аЯрЁБс>ўџ FHўџџџEџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПУQbjbjUU "X7|7|У,џџџџџџlиииииииьъъъъ і ьЖЩЩЩ[]]]]]]$Ж ж D9иЩЇ"ЩЩЩии™КЩjии[Щ[<[ии[ ђинnјФьўъ3Ъ[[а0[ §" [ььиииий Oamenii au tendinca sa asocieze termenul de industrie cu fabrici si bunurile care se produc in ele. Industria юnseamn mult mai mult- fermierul care cultiva plante si creste animale este si el o parte importanta a lumii industriale. Industria юnseamn utilizarea muncii umane cu scopul de a produce bunuri si servicii. De obicei se face referire la activitatile specifice pentru a putea desemna diferitele industrii, ca de exemplu industria de automobile, industria miniera, industria ziarelor. Acest fapt subliniaz ca in industrie munca si muncitorii au tendinca de a se specializa. Un alt mod de a privi industria este in funccie de produsele specifice rezultate. Oamenii implicaci in producerea materiilor prime, pe care le utilizeaz alcii, face parte din industria primara. Productorii principali sunt fermierii, minierii care extrag crbunele, muncitorii care exploateaz carierele de piatra, sau muncitorii forestieri. Muncitorii care transforma materiile prime in bunuri fac parte din industria secundara. Ei proceseaz materiile prime si produc bunuri. De exemplu cheresteaua bruta poate fi transformata in mobila, hтrtie, instrumente muzicale, carton, cherestea, case si multe alte produse. O alta clasificare юmparte industria in industrie grea, cum ar fi cea metalurgica, rafinarea petrolului si mineritul crbunelui; u_oara care nu necesita prelucrarea materiilor prime, ca de exemplu producerea produselor electronice; industria serviciilor care pune la dispozicia populaciei diverse servicii cum ar fi cele bancare, de asigurri, transport, turism, cele de reparacii sau cele de agrement. Юnainte de revolucia industriala юnceputa in 1700 organizarea industriei era foarte simpla. Dar dup ce produccia s-a mutat in fabrici si ma_inile au crescut produccia, viata s-a complicat. Procesul de produccie a devenit o problema de tehnologie aplicarea in practica a proceselor tehnologice asupra materiilor prime pentru a realiza produse finite. In zilele noastre юntreprinderile au tendinca sa se limiteze la procesele specializate, sau sa produc o gama limitata de produse. Ca urmare, o industrie de amploare, cum ar fi cea de construccii de automobile, trebuie sa recurg la munca a sute de mici юntreprinderi diferite pentru a produce un automobil. Orice industrie are cinci necesitaci de baza, sau factori de produccie: terenul, materialele, forta de munca, capitalul, cunostiinte de management. Terenul este necesar pentru o fabrica cat de mica. Agricultura are nevoie de suprafece юntinse de teren. Industria grea cea care proceseaz materiile prime in cantitati mari, necesita si ea suprafece mari de teren. Transportul de calitate este vital oricrei industrii pentru livrarea si distribuirea bunurilor finite, dar si pentru ca muncitorii sa ajung u_or la locurile de munca. Producerea bunurilor necesita o disponibilitate imediata a materialelor. Inginerii au nevoie de otel, fabricancii de mobila au nevoie de cherestea. Precul materiilor este important; daca sunt prea scumpe devin greu vandabile Energia este si ea esenciala. Toate industriile sunt consumatoare de energie, юndeosebi electrica. Si aceasta trebuie sa fie la un prec acceptabil. Forta de munca este cheia proceselor de produccie. Deseori este cel mai scump factor. De aceea fiecare industrie trebuie sa se asigure ca timpul de lucru este utilizat eficient. Lucrtorii cu юnalta calificare sunt din ce in ce mai greu de gsit, din cauza timpului si costurilor ridicate care le implica pregtirea lor. Ei solicita salarii mari. Munca necalificata este u_or de gsit si mai ieftina. Utilizarea forcei de munca necalificate depinde de produccia ma_inilor si de buna organizare a muncii. Folosirea forcei de munca necalificate a fost introdusa de Henry Ford, юnainte de primul rzboi mondial. El a transformat procesul de asamblare a automobilului intr-o succesiune de faze pe o linie de produccie. De exemplu un muncitor asambla o piulica iar altul o insuruba. Capitalul юnseamn bani. Fiecare afacere necesita bani: pentru a cumpra materiale sau pentru a юnchiria un sediu, pentru a plti forta de munca si alte facilitaci cum ar fi lumina, cldura, transportul si corespondenta. Daca o firma nu dispune de capital se poate юmprumuta de la o banca sau de la o alta institucie financiara. Ea va plti o suma de bani-dobтnda- pentru banii primici spre folosinca. Cunostiintele manageriale sunt un factor vital. Spiritul юntreprinztor consta in buna organizare a afacerii, astfel юncтt produsul rezultat sa poat fi vтndut. Se pot produce cele mai bune produse din lume, daca firma nu _tie sa le vanda nu va avea succes. Managemantul a invatat ca o afacere mai ampla, este si mai eficienta. Este mai ieftin sa produce o serie юntreaga de produse identice decтt sa faci noi si noi modificri. Furnizorii vor accepta sa vanda mai ieftin o gama mare de materiale identice, decтt cantitati mici, deoarece in primul caz este implicata mult mai putina forta de munca. Din acest motiv unele industrii, care includ firme ca General Motors, sau Unilever, reprezint adevrate corporacii internacionale, cu vтnzri anuale ce depasesc юntregul buget al unor tari relativ mari. Industria grea cuprinde acele ramuri industriale care prelucreaz materiile prime, in special fierul otelul sau chimicalele. Produsele rezultate sunt vтndute pentru a fi folosite de proiecte ale industriei constructoare de ma_ini. Majoritatea bunurilor produse de industria grea sunt prelucrate de alte ramuri industriale devenind diverse articole sau obiecte grele cum ar fi vapoare, cale ferata sau poduri. Industria grea a reprezentat structura de baza a revoluciei industriale al secolului al 19-lea. Zonele ocupate cu industrie grea pot fi u_or observate deoarece ele necesita spatii юntinse care domina юmprejurimile. Fabricile mai vechi au tendinca de a deveni poluante. Intrepriderile vechi din fosta Germanie de Est, care s-a unit in 1990 cu Germania de Vest, sunt cunoscute pentru poluarea aerului. O alta caracteristica a industriei grele este aceea ca, dup cum arata si numele, munca este foarte grea, ceea ce face ca majoritatea acelor angajaci in aceasta ramura sa fie barbati. Industria grea a luat amploare in tarile in care exista si tehnologia cat si materiile prime necesare. De exemplu, in Marea Britanie, a luat amploare industria metalurgica si otelariile datorita zcmintelor metalifere si a cocsului necesar prelucrrii zacamantului in fonte si oteluri. Din aceasi cauza, Franta, Germania si SUA au devenit mari productoare de fier si otel. Intrepriderile matalurgice, productoare de fier si otel, erau la юnceput plasate lтng minele de crbuni sau drumurile de acces ctre acestea iar mai tтrziu in apropierea cailor ferate care duceau spre minele de crbuni. Pana in 1900 Marea Britanie, Franta, Germania si SUA produceau 83% din totalul producciei de otel. In 1940, Uniunea Sovietica producea 13%, iar Marea Britanie, Franta, Germania si SUA doar 63%. In 1990, Uniunea Sovietica ajunsese sa produc 20%, fiind secondata de Japonia cu 14%. Aceasta schimbare a avut doua cauze majore. Una a fost faptul ca zcmintele din fostele mari productoare erau pe sfarsite. Cealalt a reprezentat-o faptul ca tehnologiile utilizate, de_i capabile sa produc otel au юnceput sa se юnvecheasc. In plus, multe tari in curs de dezvoltare, care in trecut cumprau otelul din SUA sau din Europa, au юncercat sa-si dezvolte propria industrie metalurgica. Industria constructoare de ma_ini considerata ,,grea nu produce numai cele mai grele si cele mai voluminoase articole, dar realizeaz si bunuri necesare altor industrii. Semifabricatele includ grinzi de otel utilizate pentru construccia de poduri si a tuturor marilor cldiri moderne sine de cai ferate, locomotive si material rulant; grinzi si table utilizate in construccia navala. Produsele care sunt semifabricate pentru alte industrii includ table metalice de toate tipurile si grosimile dar si scule utilizate pentru tierea, frezarea sau modelarea metalelor. De_i industria constructoare de nave si cea constructoare de ma_ini se bazeaz pe asamblare, din cauza componentelor foarte mari si spatiilor largi de munca si aceste industrii sunt considerate grele. Sunt importante deoarece furnizeaz mijloace de transport, mineraliere sau alte vase, care transporta materii prime si produse manufacturate peste tot in jurul lumii. Substantele chimice joaca un rol important in aproape toate procesele industriale. De exemplu, soda de rufe este utilizata pentru a produce sticla, hartie si sapun. Soda caustica este folosita pentru a produce hartie si sapun insa si la producerea aluminiului, rafinarea titeiului si realizarea unei largi game de produse chimice. Una dintre cele mai importante substante chimice utilizate in industrie, este acidul sulfuric. Importanta acestei substante a fost subliniata de omul de stat Benjamin Disraeli( 1804-1881) care a declarat ca acidul sulfuric reprezinta barometrul unei natiuni industrializate. Acidul sulfuric este foarte important in producerea bateriilor autovehiculelor, a vopselelor, medicamentelor, explozivilor, fertilizatorilor. Procesarea sodei caustice si a acidului sulfuric este considerata industrie grea. Aceasta industrie a luat nastere in Europa. Procedeul utilizat astazi in intreaga lume pentru producerea sodei caustice a fost pusa la punct de doi belgieni, Alexander si Alfred Solvay. Cele doua metode principale de producerea acidului sulfuric au fost puse la punct in Marea Britanie, Germania si Uniunea Sovietica. Extractia si rafinarea titeiului este considerata tot parte a industriei grele si in cea de-a doua jumatate a secolului 20-lea aceasta industrie a ajuns sa domine lumea industriala. Petrolul a inlocuit in multe cazuri carbunele ca si combustibil principal dar si ca materie prima de baza pentru scopuri industriale. Multe dintre cele mai mari campuri petroliere sunt situate in Europa si Americacu alte cuvinte in tarile traditional industriale. Multe altele se gasesc si in Orientul Mijlociu, America Latina, Asia sau Africa. La onceput cea mai mare parte a titeiului brut, a fost rafinat in Europa si in SUA insa astazi majoritatea tarilor producatoare de petrol au propriile rafinarii. Petrochimia a ajuns sa domine industria grea furnizandu-i materiile prime pentru o gama larga de produse cum ar fi cauciucul sintetic, explozibili si mase plastice. Intreprinderile petrochimice sunt adesea situate langa campurile petroliere, dar sistemele de transport moderne magistrale petroliere si supertancuri au facut ca transportul titeiului catre rafinarii sa fie mai usor decat construirea intreprinderilor in preajma titeiului. In 1938, jumatate din productia totala de nave se realiza in Marea Britanie, Germania, Norvegia si Suedia. Astazi Japonia este cel mai mare constructor de nave producand 43% din totalul de nave produs in lume, in 1990. Un alt mare constructor de nave este Coreea de Sud care detine cel mai mare doc uscat din lume. In industria chimica schimbarile nu au fost foarte profunde. Putine tari in curs de dezvoltare si-au construit o industrie petrochimica masiva. De exemplu, India, cu aproximativ 871.208.000 locuitori, produce doar jumatate din cantitatea totala de acid sulfuric realizata de Belgia (9.946.000) locuitori desi are o industrie de fertilizante bine dezvoltata. .УQѓ№№CJ jCJUmHnHu Р~ к: H#~&д,P9Д> FJќN?PКQТQУQ§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§УQ§ 1hАа/ Ар=!А"А# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font.U@Ђё. Hyperlink >*B*phџУ,Xџџџџ`Пm  Є?jЈZ !%ќ)?+К,Т,Х,š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€УQ)УQ*УQ+№8№@ёџџџ€€€ї№P№№ю№( № №№Ж‚ № ѓ №†РРХРџWџџВВВ‚€ПР33ЬЫœ1џ™™џд”?ПџINDUSTRIAArial Black№№№B №S №ПЫџ ?№У,ь0§џџ(#ьt!%%%•%&&ќ)*?+G+,,К,Т,Т,Х,_hОЧlu %   ЃЌ>GirЇАYb!!Œ%•%ћ)*>+G+Й,Т,Т,Х,sЪТ,Т,Х,џџ andideburgC:\My Documents\Industria.docio$C:\My Documents\upload\Industria.docDVDED:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\geografie\GEO5\Industria.docџ@€Т,Т,lVMТ,Т,4 !У,@@@>@Œ@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№ФЉ_№gFb‘fyш$N!№ ДД0dR-2ƒ№џџ andideburgDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0TˆœЈМШм шє   (4<DLфss andideburgndi Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@@џW7Т@Ј‰ОnјФyш$ўџеЭеœ.“—+,љЎ0є hpˆ˜  ЈАИР Ш ефmedident s.r.l.NR-   Title  !"#$%&'()*+,ўџџџ./01234ўџџџ6789:;<ўџџџ>?@ABCDўџџџ§џџџGўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF№КщнnјФI€1Tableџџџџџџџџџџџџ-WordDocumentџџџџџџџџ"XSummaryInformation(џџџџ5DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ=CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ№КщнnјФ№КщнnјФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq