аЯрЁБс>ўџ ›ўџџџ™šџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 јПbцbjbjUU -№7|7|bqџџџџџџlЮЮЮЮЮЮЮтќќќќ тЯЖ((((((((ЪЬЬЬЬЬЬ$… Ѕn№™Ю(((((№TЮЮ((‰TTT(Ю(Ю(ЪT(ЪTbTЖЮЮЖ( PЗдЅЅјФтќ>ЖЖŸ0ЯЖ T ЖTттЮЮЮЮйSPIRU HARET (1815 - 1912) -UN OM IMPORTANT IN MODERNIZAREA INVATAMANTULUI ROMANESC- Personalitatea cea mai reformatoare a epocii(юnceputul secolului XX n.s.) este Spiru Haret. S-a nscut la 15 februarie 1851 la Ia_i. Studiile _i le-a fcut la Dorohoi, Ia_i _i Bucure_ti. Юn 1862 intr ca bursier(era copil srac dar foarte dotat pentru studiu) la liceul Sf. Sava. Юn decembrie 1870, de_i student юn anul II la fizico-matematic, obcine prin concurs catedra de matematic la Seminarul central. Dup un an a renuncat la catedr _i _i-a continuat studiile la Universitate. Ю_i ia licenca юn 1874, la 23 de ani. Se юnscrie la concursul de burs instituit de Titu Maiorescu; reu_e_te _i pleac pentru doi ani la Paris. Юn 1874 ю_i ia licenca юn matematic, iar юn august anul urmtor юn fizic. Doi ani mai tтrziu ю_i ia doctoratul tot la Paris, cu teza  Despre invariabilitatea marilor axe ale orbitelor planetare , ducтnd mai departe _i corectтnd cercetrile lui Laplace, Loius de Lagrange _i Denis Poisson asupra varietcii axelor orbitelor planetare. Haret pune юn evidenc  termenii seculari puri _i pentru  gradul al treilea , ceea ce юnfci_a юntr-o alt lumin stabilitatea sistemului planetar. Eruditul matematician _i astronom Jules Henri Poincarщ observa:  Юn 1878 Spiru Haret a dovedit existenca termenilor seculari de gradul III _i acest rezultat a provocat o mare uimire Юn 1885 teza de doctorat al lui Haret e republicat юn Analele Observatorului Astronomic din Paris. Din nou de Poincarщ юn 1889. Facultatea de _tiince din Paris trimite o adres Ministerului Cultelor _i Instrucciunii Publice felicitтnd Romтnia, cara care a produs _i posed asemenea talente. Tтrziu, юn 1976 cu prilejul юmplinirii a 125 de ani de la na_terea lui Spiru Haret, un crater de pe harta Lunii, pe coordonatele: latitudine 59 de grade sud _i longitudine 176 grade vest, юn partea lunar invizibil, a primit numele lui Haret. Era primul romтn care anunca valoarea, confirmat mai apoi, a _colii romтne_ti de matematic. Spiru Haret putea s rmтn юn Franca profesor universitar. A preferat юns Facultatea de ^tiince din Bucure_ti, unde devine profesor юnc din 1878 юn urma unui strlucit concurs(din 1882 profesor de geometrie analitic la ^coala de Poduri _i ^osele). Profeseaz pтn юn 1910, cтnd se pensioneaz, ba _i dup aceea, pтn la moarte, cinтnd prelegeri de popularizare la Universitatea popular. Юn 1910 public Mecanica social, la Paris _i Bucure_ti, utilizтnd pentru prima oar, matematica юn explicarea _i юncelegerea fenomenelor sociale. Dar marile realizri ale lui Haret nu sunt totu_i юn _tiinc. El _i-a prsit aproape creacia de specialitate, care ar fi putut fi atтt de bogat, dup atтt de remarcabile юnceputuri, pentru a se pune  la dispozicia evoluciei mediului social cruia aparcinea . Tot geniul su creator aici se remarc. Юnc din 1879 Ministerul Cultelor _i Instrucciunii юncepe s-l solicite. Inspecteaz _coli _i face rapoarte, prezideaz comisii de examinare, este membru юn altele. Юn 1882 e numit membru юn Consiliul Permanent de Instrucciune. Юn 1883 P.S. Aurelian юl nume_te inspector al _colilor. Юl cunoa_te bine pe D.A. Sturza, mai ales de la Academia Romтn al crei membru corespondent ajunge Haret din 1879(D.A. Sturza era membru activ din 1871). Un om cu care se юncelege de la юnceput. Extraordinara pasiune de munc a unuia ca _i a celuilalt e principalul element de legtur. Юn 1885, D.A. Sturza, ajungтnd ministru la Culte _i Instrucciune Public, юl cheam pe Haret ca secretar general al ministrului(Haret tocmai publicase, cu cтteva luni юnainte, un Raport asupra strii _colilor, foarte documentat cu un mare curaj юn suscinerea opiniilor). Cu Haret lтng el, Sturza юncearc reorganizarea юnvcmтntului, dup ce mai юnainte, pe acela_i teren, e_uaser P.P. Carp, Titu Maiorescu _i V.A. Urechia. Nici Sturza nu e mai norocos, dar proiectul lui era foarte bine studiat _i documentat(va fi un izvor pentru reformele lui Take Ionescu _i Petru Poni). De pe urma colaborrii de acum, Sturza va rmтne cu un mare respect pentru capacitatea lui Spiru Haret, _i, ulterior, dup ce ajunge lider al PNL, va pstra pentru el o cald precuire. Gheorghe Adamencu ю_i aduce aminte c юn vremea marilor economii din 1901-1904, cu ocazia unor sporuri bugetare propuse de Haret, i-a spus:  Pentru Haret trebuie s facem tot ce putem . ^i-a tiat de la ministerul de unde era titular ca s юndeplineasc cererea lui Haret. Cu D.A. Sturza юn fruntea guvernului, Spiru Haret va fi de trei ori ministru al Instrucciunii Publice, юntre 31 martie 1897  11 aprilie 1899, 14 februarie 1901  22 decembrie 1904 _i 12 martie 1907  29 decembrie 1910, perioad юn care a reorganizat юntregul юnvcmтnt romтnesc. Ministru atтta timp, Haret a avut posibilitatea pe care alci mini_trii ai Instrucciunii de mai юnainte sau dup el, n-au avut-o(nici V. Conta, nici T. Maiorescu sau D.A. Sturza, Take Ionescu, P. Poni, C. Mтrzescu, S. Mehedinci, P.P. Negulescu, I. Popovici& ) aceea de a-_i pune legile юn aplicare, exemplu, rar юn Romтnia, al unei opere de mare continuitate. El s-a devotat cu totul _colii _i a avut marea юncelepciune de a _ti s se fac tolerat de morala epocii pentru a-_i trece realizrile. A fost юn adevr apostol, dar fr s se fac vreodat caz de apostolatul su, un apostolat ce fcea impresia c se ignor  cum bine remarca Vasile Bncil. Mare юn simplitatea felului su de a fi , Haret, юn situacia юn care a ajuns, gracie юnsu_irilor sale, a _tiut s-_i gseasc colaboratori admirabili _i s fie necontenit юnconjurat de юncrederea lor. Юn guvern era stimat _i precuit de toci colegii. Nu refuza niciodat un serviciu(totdeauna cтnd se fceau bugete _tiinca lui de matematic era o binefacere pentru guvernele liberale). Modest юn pretenciile sale, la guvern sau юn afara lui rmтnea acela_i om. Amintirile legate de Haret sunt emocionante. Prin opera sa, dar _i prin felul su de a fi, Spiru Haret a creat юn oper un adevrat curent, haretismul. Esenca lui a constat юn introducerea factorului cultural _i economic юn masa poporului romтn, adic la sate, servindu-se pentru aceasta юn primul rтnd de юnvctori. Metodele folosite de Haret nu sunt extraordinare. Sunt luate din arsenalul vremii. Dar a _tiut s le promoveze cu mare consecvenc _i юnalt cunoa_tere a firii omene_ti. Iat, de pild, spre deosebire de oamenii politici ai vremii, aproape de toci, Spiru Haret are o extraordinar de bogat corespondenc, deopotriv trimis _i primit. Pentru c el, ca nimeni altul  a avut idea _i mai mult decтt atтt, a avut юndemnul inimii  s rspund fiecrui юnvctor(_i nu numai юnvctorilor) care I se adresa direct . ^i rspundea cu  domnule юnvctor _i rspundea cu  al dumitale devotat . E lesne de юnceles ce simcea юnvctorul cruia I se adresa astfel. Юi ddea impresia clar c e un om util societcii. Aveau acest sentiment _i cei care nu-I scriau, dar _tiau c-I pot scrie, c e cineva din lumea юnalt de acolo de la Bucure_ti care se intereseaz _i de ei, de munca lor. Scrisorile lui Haret dep_eau nivelul individual asupra celui care юi scria _i  se constituiau юntr-un fenomen pentru юntreaga юnvctorime _i pentru mulci alcii: preoci, profesori, cooperati_ti .  Dup concepcia unora domnilor,  spunea Spiru Haret la 4 decembrie 1903  юn Camer  ar trebui ca ministrul Instrucciunii s fie un Dalai Lama de care s nu se poat apropia nimeni _i nimeni dintre dascli s-I nu poate vedea faca. Concepciunea mea, d-lor, e alta: eu cred c ministrul, oricare ministru, este dator s fie юn cea mai aproape atingere cu toci cei pe care este chemat s-I administreze. S le dea юndemnuri _i s le dea sfaturi; s le dea юnvcminte, s-I certe atunci cтnd ei gre_esc. Eu a_a fac. Este o munc foarte mare pentru care mi-o dau pentru aceasta, dar nu-mi pare ru de dтnsa. Unii chiar au zis c aceast corespondenc este cheia fenomenului Haret, a haretismului. Haret avea юncredere юn oameni _i _tia s-I fac colaboratori. Nu umbla cu rafinamente de tactic. Take Ionescu promisese o dat un serviciu unui partizan politic. N-a putut s-l satisfac _i atunci l-a vizitat pe solicitant la hotel pentru a-I spune c nu s-a putut cine de cuvтnt. Omul a fost foarte flatat _i I-a rmas recunosctor pe viac. Spiru Haret nu fcea astfel de gesturi. El era dintr-o bucat. Nu cuta admiracie, ci eficienc. Scrisorile sale sunt pline de sfaturi, de юndrumri, de rspunsuri fr ocoli_uri. Sunt sincere _i directe. Nu-l intereseaz scrisoare ca atare, care e pentru el un mijloc, ci concinutul ei, pe care nici nu s-a gтndit s-l de altfel decтt simplu _i direct. Haret nu scotea copii de la scrisorile sale, cum se юntтmpla cu Titu Maiorescu, de pild. El nu scria pentru posteritate, ci pentru acea clip de viac pe care o tria. Cu felul su de a fi, Spiru Haret a dat demnitatea de care avea nevoie profesiei de юnvctor, юntr-o vreme юn care profesorul era bnuit a fi instigator. El a transformat юnvctorul юn educator, pe unii chiar юn apostoli.  Haret e o dovad de ce poate s fac un om cтnd se acord cu vremea sa, cтnd _tie totu_i s se distanceze de ea prin ideal _i cтnd are institucia _i instinctul metodei adevrate (V. Bncil) Pentru a da юnvctorilor o pregtire mai adecvat, Haret reorganizeaz _colile normale. Introduce юn cadrul lor lucrrile practice, agricole( юnvctorul s fie stean el юnsu_i _i prin urmare s pstreze iubirea pmтntului _i deprinderea de a-l lucra ). Юn 1903, ridic numrul anilor de studiu de la 5 la 6 ani, ceea ce a rmas dup sine o schimbare important a programelor юn a_a fel юncтt s юmplineasc un deziderat:  юnvcmтnt practic pentru viac, potrivit nevoilor noastre social-economice, precum _i aspiraciilor noastre nacionale . Pentru nevoia de informare a юnvctorilor creeaz Biblioteca pedagogic юn cadrul creia tipre_te, prin Casa ^coalelor mai ales, traduceri din literatura pedagogicatau doar calitat. Examenul de capacitate este reorganizat, юnlturтndu-se probele pur teoretice, care const ea brut de cuno_tince pe care le posed candidatul. Юn locul lor s-au introdus probe practice. Haret a fcut tot ceea ce era posibil petru a da юnvcmтntului normal direccia cea mai potrivit acelui timp, nevoilor nacionale, economice _i sociale romтne_ti:  Negre_it nu s-a spus ultimul cuvтnt юn materie de organizare a юnvcmтntului normal. Mai avem multe de fcut, de adaptat, de schimbat. Totu_i, _colile normale sunt din mтndriile, din podoabele cele mai strlucitoare cu care m flesc  declara ministrul . Dup perioada studiilor Spiru Haret a dat mijloace юnvctorilor s-_i construiasc o stare moral _i material prin Casa ^coalelor, pentru юnfiincarea gospodriilor lor, apoi prin Casa de credit, economice _i ajutor al corpului didactic, prin concursul pentru admiterea pe loc a юnvctorilor, prin subvenciile _i premiile pentru cercuri, _coli de adulci, lucru manual, grdini _colare, prin legea care asimila pe юnvctori cu stenii(le-a dat celor dintтi dreptul de a cumpra pmтnt ca s poat deveni _i ei gospodari _i frunta_i ai satelor). Prestigiul юnvctorilor a sporit prin activitatea lor юn cadrul bncilor populare _i al cooperativelor ste_ti. Din 1900 юnvctorii ю_i cineau regulat congresul lor, unde discutau chestiuni la ordinea zilei юn юnvcmтntul primar. La toate Congresele, Spiru Haret era nelipsit _i ю_i nota юn carnetul su orice idee bun care putea fi luat юn seam. Se declara colaboratorul lor, al юnvctorilor, nu _eful lor:  Eu privesc pe toci cei care fac parte din acest corp ca pe ni_te brbaci menici a aduce la юndeplinire o mare oper. Юntr-adevr, corpul didactic, care юn trecut ю_i limita toat activitatea юn treburile pur _colare, azi se manifest юn mod foarte larg, luтnd parte юnsemnat юn evolucia activitcii noastre sociale. Va rmтne s mencineci locul юnalt pe care l-aci cт_tigat singuri юn faca lumii. Sunt vorbele lui Haret de la Congresul de la Bucure_ti, din 1904. Li s-a oferit юnvctorilor posibilitatea s se considere nu doar simpli slujba_i al statului, ci s-_i юnmulceasc singuri ocupaciunile, s fie elementele cele mai active ale comunitcilor юn mijlocul crora tria triau  s atace din toate prcile ignoranca cum spunea Fl. Cristescu  un юnvctor de la Ro_iori de Vede rspтndind cтt mai mult _i cтt mai departe  lumina cea binefctoare a culturii . Pentru aceasta a introdus юn programele _colilor normale studiul contabilitcii, msuri despre datoriile юnvctorilor, despre cum se pregtea _i cum se cinea o conferinc etc. Dup absolvire юnvctorii erau chemaci la conferince judecene, la cercuri culturale, la congrese pe car. Haret a inicia cltoriile de vacanc, pentru ca slujba_ii _colilor s-_i cunoasc cara _i s vorbeasc copiilor despre ea. Mulci dintre ei au _i lsat _i pe hтrtie impresiile lor. Pe unii юnvctori I-a trimis юn crile strine sau юn crile Apusului, юn Danemarca, Suedia, Norvegia, Germania, Olanda, Belgia sau Italia _i sunt mulci dintre ace_tia care au ajuns apoi юn fruntea instituciilor culturale din car. Юnvctorul trebuie s fie, dup Spiru Haret, cel pucin ca intencie  harnic, modest, devotat _i muncitor priceput, muncitor pentru юndreptarea spre bine a crii noastre . La 24 ianuarie 1908 Haret declara юn Parlament:  M-am strduit ca din юnvctori _i preoci s creez o forc pe care s-o юndreptez юntreag contra strii de ignoranc _i de decdere a crnimii sub toate formele ei A reu_it el? Nicolae Iorga rezum gтndul foarte multor romтni cтnd spunea la Congresul юnvctorilor din 1907:  cтnd v vorbesc despre el, юn semn de respect, sculaci-v юn picioare. Cтci _tiutori de carte erau юn Romтnia? Юn 1899 recensmтntul stabile_te 22%, din totalul populaciei. Юn 1909, din 5 047 342 locuitori de peste 7 ani, 1 986 982 _tiu carte. Deci un procent de 39,4% dintre ace_tia 106 713 aveau studii superioare. Nu era mult. Dar _tiinca de carte fcea pa_i юnsemnaci. O cre_tere, iat, de 17% юn zece ani. Ea apare _i mai important dac ne raportm numai la populacia rural, unde de la 15,2% _tiutori de carte din 1899 se ajunge la 34,7 юn 1909. Progresul se dator atтt mersului natural al lucrurilor, sporului populaciei, cтt _i msurilor юncelepte ale lui Spiru Haret. Юn cele mai multe state europene de atunci sarcina юnvcmтntului o purtau comunele. La noi numai partea material era pe seama comunelor, plata corpului didactic intrтnd юn sarcinile statului. Haret creeaz mereu noi posturi de юnvctori(sporul e circa 200 pe an юntre 1896  1910, cu excepcia anilor 1899  1904, ani de criz). Юn 1910 erau 4 695 de _coli rurale. Alte cтteva cifre: юn 1910 numrul promovacilor se ridica la 306 123(юn 1894 fuseser numai 90 6066). Prin circularele sale, repetate _i amnuncite, prin tot felul de intervencii determin _i o sporire corespunztoare a localurilor de _coal. Юntre 1897  1910 s-au ridicat юn toat cara 2 343, din care 1980 юn timpul юn care Haret a fost ministru. Cтt efort pentru dotarea acestor localuri! Pentru c bugetul statului _i al comunelor nu юngduia юmprcirea gratuit de crci, dup cum se fcea юn unele state, Haret a dispus editarea lor de ctre minister pentru a le face mai ieftine. Юn felul acesta a _i dobтndit cam 30 000 lei pe an cu care ddea gratuit crci la cei mai sraci dintre elevi. Юn 1903 a simplificat programul юnvcmтntului primar, dтnd importanc materiilor de interes practic. El extinde юnsemntatea lucrului manual, legiferat de Take Ionescu юn 1893. Pune юn practic cu adevrat necesitatea unui adevrat юnvcmтnt agricol. Cтt n-a fcut юn aceast privinc! Apelurile sale ctre proprietari _i arenda_i pentru a pune la dispozicie pe lтng _coli loturi de cultivat _i de grdin n-au rmas fr rspuns юn cele mai multe locuri. A creat posturi de юnvctori agricoli ambulanci, a instituit srbtoare sdirii pomului, I-a asociat pe _colari la cт_tigul material obcinut din cultura pmтntului. ^colile profesionale agricole _i comerciale  cu excepcia celor agronomice _i silvice  aparcinea u tot de Ministerul Instrucciunii Publice _i Cultelor, nu de cele ale Industriei _i Agriculturii. Aceasta pentru uniformizarea pregtirii. Fiecare profesiune ю_i avea _coli poprii primare, secundare _i superioare. Prin legea din 1898 limba latin a fost scoas din clasele cursului inferior. Termenul alegerii profesiunii s-a prelungit pтn la al 15-lea ani de vтrst. ^coala secundar avea, aproape ca peste tot юn Europa, opt clase. Cursul inferior era unificat юn toat cara.  Organizarea _colii secundare romтne este cea mai frumoas _i cea mai unificat din Europa  scria ziarul Maghiarorzсg la 24 martie 1911, uimit c юn Romтnia s-a rezolvat unificarea tuturor _colilor secundare, idee aprut юn Germania dar nici acolo complet generalizat.  Romтnia este acel stat din Orientul Europei care este cel mai susceptibil culturii apusene _i _i-o юnsu_e_te ce l mai curat  scria acela_i ziar maghiar. Ungaria deja demult nu-_i mai юndepline_te misiunea de a rspтndi юn Orient cultura apusean. Din contr, Romтnia va fi drept s se plтng c юntre ea _i apusul Europei s-a vтrтt un stat consumativ care юi юmpiedic progresul _i acest stat este Ungaria. Romтnia este Japonia Europei, iar noi suntem imperiul chinezesc юn Europa cuvinte de flatariseie. Ele nu puteau ascunde realitatea trist a milioane de analfabeci. O povar pentru generaciile ce urmau, serioas cauz de rmтnere юn urm. Geniul organizator al lui Haret _i al altora era lumina care ddea sperance, dar _i scotea юn evidenc юntunericul ne_tiincei. Pentru toat lumea era o necesitate, pentru Haret era viaca юns_i. Menirea _colii era, o _tiu toci s formeze buni cetceni, dar Haret a voit, ca nimeni altul юntr-o funccie ca a lui atтt de responsabil, s formeze cetceni romтni acre s-_i iubeasc cara fr rezerve _i s aib юn ea _i юn viitorul ei. Cum era posibil, o spunea adesea, s manifeste nepsri юn zilele mari, de srbtoare nacional sau de ce fugeau flcii satelor cu atтta groaz(vezi Amintirile din copilrie ale lui Ion Creang) de datoria de a-_i sluji patria ca militari?  Cum  spunea Haret юn 1905  _coala romтneasc nu va fi юn stare s lmureasc pentru copii de romтni idea de patrie? Ea nu va putea s-I fac s юnceleag ce юnsemneaz a fi Romтn? ^coala primar trebuie s fie adevrat _coal nacional sau nu va fi deloc ^coala era centrul viu al societcii, expresie a acestuia, _i юn slujba acestuia. Haret stabile_te criterii mai limpezi _i mai judicioase юn recrutarea profesiilor, introduce inamovibiliatea lor, юn 1898 introduce alte metode de юnvcare a limbilor strine, a istoriei, a geografiei, _tiincelor naturale, de asemenea a muzicii, юn gimnaziu _i licee, cutтnd s юnlture metode mecanice _i s юncurajeze participarea elevilor. O mulcime de iniciative din viaca romтneasc a vremii au plecat de la Spiru Haret. El este cel care a юnfincat grdinicile de copii юn Romтnia, ce dintтi deschizтndu-_i porcile la 1 decembrie 1897. Pтn юn 1909 erau 168, din care 13 erau urbane(la 2 iunie 1909 a fost promulgat li Legea pentru _coalele de copii mici(grdinicile de copii)). Haret юncurajeaz cursurile de _coli didactice _i efectiv, sub ministeriatul su, cu sprijinul financiar al ministerului, s-au editat crci _colare de toate felurile _i pentru toate materiile de юnvcmтnt. Nu erau toate bune, dar ele au contribuit la a_ezarea юnvcmтntului pe o temelie _tiincific. Pentru a pune capt comercului de crci de _coal a oficializat manualele didactice de curs primar. El nu a mai admis decтt un singur abecedar _i o singur carte de lectur. Vтndute la un prec stabilit de minister, s-au adunat _i fonduri pentru ajutorarea copiilor sraci cu crci _i rechizite. Desigur, I s-a putut imputa ministrului c introducтnd un monopol a suprimat orice emulacie юntre autorii de manuale, a nimicit concurenca юntre autori _i editori _i implicit, a redus valoarea manualelor _colare. Nu-I mai pucin adevrat юns c msura lui Haret era era dictat de юmprejurri _i la vremea ei efectul pozitiv a fost substancial. Ministerul atrage numero_i scriitori ca  referendari la Casa ^coalelor sau conferenciari la cercurile culturale ste_ti(create tot de el). Era _i un mijloc de a-I ajuta material. Amintim printre ei: Alexandru Vlahuc, George Co_buc, Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif. Юn afara Romтniei Pitore_ti, Vlahut scrie, la sugestia lui Haret, Din trecutul nostru _i Pictorul Grigorescu, ^t. O. Iosif traduce din operele lui Wagner _i evoc figura lui ^tefan cel Mare юntr-un poem aprut юn revista Semntorul(nr. 25 din 1905), George Co_buc scrie Rzboiul pentru neatтrnare, Al. Macedonski, O. Goga. Petre Dulfu, Mircea Demetriad scriu piese de teatru pentru teatrul stesc. Cum lipseau cтntecele patriotice la serbrile _colare, Sp. Haret юl solicit pe Gavril Musicescu, care юi compune 25 de cтnturi. D. Kiriac vine cu lucrarea Coruri _colare, G. Teodossiu cu Ciripit de psrele. Se alctuie_te _i o Coleccie folkloristic de balade, poezii, obiceiuri, proverbe. Юncep s se strтng obiecte pentru un Muzeu de art nacional, юn care scop Ministerul Instrucciunii cumpr casa pictorului Th. Aman _i operele lui Grigorescu. O circular din 19 aprilie 1903 oblig studencii _i _colile de arte frumoase s pregteasc, pentru diploma de absolvire, reproduceri dup evenimentele istorice, copii dup picturi _i sculpturi, inclusiv romтne_ti. Haret suscine revistele Convorbiri didactice, Юnvcmтntul primar, Noua revist pedagogic, ^coala romтn care au pregtit юn bun msur corpul primar didactic. El a creat _coli de adulci(юn 1906) rspтndite pe tot cuprinsul crii, a creat cantinele _colare(юn Bucure_ti fondul era de 100 000 lei) pentru copiii lipsici de mijloace. Msura e,  un bun юnceput. Un pas mare&  , cum scria Lumea nou la 17 ianuarie 1878. Haret e creatorul propriu-zis al turismului _colar. La 9 ianuarie emite o circular ctre directorii tuturor liceelor, seminariilor, _colilor normale _i _colilor de fete cerтndu-le s organizeze excursii юn timpul vacancei. Dup 1907 turismul tineretului _colar a luat o mare extindere. Casa ^coalelor a юnceput cu elevii merituo_i _i sraci. Tot la iniciativa ministrului юncep s se organizeze concursuri _colare de oin pe locul actualului stadion al Tineretului, iar educaciei fizice i se acord o importanc mult mai mare decтt pтn atunci. Юn 1904 el юnfiinceaz ^coala superioar de arhitectur _i tot atunci comisia monumentelor istorice. Tot Haret creaz _i Comisia istoric a Romтniei, la 20 februarie 1910. Ea urma s publice edicii de cronici, de documente interne, de cronici strine юn legtur cu crile strine юn legtur cu crile romтne, vechi documente literare. Ministerul o юnzestreaz cu 25 000 lei anual.  E vorba, declara el, s se fac o lucrare de _tiinc, care cost mai nimic, pe lтng юnsemntatea ei, dar care trebuia s se fac numaidecтt, pentru ca istoria crii noastre s nu se mai cldeasc pe lucruri de fantezie, ci pe documente sigure _i neюndoioase.  Curios, doar proiectul de lege inicial, aprobat de Adunarea Deputacilor la 2 martie 1909, e respins de Senat la 23 martie 1909, fr s fi luat cineva cuvтntul! Sp. Haret nu dezarmeaz _i folosind suma de 25 000 lei юnfiinceaz comisia prin decizie ministerial la 23 mai 1909, numind ca membru pe I. Bogdan, D. Onciul, I. Bianu, C. Giurescu. D. Russo. Primul era pre_edinte, iar Al. Lepedatu secretar. Юn ianuarie 1910 ministru revine cu proiectul de lege _i de data aceasta trece. Istoriografia romтn s-a ales astfel cu o institucie extrem de folositoare care a funccionat pтn юn 1938, editтnd Buletinul comisiunii istorice a Romтniei. Constantin Brтncu_i, care l-a cunoscut personal pe Spiru Haret, fiind solicitat s fac o machet pentru statuia acestuia, a prezentat o simpl fтntтn. Pentru el a_a fusese Haret, un izvor de ap vie. A_a a fost, юntr-adevr, pentru nacia lui : un izvor dttor de viac. PRIVATE"Legea юnvtmтntului secundar si superior (1898)" a lui Spiru Haret din perspectiva actualittii Spiru Haret a devenit un reper pentru orice reflectie asupra evolutiei organizrii institutionale a юnvtmтntului юn Romтnia, prin asezarea durabil a acestuia юn cadre care s-au dovedit foarte adecvate unei societti de юntreprinztori foarte competenti si responsabili, ce-si folosesc юndemтnrile pentru propsirea proprie si a trii. (...) Dar opera care юi rezum cel mai bine conceptia asupra юnvtmтntului si actiunea sa de organizare institutional este "Legea юnvtmтntului secundar si superior", pe care a elaborat-o юmpreun cu Constantin Dumitrescu-Iasi, si care a fost votat la 23 martie 1898. Astzi, la юmplinirea unui secol de la elaborarea acestei Legi, юn contextul юn care юnvtmтntul a redevenit calea si sansa unei reale revigorri a economiei, administratiei si culturii romтnesti, rememorarea actiunii si conceptiei lui Spiru Haret este nu numai aproape inevitabil, ci si instructiv. Rmтne, cu sigurant, demn de evocat, юn virtutea actualittii ei neuzate, orientarea schimbrii din юnvtmтnt spre ceea ce Spiru Haret descria drept "a юnltura tot ce nu avea viat decтt prin puterea traditiunii, fr a rspunde юns vreunei realitti oarecare: fie drept o necesitate social actual, fie юndestularea unei necesitti sufletesti. Mai cutm s apropriem scoala de popor, s o facem s fie iubit si respectat, s fie centrul de unde s porneasc curentele cele mai bune si sntoase pentru юnltarea si юntrirea neamului." Nu mai putin actual si, deci, demn de evocat este optiunea lui Spiru Haret pentru un юnvtmтnt ce cultiv capacittile intelectuale ale elevului юn serviciul rezolvrii de probleme practice". "Pretutindeni - spunea Spiru Haret - se cere ca profesorii s nu fac apel la memoria scolarilor decтt atunci cтnd rationamentul nu-i poate tine locul. Peste tot se impune a se face aplicatiuni si a se dezbrca юnvtmтntul cтt mai mult posibil de caracterul abstract si pur teoretic". Marile principii ale conceptiei si actiunii юn юnvtmтnt ale lui Spiru Haret rmтn valabile si acum. Am юn vedere democratismul (adic optiunea pentru un юnvtmтnt ce ofer sanse fiecruia), individualismul (un юnvtmтnt ce permite si юncurajeaz rutele individuale de calificare), activismul (un юnvtmтnt orientat spre rezolvri de probleme ale vietii). Dac este s apreciem sintetic, din perspectiva actualittii, Legea юnvtmтntului secundar si superior din 1898, atunci cred c trebuie observat, mai presus de toate, c aceast lege, cu amendamentele care i s-au adus mai tтrziu, a dat forma modern a юnvtmтntului romтnesc la trecerea spre secolul al douzecilea. Dac este, юns, s apreciem, la fel de sintetic, юnvtmтntul romтnesc actual din perspectiva experientei legii promovat de Spiru Haret, atunci cred c trebuie observat c este astzi din nou, tot mai acut resimtit, nevoia unei legislatii a юnvtmтntului care s creeze ea юnssi, ca legislatie, coerent, simplitate, deschidere spre personalizarea elevilor si studentilor. In fapt, de юndat ce o reform a юnvtmтntului progreseaz spre croirea autonomiei institutionale naturale a scolilor, liceelor si universittilor, spre dezbirocratizarea юnvtmтntului si descentralizarea administrrii unittilor de юnvtmтnt, pтn la urm spre crearea conditiilor spre rutele individuale ale elevilor si studentilor, (cu tot ceea ce implic acestea), aceast reform юntтlneste survivante ale centralismului, birocratizrii, insuficientei stimulri a performantelor individuale din actuala legislatie, pe care va trebui pтn la urm s le юnlture. Pe de alt parte, actuala legislatie presupune, ca si conditie imanent a functionrii ei, un efectiv prea mare de regulamente si clauze de aplicare, юncтt sistemul reglementrilor devine din nou stufos si greoi. Ne facem, la rтndul nostru, datoria юnvtтnd cu adevrat din experienta юnc neuzat a legislatiei haretiene, cutтnd ameliorarea legislatiei existente юncтt ea s dea form, sincronizat cu nevoile noastre si cu experienta timpului pe care юl trim, trecerii юnvtmтntului romтnesc spre secolul ce se apropie. Este vorba, юn fapt, dup prerea mea, de a aduce actuala Lege a юnvtmтntului (1995) юn forma юn care ea permite si poate sustine, pe umerii ei, dou moderne si tot mai necesare,as aduga, absolut necesare, legi: Legea scolilor si liceelor si Legea universittilor. (Text prescurtat al comunicrii sustinute юn cadrul simpozionului) Prof. dr. Andrei Marga Ministrul Educatiei Nationale Presedintele CNR UNESCO 4Јd|~Ьдђ&6Ltr Ў p Ќ Xšь0B&F*ZЪаdšNb Ш'Ќ)z,И,œ>А>4MфMцMNN4OЊOЬQмQRJRfRТRфR„STXTє\ ^"_œ_VpBr˜suЊ‡Т‡š’Ъ’њ˜œ™ЪœtіžŽŸЅДЅІ*І2ІXІ:ЇPЇžЇвЇїючючючючючючючючочючючюдючючючючючючючочючючючюдчдючючючючючючючочочючючючочочочочо56B*CJph6B*CJph B*CJph5B*CJph5B*CJphT4ЈЊјСњСќСўСжТиТкТ”х–х˜хццц`цaцbцњњѕьѕѕѕњъъѕѕѕѕѕѕххх$a$$„Х`„Хa$$a$$a$bц§вЇжЉђЉЊ”Њю­ЎРЎТЎђАіДzЕюЖPПЄПјСўСТТТТТrТжТкТРЦшЧžЫАЮ:аRа‚аpвxг’гд2дЬдрдрсŒф˜фц)цaцbцјяјяјцмцјяјцјяјйЯЩНЯЙГЙЌЄЌœЌœЌœЌœЌœЌœЌœЌœЌ“Ќй0JCJOJQJ6CJOJQJ5CJOJQJ CJOJQJ 56CJ5CJj5CJU 5CJj5CJUCJ56B*CJph5B*CJph6B*CJph B*CJph.+0PАа/ Ар=!АЅ"АŠ# $ %АА А дD~ЭхX№хXцXŒ i0@ёџ0 Normal_HmH sH tH <A@ђџЁ< Default Paragraph Font@ў@ H3$ЄdЄd@&5CJhmHsHtH u@ў@ H2$ЄdЄd@&5CJ$hmHsHtH uVўV Blockquote„h„hЄdЄd]„h^„hCJhmHsHtH u W@Ђ! Strong5.U@Ђ1. Hyperlink >*B*phџbq№џџџџdq вЇbцtwbцubцvaqaqdqaqaqdqџџ Lucica2C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Document1.asdLucica/C:\WINDOWS\Desktop\lala\istorie\SPIRU HARET.docLucica/C:\WINDOWS\Desktop\lala\istorie\SPIRU HARET.doca8C:\Documents and Settings\a\My Documents\SPIRU HARET.docDVDFD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ISTORIE\IST10\SPIRU HARET.docaqdqџ@€aqaqФбtШaqaq” (-7QS_gqbq@@@@,@T@^@r@І@Њ@Т@в@Ь@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№аhEёl&Еc‘ff}]/ЧY№ЅРДД€0Яr№пџџSPIRU HARET (1815 - 1912)LucicaDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0hˆДРам№ ќ $ 0 <HPX`фSPIRU HARET (1815 - 1912)0PIRLucicaAuci Normal.dot DVD3DMicrosoft Word 9.0 @FУ#@Vu=АЏТ@PЅЅјФf}]ўџеЭеœ.“—+,љЎ0 hp€ˆ˜  ЈАИ Р цфAcasaAЧ/Яr  SPIRU HARET (1815 - 1912) Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxўџџџz{|}~€ўџџџ‚ƒ„…†‡ˆўџџџŠ‹ŒŽўџџџ’“”•–—˜ўџџџ§џџџ§џџџœўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF9ІЅјФž€Data џџџџџџџџџџџџy1TableџџџџџџџџWordDocumentџџџџ-№SummaryInformation(џџџџџџџџџџџџ‰DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџ‘CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ9ІЅјФ9ІЅјФўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq