╨╧рб▒с>■  ?A■   >                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ье┴7 Ё┐[ bjbjUU .(7|7|[      l╪╪╪╪╪╪╪ьPPPP \ ьa.╢ttttttttр-т-т-т-т-т-т-$/ 71О.╪ttttt.t,╪╪tt.t,t,t,tд&╪t╪tр-t,tр-t,lt,р-╪╪р-th pU░л°─ьdP)"р-р-1.0a.р-┼1:,:┼1р-t,ьь╪╪╪╪┘Cea mai veche perioada din istoria Romei Problema izvoarelor cu privire la istoria veche a Romei este extrem de complicata . Monumentele epigrafice din aceasta perioada sunt foarte sarace , iar cele mai vechi dintre ele , inscriptia de pe o fibula de aur , dateaza din anul 600 i.Hr. Primul istoric roman este senatorul Fabius Pictor (sfarsitul secolului III i.Hr.) Datele lingvistice ne ajuta in primul rand sa explicam componenta etnica a celei mai vechi populatii din Italia , populatia УpreromanaФ . Romanii , ca si latinii fac parte dintr-un grup lingvistic distinct , latino-talisc . Cele mai sigure date cu privire la istoria veche a Romei ni le furnizeaza materialele arheologice. Din datele arheologice reiese limpede ca intemeierea orasului nu a fost opera unui УintemeietorФ , dupa cum pretinde traditia literara. Orasul s-a format treptat , prin unirea si contopirea a diferite comunitati . In urma sapaturilor s-a stabilit ca in secolul VIII i.Hr. au aparut in Latium , pe colinele Palatin , Esquilin , Caelius si Quirinal , o serie de asezari primitive , izolate unele de altele . Pe la jumatatea sec VII i.Hr. populatia primelor asezari a inceput sa ocupe versantii colinelor si vaile dintre ele , unde se va ridica mai tarziu Fortul roman . Nici popularea acestor teritorii nu poate fi considerata drept intemeierea orasului propriu-zis . In perioada respectiva , comunitatile isi intarira numai legaturile si , poate , unele dintre ele se unira . Pe baza noilor sapaturi , aparitia Forului roman , de data aceasta ca un centru al vietii economice si politice , trebuie fixate in primul patrar al secolului VI i.Hr. Cam tot in aceeasi perioada, Capitoliul , care fusese probabil o colina nelocuita se transforma in citadela noului oras. Asadar , arheologii inclina sa dateze aparitia Romei la inceputul secolului VI i.Hr. Originile numelui acestui oras nu este cunoscuta . In literature s-au facut incercari de a-l deduce din radacinile anumitor cuvinte grecesti . S-a presupus , de asemenea , ca ar fi de origine etrusca . Pentru moment insa , toate acestea nu sunt decat ipoteze , insuficient fundamentate . Cea mai veche perioada din istoria Romei aste numita de obicei Уperioada regalitatiiФ . Traditia legendara pretinde ca aceasta ar fi durat aproximativ doua secole si jumatate . Nu putem considera , de asemenea , ca regii Romei , incepand cu Romulus , dupa legenda intemeietorului Romei , ar fi fost personalitati istorice . Chiar daca insa , evenimentele concrete relatate de traditie sunt in mare masura legendare , examinand critic si prudent datele , putem totusi trage concluzii cu privire la organizarea sociala a comunitatii romane in timpul perioadei regale . In timpurile vechi , la Roma se mai pastrasera traditiile gentilice . Dupa traditie , toata populatia era alcatuita din 300 de ginti . Fiecare grupa de 10 ginti forma o curie si fiecare grupa de 10 curii Ц un trib . Asadar , existau 3 triburi , fiecare din ele reprezentand , probabil , un neam separat . Unii savanti considera ca unul dintre triburi a fost o uniune de ginti latine , al doilea Ц de ginti sabine , iar al treilea Ц probabil de ginti etrusce . Cele 300 de ginti amintite mai sus formau poporul roman (populus romanus) . Din acesta nu puteau face parte decat membrii unei ginti care prin ginta lor erau membri ai curiei si ai tribului . Legenda intemeierii Romei Romulus si Remus. Intemeierea cetatii Roma Titus Livius pune intemeierea Romei si inceputurile celei mai intinse puteri pe seama destinului , a vointei zeilor . Rhea Silvia , constransa sa-si incalce legamantul de vestala , nascu doi gemeni si pentru ca socotea mai demn sa puna pacatul ei pe seama unui zeu , atribui aceasta paternitate incerta zeului Marte . Cu toate acestea , nici zeii , nici oamenii nu au putut-o feri de cruzimea regelui , nici pe ea , nici pe copii . Vestala este aruncata in temnita , iar copiii sunt condamnati sa fie aruncati in apa curgatoare a fluviului Tibru . Din intamplare , sau din vointa zeilor , Tibrul tocmai se revarsase peste maluri , formand balti , din care pricina nu se mai putea ajunge pana la albia adevarata a fluviului . Slujitorii care duceau copiii sperau ca acestia sa se inece in balti si au lasat copiii la marginea mlastinii . Pe atunci , acele meleaguri erau pustietati intinse . Se spune ca , dupa ce apa putin adanca a depus pe uscat albia plutitoare unde erau asezati pruncii , o lupoaica impinsa de sete , care iesise din codrii muntilor apropiati , auzind tipetele copiilor , s-a abatut din drum spre ei si aplecandu-se asupra lor , le-a dat sa suga cu atata blandete , incat un cioban al turmei regesti a gasit-o in vreme ce-I lingea. Legenda ii da acestui cioban numele Faustulus . Acesta i-a adus la stana si i-a incredintat nevestei sale , Larentia , ca sa-i creasca . Unii autori au scris ca Larentia era o femeie cu moravuri usoare , motiv pentru care a fost poreclita de ciobani УLupoaicaФ si ca de aici a luat nastere legenda care infatisaza acest fapt ca pe un miracol . Copiii nascuti si crescuti astfel , indata ce au ajuns la varsta tineretii , n-au lenevit pe la stana si pe langa turme , ci au inceput sa colinde padurile vecine , umbland dupa vanat . Dobandindu-si prin aceasta indeletnicire forta trupeasca si barbatie , ei nu se multumeau numai cu vanarea fiarelor , ci atacau si talharii incarcati cu prazi , pe care le imparteau cu pastorii . Astfel , cu ceata de pastori infruntau primejdiile si organizau si jocuri . Pe atunci se celebra pe muntele Palatin sarbatoarea Lupercaliilor : tinerii care il sarbatoreau pe Pan Lycaeus ( porecla data zeului Pan ) alergau dezbracati , schimband glume intre ei . Pe acest zeu , romanii l-au numit Inuus . Hotii , maniati ca si-au pierdut prazile si surprinzandu-i pe Romulus si Remus pe cand pregateau jocurile , l-au capturat pe Remus ; Romulus s-a aparat cu inversunare . Apoi l-au predat regelui Amulius , invinuindu-i pe amandoi fratii de furt de pe ogoarele lui Numitor . Remus e predat lui Numitor spre a fi pedepsit . Faustulus banuise de la inceput ca crescuse vlastari de neam regesc . Impins de teama , Faustulus ii dezvaluie lui Romulus obarsia lor . Numitor , care il tinea in temnita pe Remus si vazandu-l si pe Romulus , si-a adus aminte de nepotii sai . In felul acesta se urzi din toate partile un complot impotriva regelui Amulius . In final . acesta fu suprimat . Romulus si Remus l-au proclamat pe bunicul lor , Numitor, rege . Dupa ce statul alban a fost dat in stapanire lui Numitor, pe Romulus si Remus i-a cuprins dorinta de a intemeia un oras pe meleagurile unde fusesera gasiti si crescuti . Dupa aceea , intre cei doi frati a izbucnit un conflict : cine sa dea nume cetatii si cine sa o carmuiasca . Din aceasta cauza s-a iscat mare vrajba in urma careia Remus a fost omorat de catre fratele sau . Astfel a ajuns Romulus singurul stapan , iar cetatea intemeiata a luat numele fondatorului : Roma . Legenda intemeierii Romei este in izvor important , deoarece confera informatii cu privire la spatiul si timpul formarii orasului . Desi mare parte din aceasta legenda tine de literatura , exista si elemente adevarate . /<WЗ[ єшє▄ш>*CJOJQJ^JaJCJOJQJ^JaJ5БCJOJQJ^JaJ)*u_E k и:;WЗНxаЦ▄GqwZ [ ∙ўўўўўўўўўўўўўўўўўўўўўД╨`Д╨[ ¤,1Рh░╨/ ░р=!░"░#Ра$Ра%░░─░─ Р─ i8@ё 8 NormalCJ_HaJmH sH tH <A@Є б< Default Paragraph Font.U@вё. Hyperlink >*B*phА[(    kи : ; W З Н xаЦ▄Gqw]ЮААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0ААЪ0АА[ [ [  "#(/78BFMQXY^afgklrvАГОПЩЮежоп│┤║╗┴─╟╚╠═╨╤╓╫▌▐сфюЄЇ #)*18<=FGMNTV_`inrzАБМНПРХЩЯези░▒╗╝┬┼╩╦╬╧╘╒▐ьїў  %*/378BN[dhilms|ГЗОПФЧЬЭЯгно╣║┼╦╤╥▌▐фхьЁ√№ &*.3;<DEMOUahkopvwyzДЗПРЪаде░╡╜─╦╤╒┌рфъэяЁ°∙ &+/6CJTZ]_cluy{ДЕНОХШЯавгий▓│╝╜┐└┼╞╠═╨╙╫█▌▐фхшщяЁЎ   "#()+,78=>IJRS^dlmwzЖЗКЛУФЩЪдезкп╕╛┐┬╞╦╬╨╤╒╓▄▌хшЁё° !'(1245=@GRXY_clptБИЙСУЭелм┤╖╜╛╟╦╒┘стшщэяї°   #'01:>BJST[\cdhiklpqzРХЦЯ▓╝╜┼╞═╬╓▌хыє∙√№■  "&)./679:>?DELOZ[gpstwx}~ЖЛТУШЩЭЮдио░╕╣─╚╨╤┌█учюяёЄЇї·√       ! # $ ) * 3 9 A G L M R U ] k o p w x З И Н Р Т У Х Ц Ъ Ы и й ▒ ┤ ╣ ║ ╛ ┐ ├ ╞ ╥ ▄ ф ш Ё ё ї ■      " $ - 3 6 ; < B C H I R V ] a l m t w В Г Й Н У Ф Э ░ ╣ ║ ┐ ═ ╨ ╤ █ ▄ ц ч Ё є ў °     , 1 4 ; < A H M \ ^ _ f g l s x ~ В Е Л О Х Ш Я в й о ▒ ▓ ╛ ┴ ╔ ╧ ╙ ╘ █ ▐ т у ъ ы Ї ° № ¤        $ % + 1 7 = B C I L O S Z ] e i n o v y } Е К Л У Ф Ч Ш Ы Ь в г к ▓ ╣ ║ ┴ ╔ ╧ ╨ ╥ ╙ ┘ ▀ ф х ъ ы Є є ў ° ¤           ! ' ( * + - . 6 < C D O P U d f g l n y z Б Ш Ю Я г д п ░ ╡ ╢ ╕ ╣ ┼ ╞ ╦ ╠ ╧ ╨ ╫ ╪ ▐ ▀ с т ч ш Є ў ■    !&'./9=DGLMPQWXZ[aelmpquvxy}~ЕЖИЙЛМСТЦЧЪЭдемн╕╣└┴╟╚═╙╪┘ручшьяєЇ√№■ "%)*,2679:?BIJNOW[behioptuАВЗПУЦЧбдно│║─╟╩╧╒╓▄▀хцьЁ∙·  ")*,0349:@AEINOX[dgqw}~ДЕЛПЦЧЩЭвжлмо▓╖╕╛┬╩╦╘╫┘┌рушщЄєў°  "#&',-36;<>?DEJKUVZ[_`ghot|}ДИМФЪЯежоп╕╗┴┬╩╦╙┌ръюяёЄЇї■  #(*25:>DHNOVY^dijlou}ДИКЛТУЩЪабкн│┤╡╕╝└┼╞╚╔╩═╪┘сщёў√№  &-37?@FINOU]abkovxАВДЛПТЦЧЮЯжм╢╖╝╜┴┼╟╦╥╒█▄уфцчяЁЎ∙  './15:;=>@AFGLOQU\]_`ghpqwzБВЖЗМПЬЭбвйк╖╕╜╛╟╚╩╦╙╓╪┘█▀шщюЄ∙·$(-02;DHPSY_dhopyzЕЖИЙТУХЦЬезио▓╣║╝╜─┼╠═╪┘цщЁЎ°∙  '-3:ABLOXY^_degjlmrsvyАЖЛНТЫагко░┤╗╝├─╞╟╒╓╪суфщъьэёЄ√№ ,26ADHNTU\]dgstvw~ЕЙНСУФЬЭабил░│╣║╜╛┼╞╩═╧╨╪съыЄ∙  $'-169BFOPS\cdgjqy{|БЕМНПРХЦШЩагежи│╡╕╝╜├╟╬╧╥╪▌▐фшьёЎў■ #17;CTVW\bklnovwz}ДЖКНСТФХЫЬбдийм░╣║╜╛┼╟╔╥╘╒┌█▄▀цчюЇ№!"()+,47;<ADIJMNQRWZbvxy|}БВЙКМТФЧбип░╡║┐┼╦╧╙╘┌█ручшюЄў°  #+,2589@AKNRSYZf|ГДПРХЦЪЮг░╕╣└┴╦╧╓┌стфхыьЇї¤ #,69?@BCKLUZZ]vВ╗├nrуы ЭЯ&)aj╤╒╫┘uy{Д[`my▌чУЯяўq|╬╪▌ч"(─╟ * 5 ┐ ┼ ║ ┴ °  ~ Д Е Н % - ┴ ─ . 8 \ m ш Ї ┘т[d║╞╦╓┌тбмтш@HЁ°╦╒S[┘шsxЫв]f╨┌&18js%)017w|,6<C,4дп,8ZZ]33333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333jХлс&FYZ]  Cynthia Mariana Visan8C:\WINDOWS\TEMP\Raportul dintre legenda si realitate.docDVD^D:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ISTORIE\IST1\Raportul dintre legenda si realitate.doc @АZZ$╪pZZь└{[0@  Unknown            GРЗz А Times New Roman5РАSymbol3&Р Зz А Arial"1ИЁ╨hБ=bЖфcСfa 1; 3┴"Ёа┤┤ББ0d╢Z3ГЁH  (Cea mai veche perioada din istoria RomeiCynthiaDVD■ рЕЯЄ∙OhлС+'│┘0дРШ╠╪шЇ, 8D ` l xДМФЬф)Cea mai veche perioada din istoria Romeiordea CynthiayntPowered by www.referat.roi Normal.dot DVD3DMicrosoft Word 9.0e@@ж╚)░┴@рзл°─a■ ╒═╒Ь.УЧ+,∙оD╒═╒Ь.УЧ+,∙оh$ hpРШаи ░╕└╚ ╨ фDexter's Laboratoriese1 ╢а )Cea mai veche perioada din istoria Romei Titlex :B_PID_LINKBASEфA,http://www.referat.ro ■    !"#$%&'()*+,-■   /012345■   789:;<=■   ¤   @■   ■   ■                                                                                                                                                                                                                                                       Root Entry         └F@┘░л°─BА1Table            ┼1WordDocument        .(SummaryInformation(    .DocumentSummaryInformation8            6CompObj    jObjectPool            @┘░л°─@┘░л°─            ■                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           ■       └FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8Ї9▓q