{\rtf1\ansi\ansicpg1252\uc1 \deff123\deflang1033\deflangfe1033{\fonttbl{\f0\froman\fcharset0\fprq2{\*\panose 02020603050405020304}Times New Roman;}{\f122\fnil\fcharset0\fprq2{\*\panose 00000000000000000000}Technical;}
{\f123\fnil\fcharset0\fprq2{\*\panose 00000000000000000000}ArialUpR;}{\f124\froman\fcharset238\fprq2 Times New Roman CE;}{\f125\froman\fcharset204\fprq2 Times New Roman Cyr;}{\f127\froman\fcharset161\fprq2 Times New Roman Greek;}
{\f128\froman\fcharset162\fprq2 Times New Roman Tur;}{\f129\froman\fcharset177\fprq2 Times New Roman (Hebrew);}{\f130\froman\fcharset178\fprq2 Times New Roman (Arabic);}{\f131\froman\fcharset186\fprq2 Times New Roman Baltic;}}
{\colortbl;\red0\green0\blue0;\red0\green0\blue255;\red0\green255\blue255;\red0\green255\blue0;\red255\green0\blue255;\red255\green0\blue0;\red255\green255\blue0;\red255\green255\blue255;\red0\green0\blue128;\red0\green128\blue128;\red0\green128\blue0;
\red128\green0\blue128;\red128\green0\blue0;\red128\green128\blue0;\red128\green128\blue128;\red192\green192\blue192;}{\stylesheet{\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 
\f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 \snext0 Normal;}{\*\cs10 \additive Default Paragraph Font;}{\s15\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 
\f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 \sbasedon0 \snext15 header;}{\s16\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 
\sbasedon0 \snext16 footer;}{\*\cs17 \additive \sbasedon10 page number;}}{\info{\title Intemeierea TARII ROAMENSTI}{\author Mihai Dumitru}{\keywords Tara roamenasca}{\doccomm via D i tZiditzi@bigfoot.com . support LIFE . }{\operator DVD}
{\creatim\yr1997\mo10\dy17\hr20\min4}{\revtim\yr2005\mo1\dy12\hr15\min20}{\printim\yr1997\mo10\dy18\hr23\min1}{\version11}{\edmins232}{\nofpages3}{\nofwords1198}{\nofchars6829}{\*\company Quad_Blue}{\*\category referat istorie}
{\*\hlinkbase http://ditzi.freeservers.com}{\nofcharsws0}{\vern8247}}\widowctrl\ftnbj\aenddoc\noxlattoyen\expshrtn\noultrlspc\dntblnsbdb\nospaceforul\lytprtmet\hyphcaps0\formshade\horzdoc\dghspace120\dgvspace120\dghorigin1701\dgvorigin1984\dghshow0
\dgvshow3\jcompress\viewkind1\viewscale75\pgbrdrhead\pgbrdrfoot\nolnhtadjtbl \fet0\sectd \psz1\linex0\headery706\footery706\endnhere\titlepg\sectdefaultcl {\header \pard\plain \s15\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar
\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\fs20 _________________________________________________________________
\par }}{\footer \pard\plain \s16\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\fs20 ________________________________________________________________
\par }\pard \s16\qc \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 {\field{\*\fldinst {\cs17\fs20  PAGE }}{\fldrslt {\cs17\fs20\lang1024\langfe1024\noproof 3}}}{\fs20 
\par }}{\headerf \pard\plain \s15\ql \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\tqc\tx4153\tqr\tx8306\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 \f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\fs20 Andrei Dumitru\tab \tab clasa a XI-a A
\par _________________________________________________________________
\par }}{\*\pnseclvl1\pnucrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl2\pnucltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl3\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta .}}{\*\pnseclvl4\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxta )}}
{\*\pnseclvl5\pndec\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl6\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl7\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl8
\pnlcltr\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}{\*\pnseclvl9\pnlcrm\pnstart1\pnindent720\pnhang{\pntxtb (}{\pntxta )}}\pard\plain \qj \li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 
\f123\fs24\lang1033\langfe1033\cgrid\langnp1033\langfenp1033 {\fs20 
\par }\pard \qj \fi720\li0\ri0\sl360\slmult1\widctlpar\faauto\adjustright\rin0\lin0\itap0 {\fs20 
\par \tab \tab }{\b\f122\fs20 I}{\b\f122\fs32 ntemeierea TARII ROMANESTI
\par }{\fs20 
\par 1. }{\fs20\ul Formarea statului Tara  Romaneasca}{\fs20 
\par 
\par Dezvoltarea economica si situatia politica externa favorabila au contribuit la formarea cnezatelor si voievodatelor Tarii Romanesti sub stapanirea unui carmuitor mai puternic , care a fost la inceputul sec. al XIV- lea }{\b\fs20 Basarab I}{\fs20 
, voievodul de la Arges. Profitand de slabirea cuceritorilor tataro- mongoli, precum si de criza interna din Ungaria, unde in anul }{\b\fs20 1301}{\fs20 
 luase sfarsit dinastia Arpadienilor si se ducea lupta pentru tronul regal, Basarab I a unit intr- un singur stat, voievodatele razlete, situate la sud de Carpati pana la Dunare,
 cu capitala in Campulung, oras vechi intemeiat de negustori sasi veniti de peste munti . Dintr- o cronica ungara se stie ca in anul }{\b\fs20 1324}{\fs20  Basarab I era " }{\b\fs20 mare voievod in Tara Romaneasca}{\fs20  ". 
\par Cu toate numeroasele incercari ale feudalilor unguri de a supune T
ara Romaneasca ea a reusit sa- si pastreze independenta. Succesorii lui Basarab I au continuat sa intareasca legaturile cu Bulgaria si cu Serbia si cu ajutorul lor sa opuna rezistenta feudalilor unguri. Legaturile cu statele slave s- au intarit indeosebi 
sub }{\b\fs20 Nicolae Alexandru (1352}{\fs20  }{\b\fs20 - 1364)}{\fs20 , fiul lui Basarab I, care, impotriva tendintelor bisericii catolice ungare de a-si extinde influenta sa asupra Tarii Romanesti, s- a sprijinit pebiserica ortodoxa si in anul }{
\b\fs20 1359 }{\fs20 a intemeiat prima mitropolie ortodoxa. 
\par 
\par 2.}{\fs20\ul  Organizarea statului feudal in Tara Romaneasca}{\fs20 
\par 
\par La sfarsitul secolului al XIV- lea si in sec. al XV- lea a avut loc consolidarea Tarii Romanesti, fara formarea statelor feudale centralizate. Primele formatii statale in teritoriile din jurul Dunarii si a
le Carpatilor au luat nastere relativ tarziu, cand ele ajunsesera a fi inconjurate de state feudale puternice, care urmareau sa- si largeasca hotarele pe seama teritoriilor statelor vecine.Ca influenta asupra centralizarii statului in Tara Romaneasca a fo
st jugul mongol timp de aproape un secol, apoi s-a aflat sub amenintarea continua de a fi cotropita de feudalii unguri si de rivalii lor, feudalii poloni.
\par In fruntea principatului se afla un domn a carui putere era considerata nalimitata. In realitate insa,
 in toate hotararile lui cu privire la problemele de politica interne, cat si la cele de politica externa, domnul trebuia sa tina seama de parerile boierilor. boierii se imparteau in "mari" si "mici". In mainile boierilor mari, adica ale celor mai mari fe
u
dali, se aflau toate organele supreme de conducere. Din mijlocul boierilor mari se alegeau inaltii dregatori care il ajutau pe domn. Boierii mici erau subordonati marilor boieri si indeplineau diferite functii in administrati locala a tinuturilor sau jude
telor, in care erau impartite teritoriile principatelor. Toti acesti reprezentanti ai aparatului de stat nu primeau o remuneratie speciala pentru serviciile lor si traiau exclusiv pe seama populatiei, incasand in folosul lor diferite dari si amenzi.
\par 
\par 3. }{\fs20\ul Razboiul lui Basarab I cu Carol Robert}{\fs20   }{\b\fs20 
\par }{\fs20 
\par Dupa stingerea dinastiei Arpadiene urmeaza in Ungari lupte pentru tron, dar in cele din urma tronul este castigat de Carol - Robert din familia franceza de Anjou, care domnea la Neapole. Carol - Robert porneste in }{\b\fs20 1330, }{\fs20 o expeditie}{
\b\fs20  }{\fs20 armata impotriva lui Basarab I. Aceasta expeditie este povestita in toate amanuntele ei, intr- o cronica ungureasca numita }{\b\fs20 " Chronicon Pictum }{\fs20 
", cronica cu imagini si ilustratii facute de cronicari in care se vad luptele romanilor cu ungurii si aspectul luptatorilor lui Basarab.
\par Regele pornise dupa indemnul banului ungur de Severin, care se vedea lipsit de stapanirile lui de catre Basarab I. Oastea ungureasca era mare, bine inarmata, dupa obiceiul din Evul Mediu cu cavalerii in zale iar oaste
a lui Basarab, care era alcatuita din tarani nu se putea compara cu ea.Regele Ungariei cucereste cetatea Severinului dupa care inainteaza spre Olt, ca sa supuna toata Tara Romaneasca. Basarab speriat de inaintarea Ungurilor, condusi de regele in persoana,
ii trimite soli sa- i spuna ca- i va plati un mare tribut si il va trimite si pe fiul sau ostatec,cu conditia ca armata ungureasca sa se retrge din tara. Cu tot sfatul unor nobili, care erau de parere ca regele sa primeasca propunerile de pace ale lui Bas
arab I, Carol - Robert in trufia lui refuza si spune : " }{\b\i\fs20 Basarab este pastorul oilor mele si voi sti sa- l scot de barba din barlogul in care s'a ascuns}{\fs20 
 ". Astfel regele continua inaintarea, dar este atras de catre Basarab in locuri stramte in pasul Branulu
i langa Campulung. Cand oastea sa patrunde in acele locuri este atacata de romani, care pravalesc bolovani si trunchiuri de copaci. Regele ungurilor este nevoit sa fuga. Lupta a durat trei zile dupa care s- au retras si resturile armatei.
\par Aceasta victorie stabileste definitiv independenta Tarii Romanesti, dar cu ramanerea Severinului in mainile unguresti.
\par Tot in }{\b\fs20 1330}{\fs20  Basarab stabileste legaturi cu vecinii de peste Dunare. Domnul Tarii Romanesti era aliat cu tarul bulgar Mihail, care lupta impotriva Sarbilor
. In lupta de la Velbujd intre Mihail si sarbi, Basarab trimite aliatul sau in ajutor dar totusi sarbii ies invingatori.
\par 
\par 4.}{\fs20\ul  Urmasii lui Basarab}{\fs20     }{\b\fs20  
\par 
\par Basarab}{\fs20  a domnit pana in anul }{\b\fs20 1352}{\fs20 , cand moare in scaunul sau de la Campulung. Inainte de moarte el se impacase cu regele Ungariei, care acum era }{\b\fs20 Ludovic cel Mare}{\fs20 , fiul lui }{\b\fs20 Carol - Robert}{\fs20 
, si recunoscuse suzeranitatea lui asupra Tarii Romanesti, fara nici o obligatie de tribut sau de alta natura. Dupa Basarab I a urmat in scaun fiul sau }{\b\fs20 Nicolae Alexandru}{\fs20 , car
e intareste relatiile de prietenie cu vaecinii din sudul Dunarii. O fiica a lui Alexandru se casatoreste cu}{\b\fs20  Stefan Uros}{\fs20 , regele sarbilor, iar cealalta cu}{\b\fs20  Strasimir}{\fs20 
, tarul bulgar de la Vidin. Alexandru era casatorit cu o nobila ungara din Ardeal, doamna }{\b\fs20 Clara}{\fs20 , catolica, care a sprijinit intinderea catolicismului in Tara Romaneasca.
\par In timpul lui Alexandru se intemeiaza metropolia Tarii Romanesti. Alexandru ceruse patriarhului de la Constantinopol sa numeasca un mitropolit in tara lui si acesta muta in anul }{\b\fs20 1359 }{\fs20 
pe mitropolitul Iacint Kritopol, un grec de la Vicina, orasel in Dobrogea, astazi disparut.
\par 
\par 5.}{\fs20\ul  Dezvoltarea economica a Tarii Romanesti}{\fs20    
\par 
\par Desi navalirea tataro - mongola a pustiit teritoriile Tarii Romanesti , cresterea fortelor de productie in curs
ul celei de- a doua jumatati a sec. al XIII- lea si in sec. al XIV- lea a dus la un progres economic foarte vizibil al acestor teritorii. Cultura graului, meiului si a pomilor fructiferi a atins in Tara Romaneasca o dezvoltare insemnata incepand din sec. 
a
l XIV- lea. Dezvoltarea mestesugurilor si a schimbului a dus la cresterea oraselor existente si la infiintarea de noi orase pe teritoriile Tarii Romanesti. In sec. al XIV- lea a capatat o mare raspandire comertul intern, care a contribuit la consolidarea 
legturilor economice dintre diferitele parti ale Tarii Romanesti ; a crescut si comertul extern.
\par La aceste dezvoltari a contrbuit pozitia geografica prielnica a multor orase din Tara Romanesca, prin care treceau principalele cai comerciale din Polonia si Ge
rmania spre Marea Neagra, spre rasarit si spre Bizant. In jurul fiecarui oras, cat de cat important, luara fiinta cate o suburbie cu o piata locala si cu ateliere mestesugaresti. Izvoarele mentioneaza : armurieri, pietrari, olari, creatori, dogari, giuvae
rgii si alti mestesugari. Taranii din satele vecine si de pe mosii aduceau in orase surplusul produselor lor si de aici cumparau obiectele de care aveau nevoie 
\par In Tara Romaneasca cele mai importante orase erau : Curtea de Arges, Tirgoviste ( capitala statului in sec. al XV- lea ), Campulung, Braila, Giurgiu, Ramnicu- Valcea.
\par Orasele se bucurau de unele drepturi de administrare autonoma. In fruntea orasului se afla deobicei " }{\b\fs20 soltuzul }{\fs20 " si un sfat orasenesc 
\par In sec. al XV- lea a crescut mult rolul Tarii Roma
nesti in comertul international. Domnii au inceput sa bata moneda proprie, sa incheie tratate comerciale cu negustorii marilor orase. Nenumaratele si feluritele venituri obtinute din mestesuguri si comert dadeau posibilitate domnului Tarii Romanesti sa co
ncentreze in mainile sale mari resurse banesti. In felul acesta s- au creat conditii economice pentru consolidarea unui aparat puternic central in Tara Romaneasca.
\par }{\b\fs20 
\par }}