аЯрЁБс>ўџ GIўџџџFџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №Пъ6bjbjUU P7|7| џџџџџџl$$$$$$$88888p |,8O(ДД(мммммм2444444$w —8XБ$мммммXю$$мм юююмф$м$м2юм2ю ю:Ю,$$мЈ pсBzŽёФ88Рњ $0O ЯР.Яю88$$$$й Comunicarea юn cadrul grupului Comunicare reprezint юn_tiincare, _tire, veste, raport, relacie, legatur. Cam acestea ar fi sinonimele care ne sunt oferite de catre dictionarul explivativ pentru comunicare. De_i pare simplu юncelesul comunicarii este mult mai complex _i plin de substrat. Comunicarea are o mulcime de юncelesuri, o mulcime de scopuri _i cam tot atюtea metode de exprimare _i manifestare. Nu exist o definicie concret a comunicrii юns se poate spune cel pucin c, comunicarea юnseamn transmiterea intencionat a datelor, a informaciei. Ce se юncelege prin comunicare: o provocare constant pentru psihologia social; o activitate; satisfacerea nevoile personale; legtura юntre oameni, etc. Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa decina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aib in comun scopuri, convingeri aspiracii, cunostince - o intelegere comuna - "acela_i spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispozicii emocionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la a_teptri _i cerince. Comunicarea se realizeaz pe trei niveluri: 1. Logic 2. Paraverbal 3. Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.). Daca intre aceste niveluri nu sunt contradiccii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradiccii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Tipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea юn _i catre sine. Comunicarea interpersonala. Este comunicarea юntre oameni. Comunicarea de grup. Este comunicarea юntre membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alci oamenii. Comunicarea de masa. Este comunicarea primit de sau folosita de un numar mare de oameni. Scopul comunicrii: З sa atencionam pe alcii. З sa informam pe alcii. З sa explicam ceva. З sa distram. З sa descriem. З sa convingem, etc. Pentru a descrie numeroasele юncelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic, folosim urmatorii trei termeni: a. Forma comunicarii Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea, scrierea sau desenul. Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult, юncтt au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. Astfel, cтnd semnele sunt facute pe foaia de hтrtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei), atunci noi cream cuvinte si "forma" scrierii. b. Mediul comunicarii Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme. Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. Spre exemplu, o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele, imaginile si desenele. c. Media Sunt acele mijloace de comunicare юn masa care s-au constituit юntr-un grup propriu. Exemple binecunoscute sunt radioul, televiziunea, cinematograful, ziarele si revistele. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. Spre exemplu, televiziunea ofera cuvinte, imagini si muzica. Adesea termenul mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte юntre cel care comunica si cel care recepteaza. Limbajul este codul cu care este transmis informatia, reprezint unealta comunicrii. Юn prima categorie intr limbajul. Limbajul reprezint codul comunicrii,este liantul юntre cel ce transmite informacia ,eminctor, _i cel ce prime_te informacia, receptor. Limbajul determina forma comunicarii. El este de trei feluri: Limbaj scris. Limbaj verbal. Limbaj nonverbal. Judecata, sinele si societatea nu sunt structuri discrete, ci procese de interactiune personala si interpersonala. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului, ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii. Personalitatea este ceea ce este propriu, caracteristic fiecarei persoane _i o distinge ca individualitate; felul propriu de a fi al cuiva. Comunicarea are o foarte mare influenc asupra personalitacii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalci iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. Interaciune atrage concomitent comunicare. Sinele se construieste in interactiune cu ceilalti. In felul acesta, definirea unei situatii nu este niciodata strict individuala, desi apare astfel; in acelasi timp, nici individul nu este doar o oglinda a celorlalti, ci introduce note personale in orice evaluare si raspuns. Cu cat se comunica mai mult cu atat cresc sansele de a se crea personalitati puternice. Comunicarea este cheia individului spre societate _i integrarea юn aceasta. Lipsa comunicarii atrage o indepartare iminenta faca de grup, echipa, societate, etc. Daca luam юn discutie termenul de grup observam caci, chiar societatea din care facem parte este un grup. Grupul юnseamna reguli, reputacie, cel, munca юn echip, etc . Sensuri determinate de interanctiune deci de comunicare. Atata timp cat exista o buna comunicare exist _i un randament maxim, юns dac aceasta lipse_te se poate ajunge la disensiuni sau, chiar mai ru. Functionarea unui grup mai mare se bazeaza pe reteaua care conecteaza diferite parti ale sale si-i asigura coerenta. Nuanta pe care o introduce Blumer ar putea chiar surprinde: "O retea sau o institutie nu functioneaza in mod automat datorita unei dinamici interioare sau unui sistem de cerinte: ea functioneaza pentru ca persoanele aflate in diferite puncte fac ceva, iar ceea ce fac este rezultatul modului cum definesc situatia in care sunt chemate sa actioneze" Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care ne nastem. Noi юnvatam sa comunicam. De aceea trebuie sa studiem ce юnvatam ca sa putem folosi cunostintele noastre mai eficient. Orice comunicare implica creatie si schimb de юntelesuri. Aceste юntelesuri sunt reprezentate prin "semne" si "coduri". Se pare ca oamenii au o adevarata nevoie sa "citeasca" юntelesul tuturor actiunilor umane. Observarea si юntelegerea acestui proces poate sa ne faca sa fim mai constienti referitor la ce se юntтmpla cтnd comunicam. Este o alta lectura a comunicarii si semnificatiei sale legata de data aceasta de procese sociale de adancime, cum ar fi conservarea identitatii si coeziunii, exercitarea functiei vitale de integrare sociala, de mentinere si consolidare a unui humus psihologic comun. In nici una dintre ipostazele sale majore, societatea (comunitatea umana) nu poate exista fara comuni-care: nici in cea de dobandire a unei experiente comune (care presupune dialog), nici in cea de transmitere a zestrei culturale, nici in construirea acor-dului asupra unor probleme si dezlegari. comunicarea semnifica mult mai mult decat schimbul si raspandirea de informatii; comunicarea creaza si mentinea societatea. Reflectii si maxime: "E юn zadar sa vorbesti celui care nu vrea sa te asculte." M. Eminescu "Cuvтntul este sunet si culoare, e mesagerul gтndului uman." T. Vianu "Cтt de puternice sunt cuvintele drepte. " Biblia "Cuvintele sunt cele mai puternice droguri folosite de omenire." Rudyard Kipling "Pana de scris este mai puternica de cтt sabia" Shakespeare "Ca sa pregatesti o buna cuvтntare spontana юti trebuie mai mult de trei saptamтni. " Mark Twain "Scrierea la persoana a treia deseori ne permite sa ne ascundem юn spatele organizatiei. " H. Schwartz "Precizarea юntelesului termenilor este cea dintтi precautie care se ia юn orice discutie." P. P. Negulescu "O cuvтntare fara scop specificat este ca o calatorie fara destinatie." Ralph C. Emedley TRITA DAN-ALEXANDRU PAGE 1 PAGE 5 ,VИКД   4 8 t v Ќ Ў 8:FШЪ   М"Т3Б6Ю6Я6е6ж6з6и6й6л6м6т6у6ф6х6ц6щ6ъ6љюумумумумумумумумумумумумуевеЪевевеЪеву0JmHnHu0J j0JU CJOJQJCJOJQJmHsHCJ$OJQJmHsH CJ$OJQJ+ RTVxИК 8 x А В Д њќVXlŠІЈмX§§§§§§§їёууууїїїїїїїїїїїї & F Цh8„8^„8„а^„а„а`„аЮ6щ6§§X<М2(ор<l”АЮјњєX˜дБѕяѕсссслблллллллЧЧллЧлл „а„а^„а`„а „а„h^„а`„h„а^„а & F Цh8„8^„8„а`„а „h„а^„h`„аБЛDFіЬЮъ   џ ў" %€(,),п.р.с.т.у.љ0C1­3Ў3Џ3ѕяяэѕяяяяяяѕѕяяяяѕээээѕэяяя„а^„а „а„а^„а`„аЏ3Ф3Ц3444M4V4W4ƒ4Š4‹4Э4н4о4555s5~55л5ч5ш5E6U6V6ž6Џ6љїїїїёїїїїїїїїїїїїїїїїїїїїёї„а`„а„@ ^„@ Џ6А6Б6В6Э6Ю6й6к6л6ц6ч6ш6щ6ъ6љљїїђщчїщчїїђ„ќџ„&`#$$a$„@ ^„@ Аа/ Ар=!А"А# $ %А i0@ёџ0 Normal_HmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font, @ђ, Footer  ЦрР!&)@Ђ& Page Number,U@Ђ, Hyperlink >*phџџ Pџџџџ ъ6!XБЏ3Џ6ъ6"$%&'щ6# !tџ•€!tџ•€ ),\^Z_hirsyz„…ŒŽšœКМжкЃЄBCЃЄНОбвљњЌЎТФпс =?RUœИКЭашщ  ( , . / 9 : < = B F H I Q R T U Z ^ ` a i j n r t u | € ‚ ƒ ‹  ‘ ’ › Ѓ Љ Ќ Г Д П Р Ъ Я к л н х ь э я ђ ї ј ў        ) 4 6 : E P Q T Y ] ^ f h p q t u | ~ „ … Š ‹   ™ š œ І Љ ­ Б В Е Й Н П Ф Ш а б д е м н у ф № ё њ ќ           % ) / 0 8 9 A B H N R S W \ f g i j u x ~  ‚ ‰  ‘ “ œ Є Њ А Б М О Т Ц Ь а л с ш щ ь э ђ ѓ ј §       " # . / 2 6 < = A B I M V W ] _ c d k u y } ‚ ˆ ‘ ’ — œ Ї Ј Ў Џ Г Д Н П Ш Щ Ы Ь д с х ц ы ь є ј       $ ( , - 4 6 = > K L P Q X Z f h v x  € ‚ ƒ Œ Ž “ ” › œ   Ё Њ Ћ ­ Ў В Г И Й Н в з л р ф ю № є ѕ ќ ў  !"$%+-34<HRSXYafqrxy{|†Œ’—˜žЁЇЏАВГЖМЦЩѓєў !€ЭЮѓє  (*;=EGMNPQ[\^_cdmxz{‚†’“œŸ ЎАНОЧШвгношэѕ#%3489=>@AEFMO\]efnoqt|€‘–—žŸЏВ9:‹ŒЖЙЭЮ%&12prШЩя№јљ§џ23jl…†ˆ‰ЉЋщъ=>+-tuосєќўџ#$&')*17?CKLPQVWYZaenowx|‚‡‹Ž’›œ ЁЊЋБЕЛПШЩЭЮвгжзрсшщёѕќ $%()269:?SUV`cghqrz{~†‡Š‹“—˜ЁГЛПЧЪЯазиклтухцшщёђєѕќ§ &'23=>BCFGMNW`bcefklt}†‹”•™šžŸЉЊЎДНОТУЭйрыўџџ    ўџ   џџAlexAlexAlexAlexAlexALEX___RaMusserDVDUD:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\psihologie\Comunicarea in cadrul grupului.doc2Zв= џњFxg џ „h„˜ўЦh^„h`„˜ўOJQJo(и№ „h„˜ўЦh^„h`„˜ўOJQJo(и№2Zв=њFxgџџџџџџџџџџџџў   qJbџ@€џџР4џ џџ”џР{Ќ&&&&& & &&2222 00@0 0 @00000@00@@0"0L@0(0\@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial5& ‡z!€џTahoma;€Wingdings"0ˆ№аhВхU&“‘&  b 8ж‘:!№ЅРДД€20f g №ппHџџAlexDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0PˆœЈИФи ф№   $08@HфssAlexflex Normal.dotDVD12Microsoft Word 9.0@КпН@ЬвТЗчР@ЉgŽёФ bўџеЭеœ.“—+,љЎ0ь hp€ˆ˜  ЈАИ Р Эфhomeitl8 f    Title  !"#$%&'(ўџџџ*+,-./012345ўџџџ789:;<=ўџџџ?@ABCDEўџџџ§џџџHўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF№0UzŽёФJ€1Tableџџџџџџџџџџџџ)ЯWordDocumentџџџџџџџџPSummaryInformation(џџџџ6DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ>CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ№0UzŽёФ№0UzŽёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq