ŠĻą”±į>ž’ ’ž’’’Ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ģ„Į7 šæąhbjbjUU &‚7|7|†2’’’’’’lTTTTTTTh~~~~šDhHs2źźźźźÅÅÅæqĮqĮqĮqĮqĮqĮq$zt švdåqTÅÅÅÅÅåqį TTźźŪsį į į Å®TźTźæqį Åæqį šį {%J§j\TTæqźŽ 02¬yNłÄh~sbmBæqs0HsEmzžvÕ žvæqį hhTTTTŁNObIUNI DE BAZ Clasa a VI-a Algebr Proporcie. Proprietatea fundamental a proporciei - proporcia este o egalitate a dou rapoarte; - īn orice proporcieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor; Aflarea unui termen necunoscut al unei proporcii un extrem = produsul mezilor  supra cellalt extrem; un mez = produsul extremilor  supra cellalt mez; Proporcii derivate a/b = c/d => d/b = c/a a/b = c/d => a/c = b/d a/b = c/d => b/a = d/c a/b = c/d => af/bf = c/d a/b = c/d => a:f/b:f = c/d a/b = c/d => a·f/b = c·f/d a/b = c/d => a/b·f = c/d·f a/b = c/d => a/b:f = c/d:f a/b = c/d => a+b/b = c+d/d a/b = c/d => a-b/b = c-d/d a/b = c/d => a/a+b = c/c+d a/b = c/d => a/b-a = c/d-c a/b = c/d => a/b = a+c/b+d a/b = c/d => a/b = a-c/b-d Procente. Aflarea a p% dintr-un numr prin notacia p% se īncelege p/100 pentru aflarea a p% dintr-un numr dat se efectueaz p/100 din numrul respectiv adic p/100 īnmulcit cu numrul dat Aflarea unui numr cānd se cunoa_te p% din el īntrucāt exist un numr necunoscut īl vom nota cu x, obcinānd p/100 din x=a, a fiind dat, rezult x=a:p/100 Aflarea raportului procentual se nume_te raport procentual raportul p/100 pentru a afla cāt la sut reprezint numrul a din numrul b, ne folosim de relacia: a = p/100 ·b sau a/b = p/100 ’! p = 100 ·a/b Probabilitci se nume_te probabilitatea realizrii unui eveniment (rezultatul unei experience) raportul dintre numrul cazurilor favorabile realizrii evenimentului _i numrul cazurilor posibile ale experiencei probabilitatea unui eveniment se noteaz cu P(A) P(A) = numrul cazurilor favorabile evenimentului A / numrul cazurilor posibile ale experiencei Proporcionaliate direct īntre dou mulcimi finite de numere se stabile_te o proporcionalitate direct dac se poate forma un _ir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel īncāt numrtorii rapoartelor s fie elementele primei mulcimi _i numitorii rapoartelor s fie elementele celeilalte mulcimi īntre {x, y, z} _i {a, b, c} se stabile_te o proporcinalitate direct dac: x/a = y/b = z/c Proporcionalitate invers īntre dou mulcimi finite de numere se stabile_te o proporcionalitate invers, dac se poate forma un _ir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel īncāt mulcimea primilor factori ai produselor s fie una din mulcimi, iar mulcimea celorlalci factori s fie cealalt mulcime īntre {x, y, z} _i {a, b, c} se stbile_te o proporcionalitate invers dac: x ·a = y · b = z · c Regula de trei simpl fiind date dou mulcimi īntre care este stabilit o proporcionalitate direct sau invers, procedeul de aflare a unuia din elemente se nume_te regula de trei simpl Adunarea _i scderea numerelor īntregi. Desfacerea parantezelor la adunarea numerelor īntregi apar trei cazuri: ambele numere sunt īntregi pozitive (deci naturale)’! suma este suma numerelor naturale a _i b ambele numere sunt īntregi negative ’! suma este  (|a|+|b|) un numr este īntreg negativ _i cellalt īntreg pozitiv ’! suma este 0 dac: |a|=|b|. Dac |a|`"|b| efectum operacie de scdere īntre modulul mai mare _i modulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numrului care era modulul mai mare se define_te opusul numrului a ca fiind  a _i opusul numrului  a ca fiind a la scderea a dou numere īntrgi se efectueaz operacie de adunare īntre primul numr _i opusul celui de-al doilea dac īn faca unei paranteze este semnul  + atunci se suprim paranteza _i semnul  + _i se scrie expresia din paranteza neschimbat dac īn faca unei paranteze este semnul  - atunci se suprim paranteza _i semnul  - _i se scrie expresia din parantez schimbānd semnele Divizorii unui numr īntreg un numr īntreg a este divzibil cu un numr īntreg b`"0, dac exist un numr īntreg c astfel īncāt a=b · c notacie: a : b (a se divide cu b) _i b|a (b divide a) Geometrie Dreapta un punct A aparcine dreptei a, adic A T a dac punctul A se afl pe dreapta A dou puncte determin o singur dreapt se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se afl pe o dreapt se numesc drepte concurente dou sau mai multe drepte care au un punct comun Semidrepte _i segmente se nume_te semidreapt o porciune dintr-o dreapt mrginit īntr-oparte _i prelungit la nesfār_it īn cealalt parte marginea se nume_te originea semidreptei _i se noteaz:[OA semidreapta īnchis, adic O T [OA, O originea semidreptei, A un punct oarecare de pe semidreapt _i (OA semidreapt deschis, adic O ¢ (OA (OA _i (OB se numesc semidrepte opuse dac A, O, B sunt puncte coliniare īn aceast ordine se nume_te segment de dreapt o porciune dintr-o dreapt, mrginit n ambele prci. Deci un segment are dou capete segmentul (AA)= ų este segmentul nul [AA]={A} Lungimea unui segment. Operacii cu segmente numim distanca dintre dou puncte A _i B, lungimea segmentului AB se numesc segmente congruente dou segmente care au aceea_i lungime se nume_te mijlocul unui segment AB, punctul M T AB, care īmparte segmentul īn dou segmente congruente (AM)a"(MB) mijlocul unui segment este īntotdeauna unic Unghiul se nume_te unghi figura geometric format din dou semidrepte care au aceea_i origine cele dou semidrepte se numesc laturi _i originea comun este vārful unghiului a msura un unghi īnseamn a msura  deschiderea dintre semidreptele care formeaz unghiul unitatea de msur este gradul cu submultiplii : minutul, secunda 1o=60 _i 1 =60 unghiul nul este format din dou semidrepte identice, el are msura de 0 o ungiul alungit este unghiul format de dou semidrepte opuse, el are msura de 180 o se numesc unghiuri congruente ungiurile care au aceea_i msur se numesc unghiuri adiacente dou unghiuri care au o latur comun, vārful comun _i celelalte laturi de o parte _i de alta a laturii comune se numesc unghiuri complementare dou unghiuri care au suma de 90 o se numesc unghiuri suplementare dou unghiuri care au suma de 180 o Bisectoarea unui unghi. Unghiuri formate īn jurul unui punct se nume_te bisectoarea unui unghi semidreapta cu originea īn vārful unghiului, situat īn interiorul unghiului _i care formeaz, cu laturile unghiului inicial unghiuri congruente se nume_te unghi drept orice unghi congruent cu suplementul su se nume_te unghi ascucit orice unghi cu msura mai mic de 90 o se nume_te unghi obtuz orice unghi cu msura cuprins īntre 90 o _i 180 o suma msurilor unghiurilor formate īn jurul unui punct este 360 o se numesc unghiuri opuse la vārf do unghiuri cu acela_i vārf _i laturile unuia īn prelungirea laturilor celuilalt dac dou laturi sunt opuse la vārf atunci ele sunt congruente Cazurile de congruenc a triunghiurilor se distig trei cazuri de congruenc : cazul L.U.L: - dou triunghiuri oarecare care au dou laturi _i unghiul cuprins īntre ele respectiv congruente, sunt congruente cazul U.L.U: dou triunghiuri oarecare care au cāte o latur _i unghiurile alturate ei respectiv congruente, sunt congruente cazul L.L.L: dou triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente, sunt congruente pentru a dovedic dou segmente (dou unghiuri) sunt congruente, cutm s īncadrm segmentele (unghiurile) respective īn dou triunghiuri a cror congruenc poate fi demonstrat Perpendicularitate īn plan. Drepte perpendiculare se numesc drepte perpendiculare dou drepte concurnte care formeaz un unghi drept ’! se formeaz patru unghiuri drepte notacie : d1 4% d2 prin distanca de la un punct la o dreapt se īncelege lungimea perpendicularei din punct pe dreapt se nume_te mediatoarea unui segment dreapta perpendicular pe segment īn mijlocul segmentului dou triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente, sunt congruente dou triunghiuri dreptunghice care au cīte o catet _i un unghi ascucit alturat acesteia respectiv congruente, sunt congruente dou triunghiuri dreptunghice ce au ipotenuzele _i cāte o catet respectiv congruente, sunt congruente Paralelism. Drepte paralele dou drepte distincte a _i b, concinute īn acela_i plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele dac dou drepte formeaz cu o secant o pereche de unghiur alterne interne congruente, atunci dreptele sunt paralele _i reciproc notacie : aQ%b Proprietcile triunghiului. suma msurilor unghiurilor unui triunghi este egal cu 180 o īntr-un triunghi echilateral, msura unui unghi este 60 o īntr-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascucite sunt complementare un triunghi isoscel īn care msura unuia dintre unghiuri este 60 o este echilateral se nume_te unghi exterior al unui triunghi, un unghi care este adiacent _i suplementar cu un unghi al triunghiului msura unui unghi exterior al unui triunghi este egal cu suma msurilor celor dou unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se nume_te bisectoare exterioar a triunghiului corespunztoare unghiului respectiv bisectoare exterioar _i interioar a aceluia_i unghi sunt perpendiculare Triunghiul isoscel se nume_te triunghi isoscel triunghiul care are dou laturi congruente proprietcile triunghiului isoscel : dac un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente, sunt congruente _i reciproc īn orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din vārf, mediana corespunztoare bazei, īnlcimea corespunztoare bazei _i mediatoarea bazei coincid Triunghiul echilateral se nume_te triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente proprietcile triunghiului echilateral : unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral īn orice triunghi echilateral bisctoarele unghiurilor coincid cu medianele, mediatoarele _i īnlcimile triunghului Triunghiul dreptunghic se nume_te triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept īntr-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu msura de 30 o are lungimea egal cu jumtate din lungimea ipotenuzei īn orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunztoare ipotenuzei este egal cu jumtate din lungimea ipotenuzei Relaciile īntre laturile _i unghiurile unui triunghi īntr-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o latur mai mare _i reciproc dintre dou oblice duse dintr-un punct pe aceea_i dreapt, cea  mai deprtat de piciorul perpendicularei este  cea mai lung īntr-un triunghi, lungimea oricrei laturi este mai mic decāt suma lungimilor celorlalte dou laturi _i mare decāt valoarea absolut a diferencei lor Patrulatere. Suma unghiurilor unui patrulater pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A, B, C, D astfel īncāt: oricare trei puncte sunt necoliniare oricare dou dintre segmente [AB] _i [CD] sau [BC] _i [DA] n-au nici un punct interior comun figura format din reuniunea [AB] cu [BC] cu [CD] cu [DA] _i care īndepline_te condiciile 1. _i 2. de mai sus, este patrulater un patrulater se nume_te patrulater convex dac, oricare ar fi o latur a sa, cele dou vārfuri, nesituate pe latura considerat, se afl pe aceea_i parte a dreptei īn care este inclus latura respectiv patrulaterul care nu este convex se nume_te concav suma msurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360 o Paralelogramul se nume_te paralelogram, patrulaterul convex care are laturile opuse paralele dou cāte dou proprietcile paralelogramului: laturile opuse sunt congruente dou cāte dou unghiurile opuse sunt congruente dou cāte dou unghiurile consecutive sunt suplementare diagonalele se intersecteaz īn prci congruente un patrulater convex este paralelogram dac: laturile opuse sunt congruente dou cāte dou unghiurile opuse sunt congruente dou cāte dou diagonalele se intersecteaz īn prci congruente dou laturi opuse sunt paralele _i congruente Dreptunghiul se nume_te dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept proprietci caracteristice: are toate unghiurile congruente, deci drepte are diagonalele congruente un patrulater convex este dreptunghi dac are toate unghiurile congruente paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptunghi Rombul se nume_te romb un paralelogram care are dou laturi consecutive congruente proprietaci caracteristice: toate laturile rombului sunt congruente diagonalele rombului sunt perpendiculare īntre ele diagonalele rombului sunt bisectoare pentru unghiurile rombului patrulaterul convex cu toate laturile congruente paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb paralelogramul īn care o diagonal este bisectoarea unui unghi este romb Ptratul se nume_te patrat un dreptunghi care are dou laturi consecutive congruente ptratul are toate proprietcile dreptunghiului _i rombului īntr-un triunghi dreptunghic mediana corespunztoare ipotenuzei are lungimea egal cu jumtate din lungimea ipotenuzei dac īntr-un triunghi o median are lungimea cāt jumtatea lungimii laturii care īi corespunde, atunci triunghiul este dreptunghic  :J°“Ą²“Ņčó   " , @ B 6 V  ’ & T Z j n Ø Ø  $Ōøŗš"ž"L˜œ°ždjø¾n–ĀČ4 j ²!Ź!Ž!$2$š(¢(¬()L+Z+żņéÜéŅéÜéééÜéÜéÜéĶĶéÜéÜééÜéééÜééÜéééĄéÜéÜéÜéÜéÜéé¶ééĄéé56>*CJ8\]56CJ \]mH sH mH sH 56CJ H*\]56CJ \]mH sH 56CJ \]6>*CJ8]mHsH>*H :JL° “‚č<j˜Ź6Ql‡¢½ŲóżżōīéćŻéŲŲéŲŲŲŲŲŲŲŲŲŲŲŲŲŲ & F„^„„8^„8 & F„h^„h$„“^„“a$ąhżó J 6 ’ n Ŗ  &°Ō$š$H"N˜x<².śõõśõśõõśõõõśõõśõõśõśõšššõõõ & F & F & F4 l D!°!²!“!¶!Ź!Ģ!Ī!Ž!~"Ī"l#$4$%®&f'P(š(¬()ˆ)*ō*śõśśļęęęääõśśśśõśśśśśśõśśś$„8^„8a$„^„ & F & Fō*L+\+ ,Ø,`- .¢.J/Č/ą0h1š1j2Š3P4Š4d5č5Ī6L7œ7č79p:0;–<ś<č=śõśśśśśśśśśśõśśśśśśśõśšššśõś & F & F & FZ+¾-č-ź-ō-ü-.œ.ž.D/H/b1f1ģ1ī1š1h2Ģ4Ī4N5R5`5b5ā5ę5L7š7–<ų<ž=>> >B>BBDzDņDōDfEhEvFxF JDJMJMP,PNQPQ“RS:TJTLTXTœT¶TøTŗTźUDV„WŒWŽW”WžW¤W°W¶W¾W~[€[‚[ž[Ž_ö_NbZb÷źÜź÷ź÷Ņ÷Ņ÷Ņ÷Ņ÷÷Ņ÷Ņ÷Ņ÷Ņ÷÷÷Č÷Č÷÷÷Ņ÷Ņ÷Ņ÷÷÷÷Ņ÷÷ź÷ź÷ź÷ź÷÷ź÷ź÷ź÷ź÷Ņ÷÷÷56CJ H*\]56CJ H*\]56CJ H*\]mH sH 56CJ \]mH sH 56CJ \]Oč= >Ō>?:@:AB@B"C&DBD|DöDjEōEœF‚G‚HŒI JFJŌJKšKMLMčM:Nśśśśśśõśśśõśśśśśśśśõśśššõśś & F & F & F:N¤NOP.P“PĄQ“RS¼S¼TźUFVžVJWXYœZ[‚[ [Z\š\ö\V]Ø] ^śśśõšššõšššõšėėššššõššęęęę & F & F  & F & F & F  ^d^Ą^ _‚_Ž_ų_t`¬`a@ņ: Title$„“^„“a$ 6>*CJ8]>J@> Subtitle „“^„“5CJ$\mHsH.U@¢. Hyperlink >*B*ph’†2‚’’’’%&X†Ś At‡žµĢå6Ql‡¢½Ųó;±ßMk—)ī€™Ø(: § ½ b ¢ Ņ 4 o ^ ­ „ 0LøīļšńūüżU}Ģ0„mÉ>cl˜Ś¼ÄjĘg»ś†ŹKž>~Č }¼ä ¤N®a“ €Ž3³6§) 7 T ‘ Ė !d!×!W"Ü"&#9#€#„#$„$¼$ %3%h%£%&-&p&ö&p'„'ō't( )9)•)»)*˜*d+—+×+ę+C,c,‘,Į,ź,-H-v-¦-×-..P.l.™.“.ž.=/D//¬/Ō/0G0x0Æ0ų01N1‹12…2ˆ2˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0Ś€˜ 0Ś€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0 t€˜ 0 t€˜ 0 t€˜ 0 t€˜ 0 t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0t€˜ 0¢ €˜ 0¢ €˜ 0¢ €˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0t€˜ 0€€˜ 0 t€˜ 0!t€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0 €€˜ 0"t€˜ 0#t€˜ 0$t€˜ 0%t€˜ 0 €€˜ 0&t€˜ 0't€˜ 0(t€˜ 0)t€˜ 0*t€˜ 0+t€˜ 0 €€˜ 0,t€˜ 0-t€˜ 0.t€˜ 0/t€˜ 0 €€˜ 00t€˜ 01t€˜ 02t€˜ 03t€˜ 04t€˜ 05t€˜ 06t€˜ 07t€˜ 08t€˜ 09t€˜ 0 €€˜ 0:t€˜ 0;t€˜ 0<t€˜ 0=t€˜ 0>t€˜ 0?t€˜ 0@t€˜ 0€€˜ 0At€˜ 0¼€˜ 0¼€˜ 0¼€˜ 0Bt€˜ 0€€˜ 0Ct€˜ 0Dt€˜ 0Et€˜ 0Ft€˜ 0Gt€˜ 0Ht€˜ 0It€˜ 0€€˜ 0Jt€˜ 0Kt€˜ 0Lt€˜ 0€€˜ 0Mt€˜ 0Nt€˜ 0Ot€˜ 0Pt€˜ 0Qt€˜ 0Rt€˜ 0St€˜ 0Tt€˜ 0€€˜ 0Ut€˜ 0Vt€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0Wt€˜ 0Xt€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0Yt€˜ 0Zt€˜ 0[t€˜ 0€€˜ 0\t€˜ 0]t€˜ 0^t€˜ 0€€˜ 0_t€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0`t€˜ 0at€˜ 0bt€˜ 0ct€˜ 0€€˜ 0dt€˜ 0et€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0ft€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0™.€˜ 0™.€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0/€˜ 0/€˜ 0/€š 0€€š 0€€š 0€€š 0€€š 0€€š 0€€š 0€€š 0€€š0€€Z+Zbąh5;@óō*č=:N ^2eąh689:<=>?ąh7š8š@ń’’’€€€÷š’šš0š( š ššB šS šæĖ’ ?š%&†“ŁŚHJ')67Žß)*CDKMjkźķ()#&˜™ņž'(• — š › ¼ ½   ” ¢ Ņ Ó d g l o H L r v Ķ Ī ÷ ų ś ū KLīńūż/0mnciĆÄõ÷  egø¹ŗ»ĒČÉŹ JK}~ĒČ  ćä’“56S T  ‘ Ź Ė R!S!##8#9#$$»$¼$,&-&¾&æ&¤'„'3(4(B(C(d(e(r(t())8)9)•)–)Ų)Ł)Ü)Ż)ą)į)č)ź)ń)ņ)õ)ö)Ö+×+å+ę+a,c,..C/D/11N1O1„2…2…2ˆ2$&WX…“ŁŚ  @Ast†‡ž“µĖĢäå’56PQkl†‡”¢¼½×Ųņó:;°±ŽßLMjk–—()ķī€˜™§Ø '(9 : ¦ § ¼ ½ a b ” ¢ Ń Ó 3 4 n o ] ^ ¬ ­  ¤ „ /0KL·øķńśżTU|}ĖĢ/0¤„lmČÉ=>bl—˜ŁŚ»¼ĆÄijÅĘfgŗ»łś…†ÉŹ JKżž=>}~ĒČ  |}»¼ćä  £¤MN­®`a’“  €ŻŽ23²³56¦§( ) 6 7 S T  ‘ Ź Ė !!c!d!Ö!×!V"W"Ū"Ü"%#&#8#9##€#¤#„# $$¤$„$»$¼$ % %2%3%g%h%¢%£%&&,&-&o&p&õ&ö&o'p'¤'„'ó'ō's(t( ) )8)9)”)–)ŗ)»)**—*˜*c+d+–+—+Ö+×+å+ę+B,C,b,c,,‘,Ą,Į,é,ź,--G-H-u-v-„-¦-Ö-×-....O.P.k.l.˜.™.³.“.ż.ž.                                            īņū                                                    īņū         īņū                         īņū                           īņū                         īņū        īņū                                   īņū                 ’@€…2…2r …2…2 #%&)*-/0†2@@@@ @@@@$@*@,@.@2@:@>@@@B@J@N@P@V@X@^@b@d’’Unknown’’’’’’’’’’’’G‡z €’Times New Roman5€Symbol3& ‡z €’Arial;€Wingdings?5 ‡z €’Courier New"1ˆšŠh– lĮj‘†O©)XĮ"šŠZ“‚‚0d)3 2ƒQš’’NObIUNI DE BAZ Radu FamilyDVDž’ą…ŸņłOh«‘+'³Ł0x˜“ĄŌąģ  4 @ LX`hpéżNOÅ¢IUNI DE BAZĂZOÅ¢ Radu Familyaduadu Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@@DHø™Ā@nĀfNłÄO©)ž’ÕĶ՜.“—+,ł®0 hp”œ¤¬ “¼ÄĢ Ō ņéżTouring Eurolines Romania?IX)3  NOÅ¢IUNI DE BAZĂ Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@Až’’’CDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}ž’’’€‚ƒ„…ž’’’‡ˆ‰Š‹Œž’’’ż’’’ż’’’‘ž’’’ž’’’ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’Root Entry’’’’’’’’ ĄF¶ĮyNłÄ“€1Table’’’’’’’’’’’’BžvWordDocument’’’’’’’’&‚SummaryInformation(’’’’~DocumentSummaryInformation8’’’’’’’’’’’’†CompObj’’’’jObjectPool’’’’’’’’’’’’¶ĮyNłÄ¶ĮyNłÄ’’’’’’’’’’’’ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ž’ ’’’’ ĄFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8ō9²q