аЯрЁБс>ўџ JLўџџџIџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПоLbjbjUU %\7|7|U$џџџџџџl8888888Lр р р 8 , $LrZ\ \ "~ ~ ~ ] ] ] СУУУУУУ$Ь ьючE8] Y ] ] ] чI 88~ ~ л,I I I ] v8~ 8~ СI ] СI xI С88С~ P 0ф?ЉјФL”р г ССB0rСкг vкСI LL8888йEDUCAbIA ЮN GRECIA ANTIC Educacia юn Grecia asigura coeziunea cetcii EDUCAbIA MILITAR. Юn Sparta, de la vтrsta de 7 ani copilul ie_ea de sub proteccia familiei, intrтnd apoi юn complexul sistem de educacie colectiv organizat юn stat. Supus unor exercicii dure _i unei discipline severe avтnd ca scop atтt cre_terea rezistencei fizice, cтt _i a forcei morale, tтnrul se pregtea s devin soldat. Timpul acordat educaciei intelectuale era redus _i se limita la cтntecul coral, la studierea poecilor nacionali, la desprinderea unei morale civice exigente. Disprecuind elocinca, sistemul educativ spartan юi юndrepta pe tineri юn direccia unei exprimri concise _i sintetice, rmse pтn astzi cu numele de aconism. Tinerele fete practicau acelea_i activitci sportive _i muzicale ca _i biecii, pentru a deveni bune mame de rzboinici. MODELUL ATENIAN. La Atena, tatl dispunea de educacia copiilor pтn la varsta de 18 ani, acest lucru constituind o indatorire civic. Prsind tovr_ia exclusiv a femeilor, biecii de 7 ani incepeau _coala, юn timp ce fetele rmтneau a fi educate юn familie. Educacia se realiza юn _coli particulare elevii deprizтnd scrisul _i cititul, nociuni de aritmetic _i muzic, pentru ca dupa vrsta de 14 ani educacia fizic s capete caracter preponderent юn palestre, apoi юn gimnaziile publice, la Academia sau Liceu. Deosebit de important pentru formacia intelectual _i moral a copiilor atenieni era studiul poemului Iliada _i Odiseea ale lui Homer, al poemului didactic al lui Hesiod intitulat Munci _i zile sau al celor lui Solon. Cei care dispuneau de mijloacele materiale ю_i continuau studiile la _colile sofistilor si ale retorilor, care aveau scopuri exclusiv practice: cel de a-i юnvca pe tineri arta elocincei _i tehnica convingerii publicului, ambele indispensabile carierei politice. TEATRUL ^I VALOAREA SA EDUCATIVA. Modalitate de educare, teatrul reu_ea s trezeasc con_tiinca cetceanului, s-l conduc spre o meditacie permanent asupra miturilor cetcii, asupra relaciilor юntre zei _i oameni, asupra legilor ancestrale sau a responsabilitcilor civice. Problema destinului apare ca o piatr unghiular юn operele celor trei mari tragici greci, Eschil, Sofocle _i Euripide _i юn funccie de ea se construie_te intreaga substanc tragic a piesei. Soarta omului este de multe ori jucat in afara hotarтrii sale, cinтnd doar de voinca divin. Comediile lui Aristofan se evidenciaz prin puterea distructiv a satirei. Ele ataca demagogia atenian, modelele de corupere a poporului carencele educaciei _i justiciei, instigatorii la razboi, corupcia _i abuzurile, fcnd astfel din teatrul grec o mare forc politic _i o _coal de educacie a cetacenilor юn spirit civic. EDUCAbIA ЮN ROMA ANTIC Dup ce pater familias ю_i exercita dreptul su de recunoa_tere a copilului, urma, юn ziua a opta dac era fat _i intra noua dac era biat, ceremonia acordrii numelui; pтn atunci, dup cum era biat sau fat. Ceremonia consta din sacrificii _i rugciuni de purificare, care se юncheia cu o mas familial. Cu acest prilej se indeplineau _i o serie de practici, mai ales din partea bunicelor _i a moa_elor, pentru юnlturarea _i prevenirea oricror vrji, farmece, blesteme sau deochi, care ar fi putut duna nou-nscutului. Pentru a-l feri _i in viitor de toate acestea, se atтrna de gтtul copilului, ca amulet, un medallion (bull), rotund sau юn form de inim. Toci copiii nscuci liberi purtau acest amulet, dar pe cтnd al celor sraci se fcea din piele, al celor bogaci era de aur; biecii юl purtau pтn cтnd юmbrcau toga virilis, iar fetele pтn la cstorie. Юn epoca republican nou-nscutul nu era anuncat la nici o autoritate religioas sau civil pentru inregistrare. De aceea nici numele care-i era dat nu era cinut юn evidenc юnainte de a юmbrca toga virilis, cтnd era constatat official _i trecut pe listele de cetceni. Singura in_tiincare se fcea din partea tatlui cu ocazia efecturii recensmтntului de ctre censori pentru stabilirea veniturilor, respective a impozitelor. Юn timpul impratului Marcu Aureliu, au fost introduse primele registre oficiale de na_teri, care aveau scopul de a stabili vтrsta fiecarei persoane. De atunci tatl era obligat ca юn rstimp de 30 de zile de la na_tere s anunce numele _i data na_terii copilului. Influenca mamei ю_i punea pecetea asupra intregii vieci viitoare a copilului. Este simbolic, dar nu mai pucin elocvent юn aceasta privinc, episodul transmis de tradicia istoric privitor la revolta lui Coriolan _i acciunea lui du_mnoas юmpotriva patriei sale: dup ce nici rugmincile trimi_ilor poporului roman, nici acelea ale preocilor nu l-au putut indupleca, el s-a oprit юn faca dojenilor mamei sale. Atunci cтnd mama nu ю_i putea indeplini acest rol de educatoare a propriilor si fii, se cuta юn cadrul familiei vreo rud mai юn vтrst _i care impunea respect юn jurul ei pentru a i se incredinca misiunea de a-i cre_te юntr-o atmosfer de юnalt cinut moral _i severitate. Deci, nu se recurgea nici atunci la vreo doic pltit. La vтrsta de _apte ani biecii ie_eau de sub influenca direct a mamei _i, юn general, a femeii, trecтnd sub aceea a tatlui. Sub supravegherea tatlui, copii se iniciau treptat юn cunoa_terea _i practicarea unui fel de viac tradicional; ei se deprindeau s imite gesturile, vorbele _i chiar munca celor mai юn vтrst. Pe msur ce cre_teau юn ani, ascultтnd mereu pe cei mari юn mijlocul crora triau vorbind despre mersul vremii, despre animale dometice _i slbatice, despre lucrrile de zi cu zi sau de sezon, copii ю_i cт_tigau _i o anumit experienc de viac. Юntr-o etap urmtoare ei asistau la muncile cтmpului, юnsoceau pe pstorii de turme sau pe plugari _i юncercau s юndeplineasc ei юns_i anumite lucrri pentru care, юnainte chiar de a le fi indeplinit, se simceau mтndrii ca le-au fost юncredincate. Evident, юn educacia de acest fel a copiilor din familiile din Roma surveneau anumite deosebiri, impuse de юnsu_i felul deosebit de viaca. Aici copiii ajun_i la vтrsta respectiv asistau pe tatl lor cтnd acesta, cu ocazia unei aniversri, deschidea ni_ele din atriu lsтnd s se vad imaginile strmo_ilor de care era legat amintirea glorioas din trecutul familiei, mergeau cu el la mese unde auzeau cтntece de glorificare a unor figuri din trecutul istoriei romane sau asistau la ceremonii funebre unde auzeau enumerтndu-se meritele unor vestici oameni de stat; toate acestea constituiau pentru ei tot atтtea leccii pline de invcminte pentru intreaga lor viac. In felul acesta, tinerii se iniciau, alturi de tatal lor, юn variate aspecte ale viecii pe care aveau s o triasc ei ins_i mai tтrziu, invcтnd atтt din sfaturile lui, cтt mai ales din propriul lui exemplu. Fetele continuau s rmтn юn casa юn jurul mamei lor, care le deprindea cu lucrrile din interiorul gospodriei, ca gtitul mтncrurilor _i torsul lтnii. Educacia юn familie lua sfтr_it pe la 16-17 ani, cтnd tтnrul юmbrca toga virilis. Cu acest prilej avea loc o cereminie in cursul creia tтnrul, юn faca altarului zeilor protectori ai casei, depunea toga cu tiv _i bulla, dedicandu-le-o lor, apoi imbrca toga fara tiv, юmbrcmintea caracteristic a brbatului-cetatean. Dup юndeplinirea sacrificiilor юn cinstea divinittilor protectoare ale caminului, tтnrul era insocit de ctre tat sau, юn lipsa acestuia, de ctre tutore, _i urmat de catre celelalte rude юn Forul roman. Acolo, юn cldirea tribunalului de pe panta Capitoliului, era inscris юn listele cetcene_ti, devenind astfel cetcean cu drepturi depline. Atunci i se ddea _i numele complet, dac nu-l primise cumva mai юnainte. Ceremonia se incheia cu un sacrificiu pe Capitoliu _i cu o mas юn familie, la care erau invitaci rude _i prieteni. Tinerii de la car nu cuno_teau aceste ceremonii; trecerea lor de la vтrsta copilriei la cea a tinerecii, care avea loc tot юn jurul vтrstei de 17 ani, era marcat prin intrarea юn serviciul militar. Acesta era un obicei strvechi cruia i se conformau юn primele secole ale republicii _i fiilor patricienilor; mai trziu юns situacia s-a schimbat, юn sensul c cei mai mulci reprezentanci ai clasei dominante юsi incepeau la юmbrcarea togii de cetcean ucenicia юn vederea carierei politice, ata_тndu-se pe lтng un personaj influent _i cu experienc oratoric, pe care юl юnsoceau la adunrile politice sau la dezbaterile de la tribunale. Bibliografie :Eneida - Verigiliu Ars amatoria - Ovidiu Cato Maior - Plutarh Cum triau romanii  Nicolae Lascu REFERAT LA ISTORIE EDUCAbIA ЮN GRECIA ^I ROMA ANTIC Dobrica Elena  Mihaela Ilie Andreea Lazr Monica Busuioc Viorica Vюrnoveanu Georgiana CLASA a  IX  a G Liceul de informatic ^tefan Odobleja Craiova PAGE  PAGE 5 4RЎадв № –МЪ ~оаb;ЌGЖG HJJ J0JDJЄJhKђщнЪщНІНšЪщНщНˆ{p{eVMˆCJ OJQJ^JB*CJ(OJQJmH phџsH B*CJ(OJQJphџOJQJ^JmH sH CJ OJQJ^JmH sH mH sH 56B*CJ(\]phџ5CJOJQJ\^J-56B*CJOJQJ\]^JmH phџsH CJOJQJ^JmH sH %56B*CJOJQJ\]^Jphџ6CJOJQJ]^JCJOJQJ^JB*CJ(OJQJ^Jphџ46ЌЎЬ а в –КМ:кмо!&о)’,3:b;€BЌGЎG§јјјяјјяээјјјјыјјјјјјјјцэф$a$$„а`„аa$$a$ЊLмL§§ЎGАGВGДGИGКGМGОGРGТGФGЦGШGЪGЬGNHРH0IJJ J0J2J4J6J8J:JJ@JBJDJˆJŠJŒJŽJJ’J”J–J˜JšJœJžJ JЂJЄJ˜KДKаKђKLHLLLљљљљїѕѕѕѕѕѕѕѕѕяѕѕяѕщуууууу Цщ Ц_ Ц_О$ ЦЉhKrKtKšKHLJLLLЈLЊLЌLИLКLМLРLТLЮLаLвLдLжLмLоLѕфѕниеЮЧФЧФЧФЧМЧФЮ0JmHnHu0J j0JU CJ$mH sH CJ$mH sH  56\] 56OJQJ\]^JmH sH 56\]mH sH LLЈLЊLМLОLРLжLиLкLмLоL§јяэыяэыыј„ќџ„&`#$$a$ # 01hАа/ Ар=!А"А# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmH sH tH B@B Heading 1$$@&a$CJ$OJQJ^JJJ Heading 2$$ ЦЉ@&a$CJ0OJQJ^JT@T Heading 3$$ ЦЉ@&a$B*CJ0OJQJ^JphџR@R Heading 4$$ ЦЉ@&a$CJ OJQJ^JmH sH H@H Heading 5$$ Цщ@&a$5\mH sH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font4>@ђ4 Title$a$56CJ$\]DB@D Body Text$a$CJOJQJ^JmH sH BP@B Body Text 2CJOJQJ^JmH sH , @", Footer  Ц_О$&)@Ђ1& Page Numbero$\џџџџVWцhiK]^ э ю я   €HяIŒ Б@ж!з!и!й!к!м!н!о!п!р!с!т!у!ф!х!ц!'"`"˜"########### #!#"#D#E#F#G#H#I#J#K#L#M#N#O#P#Q#R#Ь#к#ш#љ#$$$&$T$U$^$_$`$k$l$m$p$˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€0€€˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я ˜0€я 80€я 80€я 80€я ˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#˜0€#(0€я ˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€€˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#˜0€"#H0€"# 0š@0€€˜@0€€˜@0€€š@0€€˜@0€€˜@0€€ 0 hKоL',ЎG?@ўџџџBCDEFGHўџџџ§џџџKўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFhUЉјФM€1Tableџџџџџџџџџџџџ/кWordDocumentџџџџџџџџ%\SummaryInformation(џџџџ9DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџACompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџhUЉјФhUЉјФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq