аЯрЁБс>ўџ ]_ўџџџ\џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅСY П\nbjbjѓWѓW *|‘=‘= 5"џџџџџџ]ќќќќ&( 4HHHHH TH>Ж„„„„””””ЛНННННН$єєшdс]ќ”””””с@ ќќ””„@ @ @ ”ќќ”ќ”ЛHHќќќќ”Л@ а@ Š}ќќЛ”p`іЌ;:УHH А™" PRINCIPALII FACTORI DE PUTERE ЮN EUROPA SECOLULUI XVI ^I RIVALITbI POLITICE Descoperirea Lumii Noi _i a unui nou drum spre India a avut consecince uria_e asupra dezvoltrii economice a Europei. Totodat, юncetarea юn a doua jumtate a secolului al XVI-lea a rzboaielor care au rv_it pтn atunci Europa a avut efecte pozitive asupra dezvoltrii economice. Юn mod normal au aprut meserii noi, s-a diversificat piaca _i schimburile economice, s-a dezvoltat comercul, au aprut institucii noi (bursa, societcile pe acciuni, companiile comerciale), s-au produs importante mutacii asupra claselor sociale. Transformrile survenite юn viaca economic _i social au avut repercursiuni _i asupra viecii politice. De cre_terea rolului burgheziei _i slbirea nobilimii a profitat monarhia care _i-a юntrit autoritatea _i a devenit monarhie absolut. Iat cum s-au constituit principalele monarhii absolute юn Europa юn secolul al XVI-lea care au costituit principalii poli ai puterii vremii. FRANbA Monarhia absolut a fost constituit юn timpul domniei lui Carol al VIII-lea (1483-1498) care a purtat pe plan extern rzboaie pentru cucerirea Italiei. Aceste lupte au fost continuate de Francisc I (1515-1547). Franca a trebuit sedeze юn faca supremaciei speniole. Urmtorul monarh absolut a fost Henric al II-lea (1547-1559) care a consolidat autoritatea monarhic. Vreme de aproape patru decenii (1562-1598) юn Franca au avut loc un _ir de opt rzboaie religioase юntre protestanci _i catolici юn jurul crora s-au constituit dou partide: Burbonii, ramura mai mic a familiei regale, Valois-Angouleme, erau юn fruntea protestancilor; Familia de Guise ralia юn jurul ei pe catolici. Cel care a restabilit pacea social юn Franca a fost Henric al IV-lea (1580-1610), _eful partidei hughenocilor, instaurтnd o nou cas regal: Bourbon. SPANIA _i monarhia universal Evolucia viecii politice din prima jumtate a secolului al XVI-lea a fost puternic influencat de personalitatea lui Carol al V-lea (Quintul). Fiul unui Habzburg _i al mo_tenitoarei tronului Spaniei ajunge rege al Spaniei юn anul 1516, юmprat al Imperiului Romano-German (1519), decinea unele teritorii din Italia, coloniile spaniole din lumea nou, Trile de Jos. El a юncercat s restaureze  monarhia universal care s-a dovedit a fi o form de organizare dep_it deoarece punea o singur confesiune (catolicismul) la baza unitcii imperiului. Stpтnirea lui Carol era vast ( pe domeniile mele soarele nu apune niciodat ) dar era frтmicat. Юn plus, ameninta securitatea altor state, юn special a Francei. A rezultat un lung conflict care a opus principalele familii domnitoare din Europa: Valois (Franca) _i Habzburg (Germania).Rzboaiele s-au desf_urat, cu юntreruperi, юntre 1521 _i 1559 юntre Carol Quintul _i Francisc I. Юn acest conflict, Anglia n-a intervenitюn favoarea vreunei prci, юn schimb Francisc I s-a aliat cu sultanul Soliman Magnificul. Aceast alianc a reprezentat momentul apariciei factorului oriental юn echilibrul de putere european. Carol Quintul a abdicat юn anul 1556 юn favoarea fiului su Filip al II-lea (1556-1598), despre care voi vorbi la subcapitolul Anglia _i brile de Jos. ANGLIA Cel care instaureaz monarhia absolutist юn Anglia este Henric al VII-lea (1485-1509), юntemeietorul dinastiei Tudorilor, care pune capt rzboiului celor Dou Roze (1455-1485). A urmat la tron Henric al VIII-lea (1509-1547) care a consolidat absolutismul monarhic. Cea care restabile_te echilibrul economic _i politic юn Anglia este fiica lui Henric al VIII-lea, Elisabeta I (1558-1603). Ea suscinea lupta de eliberare a brilor de Jos _i pe hughenoci, spre deosebire de Filip al II-lea care юi suscinea pe catolici. Pe fondul dezvoltrii puterii navale a Angliei au loc conflicte fr a se ajunge la rzboi юntre corsarii aflaci sub puterea Elisabetei I _i navele aflate sub pavilion spaniol. Toate acestea au dus la rzboiul dintre Invincibila Armat  flota lui Filip al II-lea _i flota englez. Spania a pierdut, moment care marcheaz юnceputul dominaciei engleze asupra mrilor. bRILE DE JOS brile de Jos, Benelux  ul de astzi (Belgia, Olanda, Luxemburg), au aparcinut pтn la jumtatea secolului al XVI-lea Casei de Habzburg. Юn urma abdicrii lui Carol Quintul, brile de Jos au revenit fiului su, Filip al II-lea. Dominacia impus de Spania, o car catolic a avut consecince negative asupra brilor de Jos unde erau mulci protestanci. S-a format o opozicie fac de dominacia spaniol _i au юnceput mi_crile de protest. Filip al II-lea l-a numit guvernator pe ducele de Alba (1567-1573) care a instaurat un regim de teroare. Dac provinciile din sud s-au юnceles cu spaniolii _i au format u Uniunea de la Arras, cei din nord, mai dezvoltaci economic au format Uniunea de la Utrecht, au continuat lupta _i _i-au proclamat independenca. Pe harta Europei apare o nou car, Provinciile Unite sau Olanda, avтndu-l ca guvernator pe Wilhelm de Orania. Rzboiul de eliberare a continuat pтn юn 1609, Spania recunoscтnd independenca Olandei юn 1648. bRILE DIN EUROPA CENTRAL ^I RSRITEAN Imperiul Otoman ^i dup cucerirea Constantinopolului (1453) sultanii au continuat politica de expansiune: au anexat Siria, Palestina _i Egiptul, iar cetcile sfinte Mecca _i Medina recunosc proteccia sultanului. Unul dintre cei mai mari coductori ai imperiului a fost Soliman Magnificul (1520-1566). Atтt el cтt _i Carol Quintul se considerau mo_tenitorii legitimi ai coroanei cezarilor romani.El a cucerit: Belgradul юn 1521, Ungaria юn 1541, Viena юn 1529. S-a aliat cu Francisc I _i a reu_it s-_i impun dominacia юn Marea Mediteran. Dup 1571, turceasc a fost юnfrтnt de o coalicie condus de spanioli, supremacia otoman s-a limitat doar la bazinul rsritean al Mrii Mediterane. Regatul Ungar Юn secolele XIV _i XV Regatul Ungar a cunoscut o ascensiune permanent. Apogeu a fost atins de Matei Corvin (1458-1490). Юn secolul al XVI-lea are loc decderea acestuia. Юn 1514 nobilimea ungar este confruntat cu puternica rscoal crneasc condus de Gheorghe Deja. Юn 1526 oastea maghiar este юnfrтnt de Imperiul Otoman la Mohacs. Юn 1541 Soliman Magnificul cucere_te Ungaria, partea central a crii fiind transformat юn Pa_alтcul de la Buda. Transivania, Maramure_ul, Cri_ana _i Banatul formeaz un Principat autonom sus suzeranitatea Porcii. Ungaria de vest, Croacia _i Slovacia sunt anexate de Habzburgi. Polonia Юn Polonia institucia monarhic a avut o evolucie diferit fac de cea din apusul Europei. Aici are loc o scdere a autoritcii regelui a crui putere este юngrdit de nobilime. Acestea au avut cauz mutarea axei comerciale pe crmurile Atlanticului _i Mrii Nordului, iar Polonia nu a mai putut cine pasul cu ritmul de dezvoltare din apusul Europei. Юn 1569 s-a realizat uniunea dintre Polonia _i Lituania. Dup stingerea dinastiei Jagellonilor (1572) scade puterea regalitcii _i a crii. Rusia Юn a doua jumtate a secolului al XV-lea юncepe procesul de unificare a cnezatelor din jurul Moscovei _i юncepe lupta pentru alungarea dominaciei ttare. Cel care a realizat independenca statului moscovit de sub dominacia ttar a fost cneazul Ivan al III-lea (1452-1505). Politica de organizare a statului rus a atins apogeul юn timpul lui Ivan al IV-lea (1547-1584). El _i-a luat titlul de car (de la latinescul caesar= юmprat). A purtat rzboaie юmpotriva Hoardei de Aur, eliberтnd datoriile din sudul rsritului Rusiei, atingтnd Marea de Azov _i Marea Caspic. A extins dominacia rus dincolo de Muncii Urali. Cu timpul, s-a transformat юntr-un tiran, omorтnd mulci boieri _i pe cei pe care юi considera du_mani, atrgтndu-_i porecla de  Cel Groaznic . Dup moartea lui, Rusia a intrat юntr-o lung perioad de lupte interne, mencinтndu-se totu_i ca stat, lucru ce va permite familiei de mari boieri de Romanov s preia conducerea Rusiei. bRILE ROMТNE ЮN SECOLUL AL XVI-LEA Schimbrile care au loc юn apusul Europei se resimt юn brile Romтne ca юn tot estul Europei. ^i la noi ca _i юn apus la юnceputul epocii moderne se formeaz unitatea statului romтnesc sub Mihai Viteazul, dar, aceast unire n-a cinut decтt foarte pucin vreme. brile noastre reюncep s decad _i semnele acestei decderi se vd mai ales юn cderea puterii domne_ti. Vechile dinastii se stinseser _i mai ales юn veacul al XVII-lea ajung юn scaunnul crii domni din diferite familii boiere_ti sau chiar strini. Domnii au domnii foarte scurte, sunt aproape toci юnlocuici dup cтciva ani de turci cu alcii, care ofereau sume mai mari de bani. Rar se mai юntтmpl ca un domn s apuce s moar юn domnie, cei mai mulci au murit юn exil. Юn timpul cтt erau cinuci юn scaun domnii crilor romтne erau datori s plteasc pe lтng tribut sau haraciu _i daruri mari difericilor demnitarilor юnalci ai Porcii Otomane. Ei trebuiau s vin юn persoan la Constantinopol s se юnchine sultanului _i erau cinuci s fie gata la orice porunc a sultanului sau a vizirului cu toat oastea lor, _i cu toate proviziile _i mijloacele de care dispunea cara. Domnii fiind trectori _i umilici, singurul element stabil din crile noastre este clasa boiereasc, ce capt tot mai mare юnsemntate _i care de fapt are юn m conducerea statului. Boierii, care erau, cum am vzut, clasa proprietarilor de pmтnt, devin tot mai bogaci юn veacul al XVI  lea. Profitтnd de srcirea mo_nenilor _i a rze_ilor asuprici de biruri _i silici s mearg la rzboi pe cont propriu, boierii cumprau mo_ioarele lor, mrindu-_i proprietcile. Prin deposedarea clasei mo_nenilor _i rze_ilor se formeaz imense proprietci boiere_i: latifundii. Adesea un singur boier avea юn stpтnirea lui 50 _i mai multe mo_ii. Юn veacul al XV-lea _i pтn юn mijlocul secolului al XVI-lea cei mai mulci boieri nu purtau nume de familie, ci numai nume de botez, dar юncepтnd de la 1550 юncep s apar nume de familie, ceea ce юnseamn c se formase o con_tiinc social, o mтndrie юntre boieri, care cineau s se deosebeasc de prostime. Cele mai importante familii boiere_ti юn bara Romтneasc sunt: Brтncovenii, Buze_tii, Grecenii, Gole_tii etc.,iar юn Moldova: Stroici, Movil, Prjescu etc. Clasa mo_nenilor _i a rze_ilor se юmpucineaz acum tot mai mult, ace_tia vтnzтndu-_i cum am vzut buccile de pmтnt. branii care ю_i vindeau mo_iile, se vindeau _i pe ei юn_i_i devenind _erbi pe mo_iile proprietarilor. Юn veacul al XVI-lea юns ei sunt legaci de glie, adic nu li se mai d voie s se mute de pe un loc pe altul. In epoca de decdere a crilor noastre sub jugul turcesc se ridic deodat la sfтr_itul secolului al XVI-lea cea mai mтndr figur a trecutului nostru, Mihai Viteazul. El izbute_te nu numai s юnlture suzeranitatea turceasc, dar une_te chiar o clip sub mтna lui crile romтne_ti:bara Romтneasc, Moldova _i Transilvania, rmтnтnd astfel un simbol al idealului urmrit de neamul nostru pтn юn zilele regelui Ferdinand. Cre_terea puterii otomane a avut consecince negative asupra relaciilor dintre brile Romтne _i imperiu. Pтn la jumtatea secolului al XVI-lea, brile Romтne se bucurau de o autonomie deplin, юn schimbul achitrii tributului. Dup campania sultanului Soliman юn Moldova юmpotriva lui Petru Rare_ (1538), brile Romтne au intrat sub dominacia efectiv a Porcii. De_i юn aparenc se continua autoadministrarea, юn realitate, aceasta era _tirbit de o serie de msuri impuse de otomani: numirea domnului de ctre sultan (fiind asimilat astfel unor юnalci dregtori otomani), chiar dac formal alegerea sa continua s fie fcut de boieri; obligacia domnului de a merge periodic la Istambul pentru reconfirmare _i de a-_i trimite fiii ostatici la Poart; mutarea capitalelor la Ia_i _i Bucure_ti, ora_e de cтmpie, u_or de controlat; instalarea юn capitalele celor dou cri a unor deta_amente de ieniceri pentru a controla activitatea domnului; cre_terea tributului _i a drilor ocazionale (pe_che_uri); impunerea unui comerc preferencial cu Imperiul Otoman pentru brile Romтne. Юn anul 1594 Mihai Viteazul a declan_at campania antiotoman prin atacarea cetcilor turce_ti de la Dunre. Pentru a face fac pericolului reprezentat de turci el a юncheiat un tratat юn mai 1595 cu principele Transilvaniei, Sigismund Bathory. Юn august 1595 Mihai Viteazul a reu_it cu force proprii s obcin o strlucit victorie la Clugreni юmpotriva turcilor condu_i de Sinan Pa_a. ^tiind c nu poate rezista urmtorului asalt, s-a retras spre nord, unde a a_teptat ajutorul lui Sigismund. Юmpreun cu acesta a obcinut victoria de la Giurgiu (octombrie 1595), юncheind юn 1597 pace cu turcii. Instabilitatea politic din Transilvania _i intencia de a reface frontul antiotoman l-au determinat pe Mihai Viteazul s realizeze prima unire politic a brilor Romтne. Юn octombrie 1599 юl юnvinge pe principele Transilvaniei, cardinalul Andrei Bathory, юn btlia de la ^elimbr. Юn urma acestui succes voievodul muntean controla юntreaga Transilvanie. Юn anul 1600, юn urma unei campanii de trei sptmтni, a pus stpтnire pe toat Moldova юnlturтndu-l de la domnie pe Ieremia Movil. Imperiul Habzburgic, Imperiul Otoman _i Polonia nu au vzut cu ochi buni aceast юnfptuire politic pentru c statul romтn putea deveni o putere rival. George Basta, comandantul trupelor imperiale юn Transilvania, a pus la cale asasinarea lui Mihai Viteazul (iunie 1601). De_i efemer, unirea realizat de Mihai Viteazul a constituit o premis important юn furirea unitcii nacionale romтne_ti. Mihai Mdlina, clasa a VI  a A. PAGE \# "'Page: '#' '" prat B ‚ Є Ц=Ш=nnDnHnJnLnNnPnZn\nїѕїыїтїнкнгЮїOJQJ j0JU0J jUj0J<U5CJOJQJmH;CJOJQJmHB ЂІШЈ Ф Ц ж и Мм<lnЊЌˆ>јЮўќњњќќѕѕѕѕќќќќююѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕ$ & F$„а$B ЂІШЈ Ф Ц ж и Мм<lnЊЌˆ>јЮўx* $$$ $ъ%ˆ'о(ž+Ђ+ј+њ+,,Ќ-l1n1Œ1Ž1ш2Ж3B4v6z6Œ6Ž6P9j:l:z:|:р=цAшA2B4BђBŽLШNPРS\VЈYp[bШfЂjТmЦmnnDnќќљіѓ№эъчфсоиаЮЮГљџџ   њџџ Уњџџ5ќџџ6ќџџ>ќџџ?ќџџЭќџџН§џџЮџџџаџџџбџџџQx* $$$ $ъ%ˆ'о(ž+Ђ+ј+њ+,,Ќ-l1n1Œ1Ž1ш2Ж3B4v6z6Œ6Ž6њњњњњњњњњњїїїїїїїїїїїїїїїїїї$$„аŽ6P9j:l:z:|:р=цAшA2B4BђBŽLШNPРS\VЈYp[bШfЂjТmЦmnXnZn\nќќќќќќќќќќќїїїїїїїќќќќќќѕѓќ$„а$DnHnJnLnXnZn\nўўўўў(&P Аƒ. АШA!АЅ"А‹#‹$‹%АА7А7 [$@ёџ$NormalmH DD Heading 1 $$@&5CJOJQJmH@@ Heading 2 $$@&CJOJQJmHD@D Heading 3 $$@&;CJOJQJmH<A@ђџЁ<Default Paragraph Font:Bђ: Body Text$CJOJQJmH6'@Ђ6Comment ReferenceCJ,@, Comment TextMPу.5Mџџџџ!$.5|џџџџ\n8Ž6\n9;<Dn\n:=$!• !OSбг)*9:ЗИйлєѕ*,š›ийюяїјRTXY•–ЋЌйктфыэўџ'(:;DFLMДЕОСѕї !')24FG^_~ˆŠ“” ()~„…žСТфх $%+-67TVДЕЦЧклухїј+,egГЕУФдеєі  ) * B C M O y z ˜ › Ч Ъ м о х ч    ! , - [ \ z {   H I … †  Ž Й К Т У Ц Ч х ч 3 4 = @  € ‡ ˆ абеж|˜™ЉЋвг')67PS_`™šНПєѕ !QR‰ŠŸ ћќ_`noЩЫўџ!#”•Ювьэќў56:<EFез#$/0Z[pq‘’“ЖИЦШ^_tuлм!";>FHЈЉ57=?уц№ёѓѕўџў#џ#ќ$§$З+Й+М.П. / /М/Н/М0П0d1e1М2Н2Q3R3с4щ4 5 5&5+5/5 !OScdSTсфъэ]_mnž57TVУФ  ћ ќ ц ч ~ € † ˆ ; < ” • џєѕУФnoЮвћў езЕИХШsuкм ":>EHЇЉ47<?яёђѕxyF$G$c%d% &&п'р'-).)г*д*З+Й+ / /c1e1P3R3р4щ4 5 5/5џџMPD:\madi\secolul XVI.docMPD:\madi\secolul XVI.docMPD:\madi\secolul XVI.docMP4C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of secolul XVI.asdMP4C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of secolul XVI.asdMPD:\madi\secolul XVI.docMPD:\madi\secolul XVI.docMPD:\madi\secolul XVI.docMPD:\madi\secolul XVI.docMP4C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of secolul XVI.asdUB џhRq џцEњ3цoоџZM 7,Фв!џЭ:rЛОЇџА[fGJšjHџnzЭIJšjHџ-<ЪSrЛОЇџпd)T8ШƒџcI`brЛОЇџ,.cJšjHџЪ]–f$sVџђm=grЛОЇџwЪgJšjHџ„h„˜ўЦh. „h„˜ўЦhOJQJo(З№„h„˜ўЦh„h„˜ўЦh.„h„˜ўЦh. „h„˜ўЦhOJQJo(-№ „h„˜ўЦhOJQJo(-№„h„˜ўЦh.„h„˜ўЦh„h„˜ўЦh. „h„˜ўЦhOJQJo(-№„h„˜ўЦh„h„˜ўЦh. „h„˜ўЦhOJQJo(-№UBZM 7-<ЪSцEњ3пd)TЪ]–fђm=gЭ:cI`bhRqnzЭI,.cwЪgА[fGџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџ@€И+И+$’цИ+З+X/5.5@@ @$@,@B@b@nG‡:џTimes New Roman5€Symbol3& ‡:џArial"qˆаhЪuІч#uч#u6ЌМ+]!ЅРДД€r0dЕ5џџFLUVII DIN EUROPA MIHAI PUIUMPўџZр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0t˜ДРдр№ ќ $ 0 < HT\dlфFLUVII DIN EUROPAdLUV MIHAI PUIUEIHANormalUMPm28mMicrosoft Word 8.0@ФvN+@ я":У@мЯцУ@ я":УЌМ+ўџZеЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎH hpˆ˜  ЈАИР Ш цфD II - B17 - 9]Е5j FLUVII DIN EUROPA Title˜ 6> _PID_GUIDфAN{F2C68810-3E3E-11D6-B00B-FB0C1B19F40D}  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>ўџџџ@ABCDEFGHIJKўџџџMNOPQRSўџџџUVWXYZ[ўџџџ§џџџ^ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF@zПьцУ`іЌ;:У`€1Tableџџџџџџџџџџџџ?LWordDocumentџџџџџџџџ*|SummaryInformation(џџџџLDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџTCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ`іЌ;:У`іЌ;:Уџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq