{\rtf1\ansi\ansicpg1252\deff0\deflang1033\deftab708{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0 Times New Roman;}{\f1\froman\fcharset238{\*\fname Times New Roman;}Times New Roman CE;}} \viewkind4\uc1\pard\ri-1627\sl360\slmult1\qc\b\f0\fs32 Paradoxele logice\par \pard\ri-1627\sl360\slmult1\b0\par \pard\fi540\li-720\ri-1260\sl240\slmult1\qj\fs24 Fenomenul paradoxelor ( sau al antinomiilor ) logice era bine cunoscut grecilor. Logicienii evului mediu au fost \f1\'bai ei intens preocupa\'fei de studiul paradoxelor ( \ldblquote insolubilelor\rdblquote ) . \lang1036\f0 Adev\f1\'e3rata lor importan\'fe\'e3 a ie\'bait la iveal\'e3 abia odat\'e3 cu descoperirea lor \'eentr-o serie de teorii matematice ( teoria mul\'feimilor lui Cantor \'bai sistemul logico-aritmetic al lui Frege ) , iar apoi \'bai \'een teoriile logicii .\par \pard\fi540\li-720\ri-1627\sl240\slmult1\qj\f0 Termenul de \ldblquote paradox\ldblquote \lang1048 poate fi definit \'een mai multe feluri : \par \pard\li-180\ri-1627\sl240\slmult1\qj 1) expresie din care pot fi deduse propozi\f1\'feii contradictorii\par \f0 2) contradic\f1\'feie formal\'e3 dedus\'e3 \'eentr-un sistem teoretic\par \pard\li-180\ri-1260\sl240\slmult1\qj\f0 3) contradic\f1\'feie rezultat\'e3 din \'eencercarea de a explica anumite fapte cu ajutorul unei metode date .\par \pard\fi540\li-720\ri-1260\sl240\slmult1\qj\f0 Pentru scopuri diferite o defini\f1\'feie se poate dovedi mai util\'e3 dec\'e2t alta . Unul dintre cele mai cunoscute paradoxe este acela descoperit de Cantor \'84paradoxul mul\'feimii tuturor mul\'feimilor \rdblquote .\par \f0 Rezolvarea paradoxelor ( constituirea unor teorii \'een care paradoxele date s\f1\'e3 fie evitate ) s-a f\'e3cut prin diferite procedee care toate au la baz\'e3 un principiu de ierarhizare a abstrac\'feiilor . Sunt cunoscute \'een special metodele propuse de Russel (teoria tipurilor ) , Hilbert , Brouwer , Bocivar , Quine .\par \f0\'cen cele ce urmeaz\f1\'e3 nu m\'e3 voi ocupa \'eens\'e3 de procedeele formale de rezolvare ci de aspecte filozofice ale fenomenului paradoxal . \par \f0 Studiul paradoxelor nu se reduce la g\f1\'e3sirea unor procedee de evitare a lor c\'e3ci \'een acest caz le-am trata ca pe un fenomen de importan\'fe\'e3 local\'e3 \'bai strict formal\'e3 pentru teoria dat\'e3 \'bai ar p\'e3rea ca un fenomen absolut negativ pentru cunoa\'batere . Cunoa\'batem diferite specii de contradic\'feii formale : sofisme , paralogisme , identific\'e3ri false , paradoxe ( antinomii ) , aporii , etc. Ele pot prezenta importan\'fe\'e3 sub cele mai diferite aspecte .\par \f0 Immanuel Kant a fost primul mare filozof care s-a apropiat de \'een\f1\'feelegerea importan\'feei deosebite a antinomiilor. \ldblquote Pe pozi\'feiile vechii metafizici \rdblquote , scria Hegel , se admitea c\'e3 atunci c\'e2nd cunoa\'baterea cade \'een contradic\'feii aceasta ar fi doar o r\'e3t\'e3cire \'eent\'e2mpl\'e3toare , produs\'e3 de o gre\'baeal\'e3 subiectiv\'e3 \'een deduc\'feie \'bai ra\'feionare . Dup\'e3 Kant \'eens\'e3 st\'e3 \'een natura g\'e2ndirii \'eens\'e3\'bai de a c\'e3dea \'een contradic\'feii ( antinomii ) c\'e2nd vrea s\'e3 cunoasc\'e3 \'84 infinitul \rdblquote \super\f0 1\nosupersub .\par O deosebit\f1\'e3 importan\'fe\'e3 pentru \'een\'feelegerea antinomiilor \'batiin\'feei prezint\'e3 observa\'feiile f\'e3cute de Marx \'eentr-o carte de a sa \super\f0 2\nosupersub asupra contradic\f1\'feiilor economiei politice clasice engleze .\par \f0 Problemele ce se impun \'een studiul paradoxelor privesc structura ( mecanismul ) , cauzele \f1\'bai rezolvare lor . \par \f0\'cen structura paradoxelor apar asemenea categorii ca mul\f1\'feime , element , totalitate ( \lang1036\f0\ldblquote\lang1048 to\f1\'fei\lang1036\f0\rdblquote\lang1048 ) , adev\f1\'e3r , fals , desemnare , etc. precum \'bai unele raporturi corespunz\'e3toare . Istoria logicii \'bai matematicii a ar\'e3tat c\'e3 dificult\'e3\'feile ap\'e3rute vizeaz\'e3 mai ales raportul acestor categorii cu \i\f0 absolutul\i0 \f1\'bai \i\f0 relativul\i0 precum \f1\'bai cu \i\f0 finitul\i0 \f1\'bai \i\f0 infinitul\i0 .\par \pard\fi540\li-720\ri-1627\sl240\slmult1\qj Care este cauza paradoxelor \lang1033 ?\lang1048\par \pard\fi540\li-720\ri-1260\sl240\slmult1\qj Cauza lor nu poate fi doar ceva \ldblquote subiectiv\rdblquote c\f1\'e3ci rolul \'bai problematica pe care au st\'e2rnit-o apari\'feia lor \'een istoria matematicii \'bai logicii sugereaz\'e3 cu totul altceva . \par \f0\'cen realitate , a\f1\'baa cum ar\'e3ta Marx \'een leg\'e3tur\'e3 cu contradic\'feiile economiei clasice engleze , dedesubtul acestor antinomii stau probleme dificile ale cunoa\'baterii . \i\f0 G\'e2ndirea cade \'een antinomii ( paradoxe ) \'een efortul ei de a cunoa\f1\'bate realitatea obiectiv\'e3 .\i0\f0 Cauza antinomiilor \f1\'batiin\'feei st\'e3 \'een procesul cunoa\'baterii , proces care are la r\'e2ndul s\'e3u legile sale \i\f0 naturale\i0 ; \i dar g\'e2ndirea nu cade \'een antinomii oric\'e2nd \f1\'bai oricum .\par \i0\f0\ldblquote Criza \f1\'batiin\'feei \rdblquote nu era un fenomen nou , fizica , biologia \'ba.a , domenii \'batiin\'feifice o suportaser\'e3 deja .\par \f0 Contradic\f1\'feiile formale ap\'e3rute \'een mecanica clasic\'e3 erau irezolvabile din punctul de vedere al acestei mecanici . Conceptele \'bai principiile mecanicii trebuiau revizuite . Aceast\'e3 sarcin\'e3 a fost \'eendeplinit\'e3 \'een mare parte de A. Einstein . \'cen acest caz ca \'bai \'een altele ie\'bairea din \ldblquote faza paradoxal\'e3\rdblquote (deci din criz\'e3) a \'eensemnat o adev\'e3rat\'e3 \i\f0 revolu\f1\'feie \i0\f0\'een \f1\'batiin\'fe\'e3 .\par \f0 Studiind istoria \f1\'batiin\'feei putem conchide c\'e3 \'een cunoa\'baterea paradoxelor sunt formele nemijlocite (concrete) pe care le iau contradic\'feiile , c\'e3 antinomia (paradoxul) reprezint\'e3 contradic\'feia specific\'e3 cunoa\'baterii.\par \pard\fi540\li-720\ri-1627\sl240\slmult1\qj\f0\'cen acest fel, poarta \f1\'batiin\'feei r\'e3m\'e2ne mereu deschis\'e3 contradic\'feiilor . \f0\fs32\par }