аЯрЁБс>ўџ LNўџџџKџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №П6TbjbjUU "b7|7|6(џџџџџџlооооооођ    Мђ<ЖмммммO Q Q Q Q Q Q $ђ <u оп"u Љ ооммі Љ Љ Љ &омомO Љ O Љ ІЉ O ооO ма &бЎnјФђЎ ' NO O 0<O Nu 4NO Љ ђђоооой  Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce concine toate substancele minerale utile care sunt exploatate юn regiunile continentale. Aici exist mari cantitci de minerale, atтt pe fundul mrii, cтt _i dizolvate юn ap. юns, adeseori, costul recuperrii lor dep_e_te cu mult valoarea acestora. In masa sedimentelor marine sau pe suprafaca lor se gsesc numeroase substance minerale de interes economic. юn substratul platformelor continentale s-au descoperit o serie de minerale cu importanc economic: sruri de potasiu, юn Marea Baltic (Polonia) _i Golful Mexic (SUA); zcminte de sulf, descoperite cu prilejul forajelor marine юn cutare de petrol, exploatate la Caminada Pass (Golful Mexic) de ctre SUA; minereu de fier, a fost descoperii _i se afl юn exploatare prin galerii submarine юn Golful Finic, lтng Insula Jussaro aparcinтnd Finlandei, tot minereu de fier a descoperit _i Canada , юn Newfoundland (Terra Nova), minereu aflat pe insul si care se prelunge_te юn zona submarin юn mod deosebit (rezerve de cтteva miliarde tone), exploatai юn galerii. Cercetrile peniru descoperirea de noi zcminte de petrol юn zona submarin au descoperit crbuni, depozile foarle mari юn apropierea Japoniei, Marii Brilanii, Noii Zeelande, юn Marea Nordului (seclorul norvegian); dar consturile mari legate de exploatare nu au permis valorificarea acestora. Depozitele detritice reprezint rezultatul eroziunii rocilor preexislenle, materialul rezultat fiind transportat de rтuri юn ocean. Un astfel de depozit detritic юl cpnslituie mineralele grele, mai frecvente fiind: magnetitul, ilmenitul, titanitul, zirconiu!, columbitul si юn cantitci mai mici: casiteritul, wolframitul, diamantul, cromitul, aurul, monazitul etc. Dintre minerale grele unele pot fi gsite юn preajma uscalului, aproape de sursa lor inicial, altele se afl юn componenca unor vechi plaje, aflate acum sub apele mrii. De_i valoarea economic a acestor minerale este relativ sczut, юn comparacie cu materialele similare de pe uscat, unele cri le exploateaz. A_a, de exemplu, юn Africa de Sud, pe crmul de S-V, pe platforma continentala, pтn la o adтncime de 3-40 m a apei, funccioneaz o stacie care prelucreaz 18.000 t material brut ce concine diamante, realizтnd zilnic circa 700 carate diamante industriale, юn Sri Lanka, sunt exploatate nisipurile de pe plaj ce concin ilmenit (75-80%), rutil, zircon si magnecii, юn Japonia, юn Golful Ariake, sedimentele de pe platforma continental sunt bogate юn fier (56%) si titan (12%); rezervele de minereu de fier existente au fost apreciate la circa 40 mii. t. юn Thailanda si Indonezia se extrag nisipuri cu casiterit, aproximativ 12.500 t/an, iar юn SUA, юn Alaska, se valorific nisipurile cu baritin (circa 125.000 t/an). юn afar de mineralele grele, pe platforma continental se gsesc _i alte substance minerale utile, fosforit, glaucovit. Fosforitul se gse_te sub forma unor concreciuni, la 30-500 m adтncime, pe platformele continentale ale Japoniei, Africii de Sud, Argentinei, SUA (California - rezerve estimate la 1,5 miliarde t). El se utilizeaz la obcinerea fosfacilor necesari industriei _i agriculturii. Glauconitul se gse_te la adтncimi de 100-800 m, pe platformele continentale ale Africii de Sud, Australiei, Chinei, Japoniei, Portugaliei, SUA (California) etc. Acest mineral concine potasiu hidratat, fier si silicat de aluminiu, fiind юntrebuincat adesea pentru obcinerea potasiului si fertilizancilor necesari agriculturii. Cea mai abundent rezerv de material detritic o formeaz nisipul si pietri_ul, incluzтnd _i fragmente de cochilii, utilizate ca materiale de construccii. Nodulii polimetalici prezint cel mai mare interes economic. Ei au fost descoperici la sfтr_itul secolului al XIX-ea, de ctre expedicia englez a navei "Challenger". Nodulii polimetalici sunt concreciuni minerale care tapiseaz fundul oceanului la adтncimi mari ale apei, de 4.000-6.000 m, avтnd юn general diametrul de cтciva centimetri (au fost gsite _i aglomeracii care cтntreau peste 300 kg), alctuici din diferite elemente (au fost identificate 42), юntre care domin: nichelul, cobaltul, fierul, manganul sau cuprul. Reparticia nodulilor este юnc pucin cunoscut, un interes economic prezint zonele cu peste 10 kg noduli/m2. Estimrile care se refer la nodulii polimetalici sunt foarte юncurajatoare: numai юn Oceanul Pacific ar fi 1.500 miliarde tone de noduli; din cele peste 100 cтmpuri cu noduli identificate, numai unul dac ar fi exploatat ar satisface 2% din cererea mondial de mangan, 8% din cea de cobalt, 15% din cea de nichel, 0,15% din cea de cupru; l mii. t de nodului ar putea oferi 230.000 t mangan, 15.000 t nichel, 13.000 t cupru, 2.000 t cobalt si alte metale; юn ansamblu, cantitatea de materii prime disponibile юn ocean a fost calculat la: 300 miliarde tone de mangan, 8 miliarde tone de cupru, 5 miliarde tone de cobalt, l miliard tone zirconiu, l miliard tone fosfaci etc. юncepтnd cu anii '70, aceste "pepite" ale mrii au fcut obiectul unor cercetri sistematice. brile industrializate, SUA, Japonia, Canada, Germania, Franca _i CSI, particip la operaciuni de prospectare a nodulilor _i sunt deja angajate юn amenajarea unor stacii submarine. In SUA sunt deja firme, cu capital american sau mixt, angajate юn cercetare: "Tenneco" (capital american, belgian, japonez) investe_te peste 20 mii. dolari pentru a recupera anual l mii. t noduli care vor fi prelucraci юntr-o uzin din Anvers; "Kennecotl Copper Corporation" (capital american, britanic, japonez _i canadian); Hugues Tool et Lockheed Aircraft" (capital american). Юn Canada, cercetri intense face firma "L'International Nickel Ltd" (capital canadian, american, japonez si german). Marea Britanic _i Japonia particip la cercetri alturi de marile firme americane enumerate, iar Germania, pe lтng participrile la cercetrile comune cu americanii, a iniciat un program юnc din anul 1969, financat de guvern, prin dou firme: "Metall Gesellschaft" _i "Preussag", pe care le-a юnzestrat cu nave avтnd dotri speciale. Юn Franca, societcile "CNEXO" _i "Le Nichel" au fcut cercetri юn perioada 1970-1974, юn Pacificul de Sud; юn ianuarie 1971, nava "La Coquille" efectua cercetri юn largul insulelor Tuamotu, unde a recoltat l ton de noduli pentru studii; юn 1979 s-a creat un puternic consorciu "AFERNOD", din firme cu capital exclusiv francez, consorciu care are юn derulare programe ample de cercetare a nodulilor. CSI a iniciat primele cercetri юn anii '50; au urmat prospecciuni, numeroase fotografii ale perimetrelor cu noduli, prelevarea a tone de e_antioane; dup 1971 s-au iniciat programe complexe pe termen lung ale cercetrii nodulilor. Юn Australia, Biroul Resurselor Minerale utilizeaz nave pentru dragarea nodulilor; юn Noua Zeeland, Departamentul Resurselor ^tiincifice a iniciat studii asupra distribuciei _i compoziciei chimice a nodulilor; юn Extremul Orient, Comisia Economic a Naciunilor Unite pentru Asia patroneaz dou proiecte de prospectare a nodulilor юn aceast regiune. Prelevarea si prelucrarea nodulilor polimetalici sunt opciuni foarte costisitoare. Rmтne dificil de prevzut cu exactitate data cтnd fiecare exploatare va fi rentabil, probabil cтnd se vor epuiza resursele terestre. Legate de exploatarea nodulilor rmтn problemele dreptului mrii, stabilirea dreptului de proprietate asupra depozitelor submarine aflate юn largul mrii, unde юn viitor vor avea loc extracciile. ONU a atribuit statelor riverane, prin Convencia din 1958, dreptul de a exploata resursele minerale pтn la adтncimea la care se poate exploata fundul mrii. Textul ca atare a creat interpretri diverse, unele cri avтnd tendinca de extindere exagerat a apelor teritoriale, юn defavoarea altora care юn prezent nu dispun de tehnici adecvate exploatrilor submarine. Resursele minerale dizolvate юn apa de mare Aceste resurse constituie, la rтndul lor, bogcii imense. Calculele au demonstrat c, la volumul Oceanului Planetar, de 1.362 mii. km' (care concin юn medie 3,45% elemente юn solucie), substancele solide dizolvate ar fi de ordinul a 500 x IO14 tone. юn apa marin au fost identificate peste 60 de elemente. Fiecare l km3 de ap concine circa 40 mii. t substance dizolvate, 12 dintre ele fiind юn proporcie de 1/1.000.000, iar o ton de ap de mare poate concine aproximativ: 19 kg clor, 10,7 kg sodiu, 1,3 kg magneziu, 0,9 kg sulf, 0,4 kg calciu, 0,4 kg potasiu _i cantitci mai reduse de: brom, fluor, crbune, zinc, cositor, cupru, aur, argint, uraniu, nichel. Aceste cantitci si marea diversitate de substance dizolvate ar putea duce la concluzia c ele sunt exploatate foarte intens; dar, юn realitate, numai cтciva compu_i sunt recuperaci actualmente din ocean: dorura de sodiu, magneziul, bromul, unii compu_i metalici _i apa potabil. Procesele de recuperare a elementelor din apa de mare sunt юnc Toarte costisitoare, constituind юn multe cazuri investicii nerentabile. Clorura de sodiu (sarea) se recupereaz de circa 5000 de ani din apa mrii. Sarea se extrage prin evaporarea apei, procedeu prin care se realizeaz anual peste 35 mii. l (SUA realizeaz 5% din produccie pe aceast cale, apoi Japonia, Australia, Israel, China, Arabia Saudit, Kuweit ele.). Abundenca srii юn apele marine este confirmat de numeroase calcule care au stabilit c aceasta, dac ar fi extras юn totalitate si presrat pe юntreaga suprafac a globului, ar forma un strat de 45 m grosime. Bromul _i magneziul sunt obcinute din apa mrii юn Japonia, Franca, CSI, China. Japonia a experimentat si pus юn funcciune o instalacie prin care extrage uraniul din apa mrii. Юn uzinele de desalinizare a apei mrii se obcin adesea _i unele elemente dizolvate юn apa de mare. Resurse minerale, юn concentracii deosebite _i de o mare varietate, se gsesc юn asa-numilele solucii fierbinci, descoperite юn Marea Ro_ie, la peste 2000 m adтncime, юn aceste solucii fierbinci concentracia substancelor minerale este de 1000-50.000 ori superioar celei din apele marine obi_nuite. Ele concin adesea fier, mangan, zinc, argint, aur, cupru, plumb etc. Se apreciaz c astfel de solucii fierbinci pot fi _i юn alte zone ale Oceanului Planetar; un exemplu юl constituie zona de rift din apropierea Islandei, юn Golful Californiei s.a  ь:<,ЖІ Ш l n $ 6 ИКф>hЬЮи Œ&ъьŠŽЈфгУБУЁУУУУЁУУЁБУБУ}УУkЁkYk#56B*CJ ^JaJmH phsH #56B*CJ ^JaJmHphsH"56B*CJ ]^JmH phsH "56B*CJ ]^JmHphsH56B*CJ ^JmH phsH "56B*CJ \^JmHphsH56B*CJ ^JmHphsH!B*CJOJQJ^JmHphsH5jB*CJOJQJU^JmHnHphsHtHu" <n КьЊТP† Є$Ф*ъ,т/p3–6f8(;м<BA§фффЮЮЮЮЮЮЮЮХЮЮЮЮЮЮЮЮЮ$„а`„аa$$„а-D7$8$H$MЦ џџџџ`„аa$$„аdh-D7$8$H$MЦ џџџџ`„аa$6T§ЈЊrœВРТкNP„ † А Є$z%|%V'\'Т*Ф*ш,ъ,р/т/n3p3”6–6€7d8f8&;(;к<м<>=янЩЕняЕняняЕнЃЃ{Ѓяkяkяkяkяkнянянян56B*CJ ^JmHphsH&56B*CJ ]^JaJmHphsH&56B*CJ H*^JaJmHphsH#56B*CJ ^JaJmHphsH&56B*CJ \^JaJmHphsH&56B*CJ ]^JaJmHphsH#56B*CJ ^JaJmHphsH56B*CJ ^JmH phsH #>=`=BA˜AšA|C€CDDЦFШFbHјHJ J,JLLNLіMјMN N N,O*B*CJOJQJ\^JaJmHph222sH~~ Heading 26$$„аdh-D7$8$@&H$MЦ џџџџ`„аa$$>*B*CJOJQJ^JmHphsH<A@ђџЁ< Default Paragraph Font.U@Ђё. Hyperlink >*B*phџ6(bџџџџž7]vе a Ј CRbuёИK3”nЁЭd!#'$ќ$­%&5(8( @š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€š0€€Ј>=6T+./BA6T,06T-№8№@ёџџџ€€€ї№К№№X№( № №№ ‚ № Г №№РР6У ХРџWџџ€3fƒџџŒЮџџџПџ†††?‡РРРП РњџЬаЯ€а‡в гдPУж ЫзиА<џџкА6џOceanul - resurse mineraleArial Black№№№B №S №ПЫџ ?№6(зћџџ‹ќџџЛ&“tž67\]fguvE G д е   ` a   Ї Ј BCОРabtu№ёЗИJK23“”mnЬЭРС  !!c!d!""####$$&$'$ћ$ќ$Ќ%­%&&((4(5(5(8(ž67\]uvд е ` a Ї Ј BCQRabtu№ёЗИJK23“”mn ЁЬЭc!d!##&$'$ћ$ќ$Ќ%­%&&4(5(5(8(žž4(5(8(џџ Mi$ca8C:\WINDOWS\ 01>G89 AB>;\Resursele Oceanului Planetar.docMi$caJC:\WINDOWS\TEMP\Rar$DIap.h0c\Resursele Minerale ale Oceanului Planetar.doc andideburgC:\WINDOWS\Desktop\017.docio8C:\My Documents\upload\Resursele minerale din oceane.docDVDYD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\geografie\GEO4\Resursele minerale din oceane.docџ@€5(5(№џ05(5(| #%&(6(@@ @@@@D@J@N@P@Ј@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№Фhћgfb‘fб(!F!№ЅnДД0dЗ(2ƒ№џџ Mi$caDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0PˆœЈИФи ф№   $08@Hф ssMi$cafi$c Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@@jжм"Т@bЦšnјФб(!ўџеЭеœ.“—+,љЎ0ь hp€ˆ˜  ЈАИ Р ЮфMi$catlFЗ(   Title  !"#$%&'()*+,-./01ўџџџ3456789:ўџџџ<=>?@ABўџџџDEFGHIJўџџџ§џџџMўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РFщЎnјФO€1Tableџџџџџџџџџџџџ2NWordDocumentџџџџџџџџ"bSummaryInformation(џџџџ;DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџCCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџщЎnјФщЎnјФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq