аЯрЁБс>ўџ hjўџџџgџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №Пв|bjbjUU Š7|7|c=nџџџџџџlъъъъ:::N@@@@TN’8|||||7 7 7 ЅЇЇЇЇЇЇ$Ъ ъJЫ:7 ї @7 7 7 ЫGъъ||{LGGG7 Цъ8|:|ЅG7 ЅGТG =":‰|p pŽŸІјФNђ@§>U‰b0’],4 ; 4 ‰GNNъъъъй A. Revolucia Burghezo - Democratic din Transilvania (1918) 1.Destrmarea _i prbu_irea Imperiului habsburgic: Юn toamna anului 1918 criza politic din monarhia austro-ungar a atins punctul culminant. Юn timp ce lupta revolucionar submina din interior Imperiul habsburgic, situacia militar-strategic a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, obligтnd Bulgaria s cear armisticiu, ceea ce a constituit o mare lovitur si pentru Austro-Ungaria. Ocuparea Bulgariei de ctre armatele Antantei a adus la restabilirea legturii Romтniei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulat pacea impus Romтniei la Bucure_ti de Puterile Centrale; Romтnia s-a pregtit s decreteze cea de-a doua mobilizare. Юn Serbia, generalul Franchet d Esperey ю_i deplasa trupele юn direccia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei. Юn timp ce deznodmтntul rzboiului se юntrevedea, юn crile beligerante s-a manifestat cu putere criza revolucionar. Pe fondul dezvoltri social-politice interne, al contradicciilor si conflictelor provocate de rzboiul imperialist, care se desf_ura de peste patru ani, cu tot cortegiul su de mizerii si suferince, _i sub impulsul dat de Marea Revolucie Socialist, care a dus la prbu_irea imperiului carist _i la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii muncii din lumea capitalist , in frunte cu clasa muncitoare, si-au intensificat lupta юmpotriva exploatatorilor _i asupritorilor din propria car, юmpotriva imperiali_tilor, pentru instaurarea pcii, pentru dobтndirea de drepturi si libertci democratice, pentru transformarea revolucionar a societci. Юncepтnd cu toamna anului 1918, crile capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: rscoale, revolucii burghezo-democratice si revolucii proletare. Redтnd tabloul situaciei revolucionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta ,,Socialismul ,organul central al Partidului socialist din Romтnia scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesfтr_ici de rzboi _i pildei Rusiei, muncitorimea mondial a юnceput s se agite _i mi_carea revolucionar a pus stpтnire pe Bulgaria, a descompus Austro-Ungaria юntr-un numr de state nacionale _i a transformat юntr-un ocean furtunos marea юmprcie a Germaniei& Tronurile se rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revolucionar se юntinde amenincтnd existenca regimului capitalist de pretutindeni. Юn lunile septembrie-octombrie 1918 ale rzboiului mondial lupta maselor populare юn monarhia Austro-Ungar a luat o extindere nemaicunoscut pтn atunci. Muncitorii din Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croacia, Voivodina, Slovacia, Galicia, etc. au declan_at mari btlii de clas, concretizate prin numeroase greve si demonstracii юmpotriva rzboiului, pentru юncheierea imediat a pcii, pentru pтine, republic, libertci _i drepturi democratice. Masele largi de crani de toate nacionalitcile din imperiu _i-au intensificat lupta pentru lichidarea relaciilor semifeudale, юncercтnd in mod spontan s intre in posesiunea pmтnturilor mo_erie_ti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei Austro-Ungariei юncercri de rfuial ale cranilor cu exploatatorii, pe calea incendierii conacelor mo_iere_ti _i a distrugerii averilor lor. La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat grev general. Юn юntreaga Austrie au avut loc mari demonstracii sub lozinci republicane. Sub impulsul mi_crii largi de mas, Adunarea nacional provizorie a proclamat la 12 noiembrie 1918 Republica Austria. Revolucia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista habsburgica. ^i-a юncetat existenta unul dintre imperiile cu o orтnduire birocratic, semifeudal, bazat pe exploatarea popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare - ,, юnchisoarea a popoarelor   s-au format noi state nacionale independente: Austria , Cehoslovacia, Polonia _i Ungaria, iar altele, cum a fost cazul Romтniei _i Serbiei, si-au desvтr_it unitatea lor. Destrmarea imperiului anacronic, peticit, habsburgic _i aparicia pe harta lumii a unor state noi, precum _i desvтr_irea statului nacional al altora, au constituit un proces legic de o deosebit semnificacie istoric-progresist in dezvoltarea popoarelor din Europa centrala si sud-estic. brile Antantei au fost puse astfel in faca unui fapt юmplinit юn momentul deschiderii Conferincei de pace de la Paris, care a consfincit destrmarea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si desvтr_irea unitcii celorlalte. B. Marea Adunare Nacional Constituant de la Alba-Iulia 1.Pregtirea marii adunri nacionale constituante a romтnilor de la Alba-Iulia: Юn cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, юn Transilvania revolucia burghezo-democratic se desf_ura cu repeziciune. Programul revendicrilor cu caracter social pentru care militau forcele sociale progresiste, in deosebi mi_crile muncitore_ti _i crne_ti se юmpletea strтns cu cel al emanciprii nacionale, pentru unirea Transilvaniei cu Romтnia. Acest act istoric nu putea fi opera maselor largi populare, a юntregului popor romтn. Ideea convocrii unei Adunri Nacionale Constituante care s constituie expresia voincei unanime de Unire a Transilvaniei cu Romтnia a veni din partea sociali_tilor. Pregtirea Marii Adunri Nacionale Constituante de la Alba-Iulia s-a fcut юntr-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei nacionale a romтnilor, a fost un eveniment revolucionar in cursul cruia s-au ridicat marile probleme care stteau юn faca poporului romтn: desvтr_irea statului nacional unitar roman, юnfptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalitcii юn drepturi pentru nacionalitcile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic. Anuncтnd popoarele lumii voinca si hotrтrea sa, naciunea romтn declar prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotrтt a pierii mai bine decтt a suferii mai departe sclavia _i atтrnarea&  . Юn vederea realizrii acestui deziderat, юn юncheierea manifestului se cerea sprijinul юntregii populacii romтne din Transilvania, care ,,spera _i a_tepta ca юn nzuincele ei pentru libertate o va ajuta юntreg neamul romтnesc, cu care una vom fi de aici юnainte in veci  .Manifestul, opera lui Vasile Goldi_, care prin intermediul staciei de telegrafie din Praga a fost difuzat in lumea юntreag a produs consternare in sтnul unor cercuri aristocratice ungure_ti. Marea Adunare Nacional, simbol al afirmrii hotrтtoare a poporului de a-_i hotrю singur soarta, a fost convocat pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militancii romтni pentru unirea Transilvaniei cu Romтnia avea o larg concepcie democratic despre unire, care o concepeau nu prin юnlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea condiciilor prielnice de dezvoltare a romтnilor, cтt _i a nacionalitcilor conlocuitoare. Acest deziderat юl vedeau realizтndu-se nu prin forc, ci юn mod profund democratic, prin afirmarea deschis a voincei юntregului popor. Consiliul nacional romтn din Or_tie popularizтnd, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea , convocarea Marii Adunri Nacionale de la Alba-Iulia, adaug:,, Aceast adunare este chemat s hotrasc asupra sorcii neamului romтnesc si s exprime voinca nestrmutat a naciunii romтne, care pretinde sus si tare unirea nacional . Anuncтnd programul Adunrii Nacionale Constituante a naciunii unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaz urmtorul apel: ,,Fraci romтni, locul cel mai istoric al neamului v a_teapt cu bracele deschise, venici deci s-l atingeci cu pasul vostru, ca s simcici fiorul ce l-a mi_cat odat pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Clo_ca si Cri_an, pe craiul muncilor, Avram Iancu, _i pe toci cei care au юnceput _i lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi юl vedem ca pe rsritul cel mai strlucit al celei mai senine zile a neamului romтnesc". Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor romтne юl fcea Elena Pop: ,,Pтn unde strbate graiul nostru dulce, romтnii din patru unghiuri vor veni cu tocii, invocтnd cerul si pmтntul ca mrturie s le fie jurincei lor solemne. Grbici-v&  . De mencionat c numero_i muncitori aparcinтnd nacionalitcilor conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, considerтnd justa voinc de unire nacional a poporului romтn, se declarau pentru юnfptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii maghiari din Valea Jiului, alturi de cei romтni, discutтnd юn Consiliul muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu Romтnia, au fost pentru aceast юnfptuire _i pentru transformarea crii юntr-un stat democratic. Unul dintre conductorii Consiliului muncitoresc din Petro_ani, la o adunare convocat la 26 octombrie-8 noiembrie 1918 de Partidul nacional romтn, declara :,,Nu v punem piedici in calea realizrii unitcii voastre nacionale& Trecutul care a prdat muncitorimea _i care a pus biruri grele pe umerii vo_tri, politica gre_it fac de nacionalitci, s-a sfтr_it& ^i voi aci fost subjugaci _i jecmnici, pmтntul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar _i capitalismul al vostru a fost& Dar nu poporul maghiar v-a alungat la marginea pdurii. Nu! Capitalismul v-a alungat statul, aici capitalismul n-are nacionalitate. Nacionalitatea lui este banul, puterea blestemat care de-o potriv apas pe muncitorul romтn _i maghiar sau german . 2.Desf_urarea marii adunri nacionale de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918): Юn Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al naciunii romane, a Marii Adunri Nacionale la Alba-Iulia  cetate istorica a neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai Viteazu toate provinciile romтne_ti  a fost primita cu mare entuziasm de toate cercurile romтne_ti, indiferent de vederile lor politice si sociale. Aceasta convocare a fost in atencia guvernului Kрrolyi, care voia s-o zdrniceasc. Planul desf_urrii concrete a adunrii de la Alba-Iulia, iniciat si aprobat de consiliul nacional central, a fost юn amnuncime pregtit de dr. I. C. Pop юmpreuna cu cpt .Fl. Medrea; ultimul юnc de la 15 noiembrie 1918 ,, a юnceput luarea masurilor in vederea tinerii adunrii nacionale . El cuprindea organizarea propagandei, asigurarea circulaciei, юncartiruirea, alimentarea, ordinea si siguranca юns_i a Adunrii nacionale. Propaganda a fost юncredincat lui Ioan C. Pop, iar юncartiruirea si siguranca maselor populare participante a fost asigurata pe tot teritoriul judecului Alba. Au fost instituite grzi militare romane in toate grile, s-a asigurat linia ferata, podurile, tunelele si _oselele din puntele principale. In acest scop au fost concentraci aproximativ 3.000 de soldaci numai de pe teritoriul judecului Alba. La ace_tia s-au mai adugat formaciunile militare care au sosit din alte judece, dintre care amintim un batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ; efectivul unei jumtci de batalion din Cluj, sub comanda maiorului Cortuciu si a locotenencilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze. Masurile de paza si de siguranca au fost luate deja cu doua zile юnainte de ziua adunrii. Ele au constat din urmtoarele: 1. Siguranca in ora_ , asigurata prin puternice pichete repartizate pe sectoare, apoi plasaci pe acoperi_urile caselor si turnurilor de biserici de unde se domina. 2. Siguranca in cetate , in primul rтnd fiind ocupata sala cercului militar de un puternic deta_ament militar sub comanda cpitanului Ioan F. Negruciu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte masuri de paza luate in diferite puncte ale cetcii . 3. Asigurarea circulaciei , prin cordoane armate ; la intrri si юncruci_ri de drumuri, indicaciunile erau date de ctre oficeri si suboficeri. 4. Asigurarea adunri pe cтmpia Albei-Iulii , prin pichete, posturi fixe, alimentate de deta_amente puternice de la cazrmile apropiate. Cтmpia era юnconjurata la mari distante d un cordon de soldaci prin care nu se putea trece decтt in grupuri compacte, ori avтnd legitimacie speciala. 5. Pentru a prevenii vreun atac din afara , cldirea Adunrii nacionale si a юntrunirii poporului a fost юnconjurata cu trei cordoane de avan-posturi, care erau tot mai rzlece spre punctele periferice si al cror cerc extrem era in afara de btaia pustii. In pdurile si dealurile ce юmprejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele prin telefon si patrule. Dar pregtirea adunrii si deplasarea delegacilor spre Alba-Iulia n-a fost de loc u_oara. Agenci ai forcelor retrograde s-au dedat la numeroase provocri contra delegacilor si a maselor ce doreau sa participe la istoricul eveniment. Marea Adunare nacionala constituanta a romanilor din Transilvania s-a desf_urat юn deplin libertate. Prin forma sa de organizare, prin participarea larga a maselor, a delegacilor ale_i prin votul unanim al populaciei din юntreaga Transilvanie, Adunarea nacional de la Alba-Iulia a cptat un profund caracter plebiscitar, reprezentтnd populacia romaneasca majoritara pe aceste meleaguri, care era in drept s hotrasc asupra soartei sale. In felul acesta, la 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta a romanilor a hotrтt in unanimitate unirea Transilvaniei cu Romтnia. Factorul hotrтtor care a dus la realizarea Unirii Transilvaniei cu Romтnia a fost lupta activa a muncitorilor, cranilor, crturarilor. 3.Ecoul marii adunri constituante de la Alba-Iulia: Actul unirii Transilvaniei cu Romтnia pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou atтt in tara cat si in strintate. Pe adresa Marii Adunri nacionale de la Alba-Iulia au sosit zeci si zeci de telegrame de la numero_i romani din Transilvania, care ю_i manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hotrтrile adunrii. Astfel Sfatul nacional roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima succes. Triasc conductorii  . Mure_an, in numele Sfatului nacional roman din Petrila si Petro_ani trimitea telegramele : ,, Aderam la rezoluciunea Adunrii nacionale romane  . Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza dreptului de autodeterminare a nacionalitcilor a constituit un act legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din Romтnia saluta ,, cu bucurie dezrobirea nacionala a poporului roman din provinciile subjugate  --- se arata in declaracia Comitetului Executiv al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor din Romтnia din februarie 1919 - , si se angajeaz sa respecte ,, legmintele de unire hotrтte  .  Bibliografie : UNIREA TRANSILVANIEI Cu ROMANIA 1 DECEMBRIE 1918  N~‚ш6(8(Њ(Ќ(L)j>Œ>LERMVMшNьN„OІTЈTj]Œ]Ю^є^Ь`ј`bdbьd8eRnrnVpРpfufyыкекЪОЪГЄ•ОЪ‰Ъ†‚†ЪОЪvЪ‰Ъ‰Ъ‰Ъ‰Ъ‰ЪhЪОЪa CJmHsH5>*CJOJQJmHsH5CJOJQJmHsH5CJCJ6CJOJQJmHsHB*CJOJQJmHphsHB*CJOJQJmHphsHCJOJQJmHsH>*CJOJQJmHsHCJOJQJmHsH B*phџ >*B*CJOJQJmHphsH'j>*CJOJQJUmHnHsHu&N~€‚шL‚ ЄЬ€Є $f&2(4(6(l(Њ(Ќ(L)Ш,". 2јюьюччхччччччмччккккччччм$„а`„аa$$a$ $„h@&^„ha$„h@&^„hc|б|§§ 2ˆ7>TCLEшNъNьN„OЎO@S:\V]К^И`bиdxhljnRpTpVpРpТpЦqlsfulyњњњњјњњіњњњњњњњњњњњњњњњњњњњј$a$fyhyly‚y„yc|М|Я|б|в|ї№хвхЭШхmH sH mH sH $jCJOJQJUmHnHsHuCJOJQJmHsH CJmHsH5CJmHsH lynypy~y€y‚yzezѓzѕzr{b|c|~|™|Д|Я|а|б|в|њњњњњњњњњњњњјјјјјјњ$a$А‚. АЦA!Аn"Аn#С$Ѕ%А i0@ёџ0 Normal_HmH sH tHD@D Heading 1$$@&a$>*B*mH sH uZ@Z Heading 2$$„h@&^„ha$ >*B*CJOJQJmHphsH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font8Yђ8 Document Map-D OJQJ@B@@ Body Text$a$OJQJmH sH u.U@Ђ. Hyperlink >*B*phџmв=џџџџџџџџmpџџв=Šџџџџ'?@At&Свц @ R36UVІdФHЊІ t%u%v%Т%з% ',Ћ,]-\./l0<2635)6*6+6`6a6у6Ж7Г8Ж:З:И:П:Р:С:;e;ѓ;ѕ;r<c=~=™=Д=Я=г= 0€€ 0€€0€€ 0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€ 0€€ 0€€ 0€€ 0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š€€fyв|?C 2lyв|@BDб|A№h№Ѓ №0e‚˜Вƒ0e„˜В…‡ˆ‰П є   €џџџ‚ƒџџџ„… †A‡Сˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—С˜™š›œ@ПРСТџџџУ ФХAЦСЧШЩЪЫ5%ЬЭЮЯСзџ€€€ЫЫЫ 8c8c     ?AЈ)BCD|ОE„|О…†|О‡ёfџ3@ёџџџ€€€fџ3№№№˜№( № №№n № c №$€ППџ?"ёП€№№ №№ъђ № ѓ №КПРР@УХР џ WџџGПџ†††?ПџUnirea de la 1 Decembrie 1918 Times New Roman№№№B №S №ПЫџ ?№№С:в=ogн4b2%4ДНЩб$/8–8@AJkshnЩбпэI R K X Љ Ў Ш Я б к м ф ц э я ђ | † š Ё -:Ÿ!Q"R"ˆ"‰"3#4#˜#™#џ#$Љ$Ћ$s%4(6({+€+a=b=c=e=~=–=™=Ћ=Д=М=Я=а=г=&'>Asw%&РШбйх э ? G QR2357TVЅЎck УЫGOЉБЅ ­ s%v%С%о%Ÿ'Ї',$,Њ,В,\-d-[.c.џ./k0s0;2C253=3 55(6+6_6h6т6ъ6Е7Н7В8К8Е:;;a=b=c=e=}=–=˜=Ћ=Г=М=Ю=а=г=ЄвxŸ#СР ˆ Ž R5d`nЇ$Ћ$t%3' '8(Ь(X)ј)‚+$,В,.c.C22=3Є35˜5+6С:a=b=c=М=Ю=г=џџ Dobra Florin3C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Referat pt.asd Dobra Florin3C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Referat pt.asd Dobra Florin?C:\My Documents\Referat pt. Inspectie (MARTI) la Dirigentie.doc Dobra Florin?C:\My Documents\Referat pt. Inspectie (MARTI) la Dirigentie.doc Soso & Seba<C:\ Fisiere pentru WORD &\Comentarii\Unirea de la 1 Dec .doc Soso & SebahC:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\Salvare cu recuperare automat pentru Unirea de la 1 Dec .asd Soso & SebahC:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\Salvare cu recuperare automat pentru Unirea de la 1 Dec .asd Soso & SebahC:\WINDOWS\Application Data\Microsoft\Word\Salvare cu recuperare automat pentru Unirea de la 1 Dec .asda@C:\Documents and Settings\a\My Documents\Unirea de la 1 Dec .docDVDRD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ISTORIE\IST11\Unirea de la 1 Dec 1918.doc| Ю` Pџџџџџџџџџ „ўЦп^„п`„‰ўB*o(phџ.€„ „˜ўЦ ^„ `„˜ў.‚„p„LџЦp^„p`„Lџ.€„@ „˜ўЦ@ ^„@ `„˜ў.€„„˜ўЦ^„`„˜ў.‚„р„LџЦр^„р`„Lџ.€„А„˜ўЦА^„А`„˜ў.€„€„˜ўЦ€^„€`„˜ў.‚„P„LџЦP^„P`„Lџ.| Ю`џџџџџџџџ4№j>a=b=г=џ@€b=b=Фжtb=b=|,/235;в=00$0,020\0b0h0j0n0є@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArialK,‡ŸBookman Old Style5& ‡z!€џTahoma"1ˆ№аhЅќqІЗc‘fсž2kб"№ЅРДД€0d)>2ƒQ№пџџA Dobra FlorinDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0XˆœЈРЬр ьј   ,8@HPфAss Dobra Florinoobr Normal.dotnDVD3DMicrosoft Word 9.0@@^њFЩТ@ЊжьЅјФсž2ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ь hp€ˆ˜  ЈАИ Р ЮфAcasatlk)>  A Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEўџџџGHIJKLMNOPQRSTUVўџџџXYZ[\]^ўџџџ`abcdefўџџџ§џџџiўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF№нБІјФk€1TableџџџџџџџџџџџџF4 WordDocumentџџџџџџџџŠSummaryInformation(џџџџWDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ_CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ№нБІјФ№нБІјФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq