аЯрЁБс>ўџ NPўџџџMџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №П\bjbjUU .h7|7|ѕ+џџџџџџl.ООО8і .\ **"LLLeeeЗ Й Й Й Й Й Й $t ” @н 9eC"eeeн SLLї SSSeЈLLЗ SeЗ S@S“ “ L 0\KjƒёФ.О “ “ $, 0\ “ д Fд “ S..й  P otrivit tradiciei, Roma a fost юntemeiat юn anul 735 ю.e.n. de Romulus _i Remus; юns cea mai veche a_ezare descoperit aici dateaz, potrivit materialelor arheologice, de prin secolul al X-lea ю.e.n. De la sfтr_itul secolului al VI-lea ю.e.n., Roma a devenit centru politic al republicii sclavagiste romane, iar din secolul I ю.e.n. al Imperiului roman. Юn anul 64, юn timpul domniei lui Nero, o mare parte a ora_ului Roma a fost mistuit de incendiu. Reconstruit юn timpul Flavilor, Roma a fost mrit, mai ales sub юmpracii Traian, Adrian _i Caracalla. Mutarea capitalei imperiului la Constantinopol (330), юmprcirea imperiului (395), cderea imperiului roman de apus (476) _i migraciunea poparelor au dus la decderea ora_ului. Imperiul roman a fost unul dintre cele mai puternice _i mai mari state ale lumii antice. Cea mai veche perioad din istoria Romei este cunoscut юn istorie sub denumirea de ,,perioada regalitcii , care ar fi durat, potrivit tradiciei, aproximativ dou secole _i jumtate (753-509 Ю.C.). Organizarea social a Romei юn aceast perioad era democracia militar; locuitorii Romei (populus romanus) erau юmprcici юn trei triburi a cte zece curii, fiecare curie avтnd cte zece ginci. Principalele institucii ale statului roman incipient erau adunarea btrтnilor (senatus), adunarea poporului pe curii (comitia curiata), care alegea pe toci magistracii _i regele (rex), ales de adunarea poporului. Юn cursul evoluciei sale din aceast perioad populacia Romei s-a юmprcit юn patricieni (aristocracia gentilic) _i plebei (reprezentanci ai triburilor aservite), amтndou categoriile fiind formate din oameni liberi, sclavia, incipient, avтnd un caracter patriarhal. Юn secolul al VI-lea Ю.C. Roma a cunoscut o perioad de dominacie politic etrusc, care a influencat tradicia, instituciile politice _i arhitectura secolelor urmtoare. La sfтr_itul secolului al VI-lea Ю.C. (potrivit tradiciei romane юn anul 509 Ю.C.), la Roma s-a instituit republica, autoritatea regal fiind юnlocuit prin aceea a doi magistraci, numici la юnceput praetori, iar apoi consuli, ale_i dintre patricieni, de ctre adunarea poporului. Senatul, alctuit din patricieni, a devenit organul suprem al puterii юn republica roman, dтnd acesteia un caracter net aristocratic. Юn cursul unui юndelungat proces istoric (sec VI-III Ю.C.) s-au efectuat importante reforme sociale, care au pus bazele organizrii statului roman юn forma cunoscut de istorie. Principalul concinut al istoriei interne a statului roman юn perioada republican timpurie юl constituie lupta plebeilor cu patricienii pentru pmтnt _i pentru egalitate юn drepturi politice. Lupta dintre patricieni _i plebei юncheiat юn 287 Ю.C. a dus la importante modificri юn structura social a statului roman; populacia liber a Romei s-a юmprcit юn caste (ordines), юn fruntea crora era noua aristocracie (nobilitas), alctuit din vтrfurile patriciene _i plebeiene. Юn a doua jumtate a secolului al V-lea Ю.C., Roma dispunтnd de o excelent organizare militar, a iniciat o politic expansionist юn Latium, apoi юn Italia. Юn urma rzboiului cu coalicia ora_elor latine (340-338 Ю.C.), care i-a adus hegemonia юn Latium _i a rzboaielor cu samnicii (343-341, 327-304 _i 298-290 Ю.C.), Roma a cucerit юntreaga Italie central de pe ambii versanci ai Apeninilor. Dup cucerirea Italiei centrale Roma a ajuns юn conflict cu ora_ele grece_ti din sudul Italiei. Юn urma rzboiului cu regele Etirului, Pyrrhos (280-275 Ю.C.), _i a asediului Tarentului (272 Ю.C.), Roma a ocupat toat Italia de sud. Dup ocuparea Italiei _i organizarea ei din punct de vedere politic, social-economic _i administrativ, interesele Romei s-au ciocnit de cele ale Cartaginei. Lupta pentru supremacie юn bazinul mediteranean a dus la cele trei rzboaie denumite, rzboaie punice. Юn urma primului rzboi punic, Roma a obcinut Sicilia, dar forca economic, politic _i militar a Cartaginei rmтnea aproape intact. Юn cursul celui de-al doilea rzboi punic armata cartaginez, condus de Hanibal, a invadat Italia, pricinuind armatei romane юnfrтngeri zdrobitoare la Lacul Trasimene _i mai ales la Cannae. Dar tactica temporizatoare elaborat de Fabius Cunctator, precum _i campaniile din Spania _i Africa conduse Publius Cornelius Scipio, au hotrтt soarta rzboiului; Cartagina a suferit o grea юnfrтngere la Zama _i a pierdut юn favoarea Romei toate posesiunile de peste mri. Юn urma celui de-al doilea rzboi punic Roma a obcinut hegemonia юn bazinul apusean al Mrii Mediterane _i _i-a юndreptat atencia spre rsrit (unde ocupase Iliria). Юn urma a trei rzboaie Macedonia a fost юnfrтnt _i supus. Dup юnfrтngerea unei mari rscoale antiromane (148-149 Ю.C.) Macedonia a fost transformat юn provincie roman, iar юn 146 Ю.C., dup юnfrтngerea rscoalei Ligii Aheene ora_ele grece_ti au fost subordonate provinciei romane Macedonia. Юn acest timp, Cartagina s-a refcut din punct de vedere economic; un nou rzboi, al treilea rzboi punic (149-146 Ю.C.), provocat de romani, a avut drept rezultat zdrobirea Cartaginei (care a fost drтmat _i includerea teritoriilor acesteia юn provincia roman Africa. Dup consolidarea stpтnirilor юn provincia Balcanic _i dup zdrobirea Cartaginei, romanii au юnceput ofensiva pentru cucerirea teritoriilor asiatice. Юn 129 Ю.C., regatul Pergamului _i posesiunile sale au fost transformate юn provincie roman; aceea_i soart a юmprt_it-o Bithynia юn 75 Ю.C.. Юn Asia Mic rmтnea liber regatul Pontului, care sub conducerea lui Mitridate al VI-lea Eupator a юnchegat юn jurul lui o vast uniune politic юndreptat юmpotriva Romei. Юn urma a trei rzboaie Roma a юnfrтnt pe Mitridate, ocupтnd toate teritoriile stpтnite sau controlate de acesta. Profitтnd de puternica criz politic a statelor elenistice, romanii au юnfrтnt _i au transformat юn provincii romane statul Seleucizilor (Siria) (64-63 Ю.C.) _i statul Ptolemeilor (Egiptul) (30 Ю.C.), Roma юmpunтndu-_i astfel hegemonia _i юn bazinul rsritean al Mrii Mediteraneene. Юn secolele II-I Ю.C., ca urma a transformrii Romei юntr-un mare stat maritim, s-au dezvoltat comercul, capitalul financiar _i cmtresc _i a crescut rolul cavalerilor юn viaca politic _i social a statului. Spre sfтr_itul secolului I Ю.C. Roma devenise unul dintre cele mai mari _i mai puternice state ale lumii antice. Cre_terea imens a numrului de sclavi юn urma rzboaielor de cucerire _i introducerea pe scar larg a muncii acestora юn produccie au marcat generalizarea modului de produccie sclavagist la Roma. Consecincele principale ale acestui fapt, eliminarea treptat a productorilor liberi, concentrarea pmтntului _i formarea latifundiilor, precum _i ascucirea contradicciilor sociale au provocat o larg mi_care social pentru юnfptuirea unei reforme agrare, condus de fracii Caius _i Tiberius Gracchus. Юn secolele II-I Ю.C. au avut loc puternicele rscoale ale sclavilor din Sicilia _i rscoala condus de Spartacus. Юn acela_i timp s-au rsculat _i aliacii italici ai Romei care, de_i юnfrтnci au obcinut cetcenia roman. Mi_carea social a gracchilor, rscoalele sclavilor, rzboiul aliacilor, complotul lui Catilina au fost semne ale crizei politice _i sociale. Юncercтnd s rezolve criza, conductorii armatei, ai cavaleriei _i ai plebei, Pompei, Crassus _i Cezar s-au unit formтnd primul triumvirat (59 Ю.C.). Lupta pentru putere a luat forme ascucite. Dup ce юn 52 Ю.C. Pompei a fost ales consul fr coleg, instituind юn fapt dictatura, Cezar a trecut Rubiconul (49 Ю.C.) юn fruntea armatei cu care cucerise Galia, a ocupat юntreaga Italie, l-a юnfrтnt pe Pompei _i pe partizanii acestuia devenind conductor unic al statului roman. Senatul l-a numit pe Cezar dictator pe termen nelimitat, tribun pe viac _i cenzor. Reformele юnfptuite de Cezar au netezit calea instaurrii imperiului. Lupta pentru putere, care a continuat _i cu mai mult violenc dup asasinarea lui Cezar (44 Ю.C.) s-a sfтr_it dup un lung rzboi civil cu instituirea principatului de ctre Octavian August (27 Ю.C.). Юn timpul principatului s-a юntrit proprietatea funciar mijlocie _i s-au dezvoltat viaca or_eneasc, me_te_ugurile _i comercul. Юn secolul I Ю.C. _i I D.C. _i mai ales юn perioada lui August (numit _i epoca de aur a artei _i literaturii romane), cultura roman a atins apogeul. Cele mai remarcabile personalitci ale epocii au fost oratorul Cicero, poecii Virgiliu, Horaciu, Ovidiu, istoricii Salustiu, Cezar, Trogus, Pompeius, Titus Livius, Tacit, Suetoniu, naturalistul Pliniu cel Btrтn. O caracteristic important a perioadei I-II D.C. a fost юntrirea procesului de romanizare a provinciilor unde locul vechilor rтnduieli a fost luat de cultura _i civilizacia superioar a Romei _i cre_terea rolului provincialilor юn viaca imperiului. Traian (98-117), primul provincial devenit юmprat, i-a юnfrтnt pe daci юn dou campanii sтngeroase (101-102 _i 105-106), transformтnd cea mai mare parte a Daciei юn provincie roman. Юn secolul al III-lea Imperiul roman a intrat юn criz; pe plan politic aceasta s-a manifestat юn desele schimbri de юmpraci, юn urma rzboaielor civile dintre pretendenci, юn slbirea rolului aristocraciei senatoriale, юn cre_terea rolului politic al armatei, юn tendincele unor provincii de a se rupe de imperiu (Galia, Hispania, Britania _i regatul Palmyrei) _i юn rscoale ale coloniilor _i populaciilor supuse. Юn sec. al III-lea sunt remarcabile domniile юmpraciilor Septimius Sever, Aurelian _i Dioclecian. Юn timpul lui Aurelian administracia roman a prsit Dacia, sub presiunea gocilor _i a dacilor liberi. Constantin cel Mare (306-337) a continuat reformele sociale _i politice ale lui Dioclecian; el a юmprcit imperiul юn patru prefecturi (Galia, Italia, Iliria _i Orientul), a mutat capitala la Constantinopol, ora_ cldit de el. Юn anul 313 a dat edictul de toleranc юn favoarea cre_tinismului. Dar, sfт_iat de luptele interne pentru putere, de cre_terea luptei de clas, de atacurile poparelor din afar, Imperiul roman nu mai putea s revin la vechea lui strlucire. La sfтr_itul sec. al IV-lea, Theodosius (379-395) a realizat ultima reunire a imperiului sub o singur autoritate. Dup moartea sa, imperiul s-a юmprcit definitiv юn formaciunile politice cunoscute sub numele de Imperiul roman de apus _i Imperiul roman de rsrit. Юn anul 410 Roma a fost ocupat _i jefuit de vizigoci, condu_i de Alaric _i юn 455 de vandal,i condu_i de Genseric. Юn anul 476 ultimul юmprat roma, Romulus Augustus, a fost detronat de Odoacru, comandantul mercenarilor germani _i pe teritoriul Italiei s-a constituit primul regat barbar. Imperiul roman de rsrit, adaptтndu-se, datorit unor condicii speciale, dezvoltrii istorice, s-a transformat, юn urma unor procese complexe, юntr-un stat feudal cunoscut sub numele de Imperiul Bizantin, care a continuat s existe pтn юn secolul al XV-lea. Colosseum (70-80) este cunoscut sub aceast denumire datorita unei statui gigantice a Юmpratului Nero care se afla юn apropierea sa, dar adevaratul su nume este Amfiteatrul lui Flavian. In el se desf_urau luptele dintre lei si cre_tini, precum _i alte spectacole fiind una din cele mai cunoscute piese de arhitectur din lume. PAGE  PAGE 5 м о † Ќ BPЎ L\r€>LЄЖ ’TФTЬTўTUОXрXPYRYdYrY˜ZЖZИZЦZ”[–[ш[ъ[ь[ј[њ[ќ[\\\\§№§ыси§ддЮдЮдЮдЮдЮдЮдЮдЮддЮдЮдЬЮРДЊЊЊДЊд–“–“–“–0J j0JU56CJ OJQJ]^JCJ OJQJ\^J6CJ OJQJ\^J56CJ OJQJ^J5 56CJ 6CJ CJЄEHѕџOJQJ6CJЄEHѕџOJQJCJЄEHѕџjCJUmHnHuCJ6  м М €,P3"CGfJBOUPYRY§§§§§§§§ц§§смгбгггггггбм$„Х`„Хa$$a$$a$$d_њ„N„„{& #$,D)/„у9Da$ъ[\§§RYш[ъ[ќ[ў[\ \ \ \\\іёшцфлцффё„1„{ћ& #$„ќџ„&`#$$a$$„Х`„Хa$ \ \ \ \\\ї№эщ6CJ 0J j0JU0JmHnHu,&P 1hА…. АТA!АŠ"АS#n$S%А9АА i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtH0@0 Heading 1$@&CJ<A@ђџЁ< Default Paragraph Font, @ђ, Footer  ЦрР!&)@Ђ& Page Number,, Header  ЦрР!LC@"L Body Text Indent$„Х`„Хa$ 6CJ ].U@Ђ1. Hyperlink >*B*phџ>V@ЂA> FollowedHyperlink >*B* ph€€,hџџџџ^ @Ј‘€!3#Ё%(Ј*Љ*є+ѕ+, , ,,œ€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€š0€€˜0€€˜0€€š0€€š@0€€š@0€€˜@0€€ 0 \\/3RY\02\1 !•!џ•€№l№ №,b№$,рбhю-bpyЄsё]зџћЖџџџџ{@ёџџџ€€€ї№z№№№( № №№р‚ № C №АРРУ(ХР џ WџџПџЧпг(іњџљџ @ @€џџ€џџ?ПџП`ROMA ANTICTimes New Roman№№ №B №S №ПЫџ ?№,p(ёЛt юяVX(+WZˆ‹^_.0@Bзи& ) [ ^ зизизизизиз$и$b(c(((з(и(p*r*Ї*Ї*Љ*В*Д*Й*Л*[+\+c+e+Ъ+Ы+є+є+ѕ+§+, , ,, \\Ї*Ї*є+є+ѕ+ ,,џџTheoroxana Iulia&Delia Iulia&Delia Iulia&Delia Iulia&DeliaioCLAUusserDVDED:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\BIOLOGIE\BIO4\Roma antica.docDѕ+ ,,9цџ@€є+є+ˆ”‚є+є+4*,,@@ @X@И@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArialaF‡ŸMonotype CorsivaCourier New"1Ј№ХЉНf@‘&[>$MŸТ%P!№УnДДr0d‚,a,3ƒQ№ппHџџClauCl@uDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0h˜ЈДФам№ ќ $ 0 <HPX`фClauflauCl@ufl@ul@u Normal.dotDVD8DMicrosoft Word 9.0@Œ†G@zХрТ@xf^ƒёФ[>$ўџеЭеœ.“—+,љЎ0є hp„Œ”œ ЄЌДМ Ф еф home userM‚,  Clau Title  !"#$%&'()*+,-./01234ўџџџ6789:;<ўџџџ>?@ABCDўџџџFGHIJKLўџџџ§џџџOўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFаLejƒёФQ€1Tableџџџџџџџџџџџџ5WordDocumentџџџџџџџџ.hSummaryInformation(џџџџ=DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџECompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџаLejƒёФаLejƒёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq