXDEj&-&Nɚ$Vۃ AV|c[u$u yp1ܦ0x|S ІeLU D+^&,TPSsV qʁ% "uk$APyIZ ǂ}CW"&(Rs}pxenw!LJCߵiol(qH5^P _aP8/cB< @ACy$KĘ0ޫUWglq/>('5AEc<L)CD9?/8kO6~LQ GK7;l8U1J&α3uDdn I S JAItrandafirTrandafirulGRGqbvnbFGqbJFIFHHC'@*'##'O8gʸ+\1U*;,`rb7) j?qr˅ԸCt]۴mIp30 ̼1\ygoJ Dd J s AJ  ÜvidraVidrayK yK phttp://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/1vidra.htmHR [p=@yo;ubF [p=@yo;JFIFHHC'@*'##'O8Ǒ, ZC D._$!1AQaq 0?!vBf6 &+.Ň)E=ϱH{>D54 %Lt Ti(N  ¬80v3 ͜:`3![-=\$LqSbHP\6TIW1p4' ِM]&6}\5Od}@~Ͱ؜̘Gg9i?d,avQ\ޖBz!N%H($8`"LUGJ]UY('<&J1c"2C}Lvl"=u絣Sʄr=ef9 o?X*.u |kG6pƮ"/<ė  SC32cGp:csR !1A?RtL'FDx)P@)F},:..a5 1!?C e]6$SֆBy%!1AQaq?v{eঘ̔A #)D5yF"*T] T0\ΞkQ@ctЙB_2P?G$"P+4dboWdJSN/]dʶش P6kR%$Yt1PX6!Awp-bi`&cDG( RψN!J%p)bz;WPApҲD;\„ ͸B0Kw nߚl2h2r/B^yֻ&ysyof`)hӹGM+|E@\cps*ٍP2oj}>7L2qEUhw)Ĵq' -end"?K =B)]cJ9XySͽ{ <XF.ZY5YWAdyRE1+ Jeyp&i:F_Pޗ(k>Q$o.;y>V{ *ҽj脹NTVm \cƿrXSMFId#s->";k]>!+ز(,oĩ )Kr$k_!A" M߹E"ε/ Mr!=!ܡK4 /ٝ Dd K s AK ØlupLupulyK yK lhttp://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/2lup.htmIRO V1= g*+5bF# V1= g*JFIFHHC'@*'##'O8w,_1KphF%=JZbqnĭCE*_>K%^b"!1 "A2B#>n,܅EƟ a|Th0㗗йp8QB~W)XcT$> &$.N۹hbq-"EZچo!+_rk(+Q8|k]B'Gʝ7V[SKY6YSEMoh^BSN,\ o 3WDž @?q)@ ?B 0!1@Qq?uu_U[W?3ȩY^9B8q \ Uz\Z !1AQaq?!J'rG)K>2ciMr#[5.İI5Ƽ^.md$#l蘄vxCCĝ 'k|Y*kĴ Xt5eKF]'L~֧ؔeH^盰g{< lGtQdO:M4)c$1b%"2U! 1dVrJ%!1AQaqё?!%zs.9PԹq5bȃhwRdA%C!7DHb85#R̹.No16IԫBj8Q5ֵupuG ~&[!%ڡc72iܿAYePb' Ep1.*l$z~>L{k{nK0E/giml$ EOؙ&8F Lo1{2uvjr YW7+$#м|y,G $dvpk Qs71Ef#Ї+`e-K΢Fx7V5elQIzatu],;bbi2۩\W1S'#JܸN 2$g`.Y .6'A ,ճ {Z3U!"$SixJL%Z.r^M3,.=%ܢTչ q<\ e{yT NLGeZ QhٌJ*#6j FwS!1 Qa?!1V4L'2+eςE.2-#,v !A?ᔢ>򉕞"c<2O &!1AQaq?zLw*)ȅQYaZwAu)]EJf=*iWO^_Ga5_L9K? d\h1c32pMO_X{TkB*%a'f;!,[O 539~0˔Rƫ؏d %޻U6  2>STXΓnD[EzZ^3KUY{ ADзZ2[gGzv>B`o[%m"Ry\;_cthfY=, nc jUY Ue0ߑ>Z+|_p&W>`Kww]Kf߰8A^4Y񽅊R8%-K!XFrƞhe\}~][l5',<bF4XS>[l5',JFIFHHC'@*'##'O8Oʷ֙9D'åd|Rc=)\,TuM}PnܔG*!e(R%!1AQ a0q@?!4T-3½6՚S OmT~VHLeѽOfo D#6#Hc `}|tЩ|KT%#W #܀A4?/ o]tj"mGZE cocUpmMVE%JJ 3h5x 1>̞x,e:_PeOc%~D?CDBLdd7m̏bnd!bu 24#JΫaL\V'Eŏ\! Q1?~GIrwr pG&'*Uy5jPCpFp$5 \A%Z6a2 g=j3GR(ًbASaepo!\e ۨ>Rx)<Hy%q[zJ֯3~塙J9pQ_ʁ~2Ƭ?c] 'pD3v!䈽0,V&m+T+7EY FYMj#)1pkKaVcR<.5WU'5^GI)8lus"t!ben-!peTe.8,/HRPWdܽCǯQ6WZ +z#Aw3TLq, ^/1@%ǚ3a)oQJov*0E]dPWsLF vq0/犀4 9-LPVeB\aM꣉ٌ5[b@lqr QÖ[VB* aMG fP"rr[*5ٔѨ PIaz1J+ Dd P s APàpanteraPanterayK yK thttp://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/7pantera.htmNRs p.j&sdKDO UbFG p.j&sdKDJFIFHHC'@*'##'O8Ʊ8k]MǓltOdR֧dq1>"VhJƄسeO~c2&|-m)4FRQ|fIg(jhI;w=xvEs:"Gud]?].pXϒKfV|$y1P_+/,F2q܂iN(ړ=wf .&<{ 0?Dvrv0 ?Ɇn0Gg_%! 1a0q"@Q?|ڍ[G~(2pmeb$J^G<$jIH^SW<–GBF\oMɾ5)$!1AQaq?!V GU+n bkߩw)ҋ+N?S?z]'OU(A>oMf.w1A5.|0x /x{2\w ndK>C 0w,#B#ֆsg`T勖H6na%D WƵ F\&nbi%MW)./U4}Q03HV"TfD q/.cv;-i[71VFJOHK]#k˜]VeU̵X:`:ifDfV@՟q-Vjt9<.#6w ~OEEL3! PU}cၔ#zQ4"nIcp "Cܾu:IAhQ2A̷d k;lHzTe!ɐIAG;}>pO\L`àcRzaB<&wM_xLIe#ʬ۠1ylܸRL$}6S VuhuU_yӃ a Hk.[)tQJY))[%!qM}D"朝)@ݾi!9rى_8 IGxBS^\6BE)mc-eh鬶ΙB$!1AQaq ?!_ž)\dBƥ7(R~NE^>*`ς@k̴8򌜄%gS*2ߴ]\x Ըff`.f,_R˝eǘ+nc44<lڰ\=K^e>ҮX-i̽K* uԙNۍbx@r6#Z0Y&Òc oV5 4QFn z B8Y7/rh{as_\#X6EiozqhlQǹL`ߟ_ t}AT/qU>  4gDP壩^b* FoH8#C]\[ >hiC^BŘve<MLRȪff`e9 \Y]T$XH1F[B<+_ K>D)p#1ZE%5(gRWEfj2\RZ'N:~v5P)Ħa0[; і1W|BOPiĸ *QӖld:f¨`"/ [bA $6aG/#!*L}"5+cjBKOCÓ3'(Tk a-yra(k)LAb"ł]9}`mͅTUrjT 5w 2'#PW44TUE҇eGl.Z\T *8o@ЄEɀ +;##L`һ#5oP ճsvv9%,ʌ%o2Ԥ=AQNݙI Kp@ rl˦+̡l7Ye}c#j,mk}ˣr15EBhMf9QZ`Ke-@i2b_",V0hzTV0Zd xIDd R s AR ÚcorbCorbulyK yK nhttp://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/9corb.htmPR+4),|nwZbF4),|nwJFIFHHC'@*'##'O88f֊BmE myBF7?W{&=ʛEm`j;'x7 0 1@Q?9KƓ 1a0@Q?΄!K&!1Qa "0A2q?ç0l>$;m~FPȪM%g$\%;Ӓz5 Ge4"Vfnԍ_XߣU--tҐ/ѩs>k2/K[Ol̰IbQ$"m].q k bttrv% W?!!1AQaq?!|Q5\~2hBtb\s<=G/u)#@o3|bJGPȏ$S":@]@rο޻"V 3`%}Mskh"jwf4ecomcŜḺJ. 0x%pJ "; ?B`I:bG;S 1Q!?l|_ꡨIhEяL!1A Q?(k՗v u lfХ6(jRʆgC$!1AQaq?aE06MC] XIͳH9bA>ƲG-*d*p_~5d d Z07lV^ MGg3*lyZjSK4sKp##8<8t?2b2Y9d-]H : !1Q?پzLJHqaGfAXTXOkt7l}A/5k΄) YX.߿R(-xqY|]MLHAWysĭbɿ*\,h~ `?V Dd~~ U s AU ÚursUrsulyK yK nhttp://www.dsclex.ro/astrolog/zodiac/totemic/12urs.htmSR kdS8zn3 bF kdS8zn3JFIFHHC'@*'##'O8%,-i5'?В'+D`h8g[1KJas0iͭjJZ:lPBc欑v)?jjf*'>3O#!1"2A 31QCV[^(ICN3o8cBIw&*Id'd%M+l\1EzmE]YviZ)Z6EEѶ'+bt-H:)'4l#tTH$8ƥ:#^7gG, w1͛}@ ?xq0@? -'!1 0A"Q2@aq?΋+fЛ\2I{ju"^?NYzUK~K|yd)TH)E4lLOȊ,_ΩREl5Y=y0J5&!1AQaq ?!R&i&t>ebH_\1xyJci7x@ٿfT~Z2X b3#=逷7#e hipde(F"ܢd!;Xj9Dj`5$7eVVy߃ۂ%]!LB6%@ǀamƺQɿ)<r⍪OAr5k*)9B5I-D.WC9< ܮ$M2* h`>F&'Q4%CtK9.nElz1P;[M["w_AMFLweia>'6K8Mc$%TzZF2j<7YD J&tbPPTLr|;!V+i^Ё;PFRn "6PRMpd )NKqк_s2nEL(<۔2޸(Q ^ _Pyqk0w$=I} 6p[ N8#80xVujTU>Uߣ܃ygtm:gla~ҥ†兖g԰v+zGQ(S>~KY/ ylӊ g к}dFC0?s)Z. `)F`04WA9ݮs*`җMq1GhkJ\OߘKe^=t9_>K홷V0엟.bB#,C;-Uԧ ( U(}MU+}>*20)*G# $X!,Z-`W~:T"^Q7˰EDԥp-j (객f(R^>g3+1KX5+o@3ybI!3 ]-D4.5ZuX-_$2PY%kqZFmaJ73++hba 2-]/)`)Es/[V e)J{Rv6@njP8VEql/rw>`.s1 }b0ZUork-bZ X8m|ĔCpmGe  J&p \Ddn 0X V S 4AV  nileNilulTRigTq#0bFigTq#0JFIFddDucky<Adobed       |!1AQa"q2#B3RC$rSD ?(> I"F r}Ŋ4H;ROxVm"'T{5V`4؇*XQNۙWbN&;wfߙSBk'{hζe@ɠs\瀑kGӫQkPHݶZPy V{,Fl!c`9|wFܐ80sgg$g GAZglDus+q}$#OOSMK6|p},A~b:Ņp.4f? rtݖ BTT< SĖ$s"־kwc @ Gy GrEslWCBAb+R+ʼp/>}4p288\\f4<0 aَte,vcBYQ#zr<Rr7銭׻&]UAuix`'K%zʼ0}UP#`-QΘOtŸRR'e ބ4᪔Dvih $P-0vGp[M%H:o9 qn=min2R9-X5bfO]WC kȲ#UTiNm75HpX4^E)L0wHEXj34S_ m(HT9 x/<..`f6*:|pۯ]+6 8avmZMnm0Ve@':>X սL%X$(]h&js+K:#TJgCh DTmEJ5('yՅ4P4 k\։{;/Ipѱ j>,EkN]LG *Un;ި}$6N ~$F6.OwZ/ )U-7Um2kR~Z]%rchE !=oC0,-F D2$X"ܛ{}-uof!J55@V2_,9zhJ|pSIAshο 1JPwڷd\" h wU&Z=ww葎K鈍#U@ gk.b A=o&e+V9xHZ'JIaK+ܪL W!B|Ge]\YGukB$tA$p!fgb($,S)ḝ-F2\wH=a[alo9V<-ūQM,vP(.4 )}ug4F;iy@թF~6d`Ԑsn_ԖD$HR~ȄS}o{bamZ&Pt1rɭQX# b}?u d.C1"J@>xW$V )ԓp/c10WP\ϲp}-I iQ#vG6"y(>DqW-i2\x]g b$HΕ4;qpr#I)79XY˸*R6m|PG9Ndn5ǀ ѴnIȃԻHTz6fr}&y` >W>Xi|gfRARpnWfFuJYx ܭD0 &`Ne|ھxxnT*$KRխ[XncФnik6|+nct$QHixU &m evFy:iGoݱ$YP1r$}iPٲsCv%`K{Vr vHnܢ Z </[{e~iY%K:$ X umvzbn'O Sn*5BHkB q68/YPOܗ E#1P9*'Np@"ey/'WTF)MXnE2pj+M'k-Cr}K̚`_"ʳ!]%Qh@<0q%}RTJ9pعr܌m_q8K]Df A9.^~<}ͤPT| ]вx WWXPhOWN&C@Y:FUlC0cq`nB+e(\ =T倀1#"UiZ|iIc^ G'@Xp /S$vPD”4f)!fUkfNU,̬ *G38AK+I}*>άs]%T g;oF0F2 I+i^ BdOQbX1SזxW]kkf7SEFD i\U% JԑF6ŵ6IM,Z~UBp{r~ x LʀXrp`+m_YDt?Vvjgeု )d}1:ʃ>"_)$ki8+QJW` Hp-,uɥ|,jiH&uTZeRE͠P $<0m֎5 je59j>5 6}Y]pDrO,Jʋ;hI"n sa\WEݜi.'{i-{~"Q4ԈO1xVˣhZt!ڍTPk.TN"Z-lR jG¹9 ,Je 4p7mniRn+"> /`>޴iqFfIaR p -a4@{k9 XQ pmXL6,Gr, RHl4caaxŌ"s}NG3#.k;s1SDbpv.g]L4P3oQK%KM"ԭ0;zMHZzLu}ZT 4矦r&Fk$]Mu^@x-qK#U}C0T8 ٙ|0s+ʴ,w&K5kǁ>XQ%sE>0_z"Yo kMJt2+xVQhĆhI8+t\=Ij@-.Vgv5ҦƜ |:șɘ(iCd1P"]:fpiEQ&IRPC,+ /REƕ,?43Q(T q )#x2jsw~a0n BHty[aI\޹>8%7MXө)nHϞ6آ1kr2q9KuuفHle TJ& =ǸA I.BZ SL Zpâ4hB&Px [\*$h, nކ R$ÿ]ZaRϯ` jm$P.[xvHFuI\X/Yf2 Θ-35_Ig9*c"3#+X; W)4Jb` bH zA<=ww}b[4 %RM23 8 w4q;ƴ}?^RVX jHhySIERIkO^f~UPJ= 2\+#Vh|o:PZ@*8j'0-X0Z_>x{XPJƴJM"tn&ep)ҪU!d8W8z{ uu/!#"#7Msys-/$Nn}T}CB`-{"Y )wZ.a}BĊ# []X - JP-<;ܫm{SxTM+Z` ${ŤspIE_x Şfs$|װܢCoy1e`JzW M[3۶v{RӻP-0mTfF`UGjx1[F"'-tJǞ6[O3OutRX=U4Lv-uYBVj`*L7n;k#mpjܰ⦥逷NRk!IHhL r\p-Ͷ++tJ)l85cA7ml%VGՀ-=sg X-eN0@(g :,I}/Q[РBJ<vӶbUG`7nYJU+Iɛ._xv% Ÿlô4dpGG $Θ@ 4Spĭ%:h)E'6bCvFNu `#qwt>uMoPLZѡ[Z:j2dWMommv+GHƃ@iWpߺҘw qAV0CnO=&JXƁpɸuR=kpZE+FNw%Q 11'%aʼ rNA֔ʴ;m.?F9̰$ִ w J3OM4k TJ(S`U\F?vٕZLX cdWS $s߀e54SY`76&hh>Ǐ〕6=$r.WRs3ni Sb〗+ yWs쭸t1f|0 Rn3KPBH C<+ⱱIZY#¨wReƃ>Xy>wmEg cA2}':S0y_dEӭc_};iLJ`3wDkQZL(nlVR[ ^kyQ|5{spmvBd'R> ({r۱d)$R#]+ZgPѾv݇mΓ?zdxEsk- 6 9W|%g6,\@A[]͵ܘeʃNm}˝R4 59y #">mA*sCui w, 5b+ICԳT5ߵ=%6eWƘ َuDC`7.YNtV9x`> z&8"#r[sr?,uj#~倎_b; 'Fiw'QZvTP< 6^R;69@H2XSF;ea ʄQk^`=Y}G-\)~ˆ; ×}ke.X8 sBDd 0V W S 2AW  amonAmonURn59^",^竔[tMbFln59^",^竔[JFIFddDucky<Adobed       !1AQa"q2B#Rr$b3Sc4 ?C0PI6GxqYԮ|H!mK|[v7sfcq>!{?X[ntrGAsr {'x u/zI [Kb7﷉PJD(= 6eXh>,ѳmVPoAA [ kA˹\b'RohDd?qLlF:PM[nEqdCc@Jr3: %4A4K.C: f w(~G&b Nj4 ba΁6fXk{(|<‚Fh-b6xӯe0d[1@MPexdI"B?Aɛ>lx@%Iaz>@:AB|:1P@S)#j>߾4v@@Hpyq3M$ĵ R7;xy܇?x(q g$CuÉqߤ ኪf耋PL]TٻاR4A5AQ@ώ,u6arx(\PAt(hWOr4'`6~ ^]%1&'e/;:ځe/@L/7g:WLEѲc@ɡS*~Y/9*Uvv<@.48&a?9i&m:\wߥjDNIiGoP>23SAXl(#M-c_X{^\O/fA7_6Iu|h-nm{PW<[eKPSr1#pJl :n7~KTʒl\ L@lQpb#] h\K86աFgv{za\a>\xE 65M~bƐZewo;MAyċ4yR5 `SmOJ =GKb w_3ӈIՒ0 Ppn[ordf,m;2X_AA۱}/\HqER; ;h-|1vAXxw9x͕噊<(h* 58e-rȽhTݎ/ʃ&YyV,5cIu#h[26`#C@3?+:}M6 f a}+d8=AjI&2,Q{cC 6vPG'ǛȡXZ ,Uy:[MNs7|.^I҉ipeX <_L+mWW8׾?<͠]ok q1ge3Bw@|OA&܆B[`- >㐣ip=D:\h6Ttv7SƁnaAt@ Bl<e e[L]ّM.w&zO/HHk :+Ao6݌ -^yd \BGe KZ-A}zv:u҂C|N*?M@7\[ջ/66ZfsAUԍXYJ\ZG"بv:7ḞHM-$HXu@6 2 'b1Oj 8CZ^83XTmofsAhgf#ŭ;(#P/q{է@ 1G+Y;jOe77sm ZͯCj LeSz +iScKqr56LUUo OmvՏuO.#.;1AU!fdamk do{|Cn"Ji~4^ +zHJmY- Q;D@F \k~8$zF쬂7uZ plr6LK㝷+`~ ps\r )&3x`h-ϗ*# rA6:_#/ PZ e?̮Aq&EDè =C3DqN{(,8rM3m)`zt(<BY9/M̧;SAOxxcj u&F:\vOˈM+!RHBymᨠ_G6O:=v^pE3X&`m֠[aWI!N _K J 1 @O#'%Gfa@n@tMc65ӡ ;\hݙuD$?Q@?rrl!HHͶ/"cXyNoLhWߵ;<(}Inf.;FhvۏpC41Gc/Kh4V0btRh9Ǿ[BB|/ anxzhٷ֠3j{̠c҂Ǹ߷wvePkV(+!T1&+<2dA@v\!̨*{h(tv:;DH@`oʃ粢aF-`$d@&9KyOhI`WJ x23h[z 1RK)hYFs#$/ⱛ}ւoK#@駗CP\pO&SPmۣA9DguSbmsrs'΄<( %m'o &AcRnK:| ͼq(z؃G%#qu4<p@$ cߴPS KDJ#pN up ZWEՑv@?e)ЮГζFyr@Mۭ n 5@`,7@^F3?ct:P|›#e0bN}lKK!73w:; h-I>AҨ!̿񤰹 H"' . AJ E]Sg.?p$77c|Ҫ6La7@fo3!Ñd2Ʒ /k8 X.\+ kM1A\.zS>A_ǁMe$"JْdK57׸\(2q{̶c"qqzs Ł F 9et;T@?Ǐ qbQi?>B:mz@,qǑoPmg"H#uN{nG]J9lI _@6=ʜ4pʻ]d ;ۧA<<.7//!/g]\#&gmxކTrmv젛+uH_Pl5gLBy(-b? M6CA37%z%pJ-/ IϭbǮC_)6os E=K/McĊ 1mGP Š9Rb(ΟYoP0q\Xeҁ))Dk7#>4|~JF EmRݺjnN7J:v7%oe PBq1az"IFD.MwXP> 'Qր0ǧӱOJ7#u׀љ'OJ=Lh#xt:Ep4iz{=C'.zPU-;Z\tlC@iwA70 hI9 !u&E$kP -3ȞibHZ Vv<[%M glpצ#@ YȆ:0,QGѠ` .T6H=E̚eAb\|h D[CCqmAM>ViAq[647`,F^G88bP2foJHpWr>AGFNo!m07aS_mdPH n\A$M a Qɹ' , k\kasӴ3UdW  PcଇQӯC𠉳IA@ r Kpvlf}υ FeVejh=qMxZjmw-a32uk`;H焏QUIwc)b W41L~N%&oBWº6\j(%-^/d\f~xx|^:,T7z1O>jmukz\|~'' u)6C@~,fp_E߻'6H.=?o€$^xtv e6Fׯ@pZG[vkPU~~! Ĥ9뤟TSrݿ}|6$]>4s1m"$щMaK :_e\Flmh/<+ghf0`C1e*FhEءUڪn}54[/A8NҀ읭l@mP.(1 , ւn`$␰<hA)* m z@7JZPFe[u#](kցWGn{"E!"Mf}w\?`Ah@{9W!L_.^0Jzlnmh>@cɲwA7> ~&^Ce=ݔ wԕbK[g.%_tӾ)L|蕛l/`fʀ" SAy(Ce`>^#,A~V+݃4ckВ}_W/l>4^yrdEЃݸAɳe2Um[PzcOTV;HA8?}P}XEԱmn5&*w7˖ `vE=Ek u"?}uXKyU=Dg0@kxKk-L$*\ rkfݛh ')D؃ÖEd!)߂.QM#AVe%x{nhy/fsqMQvX oռxX؂}iE/ 5׽ XhdEWI[uX{ӓț+$1hO\7"Ŋ!!S2d5oP77С mK> Ȍz<ƃr?Dyhu]mAtLldW`P?~.aA̽S6"T9?,J_Vl }8v?"LiUT_r@av%EҀ|l"5-43gUXD{h/D2b?HP.y}yƄU9fLYXLsRg&, PFn{(=!8|^x(j(2(>נAm 4qe?LaZ?q}+rˆ)HЪ Aι^5炛("g ^-@ٸ_Jbd\dnTHO۶]( 'V[~i(<3!\eTR#1TSTA=Dd@ 0R X S .AXgebGebVR!Np޻-15s.bFk!Np޻-15JFIFddDucky<Adobed       !1AQaq"2B#Rb34Cc$ ?׵AazfqnGﺂu&NOP@BMV{crfw =APxP#yVE?5>~K*W,\-1,T.&I%[[\ҁfG1$avMlx[S@N[xځo#qIWFBnuX5*6r6ogjԸqxIi=Pd+-;-6p7{ i0S^@ώkA4#3ǺA*so ~4"QA jm3潵U͛|uVyDz^5L^)Pʆ/3(m&AuHݮ1FF69D~9qv4I/B~>XYOqނ pC A7 Xr|xA;q,9QIB(.\/1dRf4魴Q{(33р :PWr2C X %+'^I"U#Ɣgy0th/wAhH)8O?_Q:5ڀ8Qփ!wcѐo(5ި'QmjprNHscg:‚9A.cSe "ƃ~/ٺܚr:z >A.:{P< hqȖ4 #7f=@C45cm2Io~=Y& i0٭.4F?)R Pmv ubMA/.'O}KA(˓RF(#IQuQנ#DNu4rTE^f޻6kנ%"?T65v&̺ !0PLWGЊ-*L"ۈ+ԓ@#&7!+[nbbXkM(ĘD aV ы_Kc?+42'œ˚vր€تX-~J[4č}4̶$_Bt"U,Hc197L'8j,:m:NQ휡#\#t"C VBMl5㣛:q+/GE`m*M[w@,飐[{V䲲8wF $'VOM ${En:9%t apFi{&˘^Ѹx2X/=mA"F4 \[pm 7 $^ @+b҂ڂOͭPf'H XZ\lXB\esX2=/[ɓ&4;?HeOemAH΅F&ܢJ12H#FuFX~q!n;aY9ZT~@ЋZ>V<18I~R\H8:봻ʊMp.Aĸع/r#@ b#,u(q9<'ʲeHK] 3'ϘVAnB|mJS/DQC;ȿ=Џ 5Wds#3>= ΁vHð=h' ݉'^C^3 42^Ns|(>ؾ^|4MAEwη(Ƞ ;{(r14زDHbBsF"I ņ4ߡ_a[KЍKZŔa+ _m[(4f1,@6j<@8ҬF;ZE$OCfM4R&K~^zfe,ĕ6*%soƶ~2JXGbX~ w.ɐ3ؒ~YrAH2@b|h#q^Bc5@rf#oFMZA.~?'/.PbbČm$]psy ?LKTʆRu@C{a҂I$;€QXw0-HI>#4m 7ܬIܥz۽X:ȃII.(5l8˅$XH0W6o~DAyb rFkk[j rF,Ad3M(Ch3/]% qM<ÞfP]neb.~ wz4FS @XP]1!ܚ W~ۊ2lXʅ-b7X[nPP>7Wm7A ǩefR ‚$/fmhz ~xv`.h4Ex5$eb1WW-MILhշ1qnjy,/k6\]k~4)A4 b-46[/h<pH&G i_IaWQoX8f&Gk|?ZFe@Ym> MEh(Wbaطiv[m}hoR]P}+ڃxPSQ:,AׯěV[mz~QނL(ƒQn ˀH"Ibā~RmK$4͠Rknc`QZz&;Fރ]=G.(kDXPXxr n2۱zq&w@ 5TP̫4w`F<")[߿ރ`I㕭yW~@GX c[\ڃ: 8#-sAϹ6byߒFd)@]kiځ3> :x3)Lzv>SA38qڨz?ڃP̊f PA 0ȕJ8VUס" 1c&2VBtki Rt`HM{ԛ2x9P4en(>{^C,e(}ƒC|oh> ک?L[_|}.Gr:PfIP '?~FHm \,ϭS$ $+PlWmϷsDڛmbl&6lFZ)2(naX]hɐ \UQ@W;z(&y+Yƺoo4T"M \QAt2yxy{G0˽Vڝ= dʩ:c(@mA&.`Svv}-opxv'&AaCPrSG1[ʍdCQ+0PAF y2d$u uNݗ$|Tknh#n>!0 @SO==I+&,3D_A~@<:!RTR;td݀(( ߽#4u'[<+#8h!Ć_*+mC҂l {n-P6=2^U,?1( ^񱠍OWC͑-pv[m m4lװ݇xn$t&SP",Z?( W==+[EeJO}S76îXo>FնPG.47 {Ѧ 6/ĚK,{7-Omܳ+)W;kimEǍ9 f㋻'k{h!edN.?mӜ\ PGJpT̻$-ނVvOH9U`Q7h‚y9H'eajNf͗w (e*u/HfKq23ݰt&z.T*V c}Iz&fɑ06tE/J cqD.ޔ7)hV[T~mC~qQy$Qd`2\(ϧCM-@()1;t@9) k|-}]'$n] uuLlAPX89njSo_^*dB"?;bT{z?М.+2f5P}-Fzk#& h,tXz![|9X҂GlHW@74 Ku6} wL6 vFPd}P? 26[*vozRϒny[} ?}ܨEIv{PM*ԱПW'er Z6JgLX%o9`u~c `P4Ddn 0N Y S *AYraRaWR?~9p HIlIbF~9p HIlJFIFddDucky<Adobed       !1AQaq"2B#R3bCr$4D5 ? \ 7)XG4b}Py')(Xi@7]r/҃ 4qX@5PD~_=y=NK;P-p"M ZaF Ӕ}8h qAAVGL7A3{õ͒ɠǚvB^CU䝠 I>\T#*} h HrLʠ(`HOv s$ #sH]@py9 ,ω:,u$izi 5HI#}w3';GG,ʧBA=۔4RAqQTނ@/'+E+P P3\j^ie{; v@#QYV'"2mJy1$2y,\t /1$(>{d\bO@ QA96" qR ,` )#A}#õj6 q`d*(y~PjZ?PN;l60^Y_Yeqa0<̊ӭw6ok k/8)fɏzG&/k XXmzv eETcnfI"Ɓwc_UP%Vl>P*^+%eYGc ^Mn9[t2҃RO@'BDU'jt_:V@ k# u(0H[븋PF .k0fIkPm"?-QA=Au}%}(;$1n@ט&  0ro ʀ J ~f^e > /r Y}u:u(NPADroBSAύP>(V GO+2*Q@G8|ܔda6z\,g[:{u,5?6A,y~ ϲt/)5bJbZD'Xpokzgvmlco&k|ˌ,A}=A eX e b4ٚ2$(*ܹbJb{M<&Pd }ϴ.dG'5gm~'+>oO|kD5l/nBKɰ]KP)! _u4 Dq] ƒY}zt64 @㡠>&b0FZ U"ʺv&y%Y"*݉rc!k6҃8_5uP[r"E:Ps_ea ? G, UD~NH&ILUE=E[:6o:bl;P dGj0@~l\tQlOP,3lݶnڊ o@$YҪhfs3s9'1fC@|Vp A$?̤3\6AW [. Am䯕rhD+Eځz{ Ԍp##sbT؃^~w AoOon{(7[Fh|ڂLy C}u,<[=v h$S<ˮ6 h5:h6Jd_b( 'h*ذ)ܨbA#H e6"b-|!d4!J$5[\9Gqk]{u񠇎HDS_&llxdsD4F.Oݥ9<FO~p@o !/?鸢<2{u覂O 7@3>4"RlSyUC$Q6nmb3HdbҋZP;_t.D26IuryrbNRB?=?N{ZkE4Xx3s,rm%X\H\g~İ:0e{P6hP؎#o1i-MoڃeR/T}I1JtܧX5 ނp񱰽h9K>'PtYI7 4z?ArW ȵe?,?|PzAkU:A*+qG“bʚ  kI M pLq ]tJfz߭=MaB s#i8sݨ:P'W>P^EPO{u U$ kX@>Z3&ץ>4ÖrI(u:%x+8 |(#dMW {[^)yh$*S[k?9aA6[1dlvk@?RI.cp9(J'%{䲐`+W ė!Y^V/oNւ˛'=o(4&w)Ra  V=[#$F\OPY.DȏoAܨ2$1K^ N SxXeX7,-qome b'9;o4@eAX^BtoizA D|E;:_K@v9*~𠏐|aJ{Ƨ@^.y2. !$\vyyuf|b4y;L t"!z\"NF1b}ڂ#ԣ)2_j`E;f=Y'm:s|h36C$63UYBQ?r րmz҃LGC$r)YB$^ॏ3E c92X0*mP}Mc[K rQ$@^Zs7 mW &ₕD oa~9!Hk/O6>>DL+wF̭%YVm0#Aǔ<&<7 kjieDY;(!0mم7v3OR=h)I%dKނ3~h*~:PSq%mv|f֛i‚<`L4X4_]Hhn1z~'ԹĤCaoRD$  @0fQ3t|){h ܭ#!D^׽+^t^ ,Aƾnzx [ޡU9‚i6z8kuHXqByʬI# 4xr}oВ-ud$Fn{(5 M48ȃ1i520d|Fq7b"H-g҃ @b[oÐcrU@T+(C#G_NIr8;bZ8@;Q1 D'k) evo@;42n 1(LahىRۣXxt?SIg(cHzvl#$Hb?-=ĞQ.&Bg7WZI*>K_ˆI6UAcrr`81 Gb(5sr)4O}NXg>q慨AA Bo{>umF-h>.-AϽX{*}*’K>tz1$1Fē#}OxPdy:  m}N"WГ}h Ǭ+'[|J %ɕ 9ŏzq̤ MB͑ ickx0ŚXa.&wZwy3Fc@ NnZŰ:=#7G8SDߧٹ<`IK&9Hy(g`t _:@G流<mnOش'7Ýni蠒30d?R4y,'$11*E7II93,5Zt~ 4AvBuώ&c>}E8h|&CA_'Sop[qoˑwj۬lmz,`1Caz}xNG<|h>*.>^3X@P/&^3cS8&/dV"D!j>Q4KG#4M| \N3ba} }l /"T,+? {M(;PvS@d0, Mu&bln /`zw"bHnXmrI<((m>OdI%|y;P؋'VJbGOlwRPeOTzO*1][xqOQUIo _Ozdi0#'c݉?+{ | ,Ps\q͕ 6k_[o9A8@6'=f6TIN҂ Tz`%̅@kXam@7ŀ˧k@#o 0PE?>VcȂ}A#ۦ U2`xUS&As\^"Pa.Ao ^nOԉrdeșգ6a{ztKz^k@WX-4Aq',Ϛ5+tP_2(2ªz}s8;@ZE?WJ&+㮺No^?_piK*EcIl;\_oW~$H ۙ,zu K0:k@?k33}ޘcphrAq G#)m,Yf!4vN~m,hӉǑ[#%U7:?pqPXE{akPePePe΀x޴pt ?0(2(2(2(2(?Dd 0^ Z S :AZosirisOsirisXR_ 坭L =u;cbF3 坭L =uJFIFddDucky<Adobed       !1AQa"q2B#Rbr3Ccs& ?(2(2(2(n͵= Z)ogٝajUAƁ߻]JCBEPePe]$΃fdmW|ly@A+$c±ôPlHP MiatqW^7Y-khBQ0>3qvD<NsxL;h:Bش N:@^HqC*YQP1@$*Agv. qPePUw͠D*H_enӬ\C,sP{yWW-,-d2ƀK}x9@oNt\cAQ.v9\Bq΁,aG@AG22kYV5b젶J ƀA h7(<;4+:H^B-=3&/})c^4 Aж^ X@_eA:@:ֹ2zѠhX;ͷ$kyq" :q;{Ahߨb@e剦Itr-r4 ms ȑp!Gip:i xZ2RH놜NretK%tD/hJ=Po.@4 7b.!QJuЗc^[#Jq_PoA=H/jzPS>$P1kH&v%\h":6 ߤ/&M$ 7++F{BQIIcl{`q-8ôqvw CI_%2A}1ųK`87 g)8"1Z$7 ;Mj;4~4 -j vP%izq+\ A̺:yԖRA.~:S?S΀k N7-(\=h)0@TdVh{È}q51L]}Gn`65ϑ0v۵n;n |.̥KشFasKHb3 L3K=Ա ]' 鴆 ;emcbpV0"yk x01ӊcA RQ{ Z (184': 7[O1 1VV?mcS`)ޔ (u(ѽu4&&}/AS(‚mV7"a@V=4EcKbh]n)3 n! .ZPniv%fDj1c\c(mˋ#cGgK幕5ph"[S5s9xj(.c*=Euٮ|\cJ dʴx\sJAS loXZ Zc'<I _r9zl>Yy'K@'^nwwyWL(Ji.88POw4mǩl-I,k]!8΃(:4@Xӷrj} \;h `{'n).%T2xfbt2ORW"m2{is΂[n 0譙@px=4 .c8uLisʠ@^@/Pyq2CAsBFmKJ淹.y̑kGTPE?;mF9'7Sq7b0 J.jxXQ[TImvc€YmyDa ΁gWm΍DzPPCCr7E )j;ƒ uer=\pU4IfP=Y  t:e`;aE&R5*AkfW.h5cI$/Vg,7 BQg* Zt{`%[<A@VW}Ȍs1%؏$/u$' Z89!jn VF|s\ _Go(j:@ ?e҃()ui8΃6Bqp%44 ƒnn״) 5c%12Ҙ@ݷ L:k2u*%*B{ L5N0k%5n?!k9`wҪ;1 j `9쑵ڍ ?z%y 5d@BZ3N[q dbp8`EcCuIhu!7l#ڴAO; .cQ;(,4@}v/o4sqoa@A3{$dW*`m]b. "eG@xYux."\?Tkj(ǿ^\"bvPC/P<4 fWy;wf[š=.T$p;z[HsS@glihx9€ǵJZ=cl+t`H?* g;7?L~Gg Pi(&2;9WţpxqE^ׇH>;{0.=G&$MkP L{?lm (Ƃ?o1bN>4HALp h6mr mh0Sv7w!fXgs=!8mwc2y(9簑@P59;[ (hAn 7Z APnGSY /9(;Yਣ:U_A]\sHm#iըPmԹ7N,kI^8Pi B 1ZAQ$.RǴ8m;KhRȀh'4@cݷK{-ej1\)vc@V1n`.dH?u֯qjhwm 4g~x<>4fhr/@g(^@={Ԑ|'IJXDOރ„)$7x(9W4Iz䠭h.XKNUzP'Av^nW{\]X-sGb8Po>'}2T4PC%!O@G{qzۏXkCppB(*AtSGAE7c`qqL(9P5ۃӆU hevH.|5@vaAc_q+a!ph$lqpdHZ l^5q;ɂ@a?@ɠנ u /Ml=C/+rgzi,|/E |-x[|R{(6觞Vp'(H ]Ky [ $$/SKw0e|mi8~e?e~z3 uKd{a;m[y=nQܽFdA,cZ[b!4љ#pP{ѻB 6BAPՖj-g5\' 6%t4ó 46Fx:(RnToD pݴ\q21~$iEöpei=\h3]ڑ? jFpOi`u M2K9=l`a5~vjK$Ac[$:: 'K 98AzK{;K CZV & ~4M=m$|s4F!ɸPhYofֱ'h" DA| \K RH@}2{ӉIL1((c6q=S >3Pѥ8@EPRzj {[G8gm$v;E-s0*=I\eы6/~$fRwxCDH7elܥ+s8p c@Mǩw%ܻ{@\ܝBg7F &/q֋Yy2խxY VE$+4 [܃G@T^% |~*'ޔP_2XB.LyEyal/qkƂf=.QgM<!pRF= eA='4ǫs+@ky?cn<>H{4X?Ҕ&4/nhd@] F4lͩ81T7@g!-!y"ɇ"V%ܝ|lXKEH|  ҂(28ewfYr7{D B|AǖlcQPJ9 ;a93&_s5txu `n{y Գth YXm( =,4A҃U!m=o@?as3ܮ7ƒ\Zh:A#=h+T{H=E&bc F+r SjYvn![Po"P/ $@= J^Dor`pvl|ᅉ_K7!P:P,}m|L( _1/$o??P6&S}|h1˒.9y{q9̭SA'+.r6N>sp@ G|~For -(k((!7!Ga~h#x?>Ą&Ƃ փmChkۿr-G$F1+0xR7_ohXo1V5(- \-ւ [΀YˋPhF@ ńBk҂N ]y+oq[m@` f(9q f8>xmŌz8Z0It PnO eBS@hun dݲ':OAd#F#ڊ.z@땚^!!$?YwrYsY’ĂL nU f>4ȔM~$Mh6h}(eK[ |ǎ"vF]dPA&d]DcXFv?';lӟ ud˾Vnh "qy[6맭@^h:2p?y `d=p.=ց,B%S5($.e"W@F?,'tH[YV?@"EX{|hpɗA'ƃg+ªH[~~"\ÚK\txae܌:(6.:Po$ann _m)҃s7Y97nsD^^Jakx3ځ"4Q!`J?c|$0>n w' nN|Ҥ"n$cP:xbEdD'] ~`ڃI8*1D/vv3sA\?rx|&,Az-Վ9Nyr5LXEOxr"J$Ȥ5vg#>3oAp> ܇NX@H NcsQrb#PYTnBDK:-$m>c҃8\Fm6º'19<cC_RMnh'$3;} ҂χgax4 ?cPFqku] w팑crOAQgh#ʂ|M1?Aky\Gؼz9Lr1}}/fŋ̑v/ր4⌬xKV T.ATAf滬A@B>Aր.取wh Ds]̒Er}JYiLiZ^9LKIǓ(qܖ+aih0*&~t sx#-#1vnNy *ds9fH?r<(LѨRw,$pCi^ږ u~y2(*_:t$PScs( iGP(6$xe8X6}|]os`|A'_,ּR[tQ ₫<|4|~; $B[(x;Ï1k< &Р@x\b"Uux|\Yk/'܁66ṔkxX#1#/RʀLkj vPy*Fw_@:[e3xC^OA需G'OR"ښ BZ[%b&A$YѰ E9%pP Se+[Fm`Ȃ4EG{ tͨbcě@7P@t$uoPI1,QBm4| 9NYяǷ} 11J=oA̒jQpIp \M(:W >. `v5=: A>ltPW?A<&˩ ڊѤ5& lQH҃1~xh $0|h.XB>T;u\P0˂Ƃ|8ƒ=ˑ"f8 EDCK[s xUeqch$}[{i{xy1tTG#B=41ߊ4 Jp{Psm=h!Ybimv[؍P؏Ƃ}*voJ ij-ցA@OE752b׻ F`reHţhGAbIY8#]I {A/!&Nr2-Y}votn6ѭ=h>Іh>cs0B >hYo? Lp t 3ppBkl|!1‚5$i!2; ,ʂ+~(=[_BOئ) lf7ޚ\:Pݛ$T >zmګa_YD5??rK`7t7omNi2+ߥrb&t:P27-Ag¤kl5(Ήw@ɒY6 zG+Ǔ԰3@"e?brk } ~:A!S)Aܜ{?O#=@,qb<%٣ e*m@ dxEʏ:}bT椃r]ʧPM#iv+#9'Hm@v/kOe">mK3>OÕвC\.ȗ d7 : C Y!w*Gln'KuG >lijF$5$2D1q}h ԼH^Q@' q,=Vg])5> 朶,a~6 BOƂ1I75 [rDe'J;?HUV5[+uA]0wZ$@2\ضy|hĈ"/P0\uhpvt(A?!&B˲ƀ˨PjG%^?lÔ ss*x!a8 #H&!1IRܛ:ςn@c6)&Lh[Q{ &LX8X/A9Bf,WӦm@3.XôUK5.NNlLl.iUir#J?2r_,ŏda  8|}k:ÌXn z^y%b6y<()|@bdF#[ƒߎXtBAҁw5'[|.Ϻn7b  H$AC^Sג!u~TIy;鈪Tf[KP3>FSŹ)g>ƂB`T[( N77#;Ь7 Z&~c2IƗ]H;A'4 -feס5AϻG~o9&su @@Z !IdaMރf|vz69|vG@Q(Z`̟.Y-3J f]X2~z"llltsHMt<6NTy@7>(61r m,F>"t̉FڬMKc"#6 Om(!ua$8FbEA\ᗚ#GRT>A=A4 C6L2~K6(-#4@](>OпAPU׳M:_>)ZCeuOzwuwpEi|ono 4ڎokt A2?/ƀs3N"Ckh"!te]em1#k+ : ~Gss\ +l$z4M{179 (cʓۀ4vozUpm߼''lMb?: [ ^P]S^EdU G@-APeiޗM=/j SڷkzPx}|5owm [hegomJ ?>?g ?uAu.;_OK@~vA]moN/Nϕ$ŭAPeDd 0/Z \ S 6A\  horusHorusZR6@|QPwL8 " bF @|QPwL8 "JFIFddDucky<Adobed       |!1AQa"q2BR#3%bCc$ ?P d8\<١W0X2%p(:mkAB:MlQKP6˜r3ŒGa;/s\kzҵΘ "-J sASLhm*s@VLlM*;hU/|H- DSC=0oUc1>9ܰX ӯxLX)P n&- XZiy'h;{ljFuѼN+{ ۼסvWnt90nrF@BzJ3΃=0+u~;x` 㥿ݭX쌰m_I˯K"1 kX\k6Fcz[dTV _ r] R0 *-shHpk5 hPFx_&@,-14%,Zp B'/!9";kgR7%m?@`?A_p]g?^Нp"(YG$P\C$44V+Jy`;nWxjEʂ*ifhXHhrj,S uTc? ~8X<4YNQ )RUNGJ=q&S.lR:R(bES"\'Zʴ9 fy% ZoggZ,5R dA8[eݚJ+M4'bǛH\܅2U ȡwpK{5ib܉#GuڹEϮVFh#,_$#?ęw;]0Qmhވ\5K'2(G\&Հs;@ɡImU瑭*>][+A$z*3CszPm2ho p %V+beo/CPU bt]]Z,S*R1'kgYֱִ"i{.PŗhcQLe}%3q@L`(jT#Z`C?x4jB0jVi4^ôq i!ĭl RC6ש#4KBhl7nl M0nƂ:4VY!UAM0.Jn:Q1QkA¾GckW*H7_0*XBJ3E9T?#m +(,WlRWbw;GLŴPN=ٌX~A+q&PTf@9sn,~I3֛;{_-seS|gkdq |py{") NKu;E;A:"Jy⽶z=Ȃta+cD껅 `nZ"۝Xv;].Ԑ7TS;%b$9 /m: #&h逤_[G-l?* 4l: 8{ İ@:`76p$eWs2VV A լ-kK5mDe-MFX‘!rAQLpz"I%ag"6E 5Unco=O<'5{m7[,j%h=@8${r{;IoO1 KV@7C4V5u`rlK.>ۍX4;359ҧ"N^K/ ˈɁY`Pr3A%`d}H §,k d+PO6TNvh|?LsKkrv m$ȃ0?bk(՘]'$[ߴ2[~`*)^b׽fZS])\%QؒcHWP zu7Fv90L|]] {T;3H: Bc)*J` RiCR`$.\jPAP?k=}(†xf \{~C P74mo#]p OMk IՀKu$S9.9L&SٱJ,ݿ[虭Ym,-,<<XcFFG/0IL?wKȥP&~^8ocl DQhdcF埶,{HDqWld ,_ƾ5]1eru0GOW5*f\=KMuV_זx_Ckqh >[DWvK)2jábדʤ=(Fu>F/"0Lʖ: xH]DR^B`M’T`lj} N ?u0唳BC$yTG+s{;ʁguH&Ji,7 (+RTLj#,HV{ ;5$Etu'Ӏcc% 4f u]:'{ p306O +>Bqچ1*d',.y_2*dC$7E^}Zz ~`(w'<4SLRݰdGAѣk&"3iynTk+I?+I]OZ^,@VA$<LYϠ*6BC(#ig+nFkfHQ Fт ֔ч`3A.xL_C*u?| 2`!Byg뀮OP:`[G<$ [vBthA56R?A]qs_ZBp gU#i$ι _* "jC'-B8n9#"% Z OYai%rl=HjVAo@e2w4%UpUʺ cF'"!UceTMh+[k4|On!SdU>Z6逆iL:Se27Z8V-]IOɷ# $D*jM 8 XRd;eh(Ty`<;~s[63)&I@tl,YD`Y *:X vwabUriiȢv+>6SPEr?{ƸH +m$ۑ=5&[9yg22loEʺhp\{w.ڹvX+/,q_q$4*@kQ7 Z᭞-ἆe"aE?KNgf  ) m#ykk7y Df *`$]۷9nVӋ㤽@&X7t\Fۂ/ENM#?22Q_9; 4'&cɮ=hA_㲬qIE$,2/r`1##RЅ V ;{pP<l9`nzSD܆5BW_38)o61L m˰6iEr{&`Jr>RʱN+UV+UI?}lPKsF!z|0sUcju 9![ܸ>;x"F<?sf0{N`9YoW>ڊVreMNuΠ<xQ#ioݎƿ0 n{])J}T))_hwlZ:u0/gf逈ʽ}5k)vJy`3S$ԦT|Dd 0^ ] S :A]anubisAnubis[R5lzYj~n#bF5lzYj~n#JFIFddDucky<Adobed        !1AQaq"2#BRb$rCSc' ? ) QizS(&X `AH,[(٭: $($ݛ3]IoAެId4_'PQʙJ $Pi9dmsq8PT_V2mL}vK\ v[q=h:t_wwڿV&絿ƂݾNH%3A€Y$1ŇQB <&Mvmo09(8]nuĺ*.Ҋ>›h ?Xr!(*F#fq(#I' T ~p|O}8MS@rWqMil11ܾ`O‚qݘ;P !9rkd1jL#5^T[]O&̎&(Gz[M:zǕ&O0,a LCMsmƀFt&04 'c\X4Ƃ\2Fͣ@Dn`OV)/ :( ۪ \I'{h>@ƒ(+Na8H}m߱\ĥ!5J\F]$| ҟxKm#4sQ5B`Ba18Rx[w+npK~&ܺ~#J1VB{( 6ia!4P4q83K@f1 ̌kZxtwJ]4H֏@L3H qZ 04U9Prw,c0GzA|-~ 8AWd8ph)x2 ZNA  C(%ID (݃ﴆ\O iw^4bU@_[t -DaASH 39(sH8g@++HLA]'h5m;k5ڼ4Ms|hBya2EW@d- K .HݤdNY V{ooPIt^[,p0ϒƂ'PsO{<Ϸ = J P9 K7as4(*IX  lw1M(p9PN/hk5i8PAGvYMHдj:$qT @K#fi(PV."mGA+`MPZٸ'OǍߥoձqH@OpFx-KgUŤq"me)tEJs@lWCC.ndt8yPig7(ts}-8A2яkm]cT4ȃR2814U>PmATQ2yKtMQ<‚M h[FLxg@h-.MOkBy@>Kmrm^§"è{5U^ Ƈ6> )!o5PX,6v1Á ='I'xsѳZtQ\׏&43f=1 `.84ۦY"qs':f9xʀL= LI*|(1hwf2I=cAv;$iwBAAݣ ּ5"' NᝮsA9y )#ւ4W:, cƅ.+AHl:Ls .=z6oj=%)@q$|ǂ0I#bzIr|;ý%-,pD-v)AwA+wMs~tr^]:Y5!WƂ(\T9HZ 6{i纆I4SHgk#.˚@R;Qqm>!N@ `ZPV  "ܬ#0,{FjN4\[L2 Kʅ`c0!X4"DVC 3I$dSAXkHeR3>b[.z[@绮] |34a(*\u)Qm(ҪPQJÂq$H@8 ;i $#"Wļuvfkpi I9{h+ɴodѾrf{Ѩ9H\\(,-d;-d`lQ@6%n5[c7{eה өn>+I vl$\ΠPth!)vN(xTcc@jzOT+?ωG%ɮ&Nq+ȟtu=D4eAn/صaOѦlC(.iR|JPsc2$l PLkPCrȶ+A-cpAm[> G^&=3I)MYïwɬ3"{x}Osnu'_MJ_LB4<'V<a\jm[Cm7ч08.$*29u!(Ƃ>ܲc%^O?PN AVjWQ_̶Ծ#e?kn:QQ _`KIPҾ:nHm{~{[I PQ&KI+D D>Gƃg ZxP+^{p}2R{@}@dG{KTT*Cr>y^'( 6]i};bpHC#qyb#BMI>dV?# ALw?x-Tk'F+ Stov\Z} AA48p+kA$0( x.^(U<c$~ s[q9@o= ϘAᵄv%KMp]T rH6AJƹ{VEx#MѴ@Y%7-i!́Pr˦tRAHi<Ӎ.G++.\PoƺB>iHK8@Cn;@#a? ;sl'<: +hĩ$4Ew.[k~*Ƈ!=@h۷d/xAh,Եij"|h"HTր)NlM;c[sᏅhX\FxpPs>oSlP5SI.|ē'b܂gHC(.3>[.n.omw7W P4Cqӫ!ķ ;ݳ@{ <7ǸN\.&W<}l @k2PePePW{'~!ө5=K΂=AD()ߴo001W:_吷>t'~ucgp+AHКx&_ hw3[~56G2-+]](-]J<[^.AX;\}}1e:!ptzc>rPoAٷDd} 0 V ^ S 2A^  sethSeth\R ~-7=Q܌8jbF~-7=Q܌8JFIFddDucky<Adobed       !1AQaq"2B#Rb3rc$'Cs4% ?MPe(/`ƒ55Bv3m\TiG;UYr 4N~&awxʃ-zp%< Wd^4l{΃L* xpV> 54;ETAsЮ(֖kKZ;(!N ]eɋ e@Y~fC1o}3w3&$;a ;lp P (CA%cT5H^ECܩS~yP ed.i`{92PA֭o+p%cQ 2I4FCU<)+@Bf0;_'(!A( n95 rSA$۷nV=?VPD|DNGyf/ĩxmc΁F& h_i8g N'6Ҹ!A._'[8aFp%|C9CnUys~ͣޟz|(滾ke@M-Gx$PFdTf|h6 .X$|{iܷ/^#Ap. A?fDb+p0W h9WuApP9d }9*;dьhto 4ab l(͖D\$s hjq\ho~־KA8&i9XP IrԨZKA *@*@JW[8ƃ{;v5̡B{Y:p+q!x4zJ^])dpWȀ{poU伈3v{#6S7Qń|iLF0YZq}CF*PHAd69{+uBLJ3A4ط7C3Fr.kxm!.L,{W@ϪihIhaϱoV pm(-Ց"4z>W\G[yAY˷* %O&F SHk\($vq=#\REK0/ :ߧ'.OP5&dtϚ28΂'1-˙dDgsPI甼&;*TòVo#W~a ikZ\O F DD:˂T5{ rߤe`]sJ A4o %k6Bu=x1hv00=ŋۧ* 3]z&kCtBr/-Si*}X e v&hBӁ1qLJur6`n3VB>1qTm^AI,r[ ʂ16.c`.{J^9s (;h$v6M$I  ˿ \[5gZ" qS@dMX\24 8ش:b q:Ks!w8P<(h@x| K-[h-| ♚,CClǃ4N\Zf+4Y( 4 Jv-◢yC  poA]O*up?O0҉AۆATNB!OeY b#P;va7=Δ"#@+΂YJrL|&;d,sB))'@zlYJ15()h_uN9#i) HmsNe rEz2NdۦXdv C v9D-1 @euU~\h4̎lC> P 48P04Ў-ܑ$e }#!qy!cG4z`mzm\AXo6ݽN8"vu DLl7ͮS˺~Skinp 1^ G9!ҝ3-˿\uno-ȊuH6OkKp(5=;?PKIP3#6N6>>" cAi%`xH=OK$g6Eȯ-Y$gp+uq)QcAPRi!ܡ>׵61G9%54 V Aެ8i4yplb>hcN_& SG]r1I>me \Zr#*Kja;t[<3n;([oulNs[|?:1jGoA;<njD^ ԝAF4uilF~A{w%X -@A* ;44ݼj iXq(rRߓ<ą _4Ү:^\9P'[^lBg{0-_L ep{kmi$p8Cw2Dz2c)+ ʃ9 ۜ5dP'[ç_; m|cc^jn(C* 6ϺE{NӨHƒ7j?xP1/% i4m(BB΁o.:P4bBeK~9`ˆOڞ́H\PA4&֜(:RPW{ß~Ͼ ցk;Q͹hG)qqBT{/p pv c`XڗKN' K6Zd`!c ch'AlvX#q}/s &4C;+g(vאƹ^B8x5}ۆul'rĞ^+AAts{ZuE*KpJL+%rr%(iy4RIkTVyPy(%{tXผ y@b L{OS\Em͊|V{38 8B*|--"#n8Qݴ2=1+6&+-OIO1A#|bx NCm_S$ lG4&r{m[O4 A=H yac}c6_p&B?0ܴG JH~ sTIƀ#Ӈews`ל3r᥸p9cIk(&*Jv!jM,M@o$]$Y͑舚0үrc>AqU ̩J"9'QLT uTm7q;_,n -EKA 9+h!d1d`VG@Z ׂqq<p `h)s2X`cZEir]]zab50V@ttӒ( wKOϺsYifjd݈.)@I8E h"N;8 9K(G#vK5Ks$1y8'kKZiamn.j K#@DZ s\]C<(lВњdGǍ:?QvcAN{y%OI%Ųi#0;h.Z;7gAY3 A6tN='] r'x:A5  /]2{": `zym 8PJ7}[kj\j~L|D+P67rF_XByR# 2u5+4>Cesm5ԧEZ;M 3(hEmz4- ݝG{p0 h*r/}RָFHwPXV}"r GQ,֐̐* [&H}x34^b@ \ر8LmaNl 8Ps(D)]:f7k:B\PhniI)Ae*T;Ӣ0 >TelzU Sc6B\oe*19AAvAU046ts(ںh([}-E$ 7ۛ0?6Hu(M jgA\oT\COJZLHVVo;N$&f,圐KJq€D$m#4=h-Mՠs@W=|l}Sn-dʿѐ;h>hkA{ዀ@Cko1zaڗzU"|0t9[2%ܛP h @XTN\ϡ\P/wع9iv=/,z K8s)϶wwKXAln4vES#ƁP vXEF*3^ yNB+4 e}s^P2={e[HYc#fh h2 `81+#td~@ۮ`ӢWp76ւ'g;`Ige"ڞA)h)r( SgPQЩ~f)) ^W67$,X  go1cŗ+; \P}@*r2Pnƒ:vaB+A|(11.4#yd* 1XMDhw[b8 p\]핊tascKL7,)UN`5*/)[ _Oi:X{_SwwbȥI#-P啽F 4}h1yoC{#FNuk \k r=?(u%Gs~ h["ʵ>u|7;;Ěgf2Fz T&XaV9omQWKAh%Ap/ڂur)_ʑحϫxׯPV^Y$@.7^ ƂoY`lM>T_/ 6+bl"Ph" l5Ƶ@N#@Nr0"9vH0t.Ģm7`E BMo>A$&4ZYEڥí /- ,"BJ"݁p2Dk}t z3_[bE}~oATϒb v۸6Anwt4(4.t'P7<`}:] *mN: C>*,Y^ ƄNL ]5yr6쭈. Oƀor2a'Efˡnj|b\]:Jg ڝ^I4Siւ 7$2dz{{Eru2O헍w cv_l`E)TǨ3nPK?5 x~M"H˾HE~'uz²c}(19xѨ:ڂ>(#&xw:^; C>VkemkA&d!~U: 5"Z 1`I,6gх\]h/O7ˣG[YXܯB4[k҃/ggBLA{`|h X_!qoˍIR NIfc{gy|Fr)$kh-| JE  i@s̊Y ntmz ++CRiF7m:tP`>'8w0>׊Qn'~nN>K-UcAvP".-Aiۦ{A"Tkc{^z(_* ?%xNN-PR'2mbT8Va*#咽h&*8@ic&=nzD=Q-k 5Ai .O0d\}tI` A}(1lگz(5sL, 5/4g{CbuAS3 }ib3mKov=ђ m}mA3M۩ޣQ~t-ǬAvYHѭۉ#kHh7D+g:v@r{ܕ=߿O?$ğqv /=+oRAy H%<̢0@+pP7ֵ<7B#z\vl/@{e[@BEyPbYof+>,28|&wŘݨcnO xo&;MGR:ʂ'e,.mLW)7Q@J-G |,%[l[b{鿱!H_qŠ\Ao%hъSwí0J]n"oA HQcA,Pʛ-\uqA ?s8b IR4Pft118-g?c2ONA zALHB@ T#$cr(lle uN䲕=GS% \\y Yi7u>Ctr@ݸ DvmZ&8y1E2Av@kv4:ɪñ $Dp$eYt4A>D?Z@+vߴ- ^rϐ`>GBYI\sM( K;FTEۏuظ2㯭A&Z(Qqf=î1'BT}h1!nP/ƃԊ4i#K^0T!vdl@I&f: oSa}hF*ȱ M.; 3>xȗQzͼM?%0 ZI'ʃ[O&~+20#r{ݿ*f|cvW`ueN*"M,j?P~< (8kPMo:ۛz$ln!X{eQuCZ"q1QY"}uP080G|Ьg?LeMbP)z n9<9*7@RwiDY?.6{PV~uLg '7DgJ Wl,8AK[_* !Y$%U"WwǀP9 zA KkiAU A|y >i$I4nH֠T Pde݃A8.WPmڀ_bLv iD ͝`EjFvd]wڃOB#& I(@oƒ'~g؞>N~|ڰA*48MxgQ) 1 &cɺr[In?@?4\1²v GoA{z?.N͗mPih<}Nmz˳*hT PSDd, ` c A`nuu'USVu WjFuEܝ03E WWj6vPpNjSeTC"  <!-- var mymessage = "www.zodiace.ro"; if (document.layers){ document.captureEvents(Event.MOUSEDOWN); } function rtclickcheck(keyp){ if (document.layers && keyp.which != 1) { alert(mymessage); return false; } if (document.all && event.button != 1) { alert(mymessage); return false; } } document.onmousedown = rtclickcheck //--> Javascript1.2^b!X󆡑NBbnX󆡑NBPNG  IHDRfsRGB@}0PLTE{bIDATE!0Eq^uM&VUp\ &C|)"3.8̴(6 jPtsʄ&)NU- \^w& ^eyƾ_c|_^9IENDB`{ DdZ a S 6Aa  lotusLotus_Ruڲr1Ȣ|&@bFuڲr1Ȣ|&@JFIFHHC'@*'##'O8U}ʜ>FsR["=v60 ?&&7 @0?m[;$*&! 0Q12"Aaq@? c,_i`9Xt(RfdIa !%ivmqe=Wz YE?2ATz6LY$!1QAaq ?!4`8 N7jznۜ=e%nGXf-cTǣuDkSؼoL و%$X -ʅ_b*@`zcOjCw_< !?e=3Eos#dl[̶lgN! 1? gnE$PVd8ZJv '6BG9.d퇧$!1AQaq?a֖T]K&hmw+oi|0 -,wo0b#Ǒa q@ euc22LY")HD4PT;:Bp;}NhC#ܵ RX].Wu/n*+.}@֥v.k ڗ(s 핱*&<RQDwh0%BiGV5|7T ?r^uasU<85Cd**Tf8bF/-4^⼱Ţt=3E61$5/˗-iW[27eY6\1F^#b.\ z~ҴS)49 }D`Z6 .n-Di 1JSfraӠyw- ;Z{!'0u^暃ɩ޽T) l-xi8()-JtpD01Q7qp@+/q\QGj#JióTJO%NXڅoc`Eq³*OQ LB-6֝GTo&8Eo t]AW3_pFbE^[e#ɿP,GR^ajkK%DB4"Ze(_M[cb^jYHN, A #jwY:[@N \c՟Dd5&eZ b S 6Ab  arcasArcas`R  WwbF  WwJFIFflC'@*'##'O8 Uc0 @?L^P?G"! 10PQAa?raL(:_6DXqg';_vIsRI5aG[#z8&!1QAaq 0P?!_q`^}z9w}b5AbX%3]Xvm`cU`<5RҀcQ+wl v"*j8&e&J l}Ev Ưљl0xXaP u g@yvčư9 JX@|o5^;ün|a? <8SȅZňϼ<<<< !01@?{<ej܆c !01@?ndЋD"Ew TK)!1AQaqP 0?3*{t? A,u`lG1ŧSa8{g.5w*/BǨOmz,5l0ZBB4P m #>%|*d;j{Jiʨ 4@Xt !, wu*}G(7."Q:1aB"Fp oY0^`w@VJmOf&氌q~8{Zp!Ϥ%Al_f%D9Q|?`H24O' M@AGz'XhM*u A= m`I-Ǣk[`BA_tf8r0bCʛe`F6qˡ2مcV O٪Dd[[^ c S :AcvulturVulturaRLri~НO$bFLri~НJFIFflC'@*'##'O8{t?e֫nee&`b]]vSSXFR֎YpMdO'M_,..Y}<(tbvQeg2\7[E謌 zŶ6M1?JbT˟(VƤX/~>tkơڸ _{ {MW I`oN,_\lS7{>˕?! k xι˗/49*{QbhѰ\d g=Qgn@pCߌpVc클toዥj 6M^P4Es~0 Ddf d S BAdcaleascaCaleascabRvЍֶ+ R*bFJЍֶ+ JFIFHHC'@*'##'O87:M^iYXO=y7-S+Yg?N'm?̩YRra7V$JP JSժR4ZC P?JP?G&! 102@AaQq"R?`Œc:Or@ADTt*T?\UGitEoX2u>[[QJMlY7z>oX؍5pd\/%~@T|gz) a%!1AQ aq0@?!EOG8:߼{._A]V&B>gzQU)q;s=g^2K<oGo%w[2F2Ƕqhc#Z+w`D8a PSEZMbwR4y:ʅ6+= uW~gfuP3WXd@?)Y)聘fB(YQ-iUIjGIjVEY(F7T|wuj#+VKYjFċ{C㲤T[̀=3Cǟ o{8O|#ۊ0,iAi )!1AQaq 0@?Q`7r{}'WM ]q%*ؠ?Ucc>RW'v850y!CqS|^ j:B@o"`W'sd .px CvOE)_$W@4V}RkF(x>Ŗ ;7mq*8<&"ӡ\>ႚ Mx9Z<[pݟlh] {vR/ cvomHt e "z0K<)~X(%X똍uO„/i's[?WtD.,N ү >YZj\lG ]6zEH=a s O $bC!*M~ i^(^9^j0P4P9P9GP;fj9XpθD}.lqo=?9HoI(B(KIx$Ws^M-awK ܠ<8xH Ԫbٳ|x)Àw3A]i4 qbA<=$1=5FH/5߀qrgGv)}>DCDW|'#K+ZDd[[R e S .AeapaApacR8M#F/Ory)4bF8M#F/OryJFIFHHC'@*'##'O8qɄNHQX"̐v% 4d?,[,rSb1o]?_@? 0@?e/-0!1PQ`a?/\Ű47Ae_!!1A aQq?!#m~͢ ]<E½1:ehNn!_aS|(n6"j#3 bfOѭ >ǕaNOgSt]~ /fİc%["Q`QTJgt&faC5[nT̸>݊h+3 Q|X"3CTã)pffE !  KHLA14$l>zD%:߱OUyk шѻO`O9 o Nǝ, /0Ýn_y 1A!?)wjuX'XdX&B <!1 A?C{}8'cJ(=e"΍2ؖ1. '!1AQaq ?nH1c5%UZʪhVg;`s?8H }PļG@tpSRq+PƠH^"3[{h:O< ~ꢉY.i։pvTBajR9}eR*s Gk nd0Qr8By8ĀN~pp S;f@Sϓi59&M RysF\πcYǩ[X ǷR;x2gvyq*t)ŷ ӧ٬  'ÖȩAq2e:bQWNfa"FÂJxBn4x>>&XUGX3pև.䔇yKb*Wh%F{Tp QplR o%ih̸(J Zb p d$$9VdMxš$U2$oK(N%{GcW]+ oUnk2UM@Lp9 lN?!!1A "2̬\•ًc9QZ&Kx쩜iDLܥ WȎ)rD'N1"=J߱2 2=/t>~\,G#8ZPDh^[KLF(QKw'B}Bd/LJ7xg3#*Qn%PyBg&P?G P?#! 01"Qa2@?q^X.A T^mySnG!T7mwFp&BɆբϕ(5~T !1AQa q?!J/IDNsw/ ~C8UH{M|jxWS36|;Qo2SMeU? rRB ĭ0}q *gY4ԡb\f<&KU/erQ ug12#+H창|w"эbW`eNq)cn+Sr0οlw|YT>#HmEȷ^u7 `&4bY YBFK7}OX=k1gy/UAP58KN=6Ϗ %d>ӰZ?RLF/ !A?D!851!ōL \~[!1A a?[[rSv0 1|-o9 col,{eqx1y#!1AQaq?@-r6"[+*xπ6\Pj.NEHBS) Z*UW8Sɀɂ ZP!/$MP~֘n.+KoRJ `[ E 3i d(4D uH"c{ ѡ#\"?YdrEh4v7bUޡ@xIdI D:P 3`c&X}@Bom =CT>KJC 6 %-Jmbk Aj؂lIeM𬭉+T,՚8UP m@zC F6y<iG^QM^X1hD>htl# B 4abKIqPYȆ=K i PX*@ \j?_]rUIQ-}M ڔXX>ٸDdkk66b g S >AgcorabieCorabieeRK8M7EbFK8M7JFIFFFC'@*'##'O8^[KQ\Qɸ8:NqeR62!0_<NLwf%8s{ ,Zļ-r/ّ a#7(?"'E~M/eL0@>>J7N'aTAv:nY6Ts ܧG0잔f'1H-e@ifX56ljOciXιEfcA $V$,~8ui;p Lm&V)@!1 a?l&~2/ y ?lK"Ml4zAJ8J$:?!1A?x|{6[RZϞDٳAo^X'Gxs$!1AQaq?-!;N =€zRU{-< "5u@ ,\|A89%`/K"ju!ƂeS݌(5K=*FH`S 16fCHhh\Fӆ)~o`8PJ~i` h<6$)LJߘTzj6Tu"z x&G6 {.˵.(TqNV2CouܨQuBP5,q^%\9 =`4Q%+޾Bg!), vg򨖂y$y7LӘ H R+`4Z43QHhY,,_tENGB;>%R<4̺ٱ ӱY/;% vEY-h?bqq,w/*vB-kFQIt0-U|G7LUۼy,*^iT)唳;UщA MVb6|2 O)%P/ t%`kT6?0`am 9ρ?R@j-|dK?/*%V %~" 4Ff-m?khuaM+C*-BR׸N/+9EKkٗDd^ h S :AhyoghinYoghinfR)|yp\rNbF)|yp\JFIFHHC'@*'##'O8U}UZzX,ΗlZ MǕhɾC [@_&]YzS|[ƳJCP.ZRk}"Xj siLL>&[K^s,b92T#J }o/w.&p "06mf 0@?hq 0@?(c_ !10@?Aժ'>'OyɤnVW Zx Y"!1AQaq 0?!󙖱WPl*^H*Tq!݁y~J˙E][VR46P5ܪS%T&8w?Wa u]WVe<<1.,peJ?f{M˂$u&ˆeysi 1ix'Zu4 FV BHgHX@}e~o" ̓f(e%9#c/p4f X_q$K"rf]%c==(Q ^Uܬ3~3?p?{񱞯M3퀽Kם !1 0?5~=^x8 nV3~{=z|xaCwdu; K!1 Q?\%[oSK'q|A3mi {d:o'!1AQaq ?#̬=3.X b|$.J 5eyubJ*kmߘчv4 ^C7b@aт(2J*Ts  š@o6^*$I_Qr4:z߈wADDxaIc*TƿP0r B0,({ù\jud~F*rwrU0w`h&p܇/J/ ;9UѱjP֮f? `.G2?eZFV4$T+[t(KL20Jfl\h@U؃\B "+?Q⣳+M=3X.64 \2)X10H;?ER"uB NU:nԩy#ABDc[bg=S8`Zw*P&0>J" VD:ABWzCM$H2L "Ӎ6\ ,0[8PYa0Wk%"BҠr\*ͯ ؀9şƍ~`֮R[Ji/A^ j=}eͧHnGyCuHODd[[j i S FAitoporiscaToporiscagRBKuV`H5 WbFKuV`H5JFIFHHC'@*'##'O8d x@OkDd[[R j S .AjcalCalhRMWs<ͫXQ* ]bFMWs<ͫXQ*JFIFHHC'@*'##'O8%ّP[d\R1)pӂ2͂X[ oF ؕ|8mˬ DLb'G`/ۿ?"gAy:h'1@JT%PQR)5:!Ҁr$]uK@ij/ co`ɕr8><@ADN w[@plpS)[*56JF)F.Eaaٺ Dd[[^ k S :AkbirjarBirjariR VVGtdbFVVGJFIFHHC'@*'##'O8{3r*[:DC* .X̙6Xch_B&dez!A gʐ3}W'!12 0B"#3ACCǷU+.^2QV{XU;p-J8mɹ\r$sEmOlC!&/ty,Lq}_T $!1AQa 0q?!n]^O)xB5.\밠Xo8+Fb;E@ f="#3fXC7 , rXNTZ (| 6P ﹕uZ@@6cs  #\h! P\}̀ƀBGO. . r>gy2W\:]Lct4ܧRv7%TaY1=T1U{nzeTG/6r8Adž=svlqiZ30~&_sj&< 0-!,0E/iprCoT=q!1 Q?e/TR`"!MDlNEG1!ҷ҉ hu`w!1 AQ?D'.!0$(K& l"m2؛Ndpx&!1AQaq ѱ?]?rL"#-rf{a{b/'-}j^@ǧPZa TQ0Wf*"9&k.) *;1G=d!}Ĩ&Fstb-*D{TۂM 츈Br߀*I? 2xNxM]aUeiաxDrNAcHKƁR_n2hh@NqT :j1 EU? 'Td`)D<᮰uAUAB(ka Cai3Ay |Z;hXlHFp`T'6u^q35(!b<'H:Vh,}ܖl^9WBG2 g3NB,3O5olR Dwf(TDΏ8٩Ţ銻=>rjY`eZ1:YNo@*^9ڳt/J^LA yPlm}&;::8džI/c0@mY@LDTM0lPθhZjtJʡG|bP[9p $Nhɴ Q`QI.4d\ oN0)hcCb 1aO9A[]~& #Ht%)AW_l079k_]3˜Hjzz%{=9/#cL¦zX&43?8`Qc*wnuCvŝٸDd[[R l S .AlfocFocjR!Ќn!д++b.nbF!Ќn!д++bJFIFHHC'@*'##'O8u>`TlKOÇ`jU?A+4Է]x=- ҜRU\q=YR#Q!}N1.8+k{^`wqƦUܽaR%es+)-ivB׸ U0|yW"!1AQaq 0? x$rF³TGOS0BHb8T}ͽ)xÈ?L.諟P\&+SLH5p>vfE>I3_yTAWWH<>c"B}2xUBFjkZ)Ue,)cOw;zDŽ~kT;= _ N(@GSw?u'=ȫ!2Q>@<:\)0{{YI{3 FGQ^aA|>f`I!o|vBJ)C>BHw{P ^EYb. {! ^U*FIa=zx**Ptt2]tTf.1-Y`TO0_MTY./u, 39S+y5~*ȘEy£oA l3TٸDd[[Z m S 6Am  capraCaprakR +j'vbF+j'JFIFHHC'@*'##'O8C]sF̅V>MCKfu<ųxنo.&-/MCou?0P?q0P?p! 1!02@APQ?M0z̈0> b5!P_ml0ao_#!1AaQ q?!uNY.&$!4 1>fO;v9I"G(-m[ܐ<(;bY_ Ihv<]ɳF/] ! iE~P%e1\ߡsvrɚi;lǮIb151LcUuҌ;4)q1 %Ʌfk H>CMG6PjI!Zůiw B d"c`~) ?_Ozp!1 A?n)!-4xYw(l[>X$"`zC\(}!1?Je)ѳ 2pdc=z2\x;!%!1AQaq?H6aFMS!Korf:A}jt$Jl>Ո?Dd[[b n S >AnelefantElefantlR 3vnUm-bF3vnUm-JFIFHHC'@*'##'O856Jo\QIFR9KU:=s*k3*0tAtU6SϹuPl^]*)W,-KvL<$袁HM@p 0DI"! 01A"21=6Uer(e ru$/EK rع ǒjLI .`Y3ʪV,%Bn ^SX7ϥ5>C'Ї1P?G@ ?G !1 0"2@P?FfK_ z;ad#X6Ą[Xm"!1AQaq 0?!HJ<|OPv&'~|.xn~MVE/P̈a`*81sdbԂ"rkd iٓе 8bFЌд2k ڃ=J.v<x1FWkՉ "|t/EMP%t:4LͰTBXW K}OCOZCoJe.x t%ǞN^%nDψzPq_7Wy'I''7k EYK>K! uM|l#G"J)HF.e ^ !1AQ?FǶvBN0Hs6~mǰz !1A?]?,XzIdĹk2Ak[>Ͳɾ0r&!1AQaq ? 4LM6|J셂9UZpٯ+(D"D*&1.PąXuԨ`U bY|w|0G cgQOP|@مK N3seA'D]bԧ!**8>2 Cm٘h0( Z+Æs* 09:eYCI/S?H_pB" WB- (l` |ElT>kjFe2ijB"y-"y J^0#-Lj[GE ^ M\=iZpll )YsTphV;so-U{.3js^7qD9t/0?Ht[EE0CF. ,<uX4H jJ2PPuQ76˔6B>MeePyT ӈ%؎N {;1J*)T [.w#AƺnKrR)H6u3~ȋDl|`[ǀZ Dk@y лfHk/ wXE\Ym>)]TDL7{ }ELbq+ziHšTmwO(KT0O9Dd[[p o S >AophoenixPhoenix"`mRu MuKɡ23Q^bFI MuKɡ23JFIFflC'@*'##'O8ϛWZ}f)ӛ׎}Nk3՘EXkr3FkR]ru|"!02 1@AP.8q\(dE > aB84W h M.5j/2r`7 ⦠FL`k7 103qE/D/˗+Mߐn !"0?WX>#CPj=ě.#~[O !1@Q?^%q8oWIkH 6o  !01a@Pq?/;CKkpMu>ax;ʱ$!1AQaq0 P?!P}Zzb3QQ)= :qLq6w⇼w㢮ƇLvƈl˕_R} !{tw>dx -*Yƕh^L o6|:_0UE5XS2Umj* :lzŶApdiamantDiamantnR7&/\s3NbF7&/\s3NJFIFHHC'@*'##'O8 S$GЯԔc}ytq\:1{IYtzܤMz5*ut34DŽPjQ%q +SvsmS` @g2N20"!" 1@03!I3k`.V\T ؚZ;n3/b%c* U#-Ovo#cXfvx+dCy/EW. Gl1Bb~GUEn*FMO?_@`gZ5X{c-n=g[*1% ngwGt"P?GP?G$!1 Qa"0@AB?4C LJI6CG;(#ITo% R:%Ox&TBD(*ʐ<%&HxJ4M G+mYH),1fr>/X%$woߟIʆeP1R^ \v V̶E12Juʹ1jg/@`yx `Z0( p!!2A "1&!o '}E-æIVg"u,,1-ԍ/{QCyC͔,1GAh]JGO=Yq#L۔uCƬ(rKԏ,r~lV:9.D~*h c gc&~P?DL P?_!01 @"Qa?x^)i,JVxu`hPkV1W"!1AQaq?!Dn3G.-)Xg n*+^Ys>g\eUQF䉟(9. 4QǃH)Է?-͘,x>J%ܸK7#%Gae<2;P?c2QU`T%4Q[IjCƺEbTґ^eT)]VYBx%{i_P6K12DǞe_`e PUS[u7 ]Ac2ϧ,ȿ. ƥas2P#WԴ*"ѕ ۊdUKuA?@T80e(H"1`!eDXa&T'bx+txE Mda*ZŠEl9o UD(wǜ0cPX{0e}F[[l^6TyDG+R YjHhxj]22Zï  Iav,nײ)ql^4!*h$6 YFsrV@ZII. Ġ$)= [}j Q#c%޿Y""fόc1/N>-ۈb`x7p@ ^;@'>sjPZps٦Dd[[Z r S 6Ar  sarpeSarpepRZA^'1?0١bFZA^'1?0JFIFHHC'@*'##'O8?g6tR; 0?pY+,X? 01?' ݸB(5z> !0 1a"2@?O+,W8A CC^GCo"㣱8G"!1A0Qaq ?! [ asB רY=4%ps2, rAWXO]9j8h1cc1R\m&qq2ח?c~Ja,/rD#7YwӊOSrx#0`U,n[:k`L}qQ m}Ģ߱9}w[i[-ifQ/yq."7Gm^P-}r[h>{^w)6?= /:^9߿{>P8! 1AQ?A]MX} I|C*8ei\ K*<onDU^! 1QA?Uc+m' 6n )*Ca$'=@q}~(!1AQaq0 ? O8@.RE!vur55\]^Kzq"n*K^"+TzPhBk/09ʄ(]L`]|3 7J9͘]q!ʓVb\D^WyxEHh{bx튋F&AUַovUo*|l?.|; 0X֫ 21)H=5njboMLK ї*rvr.{o ̙M>7ߙXwK^N0hY9%U_]5N$EqM( %?}~QѺ u A CQtYaU4O\ 4B!i;N<߮lkbl>9 UR~N0"]4AANq DA>PF>*!IPzwM)lk4Xp1}1HW #G"sb 9کĈ}}ϒ8e ~Cz$Jbh鿐wJtlկD1)=Ω2 +_&ce:|DdR s S .AsfirFirqRi>cP)&Q@6*EbF=>cP)&Q@6*JFIFHHC'@*'##'O8y8]W7⢶FXupgbq鮤wR*J+ZdZ&HH?  0!@"2,06"wc1mg<љYpYZ>lPa]ԧ'B!XVcAQXV<ԝ%aY:P?GP?G  0!@1PQq?ҮJНrj"!1Q 0Aq@a?!ʫcT| ~1g(U99єLL4\ĜO<2L1K{!EYkk}^Kl27CYQ#D5 HyhC":>`OX_  0X{<WKg溨 ( 0@?WE4Y 01A?)ziq?qGK%!1AQa 0qѱ?PE5Ph2tW亠p R½η'ig<CWW!$!_p;vp/g_k(ӱ,{Ėj%B.@at-}n_FHӃ֙lV sT,X%0%63Z"B#HxJe/>Qpan4]