ࡱ> 7 bjbjUU v7|7|Ml* &*/FFFFFM/O/O/O/O/O/O/0 3DO/E"O/ .FFE/ . . .F'FFM/ .M/ .D .M/M/F: ~*-M/M//0/M/V3-V3M/ .** n luna mai a anului 1961, Jobn F. Kennedy, pre_edintele SUA, _i-a angajat cara s fac posibil aterizarea unui om pe Lun nainte de sfr_itul deceniului. Acest plan ambicios a fost ntr-adevr realizat n data de 20 iulie 1969. n momentul n care pre_edintele Kennedy a stabilit acest cel, el prea imposibil de atins. Era spacial se afla nc la nceput  Iuri Gagarin din URSS efectuase primul zbor n spaciu cu doar o lun n urm, iar agencia spacial a Statelor Unite, NASA (Nacional Aeronautics and Spase Administration, Organizacia Guvernamental pentru Cercetri Spaciale), trimisese recent n spaciu un american, pe astronautul Alan Shepard. Dar a fi primul pe Lun era o chestiune de mndrie nacional. Uniunea Sovietic ntrecuse America cu prima lansare a unui satelit _i primul om n spaciu _i, n perioada cea mai sumbr a Rzboiului Rece, Kennedy voia s cucereasc Luna pentru America. Decizia sa a declan_at o dezvoltare masiv a programului spacial al SUA. De fapt, multe invencii tehnologice s-au nscut n urma cercetrilor ci dezvoltrilor din perioada  Ppoiectului Apollo . Multe dintre acestea au contribuit la modelarea lumii moderne. Fire_te, Luna a fost o cint evident pentru sonde spaciale fr echipaj nc de la nceputul erei spaciale, cnd Uniunea Sovietic a lansat Sputnik 1 n octombrie 1957. prima nav spacial care a ajuns cu adevrat pe Lun a fost nava Luna 2 a URSS, care a trimis la sol primele fotografii nainte de a se strivi de suprafaca Lunii n 1959. n acela_i an, Luna 3 a zburat prin spatele Lunii _i a trimis la sol primele fotografii ale fecei nvizibile a acestui corp ceresc. URSS conducea evident n cursa spacial, dar, odat cu impulsul dat de Kennedy, SUA a reu_it curnd s o ajung din urm. n anul 1962, Ranger IV a devenit prima sond american care a atins Luna, dar oamenii de _tiinc au fost dezamgici de faptul c ea nu a trimis la sol imaginile televizate a_teptate. Totu_i, n anii 1964-65, sondele americane Ranger VII, VIII _i IX au furnizat oamenilor de _tiinc peste 17.000 de imagini, inclusiv primele prim-planuri ale suprafecei selenare.Apoi, n anul 1966 , URSS a avut unnou succes notabil cnd Luna 9 a devenit prima sond care a fcut o aterizare neproblematic pe Lun. O aterizare pe Lun era un cel politic la fel de important _i pentru Uniunea Sovietic _i, n timp ce America _i dezvolta programul spacial cn public, URSS lucra la fel de harnic n secret. Toate aceste; sonde erau concepute pentru a aduna informacii nainte de aterizri cu echipaj pe Lun. Dup sondele Ranger, NASA a trimis sondele Surveyor, care au efectuat aterizri neproblematice _i au analizat rocile selenare. Au mai fost folosi_i _i satelici Lunar Orbiters  prevzuci cu camere speciale de nalt rezolucie care topografiau peste 95 la sut din suprafaca Lunii _i detectau posibilele suprafece de aterizare. Misiunile selenare cu echipaj necesitau de asemenea _i salturi mari n tehnologia zborurilor spaciale cu echipaj. Primii astronauci din anul 1961 aveau doar pucin control asupra navei, care urma traectorii simple, neefectund nici mcar o simpl rotacie complet. O dat cu trecerea timpului, programul sovietic Vostoc _i misiunile Mercury ale NASA au devenit din ce n ce mai ambicioase. Apoi NASA a trecut la o serie de lansri de nave cu dou persaoane, misiunule Gemini, cumperioade din ce n ce mai lungi petrecute pe orbit, _i tot mai mult control asupra navei decinut de astronauci de la bordul su  misiunile selenare Apollo necesitau un echipaj de trei persoane, care s petreac peste trei sptmni n spaciu si s opereze schimbri de traseu n momentele calculate cu exactitate. Datopit faptului c modulele spaciale erau mici, totul trebuia s fie miniaturizat, inclusiv calculatoarele sofistificate care, pn n acea vreme, fuseser aparate uria_e de mrimea unei camere. O misiune cu echipaj pe Lun necesit de asemenea rachete mult mai puternice dect cele construite vreodat nainte  pentru lansarea unei capsule Gemini pe o orbit joas, la cteva sute de kilometri deasupra Pmntului, _i nc n zona de acciune a forcei gravitacionale, necesita mult mai pucin energie dect trimiterea unui vehicul Apollo la peste 300.000 km pn la Lun. NASA a modificat designul _i scara vehiculului su de lansare eficient, Saturn I, crend marele Saturn V. Dup ani ntregi de dezvoltare, programul Apollo a fost n final pregtit s fie demarat la nceputul anului 1967, odat cu lansarea lui ApolloI pe un vehicul de lansare modificat Saturnmarat la nceputul anului 1967, odat cu lansarea lui Apollo I pe un vehicul de lansare modificat Saturn IB (Saturn V se afl nc in stadiu de dezvoltare). Totu_i acesta a fost momentul n care a avul loc dezastrul. n timpul unei simulri de lansare de rutin, a izbucnit un foc n modulul de comand Apollo, rspndindu-se rapid n atmosfera de oxigen pur. Etan_aci n modul n condicii de lansare, cei trei astronauci aflaci la bord  Gus Grissom, Ed White _i Roger Chaffee  nu au avut nici o _ans _i au murit asfixiaci. Anceta care a urmat _i modificrile extensive ale construcciei modulului Apollo nsu_i au amnat programul cu mai mult de un an. URSS preluase conducerea n cursa pentru Lun, dar _i programul lor a sfr_it ntr-un dezastru n luna aprilie a anului 1967. Omisiune plenificat ce implica cuplarea pe orbit a dou nave spaciale s-s nceiat cu un dezastru _i cu moartea cosmonautului Vladimir Komarov. El a murit cnd modulul su Soyuz I a rentrat n atmosfer. Programuil Apollo cu echipaj a fost reluat, cu un model de comand complet reconstruit _i vexicule de lansare mai puternice, n luna octombrie a anului 1968 Apollo 7 a fost lansat pentru a efectua o misiune  de acomodare de intrare pe orbit n jurul Pmntului. Dar chiar _i naintea lansruii lui Apollo 7, NASA _i pregtea urmtorul zbor spacial de cucces, alimentat de zvonuri ce spuneau c URSS se pregtea s trimit o misiune cu echipaj pentru a nconjura Luna. Din fericire pentru NASSA, lansarea sovietic nu a avut loc, _i n luna decembrie a anului 1968 SUA a avut cel mai mare succes de pn n acel moment, cnd astronaucii de pe Apollo 8, Frank Borman, James Lovell _i Wiliam Anders, nu numai c au ajuns la Lun, dar au efectuat _i zece rotiri n jurul ei nainte de a se ntoarce n siguranc pe Pmnt (o misiune mult mai delicat dect simpla trecere n zbor pe lng Lun pe care o plnuise URSS). n timpul celor 20 de ore petrecute pe orbit, la aproximativ 110 km deasupra suprafecei Lunii, astronaucii au testat sistemele de navigacie _i de comunica_ii care urmau s fie folosite cnd se va ncerca o aterizare pe Lun. Cu dou luni mai trziu, Apollo 9 a fost trimis pe orbit n jurul Pmntului pentru a se testa tipul de modul care urma s duc primii oameni pe suprafaca Lunii. Modulul selenar a fost separat de modulul de comand timp de peste _ase ore, _i apoi readus _i suplat cu succes. Astronaucii s-au ntors n siguranc pe Pmnt n data de 13 martie 1969. Dup ceva mai mult de dou luni, echipajul de pe Apollo 10 a efectuat _i alte teste pe modulul selenar  de data aceasta aflndu-se pe orbit n jurul lunii. Astronaucii Thomas Stafford ci Eugene German au cobort modulul la sub 15 km de la suprafaca Lunii, n timp ce John Young a rmas n modulul de comand. Cuccesul acestei misiuni a demonstrat c NASA era acum pregtit s ncerce o misiune care, dac totul mergea conform planului, fcea posibil coborrea primului om pe suprafaca Lunii. n dimineaca de 16 iulie a anului 1969, o rachet Saturn V cu trei faze s-a ridicat de la locul su de lansare aflat la Cape Canaveral, n florida. n vrful rachetei imense se afla nava spacial Apollo 11, transportndu-i pe astronaucii Neil Armstrong, Edwin Buzz Aldrin _i Michael Collins. Lungimea rachetei mpreun cu nava spacial era de 111 metri, iar greutatea total la decolare a fost de aproape 3.000 de tone. Motoarele puternice din prima treapt a rachetei au ars aproximativ 15 tone de combustibil _i oxigen lichid n fiecare secund, mpingnd racheta cu o vitez de 10.000 km.h. la aproximativ 65 km deasupra Pmntului n doar dou minute _i jumtate. Apoi prima treapt a fost desprins de nav ci s-a aprins a doua treat a rachetei. La nou minute dup decolare, aceasta _ ndeplinise sarcina de a duce nava spacial la o nlcime de 185 km _i o vitez de 25.000 km.h. n acest punct, a doua treapt s-a desprins _i a intrat n acciune a treia preapr a rachetei. n numai trei minute viteza navei spaciale a fost ridicat la pucin peste 28.000 km.h., ceea ce a fost suficient pentru a o pstra pe o orbit aproape circular  de parcare n jurul Pmntului. O dat cu terminarea acciunii celei de-a treia trepte a motorului rachetei, astronaucii au efectuat verificri de rutin pe nava spacial, cutnd orice semne de avariere, _i apoi s-au pregtit pentru cltoria de trei zile, de 384.000 km, sspre Lun. A fost nevoe de o ardere de cinci minute _i jumtate a celei de-a treia trepte a rachetei pentru a arunca nava spacial afar de pe orbita Pmntului, pe calea sa spre Lun cu o vitez inicial de peste 39.000 km.h. Apoi a urmat sarcina de pregtire a celor trei module care alctuiau nava spacial Apollo 11 pentru intrarea pe o orbit n jurul Lunii.. Aceste unitci se numeau modulul de comand, de serviciu _i selenar. Modulul de comand de form conic a fost centrul de control _i spaciul de locuit al navei spaciale. Ata_at la baza modulului de comand se gsea modulul de serviciu cilindric, adpostind un motor de rachet _i diferite subsisteme energetice _i de control. Iar lng treapta rmas a rachetei Saturn se gsea modulul selenar, n care astronaucii urmau s _i fac n cele din urm coboprea pe suprafaca Lunii. nti, modulul de serviciu _i cel de comand au fost separate de racheta Saturn. Apoi ele au fost ntoarse _i cuplate la modulul selenar.Modulul de comand _i modulul selenar erau acum legate la vrf. Apoi, modulele Apollo 11 s-au desprins de treapta a treia a rachetei Saturn, care _i efectuase sarcina pn n acel moment. Corecturile necesare acupra traseului navei spaciale n timpul cltoriei se efectuau prin accionarea unor motoare mici de rachet. Dar motorul principal nu acciona, astfel nct nava spacial a fost treptat ncetinit de forca de atraccie gravitacional a Pmntului. Pn n momentul n care Apollo 11 se afla la 48.000 km de Lun, viteza sa era pucin peste 3.000 km.h. ,dar apoi forca de atraccie gravit acional a Lunii a avut mai mult influenc, _i nava spacial a nceput s capete vitez din nou. Pentru a ptrunde pe o orbit de parcare n jurul Lunii, racheta principal a modulului de serviciu (care acum era orientat spre nainte) a fost pornit. Aceasta a ncetinut apoi nava spacial la viteza necesar. Prin ferestrele modulului de comand, astronaucii de pe Apollo 11 puteu s priveasc n jos la suprafaca Lunii de la o nlcime de 100 km, concentrndu-se ndeosebi asupra suprafecei de aterizare proruse aflate n Marea Lini_tii  una dintre cmpiile de depresiunii ale lunii, numit cu secole n urm, cnd oamenii de _tiinc nc mai credeau c pe Lun ar exista ap. n ziua urmtoare, Armstrong _i Aldrin s-au strecurat printr-o trap n modulul selenar, poreclit Eagle (vultur). Collins a rmas n modulul de comand n tmp ce modulul selenar _i a efectuat aterizarea pe suprafac, folosindu-_i racheta de aterizare pentru a-_i reduce viteza _i a-_i controla direccia. Pn n acest moment, oamenii din roat lumea urmreau la televizor aceast misiune _i audienca a crescut la mai multe sute de milioane cnd astronaucii _i-au ales o zon neted pentru aterizare, au plutit timp de un minut deasupra ei _i apoi au czut pe suprafaca prfuit a Lunii de la o nlcime de 1,5 metri. Armstrong a transmis prin radio la centrul de control de pe pmnt  Aici baza Mrii Lini_tii. Eagle a aterizat. Era ora 8.18 ora PM ora Greenwich, n data de 20 iulie 1969. Punctul culminant al misiunii a urmat atunci cnd Neil Armstrong a cobort scara pe suprafaca lunii. Punndu-_i piciorul pe solul de culoare gri ncis, a declarat  E un pas mic pentru om, un salt mare pentru umanitate . Edwin Aldrin l-a urmat pe Armstrong pe suprafaca Lunii _i cei doi astronauci s-au mi_cat cu u_urinc n condiciile de forc gravitacional redus, n ciuda faptului c purtau costume spaciale masive. Prima lor sarcin era de a pune o plac comemorativ _i a ficsa un steag american. Datorit faptului c Luna nu are atmosfer _i astfel nici vnt, s-a folosit o suscinere pentru a se preveni cderea steagului. Aceast ocazie a oferit nu eveniment media cu adevrat mondial, telespectatorii urmrind cu interes fotografiile realizate cu un mic aparat de fotografiat de pe modulul selenar. Cei doi astronauci au nceput diferite experimente _tiincifice _i au colectat peste 20 kg de roci nainte de a se urca din nou n modulul selenar. A urmat apoi unul dintre cele mai critice momente ale ntregii misiuni  decolarea de pe Lun. Dac motorul modulului selenar ar fi cedat, oamenii ar fi rmas pe Lun fr vreo speranc de salvare. Motorul a funccionat perfect, la fel ca _i n toate misiunile Apollo viittoare. Pentru ridicarea de pe suprafaca Lunii, structura folosit pentru coborre a fost deta_at pentru a fi folosit ca platform de lansare, care urma s fie lsat pe Lun. Pornirea rachetii de urcare de urcare a modulului a ridicat astronaucii pe o orbit joas. Iar cnd se aflau n pozicia potrivit fac de modulul de comand, un alt impuls a motorului i-a ridicat pe aceea_i orbit. Apoi Michael Collins a manivrat modulul de comand, urcndu-l la modulul selinar pentru cuplare. Cnd aceast operaciune a fost ncheiat, trapa dintre cele dou module a fost deschis _i cei doi care au fost pe Lun s-au alturat colegului lor astronaut din modulul de comand. Ei au luat cu ei mostrele de roc selinar pe care le colectaser _i diferite piese din echipament care trebuiau readuse pe Pmnt. Apoi ei au deconectat modulul selenar _i au pornit racheta modulului de serviciu petru a scoate modulele de comand _i de serviciu din orbita selenar pe un traseu ce conducea napoi spre Pmnt. nainte de a ptrunde din nou n atmosfera Pmntului astronaucii au abandonat modulul de serviciu. Apoi ei au ntors modulul de comand pentru a fi ncetenit de forca de frecare dintre atmosfer _i captul su turtit. La o nlcime de pucin peste 7 km, para_ute mici numite ancore plutitoare au fost deschise pentru a controla coborrea; principalele para_ute au fost deschise la nlcimea de aproximativ de 3 km de la suprafac. Curnd dup aceea, modulul de comand a czut n siguranc n Oceanul Pacific, iar membrii echipajului au fost recuperaci pentru a fi ntmpinaci asemenea unor eroi. Ei s-au ntors n dup amiaza zilei de 24 iulie, ntreaga misiune durnd opt zile. Pre_edintele Nixon a numit aceast perioad  cea mai mreac sptmn de la facerea lumii pn acum . Seria Apollo a misiunelor selenare s-a ncheiat n luna decembrie a anului 1972. Pn n acel moment un numr total de 12 astronauci umplaser pe suprafaca Lunii _i unii chiar au condus ma_ini pe ea. Cu fiecare aterizare, astronaucii petreceau un timp mai ndelungat pe Lun. A doua aterizare cu echipaj a fost efectuat de echipajul navei Apollo 12 n luna noiembrie a anului 1969. Ei au aterizat n Oceanul Furtunilor aproape de locul n care aterizase Surveyor 3 fr echipaj n anul 1967. astronaucii Charles Conrad _i Alan Bean au dus unele prci ale acestei sonde acum perimate pe Pmnt pentru ca oamenii de _tiinc s poat vedea cum rezistaser la condiciile ostile. Apollo 13 a fcut mult pentru confirma temerile supersticio_ilor. n drumul su spre Lun, n luna aprilie a anului 1970, defectarea componentelor electrice a determinat explozia unui rezervor de oxigen n modulul de serviciu. Privat de oxigenul vital _i rmas fr curent electric, echipajul lui Jim Lovell a trebuit s se transfere n modulul selenar  Aquarius . De_i aveau destule rezerve de oxigen pentru zbor sistemul de filtrare a aerului a modulului selenar a nceput s cedeze iar astronaucii au trebuit s improivzeze o cale de a folosi filtrele de rezerv incompatibile din modulul de comand. Gsnd o cale de a rmne n viac, ei folosiser prea mult combustibil pentru a se ntoarce pur _i simplu _i a reveni pe Pmnt. n plus, ei trebuiau s efectuieze o manevr periculoas, nconjurnd Luna _i apo, fr ajutorul calculatoarelor pornind motorul de pe modulul selenar pentru a-l repune pe o orbit de ntoarcere pe Pmnt. De_i nava spacial a fost folosit ntr-un mod n care constructurii si nu se a_teptau, astronaucii s-au ntors n siguranc pe Pmnt, fiind primici ca ni_te eroi. Dup o verificare complet a sigurancei programului selenar al NASA, Apollo 14 a fost lansat la nceputul anului 1971, ducnd din nou astronauci pe Lun. O realizare a acestei cltorii a fost prima mobilizare extraterestr a unui transportor modular de echipament  jargonul NASA pentru utilizarea unui vechicul cu dou roci pentru transportul obiectelor pe Lun. Misiunea Apollo 15 care a avut loc la mijlocul anului 1971, a fost mai ambicios _i a implicat prima utilizare a unei ma_ini accionate electric. Acesta a fost un vechicul folosit pentru deplasri _i colectarea mostrelor de roci, el a fost folosit din nou n ultimele dou misiuni selenare  Apollo 16 n luna aprilie a anului 1972 _i Apollo 17 n luna decembrie a aceluia_i an. De_i inicial mai fuseser planificate _i alte dou misiuni Apollo, interesul public redus _i reducerea bugetului au condus la nceierea prematur a programului. Ultimele misiuni Apollo au fost programul  Aplicaciile Apollo , Redenumit  Skylar , care a lansat prima stacie spacial a Americii pe orbit pe o rachet Saturn V n anul 1973, _i misiunea comun Apoollo 18/Soyuz 19 din anul 1975, n care nave spaciale americane _i sovietice s-au cuplat pe orbit n jurul Pmntului ca simbol al destinderii relaciilor politice. n anii care au urmat de la sfr_itul programului Apollo, cercetrile spaciale au cptat noi direccii, incluzndu-se aici dezvoltarea navetelor spaciale Space Shuttle, ni_te sonde robozitare sofisticate pentru planetele aflate la distanc, _i staciile spaciale orbitale. Zborul spacial cu echipaj spre alte planete a fost abandonat datorit costurilor mari _i a bugetelor tot mai mici. Dar n cele din urm ne vom ntoarce pe Lun  n primele decenii ale mileniului urmtor  _i de data aciasta vom pleca pentru a rmne. n anul 1992, NASA a lansat  Glementine , prima sa sond spacial pentru Lun, cartografiind zcmintele ninerale de sub suprafaca  cel mai probabil motiv comercial pentru o ntoarcere. Aceasta a detectat de asemenea si semnale care ar putea indica geaca ntr-un crater permanent umbrit, aproape de polul sudic al Lunii  iar dac pe Lun se gse_te ap, colonizarea sa va fi mult mai u_oar. De_i cursa pentru Lun _i misiunile Apollo au fost dezvoltate _i suscinute n mare parte pentru satisfacerea unor scopuri politice,_i menite n esenc pentru celuri pe termen scurt,totu_i au fost o realizare incredibil. Pe lng faptul c ne-au mbogcit cuno_tincele despre misiuni spaciale, ele au fcut _i progrese tehnologice considerabile. Repercusiunile _i-au lsat semnul n viaca noastr de zi cu zi totul, de la calculatorul personal pn la tigaia de telefon care nu se lipe_te, _i-a avut originea n programul Apollo. n cele din urm, misiunele au dovedit c oamenii pot s scape de limetele impuse de Pmnt _i s se stabileasc n alte lumi. Cum spunea notabilul futurolog Arthur C. Clarke   Apollo s-ar putea s fie singura realizare pentru care era noastr va fi cinut minte _i peste o mie de ani .   &&0&4&J'Z'''&(*(((((./8/t?x?؏܏ CJmH sH  jU CJ mHsHCJ OJQJmHsHmHsH CJ(mHsHjCJUmHnHu% > l"6&f/3;?F6JMPXbcfXhky~~^Rr $a$$a$ t+p,p-p.p1h/R . A!"#$% 4567Dd@ _z  C VA>"5:AB A ?>;O<8 A?@020_image001Rp|"#ŜDrFp|"#JFIF4Photoshop 3.08BIM8BIM8BIM' 8BIMH/fflff/ff2Z5-8BIMp8BIMAdobed         T  s!1AQa"q2B#R3b$r%C4Scs5D'6Tdt& EFVU(eufv7GWgw8HXhx)9IYiy*:JZjzm!1AQa"q2#BRbr3$4CS%cs5DT &6E'dtU7()󄔤euFVfvGWgw8HXhx9IYiy*:JZjz+ ?w(\w|URU?~*v*buF*p+ Uثl ث0\ ⮮)uqC \ *l qWWjRV\*WWup`Wm_gW*XXbKb*XU]\U]w,UܱWr]uv]\UX\Wr]uqWr]k*,UܱV`Z劻*Xb*,UܱWr[_ڜ)T Z.*qVqWr]\U\U]\U] ]\U]\U]\U-W:劺bWlUZ*qVb]w,UX\_R*Xb劺U*WWj*C]\)uqWW▫U]\UܱWWuqWWjaWWq8⮮*UV`VaV8R⮮*⮮)uqWWj.*⮮**qV\U][W*30UܓJ@Gj^ti6@Ԛ'O'.ttbaɃlHWup\jU]\UثU]\U8Y.n_uqWWuqWWuqVu]GUޯYvkdˑא[(}$.+;k5E nu9Y&i)Bis^{W/lRFxDB7trynXIi;(Ef#S6(QOQDb4Kj]֩g=ݤ7xy;OLے G7̆*WWuqWWuqVj\U]\RɺWbv*]\U]v)uqCVWbW:05Y4nT{T'`iIt=iZו[Ͳ]}_CX̷SN/wVx$@[rV~ධI(Kg#f\}#>{xo]# &5M(<Ǣ]Zhn>bWy\^k)Db9'rr"׆Xe;- ߉'L[? ~4gtzΖIcmʵBݻl>L9jzg|#ͺ~f/=ES?d`__:ϔZ]S@;|W5)'^Ȉ5]v*UثXVWbZ.]X~mWW;xWbbbb[]v*UثVVAh-W^-MQMk 3$A k{NMlY5]L+˳:|rzAHqf 8{>._I}[ki† "?klĿ&'iyl8)ۤA횜xJit_9Fǒ wbw~]COҭ<囸!&1>IBYQE̦`WSu1Wq8Z]*UUUث~nov*U]v*UثWb]p[\1V]ycrUމc-ƢD~mxBGP$8-mH.~_Yd>Y7J#!5H*eZ;R)3HY@ nZrU[k3 Dݶ@,ʺ/uđZ ?fkMSyļ֦1蚵%ԗ⵹Z( Nn_5Bd3| J+̑-ԟnSXB2e*,`.*Fǡa4S*y[T6gin*ӢWvT_3q[dK ,e3Ux})w)ֿ8v5ꓠ>zmL$T៙?hڍAΛ)&?a<Ǩ`eZ®\qWbb]vmWb[]v*UثWb]ov*UU\R?$yʟq5͎go1hG,oQמ`H/7lUSקKvE¢~%AZol ט&YmgI ޳ rȫQ@ `P^85kFsLi2/Rbojឹ/ ԫ) fH,P*UثXUثXvMKWb]v**(ov*UUUb4iwOҡxaɿح[!9P%FkWͱ6rY7O*Fy{H<_[ʀ+Z΍J\{}5 e? C/>mdG)Gmc뒨ʤ;}@xI݆~`lk+(G$PAE̕o?'v73)(ʤО H?0c?X7.L:F ݔ'2;v(v)kv*Wv,݊ov*Uثv****[[ L T5k]+M}y ljOeQ6FRZ@PʰlqϩLRMVW#@1/՘IܘYW4sIb_ӗ,8<NL뇛 ӝ$ ]PĨޡcS\O!Fі'<բ>-m#4nhk_TIQ40PPq4r 1ُeF rTSGCJa_1|tkJY^X^T_b~͌M̭W_Ҵ]pͧ IsN.HR._g$nFɎ 60zMԿKjWC[5ÉVK3S9B1 Xӵ:_wuw3eys~\zoevi87ޘ d)\k׺n[E9zl~$X*me,s<9pFrg{);\~zn@Z-P<~mq~n;]]'Wp\ΜО-G|22GxË3D;̿ɦ!E/ `5+^rckcz-b4i6WeV;~Dh*ZF9H 9-v+2;&B:i:nwxAp[)rxƩEf(m.#UKnU>՜R ?ܶݰfP5̼11VfC'Y !|4\0W9 bH˟1y̅6$-4uvA<8r6aZ@ ׉Td 9`Ѝ)ٗ'9-O=W+ uhBh a+-D`b]v*vn[]v*UثxV*ccy}w /qu;%,Ǣkt?-C~bal{"rBޓ?[~6Pr&dp}>g/t;m*P(]¿L7yeZynC%va^vaЌ ke/H(A? kEB_wcM"i]4eaR(mH(c.vfWnā\B<_j-R֝8ce!zʂN(n;WA_s W` %/z m-žm. 22/ wP0!UD)P⠧@r `?ڦcu}i-7k TTĎ.Ys4"I!D_3aI'>ÖY1,żAD]݅F:cP6d%#1)304u֑ԴV!&eӃE+;y;0-Nxُfl98Y9{DPFe'2i OZuy{խDJhO٢ 9IE6$=ʾk) < oJVl8%:tIXV43;kJaJ1vyguյ%/ ijBNĝcfYA*K{hiFW-h7u4e;F*v(vثXvn]v*UUثcVYHC$B(1=FR@[?')mRu}QS$?=1eS-Ӊ.|%\4]%5z޹HiIcVGm.Ο4d`ȢB*nxFi7: &h/*JWmfn( wױYC Gqy2!  Ol%LtiM&n/R\~#t^h:ސ5؎_6ǁR$Uqڔ֕,lXQD!tSCH;˃{k% |[fEeaR}X `MIqiiqg{o%/\o(*zO vNB Bi3 *Tc`GyK+P|7 }c1"A<݇1_R][\}B/2Y,9,3y;KFm-rOHmǎĞ9y8Vlj%A|^@,ijmN4?0j4׷oY#!еrF(Lt; +|䛏}2)1)>BNŕ ykyrCs;+J 6,dZ]3 -z;핍 bBOSŔe[)Ꚇczbf#=:(&VR@ @@/;][JeW-gZ ׋[+;8$&gPN-68LKk}Z`>8޿>$V\H40 IM+V? бey2%&׼h %Y$bTS'f1$cm/9e,Io@N#̪ܚ?mdhT7ɪTBv^Fs.|bYv*|Rvn[]v*US2'! !_ VP'vTPFeFGg3-i$r[q^7U#IJe_mo*βK%?CbߘexZC:#1n'|6麿嗗5 q<Y^UD_ʧ"%*fo6ϫ~<;t}wko-r{ԽQb+g' VY+2DQգ,jA Ш#{dIHa?lWvwO[? }$(ĝ:ž4. J PQ[r6yJ5FR9*i*}@nXh x!4*f440Kϴ2-gRn[kV-X—G #GeIdQlm4K>qw,ZEȐ}L ʎY.-(to#1*-l1j#\!ߍB%CGlEP,2*r0 Ԛ|Gw# ^Y֐2\Dc u]kyocsGE-}M-8Pp?RF.땞[)蚍n5M.u&sU$?\u:[QDqv]P ?gW3q[Iv(q]v,݊v*UثV*zK/Ɲ[L9!}Fa,FUW,Q8k\ȋ2z!>"iR6ڵʉE1Ntޝcɣ"@~̹TŶT='à,,"dE>Ydn+hl dOjny<L[9J~ʃ3-0{(XTiG¡\,_Qq1'ze-YiVR+P7r=f3?/czcD8Hu?#Ue z6l9m{g0bu/Ebذ4#OҹuOfƮ%k}\ݛ#Ԏ߈#zyHg&l4١m>˽j^v5˖'忘YImHExIl m!c o[Y\D0-IvkxGN,m\&=x#IcF =$"0ƴq'>]Q3[ڗL$辧W+*-gu=6KjLO^E>׿4W+!eߗ58-R1,2v3}BW~mg0m"!IbQjMur<$_?Y󖕧Iio8ʴ0%f_$쭗;0ž'mN]]ZpUثWb⭁_W~B~]y7mvjsZf@b]S`o}w7o堳 UOVR5&93H#BC@Jү1ygJ-+W]F}KKdYFTŴ!YmDQ_\H&7r(A8PrԮ5uH,a>S5 Y*#󮡧D~Rи2vr7i=K92zprDqߓun)/ Zoa_12]40@Ue?T-LSXɼayǧ,*ZA$UbG'i?p#Ntib 8af˷,'~.9&9I@ K \@Oa"an4P򸸛j=s͓m?K-7ygfɿ^H%K"z/?os^)l5:S_ZjOU51iezǚ&ͤjcm;&sDäӈo#\0<]R4H ڊ1T׷UB.AV2!Zn4F =\y$hm$rNUa!?!Wb $vgP-ҵ.>hmQ8ѽ)86KT'\G 4Ү8듍$%:=v@20!ūJx1M=H]7һܳks;q^]24dQiV<ڈ(b]Q$"VdK#_/\CRBkКun(Yxf6<:CoZ*Gdle"MY/\*;iVRk~LVBFP~?fL6T}47zZ3/3s"1qVM bb]vn]]Nتs?+jg׬M*5A*Y"Lr@>׼(y6<ԎQ*˹cHHEcf)SX7|ۨiBmރQr@2ykژi Rj(@vS`1ռ;)f}RK$q6rNUW*M$ N\l‰tXzEŸ9c ,SVg#upc!Z_梣Aw_+t&vÐP ?K_P=X O5^5RӀy$vyO%P}ks)rIP+Q9!.t:s?g3/z2ёDlțH4v2ի'cJQS!Lɡ]_H1!lDDgF$`Wǟw>n"i4κ.![Fgɏ/-_ yȮk5Wq;դN5I'W9٦@me)kh:ZXћXWNU K @!E[zOmKVWdm=Gg+5ۭ1!_KV)c/׭cWr O9\RDJ.e۽>`xZ G%_q1kZigyMjOB$wa>nYP$DQhӖ22iIdyj ?#; 7wMZCq5RIEC"HsF.-5=2$یȎVeVF}}r^&&'˯tdcHZpUmJsM|o/9HY%{;$-]3a|Y.YQ;dBֵ4!&nJR ]m@COL 2&~vkϙmeޱ(~f(c)&s]XVBa<ܴʻ+-~Y8aW/W<6g(mIbBpY DJAƦ_C^ܟ/]]\\ss#K<^YՙԒs0 `M_?0Rs.5Kx`ӧV0jQP~ɖ"tKx-z?;rCSltm5X yey#<`*m׊oX9[+*ğl))gQShmfhRr",QeXnT\PAP9.J&!d#&YEM@rK1I$1'WH#Aa**Rr |C0m&n ~ɍӭ/fk0ji 6w ҀȜ&@!M&U7g&aOdf+iƞR_!+- Koœppdyk+3Iv#Ig"ŬV;Abs#O¸ JaGIk[;Yy.QC3ҙ\#0ti^<ђt?.|rm!Qk iQ$o$/\D%3v v=pNT]k_Z%ޓe[FKQ_%[50^㛸vL[K/мBDya ̌ ObJ~ \vL%[Bh/>]LF>Am֤rN EB}_&Iiq \pI.c&B#0#lːvmHjASJҫ{ FC zm઼܂6/Z2'vA8:sӯ^?ڰXV2[?n&%i,: _0S;iQ:E0h ksbR(O NQk<륉oQY!ـ'Q"J1*!ځBTVXz_i@)lY96zU bcpc72cRaif*+Da5ռgXC" ذdy*Hƣ ,YdA{kXkW~vx-g. "yw9l eq4+#/ּّXfv &r6\ȗy*Yf=;uԔ\Q'1Qq^ 5Ě./+S 4L^AmcEjHdCpL~M_^2|%U͠" 2AS;mƞ>~N[)u1V銺t[WW>Ws:{C-Wbۍ7iJ>IYg`QH1_+ʷmMpe :ȣ_# ݇!ze5VT#a4򷛸-7(O—=7qcKAc^;#P@229%Ry'#֟ːHbi(S*e G|'k^ŦY7Oe&-J$,<%_^*"-Gc5]>ctj4,Yd'P5xfzً[& Ք$͚/7Vhy5V?8- !ɤulVcSӒ: Jݱs>od8r?e]gPbmx5ۿl(vLUo2 4AbHWq2I49Na$vt;mJ^V/,q==0[WeK)ZL9]H*927 |^j׹{&l岿~QݼKD:Y"xb=m[Wn~͙e$:]9 DhQV]WDON>*;`91;`hpx|%ߣ|E~|BQ}R!;;ъ>p2Ll. Va4lDǶ=Q-\D 8ٿG<kYQd4HosCUDB^h֡c ws'.f%LH,۲\IY5<O++;T3j A!]rvLH]'R51SM]NU,rȤ<{aKK*" ePkߖKIw?=:SOn3m[zac1x40S:bмD /r@"ˣsI׏ђ J\Giinѕ>ܿeWe~OjWЭaw\+(҉O~,Hf7jxZ!$%VU4JZ⊊9I2o2myL[gyz-ң.;W?H%1a*6+kB L3$TG #h$'pwUD=rcJ.ZcD%dSH80 H߶=ȡ޷fo$%.<#mnT)#w[[ zl:C 2-FъbbȴdѕŐƈ]%@Vrӯ.f+x)f>mAͷ!oD j(t٬.PQ["WM$Cq9{I͆:*:Ts(FxĂõ Q쬦G)Cp^¬6?E2vb"yRjjz׾Am\yq廋X*$##"͖z>Q-}5}UgȈ?V%A4v>xd 4<-<(gs e;2\+mljG|Ɏ*GDN]2#-2)ZZxT-^iu'9/j(-:-PN&rH_$vt;x%$ūvrgSCUM?)x&hvP= rATf<# N+ XX=CLL '@ݩ_Hil[}*8dO*e%ar~MmOqCrkH ׯSSȄtd (lM'"-2hvKBVNЯ4e'u$^g3-dbK1ƤI$ѵIro|jkz)g/meg^IO|d`.^ JS?~eqYN ec=񥶷mZƑm'ƸNc6W\mļɷ5ʤv#)4JArӓ+7O$FB9nK!A O<0xle^)^|ן󐞵߶d~"+wbjtdZ88xJ@TlDE^d"aoociP%8fV$T% Koub&iO!z04 zd0'4גM7ZՍzm*$7K1I cIJ;]X& WSP?)N4{YR$SԷ}v,}KNLNE$l7,||&>c#YCVdUXДcdԽKXmmzv2uOv`_a[ojf/ƊXƈ=Om8 lkvG^0C͙`f^qB#_alZ&ڤex%bf_Sޙ11Au$ԓ#X휒MxYĴHzGP:"@[ov؟jX&2Hn'iOL8cHV@jK&ފiyُվ;&\Zh.YR 'FXD%u<Tu'%hf 6r}+[eQs#`}yy[x <=1e+.LcI|j 0pS+)y,L!wFU.i#$E˄YX[rYH Cȼ%qİG2)X%@*¢7!9lsUh9FGPİF-VvP'9pb%SP|A)BKXPٷoSV@ƙ [kI%DRP_ C+Ej>bQտ_\"6*gaGU`2tZԞh㒤Z֜DVIjQcaIΔB<L[ ,~,vphwST6"۪8`ߩN>XeV .Ywbb%AG"["~E i惨yr+)1 w U~ʿ{Ha6bKfy -&..'mT#>\J*Fv .hNaĪz]㦉d_%{m1c^SКcKm;U[b*10 HU~8SkY jNE~9.q)EK9T6xaC $aBn卥~ A |74F6~PQ $PРAUicj֟әm׏2mƦֆ3sP2 %rW,C0$j Kp} D'vmFGD:֯go\Jb)o%Z%b 4\21N@'0UT+>"eiue)9رRu A|2NZY%`CP07:1mC,-fa"56 ȌiMl`m1( Olz}1bJzN6Bk^l+(tJC( NeEH&iMLP)5|][\)ޣ   oA .\k▤SaH*$`>}vҬQJ@Ĕ r/le4v9`k* Szgd֚fDcfLQh~*kLhaBkLiXjCc(D;)WצēkG#?:DZZxm߆8v,AALWGZ> /T(Q"Pܰ(h&S=f^(i"*+.U'}I\7UR8K,DaA J&K$gYf"&sGNd|Pˁ<rFYlH7%SL0 EiԓCݯVSE8h-HwRZr$D0wAؓfyak $ef5$bM );'@frjMp)I.b$"4R-e @i OJu 0!A bTFh\%) ĕ1! "N:ݘ(YҵS$=r`öJ!'O5]9%G:đFQ.mϒQ\VVRQ$#ʣ!JK3"8Y-7a(=2&!Fe*0N%ܑAVT? N` eIB~'g_ᒤq(T7H%piZ;WPWn~x(aPcй(}1 m.J `HۗL;-Z+U < >"A&\ !EOတy2jVpij$nerv2c< Ck$K1Q#@`ɟk%z _E@DZ ̓9V83&Vw) rc!JT i&WtP|$[!(aXlkFl% &e jx2T-Q1 Sƴ\7‡Ur3|'Qj,r)0[A5#m2_9×$Ǜђ^D،1p-Z;*w+1BJ?, dx@^"U˙ۧNd(ҝ@x`+GmkP]2%" /M݂+Z9)x-l>VƑv|;Y oՌ`2b~LLUH=+) ^< Vߕ۬j;To:9(O4HƟ}[УF!~jkO+A_[jO!1 e嵔{X)M~] %/1M[r2UL绚l:2TIgA?DOwr#3J<5erpFG>zxG2Zx)t*=sdC $*`;&W "Hd▊ij AL!B<K=w&rt j "JP ||ASY~$mfґJCNtZ}efel[[)U⻞Gv>ʸ.Sq4B:2@B{"L&vx`#k˳Ijvؐ%eWYtZ =e(;rsd"@Bk@i$[{^gҵR{ƙ.#ފ&%${ iY>@_?DFE(lNUE㪆DDpwz-) s,bH n瓑4ڀ ̄)ǔE$c \E֬Iכ+[/Jʣ(zL0+Y ! & ݩ\IW[HGߨEʝ{dF>ӓԇ⑚I  %R7Rh:?@9$1ȃ*nV')$^[n7˹a\7͐]aFOv'SxCzS5\@CpIGm $j%\(*1[XoEr|Ekvf9A"`kPzSa E'uNG<+. AFd!UT(QR2CF@࣍kjẔOTȡP!Ijr'AYҽbV⥋W"Te%Za!7118~i#R:xl>%"`򌹯@|8ב$؍@SZzӏB%>$e-8l7R@϶ + 9*|}Rc>` s>-zdAck2>RւVF^.%zm mR; hN#$Pp=)Jdi+~eQB=⥥)l&C|2Ba!B儠"qq+HI)㧅raC\Q`ak$iP1Ou1$GOQwծ9uz EԐJ@r{^WEs"5ABQ0է9T--dSDqrdvBj2~A[MfӓF~r~TSq;hBpQbf?bZj<9z| **&yJ~)Akjb^m@ȔҬŬj8'Q`)R,$QħSmL_i{~L?hLv0$Jzqq"*NK*ޠ %D_ݜVڠ A,M! F6OL}nY 7d\`OVAzt$Ax,_'lLTI0\( x΀!,`2Ke];єblHKgdSS)ˣ5(*-y,c^hۦ&ThzM;k»|mxՔD եۏ`34ND$SHi!>9TH=YH!я(OzPeAD$C7ݐ"-o&PƇNlS:k#3G{}5*r/L7&Hd3C`㳺~/—wN<9.[7Q/yAlDMU5=ẘܦ!5QXbI`7l( {I:I%z }y\=uS[@jBDs|I<=r-;O6|J*Y+LQƄ}n @>/>wݏN$q 'XA6#$o A{5"W%aX7aZVXiZ㑴1hOV4B(T8pr't`KJOetXhFLZ5/! *6p"4R ֿ'+9 e¶KTqW+&bLLk|Q7!ЎF % 1!=B$q) Rw9PK)N#HT+ \+V>#Lo_0ErRmKHKZT /$ͨI")2ˍ"{#X~ѯIf`ԥIc Z#"bg4+dGTtgWE;擓jTV?Fe7Qr||O4H1[B1 b{qJ!#O+Ɉ2Aެ%PI518JLR77 #ZG>Ո!-1vi5?Hr#$Q@*&dcA:F;y'eԴgH2dP;xcS@`-2xM74ژM!FKYXܸ=MN6; D"K7\+9 }ڰoD 7*')7ZUxP`!U6c(U`VSG2榼 6BGZb2 ֹujX¹Y)R8UbݫSᐻ,G)lcjdvU:R]i4;w_QvV]J@'0Sb!"JfcGDwdPH 2e#hЅޡP.Z Q+ =؟ׄQ(?/jwE}8Har8N?xS;W13ea Ǡ# sw3LkqBqQr,LF3x|:VE`H„-khnIKLqN UbӊLvB=AJ?do4$T'#[eZҘ|B6Ѵ?KSNB*çB\$8֣`WҠE5DrH9lpL,Vo Ld9`&KJf{%Q8ڭ67-Sރ"~E>miN\. 4Vs<;:ظ,0]͔NE|(ZEz9'Rڙ!bMAZs$4hYo2 f nn@c%+hqek˽zdmj$ ޥh㐔ciƛIr߸J/1皹w#+m=9,xwtf,҃#֡CQ@둖Idy$cm)I[5h*2C K@Odv})(+~-cA)՝ޑm=<ق 8~Ԁ"1ȧ f1H5li:/231 z&Q;M-u$N"'#*FTbC;[]{7nJ]fd"$y5QjIT4pz &AR*24s !6oT/MkA-n1nSJ1A+#zӾ@B/U:Hq^%rF8]v%98FJjEc 24\k킕IXw *͗(rȵ*$M]ҥ̩$t'l0m^WzV|ь1-êp(:`8DwwvKoґçDTF'0 cQp)UQ r8/OoyhV5jS 2ɑG49!Ձp?g90[>TċPim[AA^T9TͶ9H 6S3`"-.|bV$|#ŒR'B[Bͳ[U6 K™v\adݎ O3ƥG3!!aqV%ԃE#֓'1JRC2Ll@ṯPǠo Xe ĎjX)iV5= 8ڬNlʀw; MRI ڃO֮$@mN[y^QJ7S!ڶ\t&L&J e[3h6V«w劶wkQv{J͆~(q#"7BJCņvɀ;'9@ 4#lJGEpD PT}UFUӕ:82&tJyҙO&08Yf;h>f@uW}dFOsG)EQNa1Eֵ8V15VB~9 d /Q9ڽcI=N. 0s4JVҀ׸ KKmpFM^ J>MiJ1߁}T:"XWޣ%63숷_JN4,;e2HXY6Fj.RbHmHD  D]#<Ԣ?,!$t ʼ6\JMR謇{^$Dz+ܐM>xj˷IT~ xAT8]`_=2&@Hy +)_6;$6ʃ0%TiG8(rp+;ZLlUHmU>Gz&تh7WkH2T?XZ|xV\FIX2B6Pk7&"9g4q!n|s`BO铎 bgHwnZHde$mS >.Po[&Ogwsun@LҔޟNTa8TxHLwA=]Ҙ7z«59};b`_rL*Ǒ׎DAھȕ^)Z_\JEJo UR7i15SҿLZ>pzeLmڴtbO.?Mr*zr[+Ob:aQr[!NoGNTS__|'! i8@8 NormalCJ_HaJmHsHtH>@> Heading 1$@&5CJ \mHsH<A@< Default Paragraph Font.U@. Hyperlink >*B*phMV 6[!#$_&t*//y1,23:k=A/CDEFPJMMMMMMM000000000000000000000000000000000PQSR8@(  b   2"WdF?8| 0'<P] Omul pe LunMonotype Corsiva ___H!___5H)))wwwB S  ?M$ tuvV W 67CD#$,-cd34rssthikl#%JK !![!\!!!!!!!" " "!"B"C"####$$|$~$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%%%% % %%%%%%%%%'%)%/%0%7%8%A%B%D%E%L%M%]%^%`%a%i%j%s%u%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%&&& &&&&&#&$&&&'&*&+&/&0&2&3&7&8&;&<&@&A&J&K&M&N&]&`&e&g&n&o&q&r&}&~&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'''''''')'-'/'7'8'>'?'A'B'F'G'O'P'R'S'Z'['\']'b'c'd'e'm'n't'v'z'{'~''''''''''''''''''''''''''(((((( (!(((*(-(.(B(C(J(L(R(S(X(Y(](^(f(g(h(i(m(n(u(v((((((((((((((((((((((((((((((((((()) ))))))))))))#)$),)-)E)F)G)H)T)U)X)Y)^)_)h)j)l)m)q)r)z){)|)})))))))))))))))))))))))))))))))))))*** * ******* *'*)***+*/*0*7*9*@*A*B*C*L*M*Q*R*_*`*b*c*i*j*r*u*y*z************************************************+++++ +!+++,+.+/+8+9+@+A+J+K+P+Q+Y+\+_+`+o+p+r+s+~++++++++++++++++++++++++++++++++++++,,,, ,,,,,,%,&,6,7,?,@,H,I,N,P,V,Y,`,a,b,c,s,t,~,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,--- ------,-.-5-6-9-:-E-F-[-\-c-d-k-l--------------------------------- . . ...... .!.).*.+.,.1.2.E.F.G.H.I.J.O.Q.Z.[.\.].e.f.j.k.p.q.s.t.{.|.~.............................................../////&/'/-/./2/3/7/8/A/B/C/D/K/L/Q/R/T/U/^/_/e/f/y/z/|/}/////////////////////////////////////////0000000000000 0*0,000107080:0;0C0D0F0G0Q0R0T0U0Z0[0i0j0p0r0t0u0z0{0000000000000000000000000000000000011111111'1(1.1/181:1=1>1E1F1G1H1Q1R1X1Y1Z1[1]1^1e1f1m1n1w1z111111111111111111111111111111111222 22222"2#2*2-2?2@2B2C2J2K2S2T2_2`2k2l2n2o2q2r2z2{22222222222222222222222222222222222222222223 333333333+3,3=3>3@3A3I3K3^3_3a3b3k3l3p3q3y3z3|3}3333333333333333333333333<5=5d5e5>6?6668888d9f9::::; ;+;,;;;6<7<T<U<<<==j=l=====>>>>>>????????@@@@@@@@@@$@%@(@)@+@,@2@3@5@6@7@8@>@?@A@B@H@J@L@M@Q@S@U@V@^@_@a@b@l@m@n@o@v@w@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@AA A AAAAAAA!A"A*A+A,A-A1A2A:A;ABACAFAGAIAJANAOA\A^AaAbAdAeAgAhApArA}A~AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAABB B BBBBBBBBBB B)B*B0B1B5B7B=B>BABBBEBFBPBQBSBTBXBZB[B\BeBfBgBhBoBpByBzB{B|BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBCCCC CCCC$C%C'C(C,C0C8C9C?C@CBCCCGCHCICJCNCOCRCSCUCVC^C_CeCfCjClCmCnCrCsCvCwCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCCDD D D DDDDDDDDDD%D&D)D*D-D.D0D1D9D:D>D?DFDGDODRDXDYD[D\D^D_DcDdDkDlDmDnDtDuDyDzD|D}DDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDDuEvEEEEEEEEEnFoFFFFF G"GjHlHHHHHHHHIKIJ JPJQJdKeKKKMM?M@MMMMMM Ion Ceban Ion Ceban Ion Ceban Ion Ceban Ion Ceban Ion Ceban Ion CebanausserDVDCD:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\astronomie\Omul pe Luna.doc@@2M@@@&@(@hUnknownGz Times New Roman5Symbol3& z ArialaFMonotype CorsivaCourier New"1h5r7 ?  QB!!r0dNM3H Ion CebanDVDOh+'0h  $ 0 <HPX` ss Ion Ceban on on  Normal.dotDVD8DMicrosoft Word 9.0@F#@ @o7 ?՜.+,D՜.+,, hp|  CRI N  Title 8@ _PID_HLINKSAxZ "5:AB A ?>;O<8 A?@020_image001  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~Root Entry F Data U1TableV3WordDocumentvSummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool    FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q