ࡱ> EGD5@  ,bjbj22 "@XX $2222222F,F         Rn2     22  $$$ z2 2 $ $$6226  @'%?*60 6X6FF222226x  $     FF FF MEDIUL TROPICAL (semiarid si arid) Climatele semiarid si arid, de la latitudini tropicale, au numeroase trasaturi caracteristice comune. Tipul semiarid face tranzactia de la climatul arid catre climatele mai umede. Principala caracteristica distinctiva a acestor tipuri de climat consta in lipsa aproape totala sau insuficienta precipitatiilor. Geografic ele sunt centrate aproximativ la 20 - 25(C latitudine nord si sud, unde actioneaza cu precadere masele de aer din atmosfera nalta a zonelor subtropicale. Chiar si in regiunile unde apar depresiuni barice datorate ncalzirii excesive a suprafetei terestre si aerului din troposfera inferioara,stratul de convectie ramne subtire, puternicele inversiuni termice din troposfera superioara ramnd atotstapanitoare si extinznd conditiile aride pna la latitudinea alizeelor. Principalele regiuni de clima tropicala arida sunt situate n nord vestul Mexicului si n lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si partii nordice a Republicii Chile, n Africa de Nord (Sahara) si Arabia, n sud estul Iranului si jumatatea sudica a Pakistanului, n vestul Indiei si n Australia Centrala si Vestica. Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare n Africa, unde se ntind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se ntinde la nord si la vest de pustiul Kalahari (n Angola, Namibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta n zona muntoasa din Peninsula Arabia, n cea mai mare parte a Iranului si n parti nsemnate din Pakistan si India. n Australia zona tropicala semiarida margineste la nord si la est Marele Desert Australian. America de Nord cunoaste aceste conditii climatice n Podisul Mexican, iar America de Sud n Brazilia, la nord de Capul So Roque. n regiunile tropicale aride precipitatiile aproape lipsesc, din cauza uscaciunii aerului si marii naltimi a nivelului de condensare. Convectia ascendenta, care ia nastere datorita suprancalzirii aerului, nu reuseste sa atinga acest nivel, dar provoaca adesea vartejuri puternice care ridica la naltimi apreciabile coloane imense de praf si nisip. Rareori ciclonii formati pe frontul polar (temperat) patrund n regiunile tropicale, dnd nastere unor averse puternice de ploaie, care umplu vaile seci cu torenti vijeliosi si fac sa apara o vegetatie efemera, grabita parca sa-si ncheie ciclul vegetativ nainte ca rezervele de umezeala sa se fi terminat. Asemenea averse pot sa apara o data la mai multi ani sau la mai multe decenii. Se ntelege deci ca mediile anuale ale cantitatiilor de precipitatii sunt sub 200 mm si pot cobor chiar pna la 0 mm, cum s-a ntmplat la Calama (oras n interiorul Republicii Chile, situat la altitudinea de 2264 m), unde de-a lungul timpurilor istorice nu s-a semnalat nici o ploaie. Conditiile de ariditate specifice deserturilor tropicale sunt accentuate n regiunile desertice litorale, care se afla sub influenta curentilor oceanici reci. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborte ale apei si aerului de deasupra curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, favoriznd, dimpotriva, descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. El este propriu desertului Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor Peru si Atacama, infulentate de curentul rece al Perului (sau Humboldt), Saharei de Vest, aflata sub influenta curentului Canarelor si desertului Namib, influentat de curentul Benguelei. Exemplul mentionat, al localitatii Calama de la periferia desertului Atacama, cel al localitatii Arica, din nordul statului Chile, unde n 43 de ani s-a nregistrat o medie anuala a precipitatiilor de numai 0,5 mm, cel al orasului Iquiqe (situat pe litoralul desertului Atacama), n care media anuala este de numai 3 mm, cel al localitatii Walvis Bay (situata pe tarmul Oceanului Atlantic n desertului Namib) unde media anuala este de 30 mm si multe altele, costituie dovezi graitoare ale influentei graitoare ale influentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. Aceasta nu nseamna ca, n interiorul continentelor, ariditatea nu pate fi pe alocuri aproape la fel de severa. Dovada precipitatiilor medii anuale, nsumand numai 1mm, nregistrate n localitatea egipteana Luxor. Uneori, ploile, si asa destul de rare, nu ajung pana suprafata terestra, picaturile evaporndu-se n cadere din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale aerului. Ploile fiind absolut ntmplatoare, se ntelege ca nebulozita- tea are valori extrem de reduse, iar Soarele straluceste aproape tot timpul ct acest lucru este astronomic posibil. Drept urmare suprafata terestra, mai ales cnd este acoperita cu nisip, se ncalzeste excesiv, atingnd chiar temperaturi de 80(C. Dimpotriva, noaptea, lipsa valorilor de apa si a norilor determina cresteri exceptionale ale intensitatii radiatiei efective, ceea ce permite racirea suprafetei terestre, uneori pana la valori de 0(c. ncalzirile si racirile de la nivelul suprafetei terestre se rasfrng si asupra aerului de deasupra, n regiunile cu climat tropical arid registrndu-se valori termice absolut extrem de mari. Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit ntre 20 si 28(C (21,6(C la El Golea n Sahara algeriana si mai scazute datorita cresterii altitudinii (19,1(C Windhoek n Namibia) sau influentei curentilor oceanici reci (16,6(C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula ntre 22 si 25(C (la Jacobabad luna cea mai rece, ianuarie, nregisrnd 15(C, iar luna cea mai calda, iunie, 37(C, iar la El Golea 9 si, respectiv, 34(C). n regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pna la 10(C (la Windhoek lunile cele mai reci, iunie si iulie, registreaza 13(C, iar cele mai calde, noiembrie, decembrie si ianuarie, 23(C), iar n cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana 5(C (Walvis Bay temperaturile medii lunare variaza ntre 14 si 19(C). Spre deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi extrem de ridicate si precipitatii nensemnate, n cele cu relief nalt (Muntii Ahaggar si Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita, Muntii Ymenului, Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei etc.), temperaturile scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc apreciabil (la Windhoek, de pilda, ele ele sunt de 375 mm pe an). Sursa acestor precipitatii este, ca si n deserturile nconjuratoare, trecerea rara a ciclonilor. n regiunile cu climat tropical semiarid valorile termice sunt relativ asemanatoare cu cele din deserturile tropicale. Ba mai mult, maxima termica absoluta a planetei Pamnt s-a nregistrat n regiunea cu climat tropical semiarid din nordul Libiei. Ea a fost de 58(C si s-a produs n ziua de 13 septembrie 1922 n orasul AlAziziyah, situat la 50 Km sud est de Tripoli. Valoarea respectiva depaseste cu 13,5(C temperatura maxima absoluta nregistrata pe teritoriul Romniei. Desigir, la periferiile mai nalte, si cu latitudini mai mari, temperaturile scad, dupa cum la periferiile dinspre regiunile cu climat intertropical alternativ, mai apropiate de ecuator, amplitudinile termice diurne si anuale se diminueaza. Ct despre precipitatii, acestea nu sunt ntmplatoare ca n deserturile tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid, precipitatiile sunt aduse n timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii care naiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva, ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical. Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii aerului. Ca urmare a marii uscaciuni si a amplelor variatii termice diurne, n regiunile cu climat tropical arid are loc o intensa dezagregare a rocilor, landsaftul specific fiind cel al deserturilor de nisip sau piatra. Vegetatia, efemera, este legata de ploile sporadice. Ea are caracter permanent numai n oazele cu apa freatica putin adnca si este n general cultivata. n deserturile litorale, scaldate de curenti oceanici reci, ceturile frecvente si temperaturile ceva mai scazute, care diminueaza deficitul de saturatie din aer, fac posibila cresterea si dezvoltarea ctorva forme interioare de vegetatie, in ciuda lipsei aproape totale a precipitatiilor. Catre si n regiunile cu climat samiarid deserturile se transforma n semidesrturi si trec, treptat, n stepele uscate de vegetatie ierboasa xerofila, care ngaduie populatiilor autohtone sa practice cresterea animalelor (capre, oi). BIBLIOGRAFIE :Climatele Pamntului - Teodor Ioan  Tema : Mediul tropical Marin Stefania Raluca Clasa a XI a C (]v  &˺˩ssbQ@!hqp5CJOJQJaJmHsH!h@ 5CJOJQJaJmHsH!h/5CJOJQJaJmHsH!hY5CJOJQJaJmHsH!h*CJ(OJQJaJ(mHsHh|CJ$OJQJaJ$mHsH&'( N ~)n/8 $ %'|()****$a$gdU ,()bc+,./67>?PQ̸̧nnnnn]I]' jh$]5CJOJQJaJmHsH!h$]5CJOJQJaJmHsH' jhD5CJOJQJaJmHsH!hD5CJOJQJaJmHsH' jhr5CJOJQJaJmHsH!hr5CJOJQJaJmHsH' jh1 5CJOJQJaJmHsH!h1 5CJOJQJaJmHsH!h#?### %%&%(*****ɸ븤q^K^$h56CJ OJQJaJ mHsH$h?56CJ OJQJaJ mHsH!h5CJOJQJaJmHsH!h?5CJOJQJaJmHsH!hK5CJOJQJaJmHsH' jhOW5CJOJQJaJmHsH!hOW5CJOJQJaJmHsH!h'5CJOJQJaJmHsH!h$]5CJOJQJaJmHsH' jh$]5CJOJQJaJmHsH********++A+O+P+Q+R++++++++++++++++***++++*+.+A+N+Q++̳}iUD3!hU5CJ$OJQJaJ$mHsH!h%,5CJHOJQJaJHmHsH'hUh%,5CJ(OJQJaJ(mHsH'hUhU5CJ(OJQJaJ(mHsH!hU5CJ(OJQJaJ(mHsH!hU5CJHOJQJaJHmHsH'hUhU5CJ OJQJaJ mHsH0jhUhU5CJHOJQJUaJHmHsH!hU5CJ OJQJaJ mHsH!h%,5CJ OJQJaJ mHsH!h?5CJ OJQJaJ mHsH ++++++ , , ,Ʋz*h?h?56CJOJQJaJmHsH!h?5CJOJQJaJmHsH!h?5CJ OJQJaJ mHsH'hUh?5CJ$OJQJaJ$mHsH'hUh%,5CJ$OJQJaJ$mHsH!hU5CJ$OJQJaJ$mHsH'hUhU5CJ$OJQJaJ$mHsH++ , , 1h/ =!"#$%Dd9\   8* WdF?8| 0'<P]Referat la geografieTimes New Roman ___H!___5H)))www@@@ NormalCJ_HaJmH sH tH DAD Default Paragraph FontRiR  Table Normal4 l4a (k(No List $@&'( N~ )n/8 | !"""""""""""##A#O#P#Q#R################# $$00p0p0p0p0p0p00000p0000p0p0p0p0p0p0p0p0p0p0p0 000 0 0 0 0 0 000 0 0 000 0 0 @0p000 0 0000 0 00 00 0*+ ,*+ , ,&.NV}  IJ  < =   & '   O P L M   $%(/QSuvbc+,.5z{ 67>?PQ,-qr347>DE56>?ghde&(0 1 P Q ] ^ z { !!"""*#@#|####$"""""### $$$Taviqp1 E)8$(%,#.??@ABCFRoot Entry F@'%?HData !1Table)WordDocument"@SummaryInformation(4DocumentSummaryInformation8<CompObjj  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q