аЯрЁБс>ўџ €‚ўџџџ~џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС9 №ПГbjbj§Я§Я"ОŸЅŸЅXџџџџџџlЎЎЎЎЎЎЎТЪЪЪЪ жТЪјўўўўўСССнппппппТ тІпЅЎСŸ"СССпЛЎЎўўЁ„ЛЛЛСцЎўЎўнЛСнЛ"ЛнЎЎнўђ рвјр˜]СТЪЇžннš0ЪнˆEvˆнЛТТЎЎЎЎй 1) Crbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rтnd ,este formata din materii organice cesuturi odinioar vii, si in al doilea rтnd spre deosebire de alte roci, arde si degaja cldura. Crbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revoluciei industriale si a jucat un rol foarte юnsemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele concine carbon, care-i si confer acea culoare neagra,caracteristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen. Cea mai mare parte a crbunelui s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai din cauza cantitatilor imense de crbune care s-au format atunci. Acesta a luat na_tere din pdurile tropicale preistorice, ce cre_teau pe pmтnturile mlastinoase. Padurile se compuneau din arbori foarte diferici de cei care triesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erau arbori-feriga giganti.Existau,de asemenea, si arbori de coada calului giganci, dar si multe alte plante mai mici. Dup moarte, ferigile uria_e celelalte plante cdeau in apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte srace in oxigenul care favorizeaz acciunea bacteriei ce produce putrefaccia, astfel юncтt arborii-feriga au putrezit foarte юncet si s-au transformat in turba, primul stadiu de formare al crbunelui. In timpul formarii turbei apare o degajare de gaz de mla_tina numit gaz metan. Pentru a se transforma in crbune , turba trebuie sa fie presata. Un strat de turba cu o grosime de 10 si 15 metri va forma un strat de crbune de doar un metru grosime. Primul stadiu al comprimrii a avut loc in mla_tinile primitive, o data cu depunerea unor straturi succesive de vegetacie intrata in putrefaccie, comprimтnd straturile inferioare sub greutatea lor. In perioada carbonifera scoarca Pamatului a suferit o serie de transformari. In timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperita cu nisip si mal. Straturile de pamant si turba au fost юngropate sub mari pentru ca mai apoi sa revin din nou la suprafata.. In timp se formau noi mla_tini si noi straturi de turba. Acest proces numit sedimentare ciclica s-a produs de mai multe ori. In regiunile carbonifere exista un numr de zcminte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de crbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri. Exista trei categorii de crbune .Tipurile acestora depind de gradul in care crbunele s-a modificat in timp. Lignitul numit si crbune brun dup culoarea lui, este cel mai pucin modificat si are cel mai mic concinut de carbon de aproximativ 30%. In timpul arderii acesta degaja mult fum si relativ putina cldura. Huila este cea mai rspтndita si degaja cea mai multa caldura.Acest crbune are de obicei straturi alternante юntunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza material lemnos, iar straturile юntunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila concine si un alt compus, mai pucin dur, asemntor cu mangalul :acesta face crbunele sa murdreasc in timpul manipulrii. Crbunele superior este antracitul. Se compune din 98% carbon si este foarte greu de extras , dar este curat la manipulare. Arde cu o flacra foarte mare si fierbinte, degaja pucin fum, insa este foarte greu de aprins. Crbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de crbune era arsa pentru юnclzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau in procese industriale. Юnainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau юntreaga cantitate de gaze din crbune. Tarile fara resurse de gaze naturale, recurg inca la acest procedeu. Producerea gazelor din crbune este asociata cu producerea cocsului, un combustibil esencial in producerea si topire metalelor. Producerea cocsului crbunele este ars in cuptoare etan_e. Crbunele nu arde din cauza oxigenului, dar odat cu cldura se degaja amoniac, gudroane, gaze si uleiuri u_or volatile lsтnd in urma un reziduu dur. Acesta este cocsul. Carbunele este si materia prima pentru procesele chimice. Amoniacul, gudroanele si uleiurile u_or volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea altor produse cum ar fi: vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide, insecticide, sau chiar lac de unghii. Din crbune se poate produce chiar si zaharina. Crbunele este zacamantul cel mai bogat de combustibil fosil. Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 de ani, la o rata de consum cu cea actuala, si mulci experci sunt de prere ca exista cam de 15 ori mai mult crbune rmas nedescoperit. Trei tari decin doua treimi din rezervele mondiale descoperite. SUA are 30%, Rusia si statele aliate cam 25%, iar China 10%.Restul rezervelor de crbune sunt situate in Australia, Canada, India , Germania, Polinia, Africa de Sud si Marea Britanie. In America de Sud doar patru tari Argentina, Brazilia, Chile si Columbia decin zcminte bogate de crbune. Cea mai mare parte a crbunelui este юngropat adтnc sub pdurile tropicale unde este greu de exploatat. Dintre cele 52 de tari africane, doar opt exploateaz: Africa de Sud si Zimbabwe, cu cele mai mari zcminte, Algeria, Maroc, Mozambic, Nigeria, Tanzania si Zair. Uneori pe pantele dealurilor si pe malul rтurilor apar aflorimente de carbune.Poate ca astfel a fost descoperit de chinezi cu 3000 de ani in urma.O data descoperit, zacamantul a fost exploatat in adтncime. Astzi, prospecciunea crbunelui reprezint una din activitatile de baza ale geologilor. Ei cunosc din experienca, genul de teren sub care s-ar putea ascunde crbune, mai ales in zonele cu roci din perioada carbonifera. Fotogrfiile din avion sau chiar din satelit ajuta mult la identificarea acestor zone. Urmtorul pas la fel ca in prospecciunea petrolului, se refera la cercetarea seismica a zonei.Utilizand explozivi si alte mijloace, geologii transmit in interiorul Pamatului unde de soc. Instrumente ultrasensibile, numite geofoane, sesizeaz ecourile undelor de soc ce sunt reflectate de diferitele straturi de roci. Ele reflecta undele de soc in mod diferit, cu puteri diferite, si prin analiza caracteristicilor reflexiei se poate determina structura rocilor si adтncimea la care se gasesc. Pentru a descoperi zcmintele actuale de crbune si a estima adтncimea la care se gsesc se executa forri si se extrag mostre. Probele de roca sunt apoi analizate si examinate. O alta metoda, deseori utilizata pentru explorarea straturilor din subteran, este cea a sondrii. Inicial ea s-a utilizat la prospectarea petrolului si a gazelor naturale. Prin sondare in interiorul unui put sunt coborтte diverse dispozitive pentru a testa natura rocilor. Sonda este coborтta in interiorul pucului si apoi ridicata юnapoi la o viteza controlata. Instrumentele sensibile din interiorul sondei msoar porozitatea si radioactivitatea rocilor, detecteaz fisurile ( rupturile dintre diferitele straturi de roci ) si rezistenta electrica a rocilor, adic modul in care ele conduc sau nu electricitatea. Grosimea unui zacamant de crbune poate varia de la cativa centimetri la cativa metri. Indiferent de grosime, exista doua feluri de extraccie: mineritul de suprafaca si cel subteran. Mineritul de suprafaca se practica atunci cтnd zacamantul de crbune este aproape de suprafaca solului. Este rspтndit in Australia si SUA si folosit la exploatarea lignitului in Europa de Est. In majoritatea minelor de suprafaca din Marea Britanie se extrage crbunele aflat pana la 33 metri sub pamant. In alte regiuni adтncimea poate fi mai mare. Cea mai adтnca mina de suprafaca este in Germania, la 325 metri adancime. Mineritul de suprafaca provoac mizerie. Arii extinse sunt excavate si peisajul devine urat. Munca incepe cu brzdare solului si a rocilor care sunt apoi depozitate la marginea exploatrii. Ele servesc si ca ecrane protectoare pentru reducerea zgomotului. Crbunele este apoi scos cu excavaoare imense. Cel mai mare excavator din Marea Britanie este cel cu cupa ,,Big Geordie  cu capacitatea de 3000 de tone. Cupa poate ridica doua autoturisme si excavaza, la o singura ridicare, aproape 100 tone de material. In alte tari se utilizeaz chiar excavatoare mai mari ,,Big Muskie cel care opereaz instatul Ohio din SUA, are o capacitate a cupei de 10000 de tone. Cel mai mare excavator are o capacitate de 13000 de tone si se afla la mina de lignit din Hambach, in Germania. Dup extragerea юntregii cantitati de crbune, se trece la refacerea peisajului. Principala metoda de minerit utilizata in Marea Britanie si in Europa Continentala este cea a mineritului in subteran. Aceasta produce 40% din totalul de crbune extras in SUA si mai mult de jumtate din crbunele Australiei. Multe zcminte de crbune sunt situate la mare adтncime. Cea mai adтnca mina din Marea Britanie se afla la peste 1300m sub pamant. Pentru a ajunge asemenea adтncimi se sapa pucuri verticale. Minerii coboar cu lifturile si crbunele este adus la suprafaca la fel. Uneori galeriile subterane se pot extinde pe orizontala pe mai mulci kilometri si transportul este asigurat cu trenuri elctrice. Unde zcmintele pot fi atinse de pe panta dealurilor, se sapa galerii principale de patrundere. Minerii coboar in aceste galerii cu trenuri electrice, iar crbunele este adus la suprafaca pe benzile rulante ale conveioarelor. Exista doua tehnologii principale de minerit subteran. Vechea tehnologie, utilizata inca pe scara larga in SUA, este cea in abataje. Aceasta tehnologie presupune sparea galeriilor prin crbune, lsтnd piloni de crbune pentru suscinerea tavanului. Prin utilizarea acestei metode nu se poate extrage decтt o parte a zacamantului de crbune. Cealalt metoda este mineritul in fatada. Este cea mai utilizata in Europa si castiga tot mai mult teren in SUA. Se sapa doua galerii paralele la o distanta de aproximativ 20m una de alta. Echipamente speciale taie zacamantul dintre cele doua. Pe msura ce echipamentul юnainteaz, galeriile ramase in urma sunt lsate sa se surpe. Prin aceasta tehnologie se poate extrage aproximativ 90% din crbune. Arderea crbunelui produce fum ce concine compu_i sulfurati. Acestia provoac ploi acide care distrug vegetacia, ucide pe_tii si alte creaturi marine, provocтnd si deteriorarea cldirilor construite din crmizi si piatra. In urma arderii crbunelui rezulta dioxid de carbon care este un factor responsabil de una dintre marile probleme ecolegice contemporane, numita efect de sera. Consumul energetic mondial Titei 34% Crbune 26% Gaze naturale 17% Biogaz 14,2% Hidroenergie 5,5% Energie nucleara 3,3% 2) In secolul 20 юntreaga civilizacie si industrie s-au bazat pe energia furnizata de petrol. Rezervale de titei au dus insa la conflicte internacionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare si daune mediului юnconjurtor. Petrolul se compune in principal din substance numite hidrocarbonaci, molecule formate din doua elemente chimice, hidrogen si carbon alturi de alte substante. Petrolul poate lua diferite forme, precum si titeiul lichid si gazele naturale sau o substanca groasa, vтscoasa, numita asfalt sau bitum. Petrolul este o substanca organica. El s-a format din materie care odinioar era vie, respectiv din mici plante si animale.Ca urmare, titeiul si gazele naturale, ca si crbunii, sunt consideraci combustibili fosili. Procesele de formare a petrolului au avut loc in urma cu milioane de ani. Cea mai mare parte a titeiului din centrul si nordul Marii Nordului s-a format din alge ( plante unicelulare ) si bacterii юngropate in mal si nmol, pe fundul marii, in perioada jurasica ( acum 144-213 milioane de ani ). Materia юngropata a putrezit si a fost transformata in titei de ctre cldura si presiune, care a comprimat in acela_i timp si malul si nmolul, transformтndu-le in straturi de roca. Picturile de titei s-au infiltrat in jos prin rocile permeabile, roci continand pori sau crpturi prin care pot ptrunde lichidele sau gazele. Titeiul si-a continuat drumul pana cтnd a юntтlnit un strat impermeabil sau solid. Titeiul a юnceput sa se acumuleze in straturile de roci permeabile din imediata apropiere numita de geologi ,,capcana . Gazele naturale se formeaz la o adтncime mai mare decтt titeiul. Geologii considera ca formarea gazelor naturale in sudul Marii Nordului a юnceput in perioada carbonifera cтnd a юnceput acumularea straturilor de crbune din plantele moarte ale malstinilor. Stratul carbonifer s-a scufundat si a fost юngropat de straturi de roci. In final la 4 km sub sol, cldura Pamantului a provocat degajarea gazelor din crbune. Gazul s-a ridicat prin rocile permeabile pana cтnd au юntтlnit straturi impermeabile si s-au acumulat in capcane. Titeiul este important deoarece este mai curat si mai ieftin decтt crbunele si mai u_or de transportat decтt gazele naturale. El are nenumrate utilizri. Uneori numit ,,Aurul Negru , el asigura aproape jumtate din energia utilizata in lume. Fara acesta transporturile s-ar bloca, iar ma_inile si utilajele industriale sau centralele termice nu ar funcciona. Titeiul brut este utilizat pentru producerea combustibililor, printre care diferite tipuri de petrol, motorina sau cherosen. Petrolul este utilizat si pentru pruducerea unor lubrifianci uleio_i si a vaselinelor necesare funccionarii utilajelor si masinilor.Petrolul este utilizat si la producerea asfaltului necesar _oselelor si o mare varietate de produse din industria petrochimica. Din produsele petrochimice se fabrica cosmetice, medicamente, vopsele, explozibili, fertilizatori, fibre sintetice cum ar fi nylonul, cerneluri, insecticide, coloranci, mase plastice si cauciucuri sintetice- utilizate la anvelope. Titeiul si gazele naturale exista pe toate continentele si sub toate platformele continentale. Unele cтmpuri petroliere sunt in produccie activa. Alte zcminte urmeaz sa fie explorate si exploatate.Estimarile asupra duratei pe care o mai au rezervele petroliere se bazeaz pe doua cifre- rezervele deja descoperite care pot fi exploatate economic, folosind tehnologiile actuale si rata producciei dintr-un an de referinta.Rezervele totale de petrol din 1989 erau estimate sa dureze 41 de ani, la un nivel al producciei din1988. Cre_terea rezervelor ca urmare a noi descoperiri, cre_terea sau diminuarea producciei, sau utilizarea unei noi tehnologii pot modifica aceste estimri. Юnainte de 1970 Marea Britanie era aproape complet dependenta de petrolul pe care-l importa. In 1969 s-au descoperit zcminte de petrol marin si produccia a юnceput in 1975, fcтnd din Marea Britanie un productor important. In 1990 Marea Britanie a devenit al noulea productor de titei din lume, din zcminte marine. Expertii preconizeaz un slab declin al producciei, dar Marea Britanie va ramane unul dintre productorii importanci ai secolului 21. Cele mai mari rezerve de titei se afla in tarile Orientului Mijlociu, care decin aproximativ 65% din rezervele mondiale cunoscute. La sfarsitul anilor 1980, Iranul, Irakul, Kuweitul si Emiratele Arabe Unite decineau rezerve petroliere care urmau sa ajung peste 100 de ani la un nivel al producciei din 1988. La юnceputul anului 1989, rezervele Arabiei Saudite, aproximativ 25% din rezervele mondiale totale, erau estimate pentru a ajunge 90 de ani la nivelul producciei anului 1988. Descoperirea unor noi terenuri petroliere vaste in Arabia Saudita, in 1990, a mrit marja estimrilor cu peste 50 de ani. La sfarsitul anilor 80, cele 15 republici ale fostei Uniuni Sovietice erau in fruntea producciei de titei, producтnd aproape 18% din totalul mondial. Dintre acestea Rusia era productorul principal urmata de Azerbaidjan, Kazahstan, Kirghistan, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina si Uzbekistan. SUA cel de-al doilea mare productor de titei юmpreuna cu Canada au realizat aproape 16% din totalut de titei extras, in 1990, urmate de Arabia Saudita, Iran, Mexic, China, Venezuela, Irak si Marea Britanie. Produccia variaz in funccie de cerere. Recesiunea mondiala a юnceput in 1990 si a dus la o scdere masiva a consumului. Cei mai mari productori de gaze naturale sunt tot statele fostei Uniuni Sovietice, mai ales Rusia, urmata de SUA, Olanda si Canada. Alci productori importanci sunt Marea Britanie, Mexicul, Norvegia si Romтnia. Deoarece titeiul este o materie prima atтt de utila, produccia acestuia a crescut de la 10 milioane de barili pe zi in 1950, la 65 milioane de barili pe zi in 1990. In 40 de ani lumea a devenit dependenta de titei. In unele tari produsele petroliere erau atтt de ieftine юncтt titeiul se utiliza adeseori cu mare risipa. Tarile dezvoltate si-au epuizat rezerva proprie de titei si odat cu cre_terea cererii au fost nevoite sa importe cantitati din ce in ce mai mari. Sursele principale din comercul internacional de titei Includeau si cтteva tari in curs de dezvoltare care au beneficiat curтnd din extraccia si exportul titeiului cтtre tari dezvoltate. Unele tari in curs de dezvoltare au utilizat veniturile din exportul titeiului pentru a financa proiecte de asistenta sociala, pentru a construi scoli si pentru a ridica nivelul de trai. Multe tari au fcut investicii majore in proiectele de dezvoltare, cum ar fi instalaciile de desalinizare din Arabia Saudita care transforma apa marina in apa potabila si Marele Rтu Artificial din Libia care capteaz apa din rocile situate sub desertul Sahara si transporta apa pana pe coastele mediteraneene. Produccia de titei a юnceput curтnd sa afecteze relaciile internacionale. In 1967, tarile bogate in titei din Orientul Mijlociu au acordat un ajutor masiv aliacilor din Egipt, Iordania si Siria, tarile afectate de rzboiul israeliano-arab. Tarile in curs de dezvoltare exportatoare de titei au юnceput sa exercite o presiune politica prin Organizacia Tarilor Exportatoare de petrol ( OPEC ). OPEC a luat fiinca in 1960 si avea ca membre Kuweitul, Iranul, Irakul, Arabia Saudita si Venezuela. Alte tari tot in curs de dezvoltare Algeria, Ecuador, Gabon, Indonezia, Libia, Nigeria, Quatar, si Emiratele Arabe Unite au aderat mai tarziu.In 1973, anul rzboiului Yom-Kippur, pornit de Egipt si Siria юmpotriva Israelului, OPEC a mrit precul petrolului. Mai multe tari au acceptat sa controleze exporturile de titei pentru a mari presiunea supra unor tari ca SUA, care sprijineau Israelul. La mijlocul anilor 1970 cele mai multe state din Orientul Mijlociu fie decineau fie controlau propria industrie a petrolului si cutau ca prin intermediul OPEC sa realizeze o ,,Noua ordine economica internacionala Petrolul a fost un factor important in multe alte conflicte, inclusiv in pretenciile Irakului asupra Kuweitului. In 1990 Irakul a suscinut ca tara vecina, Kuweitul extrgea titei care de drept ar fi aparcinut Irakului si ca prin vтnzarea unei cantitati mai mari de petrol decтt cea stipulata in acordul OPEC, a dus la mic_orarea precului petrolului. In August 1990, Irakul a invadat Kuweitul, dar a fost forcat de Forcele Aliate sa se retrag in 1991. In timpul rzboiului , Irakul a deversat titei in apele Golfului provocтnd imense pete de petrol. Ei au incendiat pucuri petroliere ale Kuweitului. Luni de zile pana la stngerea incendiilor, cerul a fost acoperit de nori negri. Poluarea cu petrol a marilor poate aprea cтnd se curata tancurile petroliere sau cтnd au loc accidente pe platformele de forare. Dezastre mai mari pot fi cauzate de avarierea tancurilor unor petroliere uria_e, sau la scufundarea lor. Petele de titei duc la pierderi de vieci printre pasri si alte vietati marine. In 1989 petrolierul Exxon Valdez a lovit un recif in Prince William Sound, din apropierea Alaskai. Au fost deversaci in mare aproximativ 240.000 de barili de titei. In cтteva saptamani pata de petrol a cuprins 1600 de kilometri de tarm, inclusiv plajele a trei parcuri nacionale si cinci rezervacii naturale. Corporacia Exxon a юncercat o operaciune masiva de curatare, insa poluarea mediului era deja un fapt юmplinit. Asemenea dezastre ne fac sa uitam insa ca poluarea marilor cu petrol se produce in principal prin deversarea acestuia in rтuri, sau direct in mare din instalaciile de pe tarm. Utilizarea petrolului provoac poluri masive ale aerului in multe ora_e. Gazele de e_apament evacuate de autoturisme si de alte ma_ini cu combustie interna concin gaze otrvitoare cum ar fi monoxidul de carbon, hidrocarburi nearse, oxizi de azot si plumb. Unii dintre ace_ti agenci de poluare reactioneaza cu lumina soarelui producтnd acel smog neplcut, fotochimic, care plute_te deasupra multor ora_e, cum ar fi Los Angeles sau Mexico City. Atunci cтnd oxizii de azot se combina cu apa din nori ia na_tere ploaia acida care polueaz lacurile si rтurile, distrugтnd si pdurile. S-au fcut pa_i importanci pentru a mic_ora efectul duntor al gazelor de e_apament. Se produce benzina fara plumb, iar unele ma_ini sunt dotate cu filtre catalice, care transforma gazele nocive in gaze inofensive. Insa eficienta acestor imbunatatiri este diminoata de cre_terea cererii de petrol. Unii experci au estimat ca rezervele descoperite reprezint apoximativ o treime din rezervele existente la ora actuala sub scoarca Pamantului. Cu o noua tehnologie este posibil sa se mreasc considerabil rezervele, care se pot reface. Alte resurse se refera la gudroane care sunt roci impregnate cu titei avтnd o vтscozitate foarte mare. lr(ВuВГцгЯЫЯ9CJ$9CJ$9;>*B*CJOJQJphwhџ2j9;>*B*CJOJQJUmHnHphuhjl€ЪЮЎ8R&№!О$2(d.>/5ш9Ђ;d<j>"?јCЎD@E§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§Гў@EHGJЎQ`S’VДYЖYИYКY„Z[Ž[і[`\Р\]$]&]^aюbмgіiаlЈmŠpfu˜y<&ƒ§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§&ƒК‰ŽЬ’v›АŸд ЈЏ–Б˜БœБГ§§§§§§§§§§§§ 1hАа/ Ар=!А"А# $ %А i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtHBA@ђџЁB Font de paragraf implicitXОџџџџ456 @‡хчз  Љ “ ј_2ŸШєб25‘ќW   Є!#з&А'I)к*л*м*н*B+Ž+Ч+ћ+0,`,Œ,’,“,Џ.w/ю1ћ2h4д4E6Г8Ь:ž>“?нB EfGЛKиMjNRШUЫVЬVЮVX˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€ГZ@E&ƒГ[]^Г\№8№@ёџџџ€€€ї№X№№і№( № №№О‚ № у №ŽРР,ХРџWџџG'fЬПР™ЬџЫjJџ™?ПџCarbunele si petrolulImpact№№№B №S №ПЫџ ?№Xм#МtWfЉТђ юњ{†ˆ ЎЙœЈ\eЂ Ј Щ Я [ h   $ТХ -1ЋДy0:{€зръяђњS[iprwyƒŠŒ”˜œэњ4:LVЉЕQ\џ“HPntƒ‰ *kt x€—ќ С Ы !!e!m!х!ы!џ!"›"Ђ"Ї"Џ"Ъ"г"п#щ#g$m$k%s%Ъ%д%K&X&Ў&В&—'Ѓ'й'п'( (Ž(˜(‚)‹))”)Ё*Њ*T+Y+є,§,-- ..B.I.%/,/н/ц/{0ƒ0н0т0k1p1Є1­1ю1ѕ1A2H2ђ2љ2Е3Р344-474л4т4а5д5K6R6О6Ц6щ6ѓ6B7T7I8P8К8С8w9Œ9X:k:‡<Œ<­<Е<ї<§<L=Q=Й=Т=а=ж=и=о=р=ш=Œ>“>?І?ў?@?@D@‚@Œ@›@Ї@Љ@А@ш@э@A$A(A-AYA]A_AdAxA|AfBkBПBЦBШBаBэBєBДCЙCљCDXD]D—D DщDюDSE\EЙEТEѕFњF-G3GzGGбGжGHH)H.HLH[HŠHH"I*I,I2I4I:I}I„I†III”I–IŸIЁIІIЈIЏIБIЗIрIщIJ JJJJ$J/J9J“J˜JйJсJ'L1L;LAL]LeLoLtLЕLОL0M6MAMIMMЃMЏMДMNN/N7NfOkOœOЃOРOХOЦOЬOшOяO№OѕOP PJPOP[PdP“P—PьPёPQQћQџQщRяR.S:SЇSЊSЋSВSЖTКTщTёTž>’?š?мBфBE EeGmGКKТKзMиMiNqNRRЧUШUЪVX6з O Љ ж W Ѕ +и+ћ+є, 4b4ЛK3L M†MXџџ andideburgC:\My Documents\Doc1.doc andideburg)C:\My Documents\carbunele si petrolul.doc andideburg)C:\My Documents\carbunele si petrolul.docџ@ !#+,ENRWX```(`:`<`F`J`Z`\`Ž` `Ј`d@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡:џTimes New Roman5€Symbol3& ‡:џArialAPoor Richard"qˆ№ФЉБъUFЦЭZ†Я I%›!№ ДДr0dЋY2ƒQ№џџ* andideburg andideburgўџ р…ŸђљOhЋ‘+'Гй0˜˜Ьиьј ,8 T ` lx€ˆт+ d  andideburg ndindi Normal.dot  andideburg 14iMicrosoft Word 9.0 @Œ†G@fD4шР@Ќ§и˜]СЯ Iўџ еЭеœ.“—+,љЎ0  hpˆ˜  ЈАИР Ш џтmedident s.r.l.›%ЋYП + Titlu  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_ўџџџabcdefghijklmўџџџopqrstuўџџџwxyz{|}ўџџџ§џџџ§џџџўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF њс˜]Сƒ€1Tableџџџџџџџџџџџџ`ˆWordDocumentџџџџџџџџ"ОSummaryInformation(џџџџnDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџvCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ њс˜]С њс˜]Сџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFDocument Microsoft Word MSWordDocWord.Document.8є9Вq