аЯрЁБс>ўџ 9;ўџџџ8џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПJ7bjbjUU &>7|7|ЅџџџџџџlЖЖЖЖЖЖЖЪЪЪЪЪ ж ЪsJююююююююЖИИИИИИ$Н нАмQЖюююююмЖЖюю-юšЖюЖюЖюЖ†ЂЖЖЂют `*Œ№rёФЪЪˆЂЂC0sЂ ˆ” ЂЪЪЖЖЖЖй GRUPA MUNbILOR BUCEGI A_ezare si limite. Aceast grup montan se afl юn extremitatea estic a sectorului Carpacilor Meridionali. La est sunt delimitaci de Valea Prahovei, la vest de Valea Dюmbovicei, la nord de Depresiunea Bra_ov, iar la sud de Subcarpacii Curburii. Relief. Grupa Muncilor Bucegi s-a format odat cu sectorul Carpacilor Meridionali _i al юntregului lanc carpatic, юn timpul orogenezei alpine care a cinut din Cretacic pтn la юnceputul Cuaternarului. Catena carpatic s-a definitivat юn timpul Erei Neozoice, юn urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpacii Meridionali, deci _i grupa Bucegilor, au fost юnlcaci юn bloc, cu cca 1000 m, la sfтr_itul Neogenului _i юnceputul Cuaternarului. Calcarele _i conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt _i cele trei etaje de platforme netede sau u_or ondulate: platforma Borscu, cu paji_ti alpine folosite vara pentru p_unatul oilor; platforma Rтu este, mai neregulat ca nivelare; platforma Gornovica sau a Predealului, cu fтnece _i a_ezri omene_ti permanente _i sezoniere. Grupa acestor munci cuprinde urmtoarele unitci fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine юn Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m юn vтrful cu acela_i nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 юn Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alctuit predominant din calcare; Mgura Codlei (1292 m), юn extremitatea vestic a Depresiunii Bra_ov. Din aceast grup fac parte _i zonele depresionare: Culoarul Rucr-Bran, unde se afl pasul Giuvala (1240 m), situat юntre Piatra Craiului _i M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaz limita estic a grupei. Clima. Este tipic montan, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitacii abundente de 800-1200 mm, _i chiar peste, la marile altitudini, cu vтnturi puternice. Climatul alpin apare юndeosebi юn Bucegi _i Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitacii cu valori foarte mici _i vтnturi extrem de puternice. Apele. Receaua hidrografic este alctuit юn principal din rтurile Prahova, Ialomica, Dюmbovica _i Bтrsa. Lacurile sunt reprezentate de acumulrile antropice, utilizate юn scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomicei _i pe cel al Dюmbovicei. Vegetacia. Este dominat de pduri, care la rтndul lor cuprind etajul fagului, care urc pтn la 1200 m, _i etajul coniferelor, care urc pтn la limita superioar a pduri. Zona pduri este urmat de zona alpin, numit _i  stepa rece , dominat de paji_ti, юmpestricate la partea inferioar cu tufi_uri de enupr _i jneapn sau alci arbu_ti pitici. Fauna. Юn pdurile de foioase fauna este reprezentat de mistrec, iepure, lup, vulpe, pisic slbatic, alturi de specii ptrunse fie din silvostep, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (cprioara, veverica). Pdurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, rтs, apoi coco_ul de munte _i ginu_a de alun, dintre psri. Юn zona alpin apar capra neagr _i acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pstrv, iar ctre altitudini mijlocii apar cleanul _i mreana. Solurile. Sunt corelate cu roca _i clima, precum _i cu vegetacia. Solurile argiloiluviale (cenu_ii _i brun-ro_cate), numite argiluvisoluri, apar юn muncii nu prea юnalci. Юn climatul rcoros _i umed apar solurile brune _i brune acide, iar sub pdurile de fag _i r_inoase sunt solurile podzolice, srace юn humus. Etajarea se юncheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitacii abundente _i vegetacie de paji_te. Rezervaciile. Cuprind: rezervacia forestier Sinaia, rezervacia floristic _i faunistic Piatra Craiului _i rezervacia de peisaj _i de flor Bucegi. Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaz pdurile de foioase _i r_inoase, valorificate юn industria de prelucrare a lemnului; p_unile _i fтnecele naturale favorizeaz cre_terea bovinelor _i a ovinelor. Potencialul hidroenergetic al Ialomicei _i Dюmbovicei este valorificat юn hidrocentrale. Populacia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redus au influencat instalarea a_ezrilor stabile юn culoarele de vale _i юn zona depresionar a culoarului Rucr-Bran. Fenomenele demografice influenceaz evolucia demografic a populaciei. Astfel natalitatea юnregistreaz valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe car, iar sporul natural este de  0,6% . Densitatea populaciei are valori mari юn zonele depresionale _i юn culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) _i sub 25 locuitori pe km2 юn celelalte zone. A_ezrile urbane. Ora_ele regiunii fac parte din categoria ora_elor mici (sub 25000 locuitori), cum sunt: Bu_teni, Sinaia, Azuga _i Predeal, acesta din urm fiind ora_ul aflat la cea mai mare altitudine din car 1220 m . A_ezrile rurale. Satele, de mrime mic (sub 500 locuitori) _i mijlocie (юntre 500-1500 locuitori), sunt de tip risipit sau юmpr_tiat, cu gospodriile desprcite prin fтnece _i p_uni, cum sunt cele din platforma Banului, sau de tip adunat юn bazinele depresionare. Agricultura. Terenurile arabile sunt reduse _i solurile au fertilitate redus. Culturile sunt restrтnse, mai ales pe versancii юnsorici _i юn depresiuni; predomin cele de cartofi _i porumb. P_unile _i fтnecele au favorizat dezvoltarea cre_teri bovinelor mai ales юn arealele aparcinтnd judecelor Arge_ _i Bra_ov. Cre_terea ovinelor, mai ales a celor din rasa curcan, are vechi tradicii юn satele brnene _i pe cursul superior al Prahovei. La Azuga este o unitate industrial de prelucrare a lтnii _i o fabric de bere. Industria. Industria energiei electrice este prezent prin valorificarea potencialului hidroenergetic al Ialomicei _i al Dюmbovicei. La Sinaia funccioneaz o юntreprindere de mecanic fin, la Bu_teni una din domeniul industriei celulozei _i hтrtiei, iar la Azuga o юntreprindere pentru sticlrie. Transporturile. Sunt prezente юndeosebi pe Valea Prahovei, pe care se afl instalate magistrala feroviar Bucure_ti-Ploie_ti-Bra_ov-Arad-Curtici _i artera rutier european E60 (Bucure_ti-Ploie_ti-Bra_ov-Tтrgu Mure_-Cluj-Napoca-Oradea-Bor_). Turismul. Activitatea turistic s-a dezvoltat datorit potencialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor _i stтncile binecunoscute  Babele _i  Sfinxul , carstul de pe Valea Ialomicei, Culoarul Rucr-Bran, masivul Piatra Craiului cu pe_tera _i cheile Dтmbovicioarei, apoi staciunile climaterice Sinaia, Poiana bapului, Bu_teni _i Predeal. 4@Bdf2>DNОТ,.кмjtfx&0&6‚ „ œ А!д!*$<$є'і',(.(X(x(*4*.,D,D0V0š2Ж2€44H7J7№цодоцдцдцЩцЩцЩцдцдцдцдцУдцдцдцЩцЩцдцдцдцдцдцдцЕ56CJOJQJmHsH ]mHsH5CJH*]mHsH5CJ ]mHsHCJ]mHsH5CJ]mHsH6>*CJ,OJQJ]mHsH0468:<>0Ќ | Bhd$$‚ Ў!($V(*,,B0˜2~4H7J7§§§јјјјјјјјјјјјјјјјјјјјјјјѓ$a$$a$J7§$Аа/ Ар=!АЅ"АŠ#Š$Š%ААХАХ i0@ёџ0 Normal_HmH sH tH00 Heading 1$@&CJFF Heading 2$Є№Є<@&56CJOJQJ<A@ђџЁ< Default Paragraph Font(U@Ђё( Hyperlink>*B*<B< Body Text$a$5CJOJQJ6>@6 Title$a$56CJ(OJQJЅ>џџџџJ7J7J7 !24!жз>?ЁЂЇЉпрэ›ЃЄЄЇ4?<3 ьЦ > Rб-MJЃЄЇџџ DITA IULIAN DITA IULIAN DITA IULIAN DITA IULIAN DITA IULIAN DITA IULIAN DITA IULIANMihaiusserDVDKD:\My Documents\NET\REFERATE\e-referate\geografie\Grupa Muntilor Bucegi.DOC?Ї@џ@€ЄЄЩЂ0ЄЄ”џР{LЅ000$0(0*0,џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial]& r_TimesNewRomanCourier New5& r_Mural"0ˆ№аh}qfТ‘& Е% -у) /!№ЅРДД€r0dї 3ƒ№ппHџџ9 GRUPA MUN|ILOR BUCEGIMihaiusserўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0Œˆдр№ќ , H T `lt|„ф: GRUPA MUN|ILOR BUCEGI  Mihai iha Normal.dot usser.d5seMicrosoft Word 9.0 @d‰@ЖКKТМТ@4dтrёФЕ%ўџеЭеœ.“—+,љЎ0$ hp€ˆ˜  ЈАИ Р фMihai - ї  : GRUPA MUN|ILOR BUCEGI Title ўџџџ!"#$%&'ўџџџ)*+,-./ўџџџ1234567ўџџџ§џџџ:ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF ‡Ё№rёФ<€1Tableџџџџџџџџџџџџ WordDocumentџџџџџџџџ&>SummaryInformation(џџџџ(DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ0CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ ‡Ё№rёФ ‡Ё№rёФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq