ࡱ> rtq9 _bjbj~c.l$ d$o,222222222:+<+<+<+<+<+<+- /<+22222<+n22),nnn222:+n2:+n|n V$(@(2& h$Ld( (D?,0o,p(xc02<c0(n$$ INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMENTUL MEDIULUI Instrumentele economice de mediu sunt de doua tipuri: coergitive si stimulative. Instrumentele economice coergitive sunt de tip european si se refera la taxe, penalitati sau alte forme prin care se urmareste conformarea cu legislacia in vigoare. Instrumentele economice stimulative sunt de tip OECD (ORGANIZATIA ECONOMICA de COOPERARE si DEZVOLTARE) si ele creeaz piaca in domeniul mediului. In cele ce urmeaz sunt prezentate 19 tipuri de instrumente de piaca aflate in prezent in curs de aplicare in tari cu economie in tranzicie si in tari in curs de dezvoltare: Drepturi de proprietate: schimbri in proprietate, drepturi de folosinca si dezvoltarea acestora. Crearea piecei: permise de emisie negociabile. Responsabilitate: legislacie pentru reglementarea responsabilitatii: Sisteme de taxare: - taxe pe efluent - taxe pe utilizare - taxe pe produs - taxe administrative - taxe pe impact - taxe pentru acces la resurse Instrumente fiscale: - taxe de poluare - taxe pentru intrare - taxe de import - sprijin financiar in introducerea tehnologiilor noi. - subvencii pentru cercetarea de mediu si cheltuieli de dezvoltare Sisteme de depozitare  refinantare: - scheme depozit  refinantare pentru ncurajarea reciclrii - performante de mediu, cheltuieli de reconstruccie ecologica Instrumente financiare: - subvencii financiare - mprumuturi cu dobnzi mici si mprumuturi nerambursabile - fonduri sectoriale. Prin aceste instrumente economice se dore_te ca sa se reduc poluarea cat mai mult, dar si crearea unor fonduri ce vor fi folosite pentru proteccia mediului. Problema este ca aceste instrumente economice sunt la inceput in multe zone de pe glob si nu sunt inca eficiente: se aplica la nceput si se adapteaz pe parcurs. In unele zone se reuseste, in altele nu, de aceea trebuie multa atencie nainte de a pune in aplicare anumite instrumente economice, pentru a nu face mai mult ru dect bine. Aceste instrumente economice trebuie sa fie stimulative, sa determine pe poluatori sa accioneze in a_a fel nct sa protejeze mediul; prin schimbarea tehnologiilor de produccie sa obtina mai mult profit dect daca ar continua sa produc in acelea_i condicii. Polonia: taxa pe emisiile de SO2 La nceputul anilor  80 a avut loc o resuscitare a politicii nacionale privind mediul. Problemele legate de poluarea aerului erau destul de grave din cauza efectelor negative produse de emisiile de SO2asupra sanatatii oamenilor, asupra pdurilor din sud-vestul Poloniei din cauza ploii acide. Parlamentul polonez a nlocuit inadecvata lege a protecciei mediului cu Legea Protecciei si Managementului Mediului natural, introducnd un set extins de reglementari. Aceste noi taxe erau a_teptate sa joace un rol important in fiecare domeniu al protecciei mediului, cu noi amendamente ce stabileau un regulament complex privind controlul emisiilor de noxe si taxele pentru emisia de SO2. Oricum, pana la mijlocul anilor  80 a devenit clar ca noua legislacie nu aducea modificri majore. Emisiile Poloniei de SO2 au sczut numai cu 10% in perioada 1985-1989. In 1992, emisiile de SO2 erau in continuare de 5 ori mai mari dect cotele din Germania si de 6 ori mai mari dect media din tarile europene ce fac parte din OECD. Studiile fcute au artat ca slaba calitate a aerului era o serioasa amenincare pentru sntatea polonezilor, fiind depasite standardele de calitate a aerului in 15 din cele 29 regiuni ale Poloniei. Concentracia de SO2 in ora_e ca Cracovia, depasea cu mult standardele si era de cteva ori mai mare dect in ora_ele din Germania cu nivel de dezvoltare similara. Importul si exportul de SO2 a rmas la cote nalte pe toata perioada anilor  80. pana in 1992, s-a inrautatit situacia: exportul de emisii era de doua ori mai mare dect importul. Tarile nordice, destinatarii acestor exporturi, au exercitat presiuni asupra Poloniei si s-au oferit sa acorde asistenta pentru reducerea emisiilor. Cauza majora a acestui nivel ridicat de SO2 este ca producerea energiei electrice se bazeaz in principal pe arderea crbunelui. In 1992 producerea energiei pentru populacie era responsabila de mai mult de jumtate de emisiile de SO2, nclzirea publica si privata era responsabila de aproximativ 26,6 %, iar producerea de energiei electrica pentru consumatorii industriali de restul 24%. In 1991, politica nacionala de mediu a cordat o mare importanta nevoii de a reduce nivelul de poluare. Unul din obiectivele pe termen mediu, adic pana in 200, este reducerea cu 30 % a emisiilor de SO2, fata de nivelul din 1980. Cre_terea semnificativa a taxei de emisie a fost considerata ca un instrument important pentru atingerea acestui obiectiv. Taxa de emisie Taxa de emisie a SO2 este una clasica: este un prec ce trebuie pltit de poluatori pentru fiecare unitate de SO2 eliberata in aer. binta acestei taxe este stimularea economica mpotriva polurii aerului prin arderea de combustibil. Taxa este strns legata si de sistemul de autorizacii pentru ntreprinderile care polueaz in mod frecvent. Aceste autorizacii specifica nivelele permise pentru fiecare tip de poluare a aerului, sunt definite sa ating standardele de calitate pentru aerul ambiant, responsabile cu aceste limite fiind departamente regionale de proteccie a mediului. Pentru a obcine a autorizacie, fiecare firma trebuie sa prezinte un model de dispersie a aerului pentru a determina cota de emisie a firmei respective. Rezultatele sunt apoi revzute si aprobate de un expert independent, nainte ca autoritatea regionala sa acorde autorizacia. Poluatorii care au o autorizacie valida trebuie sa plteasc o taxa de poluare a aerului, inclusiv taxa de emisie a SO2. Cei ale cror emisii depasesc standardele specificate in autorizaciile lor , vor trebui sa plteasc o amenda. Amenda ce trebuie pltita pentru emisiile ce depasesc cu mai mult de 1 kilogram nivelul permis este de 10 ori mai mare dect taxa obi_nuita pentru emisia respectiva. Implementarea taxei de emisie Toci cei care pltesc taxa de emisie de noxe, trebuie sa plteasc si taxa de emisie a SO2. modul de calcul al taxei se bazeaz pe cantitatile de SO2 declarate de firmele respective, iar inspectoratele provinciale sunt responsabile pentru monitorizarea emisiilor si verificarea veridicitatii rapoartelor ntocmite de firme. In 1996, taxa era de 94 $/ tona. Unele sectoare beneficiau de rate preferenciale. De exemplu, rata pentru productorii de medicamente era de 10 ori mai mica, la fel pentru instituciile sociale si de sntate, iar organizaciile educacionale si culturale erau scutite de aceasta taxa. Tabelul 1 arata evolucia taxei in ultimii 8 ani. O cre_tere dramatica a avut loc in iulie 1990 si in ianuarie 1991 cnd sistemul de taxe a fost revizuit. Tabelul arata un trend ascendent al ratei nominale, care de_i era in dolari, a crescut. Ratele din 1992 au fost impuse in ianuarie, dar noul guvern le-a redus, inclusiv pentru emisia de SO2, ca raspuns la protestele puternice ale industriei grele mpotriva taxei nalte. Surprinztor, si aceste rate sczute au provocat puternice proteste din partea industriasilor si a publicului. Poluatorii, care deja se abtuser de la norme, s-au plns si veniturile din taxele pe poluare au sczut cu 32 % fata de nivelul plnuit. Pe 1 aprilie 1993, ca urmare a puternicelor critici din partea presei si a dezbaterlor publice, noile rate au revocat cele mai multe din schimbrile din 1992 si vechile rate au fost restabilite la vechile nivele. 1990Iulie 199019911992199319941995199619971998USD/tona1.928.464.380.766.16678.588.9185.485 Firmele au voie sa considere aceste taxe ca un cost normal de produccie si sa l scad din venit. Si mai au un avantaj: se scade din venitul pe anul in curs, chiar daca nu pltesc taxa sau o pltesc cu ntrziere sau depasesc limitele prevzute in autorizacie. Venitul anual provenit din taxa pe emisia de SO2 este relativ mare in comparacie cu venitul provenit din celelalte taxe. Tabelul 2 arata venitul colectat din taxa pe SO2 colectat intre 1990-1994. AnPlata in milioane de dolari19907.051991121.31199211.471993186.101994105.241995133.4571996126.67 Nivelul veniturilor anuale variaz de la an la an. Nivelul mare atins in 1993, a fost cauzat in mare parte de ntrzierile la plata taxelor pe anul 1992, datorita incertitudinilor asupra taxei din anul 1992. Acest venit este impartit intre 3 fonduri: fondul nacional pentru proteccia mediului si managementul apelor fondul regional de mediu fondul municipal de mediu Teoretic, emisia de SO2 fara autorizacie este penalizata cu o amenda de doua ori mai mare dect taxa normala. Practic, asemenea amenzi sunt rare. Mulci poluatori functioneaza fara autorizacie. In anul 1992 erau 46305 firme nregistrate ca poluatori de aer, dar doar jumtate aveau autorizaci si pltiser taxele de poluare, iar din cele ce aveau autorizacii, multe trebuiau revalidate. Unele din vechile ntreprinderi nu pot obcine asemenea autorizacii deoarece nu pot atinge asemenea standarde de emisie sau este mai profitabil sa continue productia in acelea_i condicii, chiar daca ar plati amenda, iar mulci alcii opereaz fara permis din cauza autoritatile provinciale care ngreuneaz procesul de autorizare sau de rennoire. Aceasta situacie nefericita a dus la decizii influencate si negocieri cu poluatorii. Alci poluatori raporteaz cantitati emise mult mai mici decat cele reale. Verificarea acestor rapoarte este greu de fcut in timp real datorita numrului redus de personal si resurselor restrnse, fapt ce ii determina pe cat mai mulci sa apeleze la asemenea fraude. Alta piedica este costul ridicat al noilor tehnologii necesare pentru reducerea emisiilor de SO2. Impactul asupra mediului si asupra economiei Este imposibil de atribuit si de cuantificat imbunatarile ecologice datorita taxei pe Emisiile de noxe. Ca in multe alte tari in tranzicie, emisia de SO2 a sczut semnificativ in timpul perioadei de recesiune economica, dar, mai trziu, in ciuda unei cre_teri economice de 5%, emisia de SO2 nu a mai crescut, a_a cum reiese si din tabelul urmtor: Emisia de SO2 in Polonia 19881989199019911992199319941995SO2(mil. tone)4.23.93.23.02.82.72.62.3 Impactul economic a fost determinat studiind un e_antion de 112 dintre cei mai mari poluatori din Polonia. S-a stabilit ca in 1992, taxa de poluare reprezenta 4,5%, din totalul costurilor. Cea mai veche centrala electrica are inca probleme si se poate descurca numai daca nu se supune noii politici, amnndu-si plata taxelor si amenzilor. Paradoxal, sunt unele centrale care declara ca taxa pentru emisia de So2 este prea mica pentru a determina restructurarea tehnologica a centralelor. Concluzii In contextul economic si institucional al Poloniei cnd a fost introdusa taxa, ea nu a jucat un rol determinant. Bugetul sczut ale ntreprinderilor de stat a determinat ca noua povara economica a fost mai mult sau mai pucin acoperita de stat. O consecinca interesanta a factorului institucional a fost ca firmele nu au obiectat prea mult la introducerea si colectarea noii taxe de poluare.. in perioada trecerii la economia de piata, costurile si profiturile influencate de emisia de SO2 au devenit reale si a fost nevoie de intervencia factorului politic pentru restabilirea nivelului taxei. Taxa pe emisia de noxe este un instrument pentru accelerarea protecciei mediului si pentru a strnge fonduri. S-a observat ca pentru cei mai mari poluatori industriali ar fi mai eficient ca pana in 2004 un sistem de recompensare pentru cei care isi mentin emisia de noxe sub standardele admise. Acest lucru va ajuta in special centralele electrice care sunt cele mai afectate economic de taxe si pentru cele care deja ua probleme financiare foarte grave. /0HX26~LP V#X#$$''(())))00223333.424p:r:BBBB8G:GFPLPRPPP^QQQRRSSSSVVW%W'W1W[[r\___CJH* 5CJH*\ 5CJ\CJmHsH5\mHsHN012.Vz | f h ( J $^a$$ & Fa$$ & Fa$$`a$$a$$a$_J  &   f \^`6bdHRTV$`a$$h^ha$$ ` a$$ & Fa$$a$VXn # &(((((~-/2223357>>$`a$$`a$$a$$a$>>>>>>>>? ???(?*?@0 Titlu$a$ CJmH sH NC@N Indent corp text$`a$ CJmH sH 0B@0 Corp text$a$CJc.~012)lmEFYk%\@ABZqc Ixyztuvklmns~     $ % & "!c!|!!!#$%9&:&;&h&i&&''''''''''(( ( (((#('(+(/(3(7(;(<(=(((*6*7*8*9*C*D*,_.a.b.e.000000000 0 0m0 0 00 0 00 00000000 0000000 00000 0000000000000000000000000z0z0z0z0z0z00v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v0v 0v 0v 0v0v0v0v0v0v0v0v(0v0;&00i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&0i&(0i&(000(0i&07*07*07*07*00_1J V>?C FSSSRTTT_2456789:;<=>_3hr2Ckq R Z 't|#PW!!!!:"F"G"K"#### $$!$-$$$%%&&((!)%)++----:.<.e./2(*kmDFXYjk~$%[\?BYZpqbc HJwzsvjnrs}~         # & !!"!b!c!{!|!!!##$$%%8&;&g&j&&&''''''''''''''(((( ( ((((("(#(&('(*(+(.(/(2(3(6(7(:(>((('*9*B*E*,,^.a.b.e.2F\BZ : Jzvn`& "!c!!"*"%9&j&&' ((=(9*B*E*a.a.b.e.Lucas\D:\My Documents\Vio's work\Docuri\GRIGORIU\INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMNTUL MEDIULUI.docCLAUDIAC:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\Salvare cu recuperare automat pentru INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMNTUL MEDIULUI.asdCLAUDIA(C:\WINDOWS\Desktop\New Folder\p.l0-..doc Lucas&ViosXD:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\Salvare cu recuperare automat pentru IPV.asd Lucas&Vios"C:\My Documents\vio's work\IPV.doc Lucas&Vios"C:\My Documents\vio's work\IPV.doc Lucas&Vios"C:\My Documents\vio's work\IPV.doc Lucas&Vios"C:\My Documents\vio's work\IPV.doc Lucas&Vios4C:\My Documents\vio's work\Comunicare la IPV\IPV.doc Lucas&Vios4C:\My Documents\vio's work\Comunicare la IPV\IPV.doct[:Q=Xm'Rt|{~^`OJPJQJ^Jo(- ^`OJQJo(o pp^p`OJQJo( @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o PP^P`OJQJo(88^8`o(.^`OJPJQJ^Jo(- L ^ `L.  ^ `.xx^x`.HLH^H`L.^`.^`.L^`L.^`OJPJQJ^Jo(- ^`OJQJo(o pp^p`OJQJo( @ @ ^@ `OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o PP^P`OJQJo(Xmtt[:QR"hfi       R @mns~     $ % '''''''(( ( (((#('(+(/(3(7(;(<(e.@   !#&()^*^,^-c.P@PP PPP"P&P(P:PBPDPFPJPPPTP@PXP\P@UnknownG:Times New Roman5Symbol3& :Arial?5 :Courier New;Wingdings"qhdeMfLp\ ?&QYr0d. 2Q-INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMNTUL MEDIULUILucas Lucas&Vios Oh+'0  0< X d p |.INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMNTUL MEDIULUI.0NSTLucasMEucaucaNormalE Lucas&Vios 9caMicrosoft Word 9.0C@P@x/#@j@&.`?& ՜.+,0$ hp  cucuietii din dealQ. .INSTRUMENTE ECONOMICE IN MANAGEMNTUL MEDIULUI Titlu  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?ABCDEFGIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`bcdefghjklmnopsRoot Entry FhuData @1TableHc0WordDocument~SummaryInformation(aDocumentSummaryInformation8iCompObjjObjectPoolhh  FDocument Microsoft Word MSWordDocWord.Document.89q