аЯрЁБс>ўџ ƒ…ўџџџ‚џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПjЙbjbjUU .Ь7|7|ЕZџџџџџџl^^^^^^^r,FrIЖnnnnnnnnPRRRRRR$џ „v^nnnnnv˜ ^^nn˜ ˜ ˜ n‚^n^nP˜ nP˜ И˜ P^^Pnb ж15ЄјФrЈ№ ’PP0IPЃ‚ ЃP˜ rr^^^^йFORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMТNE^TI Premisele formrii statelor medievale romтne_ti. Odat cu desvтr_irea procesului de formare a poporului romтn _i a limbii romтne (secolele VIII-IX) юn istoria ce se scria юn spaciul Carpato-Danubian-Pontic юncepe o nou etap -constituirea statelor medievale romтne_ti. Formarea statelor medievale romтne_ti este, юn primul rтnd, rezultatul acciunii mai multor factori interni: formarea relaciilor feudale, necesitatea protejriii averii acumulate de diferitele pturi sociale, a reglementrii relaciilor dintre aceste pturi, a aprrii cilor comericiale internacionale care strbteau spaciul romтnesc _i a centrelor de comerc intern (iarmaroace, a_ezri or_ene_ti), a valorificrii economice a noilor terenuri etc. Premisele interne au fost favorizate de anumite юmprejurri externe. Astfel, юn perioada care a urmat dup invazia ttarilor din 1241 a fost lichidat pentru o vreme hegemonia regatului maghiar la sud _i est de Carpaci, ceea ce a permis formaciunilor statale romтne_ti din aceast zon s evolueze spre юntrirea propriei organizri interne _i extinderea lor teritorial. Constituirea statelor medievale romтne_ti a decurs юn cтteva etape: unificarea teritorial, formarea structurilor sociale, a instituciilor centrale statale de guvernare _i obcinerea independencei, recunoscut de crile vecine. Procesul de formare a statelor romтne_ti _i-a gsit expresie юn formula acceptat de istorici despre evolucia societcii romтne_ti de la sat la stat. Aceast formul explic esenca procesului care a avut la baz consolidarea ob_tei ste_ti (юn frunte cu juzi sau cnezi) ca form inicial de organizare social _i autoadministrare юn perioada de dup retragerea legiunilor romane din Dacia. Interesele comune de aprare _i de valorificare a terenurilor agricole serveau drept baz pentru unirea mai multor ob_ti юn uniuni de ob_ti cu o cpetenie unic юn frunte, numit voievod, cnez, ban. Uniunile de ob_te se numeau "cri" (din latinescul-terra). Marele istoric romтn Nicolae lorga a numit aceste "cri"- Romanii populare, юn izvoarele istorice strine ele se mai numeau Vlahii, adic cari ale romтnilor, deoarece strinii, dup cum am demonstrat deja (vezi capitolul 5) юi numeau pe romтni "vlahi", cu diferite derivate ale acestei denumiri. Istoricii au atestat circa 20 de asemenea "cri", care acopereau юntreg spaciul locuit de romтni. Romaniile populare erau, astfel, formaciuni teritorial-politice incipiente _i prezentau o form de organizare teritorial-administrativ autonom юn condiciile lipsei unui stat unitar. Necesitcile de aprare юn faca incursiunilor rzboinice ale migratorilor au dus la aparicia unei forme mai avansate юn comparacie cu uniunile de ob_ti. Acestea erau voievodatele, cnezatele _i banatele, formaciuni, ce юntruneau cтteva uniuni de ob_ti, avтnd юn frunte un cneaz, voievod (din slav-conductor de oaste), un ban etc. Faptul c aceste formaciuni erau preponderent numite юn termeni slavi, permite de a conchide c constituirea lor s-a produs юn perioada asimilrii elementului slav la nord de Dunre юn secolele VII-VIII. Formaciuni statale incipiente romтne_ti. Cele mai vechi informacii despre voievodatele romтne_ti se refer la teritoriul Transilvaniei. Aceasta se lmure_te prin faptul c dup 896 ungurii au migrat din stepele nord-pontice юn Panonia unde au venit юn contact cu romтnii. Pe msura extinderii lor teritoriale юn direccia Transilvaniei, ei s-au ciocnit cu formaciunile politice locale romтne_ti, юn cronica maghiar "Gesta Hungarorum" ("Faptele ungurilor"), scris de un notar anonim (numit de istorici Anonymus) al regelui Bela (dup opinia majoritcii istoricilor este vorba de Bela al III-lea, 1173-1196) se vorbe_te despre trei voievodate romтne_ti: voevodatul lui Menumorut (юn Cri_ana, cu centrul la Biharea), voievodatul lui Gelu (pe podi_ul Transilvaniei, cu centrul posibil la Dbтca) _i voievodatul lui Glad (юn Banat, юntre Mure_ _i Dunre, cu centrul la Cuvin). Unii istorici, mai ales maghiari, sunt de prere c detaliile privind luptele b_ti-na_ilor romтni cu ungurii, expuse cu lux de amnunte de ctre cronicar, ar putea fi imaginare. Dar _i юn acest caz cert este faptul c Anonymus se bazeaz pe tradicia existent юn mediul maghiarilor despre rezistenca opus la venirea lor юn Transilvania de ctre romтnii b_tina_i (organizaci юn voievodate). De_i aceste voievodate au fost supuse de ctre maghiari, totu_i un secol mai tтrziu юn Transilvania sunt atestate alte dou noi formaciuni statale: una cu centrul la Alba lulia (Blgrad), юn frunte cu Gyla, _i alta юn Banat, fiind condus de Antum, " descendent din familia lui Glad, vasal al Imperiului Bizantin. Cu timpul _i aceste voievodate au fost supuse de Regatul maghiar. Prezenca compact a romтnilor юn Transilvania i-a determinat pe regii maghiari s cuate a cт_tiga loialitatea cpeteniilor locale. Cu acest scop юn Transilvania a fost pstrat o autonomie intern. Ea avea юn frunte un voievod, fiind numit voievodat. Dar _i dup constituirea voievodatului юnc mult vreme s-au pstrat formele romтne_ti de organizare teritorial-administrativ -"crile" (bara Fgra_ului, bara Maramure_ului, bara Hacegului, bara Bтrsei etc.). Юntre anii 1211-1225 pe teritoriul brii Bтrsei regele maghiar a dislocat Ordinul cavaleresc religios al lonicilor, strmutat din Palestina. Teutonii, юns, refuzau s se supun autoritcii regale _i la ordinul papei ei au fost din nou strmutaci, de aceast dat юn binuturile Baltice. Dac lonicii n-au contribuit la consolidarea poziciilor regelui maghiar юn Transilvania, apoi acest rol le-a revenit coloni_tilor secui (de origine turanic) _i germanici, numici sa_i (adic saxoni, deoarece o mare parte dintre ei erau originari din Saxonia). Ei aveau o autonomie administrativ (numit "scaune ssesti _i "scaune secuie_ti") _i suscineau politica regelui юn voievodat. Dac "crile" romтne situate юn Transilvania au avut de юnfruntat expansiunea maghiar, apoi formaciunile statale de la sud _i est de Carpaci s-au confruntat cu un nou val de migratori. Pe la mijlocul secolului al Xl-lea юn spaciul romтnesc s-au deplasat pecinegii, populacie de origine turanic, apoi юn secolul al Xl-lea au urmat cumanii, un alt neam turanic. Romтnii au cutat s юntrecin relacii pa_nice cu migratorii. Conducerea formaciunilor statale de la est _i sud de Carpaci юndeplinea funccia de mediere юn relaciile rornтno-turanice, organizтnd colectarea drilor pentru invadatori. Юn secolul al Xl-lea pecinegii de la Dunrea de Jos au юntreprins acciuni antibizantine. Ca urmare, pecinegii, юmpreun cu populacia eterogen din Dobrogea, printre care _i romтni, au participat la organizarea a trei formaciuni politice, conduse de Tatos, Sesthlav _i Staza. Unii istorici юi socot pe aceste cpetenii conductori ai unor formaciuni politice romтne_ti, юn ultimul timp a fost expus _i prerea c ei puteau fi pecinegi care au colaborat cu populacia romтneasc local. Alte triburi de migratori-cumanii, юmpreun cu o mulcime de aliaci (inclusiv _i romтni nord-dunreni), au colaborat, la rтndul lor, cu romтnii de la sud de Dunre, care юn anii 1185-1186, condu_i de trei fraci - Petru, Asan _i lonic, s-au rsculat юmpotriva Bizancului. Biruinca rsculacilor a pus temeiul Imperiului Romтno-Bulgar (sau al doilea tarat bulgar). Romтnii юmpreun cu bulgarii au participat la crearea acestei structuri statale, iar lonic Caloian a fost recunoscut юmprat de ctre papa Inocenciu al III-lea, invocтnd originea roman a lui lonic. юn timpul domniei urma_ilor lui lonic acest stat devine bulgar. Relaciile lui cu cumanii _i extinderea stpтnirii Imperiului la nord de^Dunre s-au rsfrтnt _i asupra populaciei romтne_ti din spaciul Carpato-Dunrean, юn aceast perioad la riord de Dunre se rspтnde_te scrisul slav chirilic _i liturghia юn limba slavon. Prin intermediul statului sud-slav ptrund _i anumite elemente bizantine de organizare a instituciilor statale la romтni, inclusiv a domniei (dup modelul bazileilor bizantini _i carilor bulgari). Astfel, conform ultimelor viziuni ale istoricilor romтni, asupra procesului de constituire a statelor medievale romтne_ti, de rтnd cu tradicia autohton a Romaniilor populare, un anumit rol l-au jucat influenca bizantino-subslav _i prezenca migratorilor turanici. Cumanii au юmpiedicat expansiunea Regatului maghiar la sud _i est de Muncii Carpaci, oferind romтnilor posibilitatea s-_i creeze formaciuni statale proprii, care plteau tribut migratorilor. Formarea brii Romтne_ti. Formarea statului medieval bara Romтneasc a cunoscut cтteva etape. Formaciuni politice incipiente - uniuni de ob_ti - au fost atestate юn izvoarele slave sub denumirea de Vla_ca, Codrii Vlsiei (bara Vl_iei) etc., adic cri ale romтnilor. Юn deceniile care au urmat dup invazia ttaro-mongol, izvoarele istorice ne comunic despre formaciuni statale юntre Carpaci _i Dunre cu un caracter mai avansat. Astfel, юn anul 1247 regele maghiar preconiza s amplaseze юn Banat _i Oltenia Ordinul religios al lonicilor. Printr-o diplom special cavalerilor ionici li s-au acordat mari privilegii, dar ei a_a _i nu s-au stabilit aici. Din diplom aflrn c юn spaciul rezervat ionicilor era situat bara Severinului, care includea cnezatele lui loan _i Farca_ (юn Oltenia), bara Litua, юn frunte cu voievodul Litovoi (pe Jiu), _i voievodatul lui Seneslau (pe Arge_). Юn a doua jumtate a secolului al XII-lea, conform documentelor maghiare, un urma_ al lui Litovoi (purtтnd acela_i nume) pentru anii 1272-1275 a unit la voievodatul su teritoriul din dreapta Oltului _i a refuzat s recunoasc suzeranitatea maghiar. Dar юn urma expediciei regelui Ladislau al IV-lea (1272-1290), юntreprins юn 1277-1279 Litovoi este ucis, iar fratele su Brbat - luat prizonier. Prima юncercare de unificare politic la sud de Crpaci denot faptul c evolucia societcii romтne_ti se dezvolta юn direccia statului medieval unificat. Crearea unui stat unificat era determinat de mai mulci factori, юn primul rтnd, era necesar asigurarea securitcii drumului comercial, care lega Europa Central cu gurile Dunrii. Veniturile cptate de la asigurarea comercului pe acest drum au юntrit forca economic a voievodatelor romтne_ti. Diferencierea social din societatea romтneasc aflat pe calea constituirii relaciilor feudale, determina la rтndul ei necesitatea unui aparat administrativ puternic pentru a reglementa relaciile dintre diferitele pturi sociale, pentru a apra bunurile lor materiale de invazii strine _i infractori interni. De_i regii maghiari ю_i impuneau suzeranitatea lor la sud de Carpaci, vecintatea Hoardei de Aur nu le permitea s-_i extind stpтnirile юn aceast zon. Dominacia mongol dup 1241 era efectiv numai юn teritoriile de sud-vest ale Moldovei, юn celelalte teritorii romтne_ti de la sud _i est de Carpaci dependenca de mongoli se limita la plata unui tribut, юn schimb ace_tia stvileau expansiunea maghiar юn zon. Totodat, юn procesul evoluciei relaciilor mongolo-romтne, bazate pe colectarea birurilor de la populacia autohton, s-a constituit aparatul administrativ local, preluat apoi de statul medieval romтnesc. Astfel, dominacia mongol a fost un factor accelerator pentru procesul de unificare politic юn spaciul romтnesc. Юn cronicile muntene_ti юnceputul procesului de unificare este legat de venirea legendarului Negru Vod din bara Fgra_ului, care la 1290 "a desclecat" (юntemeiat) bara Romтneasc cu centrul la Cтmpulung, apoi la Arge_. Legenda se bazeaz pe tradicia oral despre strmutarea unor grupuri de romтni de peste munci din cauza ofensivei feudalilor unguri юmpotriva obiceiurilor _i instituciilor lor tradicionale, юn realitate unificarea a fost юnfptuit de ctre cpetenii militare locale юn decursul unei perioade юndelungate (ceea ce nu exclude _i unele imigrri ale romтnilor de peste munci, factor permanent jn acea zon). Acest proces s-a юncheiat sub domnia lui Basarab I (1324-1352). юn anul 1330 Basarab I a respins atacul regelui maghiar Carol-Robert, pornit s-i pedepseasc pe vasalul su "infidel", care unise la stpтnirile sale Banatul Severinului (supus regelui). Юn localitatea numit Posada oastea maghiar a fost nimicit (9-12 octombrie 1330). Ca urmare, a fost юntrerupt dependenca vasal de rege a voievodului romтn. Victoria obcinut a demonstrat c statul nou aprut prezint o realitate politico-militar la sud de Carpaci. Voievodul Basarab I a fost юntemeietorul dinastiei Basara-bilor юn bara Romтneasc. Formarea brii Moldovei, юn secolele IX-XIII, юn spaciul situat юntre Muncii Carpaci _i Nistru s-au desf_urat procese similare cu cele din teritoriile dintre Carpaci _i Dunre. Cercetrile arheologice ne permit s urmrim concentrarea populaciei юn jurul unor complexe teritoriale, aprate de fortificacii юn mai multe zone pe cursul inferior al Jijiei, Bahluiului _i Prutului, юn regiunea dintre Prut _i Bтrlad, pe teritoriuldintre Prut _i Nistru - pe valea Ciuhurului, юn regiunea codrilor (teritoriul viitorului cinut Lpu_na-Orhei) etc. Izvoarele istorice concin unele informacii despre formaciuni politice юn aceast zon. юn vestitul poem german "Cтntecul Nibelungilor" se poveste_te despre o "bar romтneasc" юn frunte cu ducele Rumunc, nume derivat de la denumirea etnic a poporului-rumтn. Юn vecintatea cnezatului Hacici a fost atestat o "car a bolohovenilor" (adic a "volohovenilor"), a romтnilor, юntre anii 1231-1257 bolohovenii au luptat cu Cnezatul Halici, fiind ajutaci de mongoli. Despre trei formaciuni politice vechi, uniuni de ob_ti: Vrancea, Cтmpulung _i Thigheci a relatat Dimitrie Cantemir. Aceste formaciuni teritoriale _i-au pstrat specificul lor юn decursul юntregului ev mediu, formтnd de rтnd cu alte "cri" baza pe care s-a constituit statul medieval moldovenesc. Юn lucrrile istoricilor au mai fost mencionate "Cnezatul bтrladnicilor" _i "bara brodnicilor". Numele primei formaciuni este legat de cel al cneazului Ivan Rostislavovici din Zvenlgorod, care юn 1144 a fugit la sudul pmтnturilor dintre Nistru _i Carpaci, stabilindu-se юn regiunea Bтrladului. Istoricii юnclin spre prerea c aflarea cneazului rus _i a tovar_ilor lui de lupt, numici "bтrtadnici", pe teritoriul Moldovei a fost un eveniment temporarfr urmri politice semnificative. Юn anul 1222, юntr-un^act emis de regele ungar Andrei al H-lea, la sudul Moldovei este mencionat "bara (pmтntul) brodnicilor". юn 1223, brodnicii condu_i de voievodul lor Ploscтnea au participat юn btlia de la Kalka (1223) de partea mongolilor. Originea etnic a brodnicilor nu este clar. Ei au fost consideraci slavi semlnomazi, romтni, sau o populacie mixt, alctuit din romтni, slavi _i cumani. Unii istorici consider, c numele brodnicilor ar proveni de la "brod" (юn l. slav - "vad"), acestea fiind b_tina_i romтni aveau funccia de podari la trecerea peste rтuri. Ultima prere poate fi acceptat, deoarece mai tтrziu, юn secolele XV-XVI, la Dunre _l Nistru era demult stabilit o populacie local, care deservea trectorile. Procesul de unificare politic a pmтnturilor de la est de Carpaci este юns, legat direct nu de formaciunile nominalizate, ci de una care a aprut la sfтr_itul secolului al XlII-lea, юn timpul domniei regelui maghiar Ladislau al IV-lea (1272-1290), юn valea rтului Moldova, afluent al ^iretului. La 1308, юn "Cronica rimat a lui Ottocar de Styria" este mencionat un "voievod romтn (vlah) de peste munci", adic de la est de Carpaci. Din aceast zon au venit la 1325 romтnii (volohi!) care au participat la o campanie a polonezilor contra Brandenburgului. Voievodatul numit "Valahia", cu centrul la ^iret, este mencionat юn 1340 юntr-o scrisoare a clugrilor minerici ctre Papa de la Roma. Cronicile moldovene_ti, ca _i cele ungure_ti, leag constituirea Voievodatului Moldovei de legenda lui Dragos. A_a cum Negru Vod sosise юn bara Romтneasc din bara Fgra_ului, _i Dragos a venit din bara Maramure_ului юn timpul vтntorii unui bour la est de Carpaci, unde юn valea rтului Moldova a "desclecat" bara Moldovei. Legenda ю_i gse_te expresie юn stema Moldovei - cap de bour, dar mai mult nu este confirmat de realitcile istorice. Pmтnturile de la est de Carpaci erau permanent populate de autohtoni. De_i юntre populacia Moldovei _i a Maramure_ului юn evul mediu au existat relacii foarte diverse, constituirea statului independent a fost un proces luntric, care s-a desf_urat similar _i юn alte teritorii romтne_ti юn direccia unificrii _i emanciprii lor politice. Cтt prive_te personalitatea lui Dragos, date precise despre timpul cтnd a domnit lipsesc. Unii istorici sunt de prere c el s-a situat юn fruntea voievodatului din Valea Moldovei юnc la sfтr_itul secolului al XIH-lea. Alci istorici Insist c voievodul maramure_ean Dragos a fost impus la domnie de ctre regele maghiar dup anul 1345, cтnd avuse loc campania sa la est de Carpaci. Campania a fost reu_it _i voievodatul din Valea Moldovei a devenit vasal al regelui. Ultima viziune este cea mai des acceptat юn istoriografia romтneasc; de_i discuciile controversate continu. Dragos a fost urmat la domnie de fiul su Sas. O a doua etap юn constituirea statului medieval moldovenesc este legat de numele voievodului maramure_an Bogdan din Cuhea. Dup o lupt юndelungat pentru pstrarea libertcilor romтnilor din Maramure_, el a trecut muncii юmpreun cu ceata sa militar, stabilindu-se юn Moldova, de unde l-a izgonit pe Bale, fiul lui Sas. Data la care s-a produs acest eveniment continu s fie discutat de istorici. Conform unei opinii evenimentul a avut loc la 1359, cтnd a fost concomitent respins _i o юncercare a polonilor de a pune stpтnire pe voievodatul moldovenesc, fapt relatat de cronicarul polon Ian Dlugosz. Alci istorici sunt de prere c momentul alungrii lui Bale nu putea fi anul 1359, deoarece aceast dat nu este юn concordanc cu un document maghiar din 20 martie 1360, юn care se mencioneaz c un alt Dragos - cel din Gule_ti, a readus sub suzeranitatea regelui maghiar "cara noastr a Moldovei"; deci, voievodatul nu reu_ise юnc s-_i capete independenca, юn alt document din 2 februarie 1365 se mencioneaz c Bale este despgubit pentru pierderea posesiunilor sale din Moldova prin miluirea lui de ctre rege cu domeniile lui Bogdan din Cuhea, care deja plecase юn Moldova. Ca urmare. Bogdan a venit юn Moldova юntre anii 1360-1365. Sunt acceptaci ca fiind verosimi anii 1363-1364. Este cert faptul c pe la mijlocul secolului al XlV-lea prin acciunea lui Bogdan a fost юnlturat suzeranitatea regelui maghiar _i Voievodatul Moldovei a devenit stat independent. Chiar la юnceputul domniei sale Bogdan a unificat voievodatul din Valea Moldovei cu cel de la Suceava-Rduci, apoi cu bara ^epenicului, cu cetcile ei de la Hmilov, Tecina _i Hotin pe Nistru. Statul constituit - bara Moldovei - mai era numit _i bara de Sus, deoarece юn partea de sud-est a spaciului Carpato-Nistrean-Pontic, dar _i dincolo de Nistru (юn Podolia Mic), exista o alt formaciune statal, numit bara de Jos, care includea teritoriile eliberate de sub dominacia ttar. La 1386 aici era domn voievodul Costea. юn anul urmtor, 1387, юn timpul domniei lui Petru Mu_at (1375-1391) bara de Sus _i bara de Jos au fost unificate. bara Moldovei a mai inclus юn componenca sa _i "culuarul unguresc" - o porciune de teritoriu la Curbura Carpacilor, care unea stpтnirile ungare cu gurile Dunrii _i separa Moldova de bara Romтneasc. Contopirea brii de Sus cu bara de Jos a юnsemnat юncheierea procesului de formare a statului moldovenesc. La sfтr_itul secolului al XlV-lea teritoriul brii Moldovei ajunge pтn la Marea Neagr. Prin Moldova trecea un drum comercial care unea Marea Baltic cu Marea Neagr. Acest drum, numit apoi "drum moldovenesc", era protejat de statul moldovean, care beneficia pe aceast cale de anumite avantaje economice. Юntemeierea statului dobrogean. Formarea statelor romтne_ti se юncheie cu cea a statului dobrogean situat юntre Dunre _i Marea Neagr, юn timpul domniei carului bulgar loan Asan al H-lea (1218-1241) aici este situat "bara Crvunei", unitate politic aflat sub autoritatea religioas a Patriarhiei din Constantinopol. Юn anul 1346 este mencionat drept conductor al statului dobrogean - Balica, urmat dup 1350 de Dobrotici. Ultimul extinde teritoriul statului su pтn la gurile Dunrii, intrтnd юn conflict cu negustorii genovezi de la Vicina _i Chilia. Urma_ul lui Dobrotici-Ivanco, юncheie un tratat de pace _i comerc cu genovezii, bate moned proprie, юn 1388, Ivanco particip la luptele cu otomanii, czтnd юn timpul btliei. Tot atunci domnul brii Romтne_ti Mircea cel Btrтn a luat юn stpтnire bara Dobrogei. Acest eveniment contura юnceputul unui proces de unificare a brilor Romтne, care nu s-a desf_urat din cauza condiciilor externe nefavorabile. Dup cтciva ani de viac unitar юn componenca brii Romтne_ti, Dobrogea, ca _i alte teritorii balcanice, a fost inclus юn componenca Imperiului otoman. Importanca istoric a constituirii statelor medievale romтne_ti. Con-stituirea statelor medievale romтne_ti a fost un proces de lung durat _i s-a realizat юn dou etape: unificarea formaciunilor politice prestatale (a Romaniilor populare) sub autoritatea unuia dintre conductorii acestora; apoi crearea instituciilor politice, admi-nistrative _i religioase, necesare afirmrii _i aprrii statului. Prima formaciune statal юntemeiat a fost Voievodatul Transilvaniei, integrat teritorial Regatului maghiar юn urma expansiunii acestuia spre est. Romтnii transil-vneni au юnceput s fie obiectul unei politici de discriminare, care va duce юn cele din urm la eliminarea lor din viaca politic a Transilvaniei. Celelalte dou state romтne_ti (Moldova _i bara Romтneasc) au reu_it s se emancipeze de sub dominacia mongol _i ungar, dobтndind independenca politic Procesul de unificare a statelor romтne_ti n-a atins nivelul crerii unui stat unita independent. brile Romтne au avut drept focare constituitoare teritorii destul de юndepr-tate unul de altul. Atunci cтnd extinderea lor teritorial a ajuns s se юntтlneasc (la Curbura Carpacilor), ele erau deja state constituite, conduse de dinastii domne_ti proprii, fiind orientate юn relaciile politice externe юn diferite direccii: bara Romтneasc - spre Ungaria, iar Moldova- spre Polonia _i Lituania. Cu timpul s-a format o tradicie istoric, acceptat de contemporani, o tradicie a dou cri separate cu propriile lor interese politice, sociale _i economice externe, adic a unui pluralism statal romтnesc. Transilvania, datorit a_ezrii sale geografice _i situaciei de centru natural al neamului romтnesc, юn urma instaurrii timpurii a dominaciei regilor ungari, a fost exclus din procesul de unificare politic a romтnilor. Dup ce Dobrogea a fost cucerit de Imperiul otoman, bara Moldovei _i bara Romтneasc au continuat s prezinte cele "dou libertci romтne_ti" (dup expresia lui N.Iorga), care au creat condicii politice corespunztoare pentru o dezvoltare istoric neюntrerupt a societcii romтne_ti. Pe baza lor s-a юnfptuit unitatea plitic a spaciului romтnesc care s-a desvтr_it la 1918. JNАln№ ђ и к ž ВЬЊЌ:~€ АHЈИ24€АЖЪRpИР`bДP d ытЮНтНтНтНтНЉН НЉНЉНЉНЉНЉНтНŒ{Œ{Œ{Œ{тg{Œ'5B*OJQJ\^JaJmHph111sH!B*OJQJ^JaJmHph111sH'6B*OJQJ]^JaJmHph111sHOJQJmHsH'6B*OJQJ]^JaJmHphsH!B*OJQJ^JaJmHphsH'5B*OJQJ\^JaJmHphsHOJQJmH sH '5B*OJQJ\^JaJmHph111sH(LNnђ к  Ќ4b6#J&<(B):+р,/$2ј4Ъ6CЂFКHцццццццццццццццццкСССС$„dh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„a$ $„7dh`„7a$$„7dh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„7a$jЙ§d ~!А!њ!$"œ"Ц"4#6#H&J&:(<(@)B)ј* +$+8+:+о,р,//~1ž1Є1Ь1"2$24"484М4Ю4і4ј4Ш6Ъ6CC FЂFжFИHюкюкюкюбюбюбТЙюкюкЙюЙТбюкюкюЙюЈ”Ј”ЈЙЈЙ…ЙЈЙqЈ'5B*OJQJ\^JaJmHphsHB*OJQJaJmHphsH'6B*OJQJ]^JaJmHphsH!B*OJQJ^JaJmHphsHOJQJmH sH B*OJQJaJmHph111sHOJQJmHsH'6B*OJQJ]^JaJmHph111sH!B*OJQJ^JaJmHph111sH,ИHКH”M–MрMфMШNВPДPшQъQЊVЌVf\h\DcFcrc€cf fЪЬїшпшашПпПїПїПїшїш­шї™ПпˆПїшїПїyїyїhїПїПп!B*OJQJ^JaJmHphsHB*OJQJaJmHphsH!B*OJQJ^JaJmH phsH '5B*OJQJ\^JaJmHphsH#6B*OJQJ]aJmHphsH!B*OJQJ^JaJmHphsHB*OJQJaJmH phsH OJQJmHsHB*OJQJaJmHphsHOJQJmH sH (КH–MДPъQЌVh\Fc fFjLlтm2ptјuвy>Ьd…‡LŠдŒp”іЌŸ,Ђцццццццкццццццццццццццццц $„dh`„a$$„dh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„a$Ьb…d…‡‡JŠLŠвŒдŒ n”p”єіЊŸЌŸьŸ*Ђ,ЂlЅnЈ№ЈіЈјЈ Ћ ЋЋ’ЋжЌиЌЎЎ–ЎšЎњЏќЏ–АюхдхдхюЫюхдхюхюхЙЊхю–…t…t…х…t…х…t…хeB*OJQJaJmHph222sH!B*OJQJ^JaJmH ph222sH !B*OJQJ^JaJmHph222sH'5B*OJQJ\^JaJmHph222sHB*OJQJaJmHphsH#5B*OJQJ\aJmHphsHOJQJmHsH!B*OJQJ^JaJmHphsHOJQJmH sH !B*OJQJ^JaJmHphsH%,ЂlЅnЈ’ЋЎќЏЖДjЙѓёииииѓ$„dh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„a$ $„dh`„a$–А˜АДДЖДfЙjЙ№сиЧТmHsH!B*OJQJ^JaJmHph222sHOJQJmH sH B*OJQJaJmHph222sHB*OJQJaJmH ph222sH ,1hА‚. АЦA!АЅ"АR#n$n%ААФАФ Ф i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font„C@ђ„ Body Text Indent0$„dh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„a$!B*OJQJ^JaJmHph222sH.U@Ђ. Hyperlink >*B*phџЕZЬџџџџ&'7љmPж 1 ›%Ёp|eˆQ!]"Ы$Z&ѕ&V)4,Ѓ/1#3&4ё468ќ8щ:Ÿ=ц>В@ŽA&CjD‡E8HћLжMOЖP7RЩSUўU[XЗZš0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€d ИHЬ–АjЙ]`aceКH,ЂjЙ^bdjЙ_%'67јљlmOPежПС      8 9 0 1 ийcdš›$% ЁœopŽПРвг{|de‡ˆP!Q!\"]"##Ъ$Ы$№$ђ$Y&Z&є&ѕ&U)V)3,4,Ђ/Ѓ/0011"3$3%4&4№4ё46688ћ8ќ8ш:щ:ž=Ÿ=х>ц>Б@В@AŽA%C&CiDjD†E‡E7H8HLLњLћLеMжMOO{R|R…S†SШSЩSkTlTUUKUMU§UўUKVLVWWZX[XYYГZДZЗZ%'67јљlmOPеж  0 1 š›$% ЁœopŽ{|de‡ˆP!Q!\"]"Ъ$Ы$Y&Z&є&ѕ&U)V)3,4,Ђ/Ѓ/11"3#3y3z3%4&4№4ё46688ћ8ќ8ш:щ:ž=Ÿ=х>ц>Б@В@AŽA%C&CiDjD†E‡E7H8HњLћLеMжMOOЕPЖP6R7RШSЩSUU§UўUZX[XГZДZЗZ3ГZДZЗZџџMi$caEF:\Web referate\Istoria Rom\Formarea-statelor-medievale-rominesti.docMi$ca^C:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\2B>:>?8O Formarea-statelor-medievale-rominesti.asdio@C:\My Documents\upload\Formarea statelor medievale romanesti.docDVD_D:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ISTORIE\IST6\Formarea statelor medievale romanesti.docџ@€ГZГZхњ[[ГZГZˆ 68OTUЕZ@@@@"@2@4@p@t@Ђ@Ќ@ЎџџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№Фh‡ѕgFЊc‘f ЫJ&Ÿ!№ЅnДД0й[2ƒ№џџ%FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMТNE^TIMi$caDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0tˆРЬмшќ  0 < HT\dlщ§(FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMУ‚NEХžTIORMMi$caEAi$c Normal.dotADVD3DMicrosoft Word 9.0E@@ гЉ8Т@ьЄјФ ЫJўџеЭеœ.“—+,љЎ0 hp„Œ”œ ЄЌДМ Ф јщ§ CEMETaRYSŸ&й[  (FORMAREA STATELOR MEDIEVALE ROMУ‚NEХžTI Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefўџџџhijklmnopўџџџrstuvwxўџџџz{|}~€ўџџџ§џџџ§џџџ„ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF@MM5ЄјФ†€1TableџџџџџџџџџџџџgЃWordDocumentџџџџџџџџ.ЬSummaryInformation(џџџџqDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџyCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ@MM5ЄјФ@MM5ЄјФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq