ࡱ> 7 |^bjbjUU F7|7|>-lDDDDDDDXXDDDDD $ diD = ^ DDDDJ nDDDD DDD8 X x`0.X.XXDDDD Colegiul Nacional  Ion Luca Caragiale  Lumina (_i toate celelalte forme de radiacie electromagnetic) cltoresc n vid cu o vitez de circa 300.000 km/s, iar n aer ceva mai ncet. Viteza luminii n vid reprezint o constant universal, notat cu c , _i, conform teoriei relativitcii, nimic nu poate fi mai rapid. ntr-o secund o raz de lumin ar putea nconjura de peste 7 ori Pmntul pe la Ecuator, pe cnd cltoria ei de la Soare la Pmnt, pe o distanc de circa 150.000.000 km, dureaz cam 8 minute. Viteza luminii n vid este la ora actual determinat precis la valoarea de 299.792.458 m s-1 . Aceast valoare este folosit la aflarea unor distance lungi prin msurarea timpului necesar unui puls de lumin s ajung ntr-un loc _i s se ntoarc. Reprezint de asemenea baza anului lumin (distanca parcurs de lumin ntr-un an), o unitate folosit la msurarea unor distance astronomice foarte mari. La o scar mai redus, valoarea vitezei luminii permite o determinare foarte precis a distancelor iar metrul este definit la ora actual ca lungimea drumului parcurs de lumin ntr-o fracciune de 1/299.792.458 dintr-o secund. Importanca progresului _tiincific ncercrile de msurare a vitezei luminii au avut un rol important n stabilirea unor teorii _tiincifice din trei motive. Sfr_itul Teoriei Corpusculare Viteza luminii n aer _i ap a fost pentru prima dat msurat la mijlocul secolului XIX de ctre fizicienii francezi Jean Foucault _i Armand Fizeau. Acest lucru a dus la o respingere a teoriei corpusculare a luminii propus de Isaac Newton. Newton sugerase c un corp luminos emite un curent de particule care cltoresc n linie dreapt prin eter (un mediu despre care se credea la acea vreme c ocup ntregul spaciu). Dar faptul c lumina se deplasa mai ncet n ap nu putea fi explicat dect prin teoria ondulatorie a luminii _i nu prin cea stabilit de Newton. Originea electromagnetic a luminii La mijlocul secolului XIX James Clerk Maxwell a demonstrat teoretic ca undele electromagnetice cltoresc cu o vitez egal cu cea a luminii, ceea ce l-a condus la concluzia c lumina este o parte a spectrului electromagnetic. Rolul n relativitate De mare importanc este poate rolul vitezei luminii n teoria relativitcii a lui Albert Einstein. Aceasta stabile_te viteza luminii n vid ca cea mai mare vitez posibil n natur _i spune c viteza luminii fac de observatori diferici este aceea_i. Viteza luminii, c, este o constant absolut - constanta universal n ecuacia stabilit de Einstein, E=mc2, care stabile_te c masa _i energia sunt echivalente. Paradoxul constancei vitezei luminii a creat o mare problem pentru fizic, problem pe care fizicianul american de origine german, Albert Einstein, a rezolvat-o n cele din urm n 1905. Einstein sugera c teoriile fizice nu ar trebui s depind de starea de mi_care a observatorului. n schimb el spunea c viteza luminii trebuia s rmn constant, _i restul fizicii trebuia s se schimbe pentru a respecta acest lucru. Aceast teorie special a relativitcii a prezis multe consecince fizice nea_teptate, dintre care toate au fost de atunci observate n natur. Msurarea vitezei luminii Au existat numeroase ncercri de msurare a vitezei luminii. Metoda lui Galileo n secolul XVI astronomul italian Galileo Galilei a realizat probabil prima ncercare de msurare a vitezei luminii. Experienca lui Galilei consta n urmtoarele: doi observatori, a_ezaci la o distanc mare unul de cellalt, au fiecare cte un felinar care poate fi obturat. Observatorul A deschide felinarul; dup un anumit interval de timp lumina ajunge pn la observatorul B, care n acela_i moment deschide felinarul su; dup ctva vreme acest semnal ajunge pn n A, care poate n felul acesta s msoare timpul  care s-a scurs din momentul trimiterii semnalului pn n momentul ntoarcerii sale. Admicnd c observatorul reaccioneaz la semnal instantaneu _i c lumina are aceea_i vitez de propagare dup direcciile AB _i BA, obcinem c drumul AB+BA=2D e strbtut de lumin n timpul , adic c=2D/ . Cea de-a doua ipotez fcut poate fi considerat foarte verosimil. Teoria modern a relativitcii o ridic chiar la rangul de principiu. Ipoteza legat de posibilitatea reaccionrii instantanee la semnal nu corespunde ns realitcii _i de aceea, dat fiind viteza uria_ de propagare a luminii, ncercarea lui Galilei nu a dus la nici un fel de rezultat; de fapt nu s-a msurat timpul de propagare a semnalului luminos, ci timpul cheltuit de observator pentru a putea reacciona. Situacia poate fi mbuntcit dac observatorul B se nlocuie_te printr-o oglind care reflect lumina, nlturndu-se astfel erorile introduse de unul din observatori. Acest principiu de msurare a rmas la baza aproape a tuturor metodelor moderne de laborator utilizate pentru determinarea vitezei luminii; ulterior ns, au fost gsite metode excepcionale pentru nregistrarea semnalelor _i msurarea intervalelor de timp, ceea ce a permis determinarea vitezei luminii cu o precizie suficient, chiar n cazul unor distance relativ mici. Metoda lui Rmer Primele msurtori reu_ite ale vitezei luminii au fost de natur astronomic. n 1676 astronomul danez Ole (sau Olaus) Christensen Rmer (1644-1710) a observat o ntrziere a eclipsei unei luni a lui Jupiter cnd aceasta era vzut de pe partea ndeprtat a orbitei pmntului n comparacie cu observarea ei de pe partea apropiat. Presupunnd c ntrzierea reprezenta timpul n care lumina parcurgea orbita pmntului _i cunoscnd cu aproximacie dimensiunea orbitei din unele observacii precedente, el a fcut raportul distanc-timp pentru a estima viteza _i a ajunge la rezultatul de 286.000 kms-1, cu o eroare de circa 5% din valoarea cunoscut n zilele noastre. Fizicianul englez James Bradley a realizat o msurtoare mai bun n anul 1729. Bradley a descoperit c era nevoie s modifice permanent nclinacia telescopului su pentru a putea capta lumina stelelor pe msur ce pmntul se rotea n jurul soarelui. A ajuns astfel la concluzia c mi_carea pmntului deplasa telescopul n lateral fac de lumina care cobora asupra acestuia. Unghiul de nclinacie, numit aberacie stelar, este aproximativ egal cu raportul dintre viteza orbital a pmntului _i viteza luminii. (Aceasta reprezint _i una dintre metodele prin care oamenii de _tiinc au aflat c pmntul se mi_c n jurul soarelui _i nu vice versa.) Metoda lui Fizeau Omul de _tiinc francez Armand Fizeau a msurat o vitez a luminii de 3,13 108 m s-1. n 1842 el a realizat primele msurtori n condicii de laborator. Caracteristica metodei sale const n nregistrarea automat a momentelor emisiei _i ntoarcerii semnalului, realizat cu ajutorul unei ntreruperi regulate a fluxului luminos (folosirea unei roci dincate). Lumina provenit din S se propag printre dincii unei roci W pus n mi_care, spre oglinda M, _i reflectndu-se, trebuie s treac din nou printre ace_tia, nspre observator. Pentru comoditate, ocularul E, care serve_te pentru observacie, se a_az n faca lui a, iar lumina provenit din S se trimite spre W cu ajutorul unei oglinzi semitransparente N. Dac roata se nvrte_te, _i anume, cu o astfel de vitez unghiular nct n timpul de propagare a luminii de la a la M _i napoi n dreptul dincilor vor fi spacii goale _i invers, atunci lumina reflectat nu va ptrunde pn la ocular _i observatorul nu o va vedea (prima ncercare). Dac viteza unghiular va cre_te, atunci lumina va trece parcial nspre observator. n cazul unei viteze duble vom avea un maxim de lumin, n cazul unei viteze triple, o a doua ntunecare. Cunoscnd distanca aM=D, numrul dincilor z, viteza de rotacie (numrul de ture pe secund ), putem calcula viteza luminii. Condicia primei ntunecri: lumina, care a trecut prin spaciul gol dintre doi dinci, la ntoarcere ntlne_te dintele cel mai apropiat. Pentru aceasta e necesar ca n decursul timpului t=2D/c roata s se roteasc cu un unghi 2/2z, adic unghiul care separ centrul intervalului dintre doi dinci vecini de centrul primului dinte. Dac observarea primei ncercri are loc pentru un numr  de ture pe secund, atunci condicia de mai sus se va exprima cu ajutorul relaciei: 2D/c=1/2z, sau c=4Dz. O a doua ncercare va avea loc n cazul unei viteze unghiulare triple, adic atunci cnd lumina reflectat va fi oprit de dintele urmtor etc. Fizicianul francez Jean-Bernard Foucault a utilizat o versiune mbuntcit a acestui dispozitiv pentru a determina viteza luminii cu o eroare de pn la 1% din valoarea folosit la ora actual. Metoda lui Michelson Experimentul din 1882 al lui Albert Michelson este probabil cea mai cunoscut metod de msurare a vitezei luminii, reprezentnd de fapt o mbuntcire a metodelor folosite de Fizeau _i Foucault. n acest experiment (reprezantat n diagram) Michelson a folosit un aparat alctuit dintr-o prism care se putea roti, o lentil convex _i o oglind concav. O raz de lumin de la o surs S cade pe o prism care se rote_te foarte repede cnd aceasta se afl n pozicia AB. Lumina este focalizat de o lentil convex L pe suprafaca unei oglinzi concave M, al crei centru de curbur se afl n centrul lentilei. Raza este reflectat _i se ntoarce la prisma aflat acum n pozicia CD. Aici este reflectat _i formeaz o imagine ntr-un punct S . n experimentul lui Michelson din 1882 distanca LM era de circa 610 m iar prisma era rotit de o turbin la o frecvenc de 256 rotacii pe secund. Prin msurarea distancei SS el a dedus viteza luminii din toate celelalte date. n 1931 Michelson a realizat ultima sa msurtoare n California. El a montat oglinda fix la Mount San Antonio _i prisma la circa 35 km deprtare la Observatorul Mount Wilson. Aceast cre_tere enorm a  drumului luminii a fost realizat prin proiectarea unei oglinzi octogonale perfecte, astfel nct imaginea era mult mai luminoas dect la folosirea unei singure oglinzi. Prin reglarea vitezei de rotacie, Michelson a reu_it ca lumina emis pe drumul su de 70 km de pe o fac a prismei s fie captat la ntoarcere pe faca urmtoare, aflat exact n aceea_i pozicie cu cea precedent. n acest fel imaginea S coincide cu punctul S _i inconvenientul msurrii distancei a fost eliminat. Acest experiment a dus la aflarea valorii de 299.796 km s-1, dar nesiguranca cu privire la condiciile atmosferice limiteaz precizia acestei msurtori. Metoda lui Essen n 1950 fizicianul britanic Louis Essen a calculat viteza luminii prin msurarea exact a frecvencei de rezonanc a unei cavitci metalice. Cunoscnd dimensiunile cavitcii, el a putut determina _i lungimea de und. Din aceste dou msurtori a putut calcula viteza luminii folosindu-se de ecuacia c=f, unde f este frecvenca luminii _i  este lungimea de und. Metoda lui Essen msoar de fapt viteza undelor radio, dar viteza tuturor undelor electromagnetice n vid este aceea_i, astfel nct ea poate fi folosit _i pentru determinarea vitezei luminii. Mai mult, din moment ce undele radio au o lungime de und de ordinul metrilor, acestea sunt mai u_or de msurat dect lungimea de und a luminii, care este de 5 10-7 m. Metode Recente Cele mai recente metode au derivat din metoda lui Essen _i implic msurarea frecvencei luminii vizibile captat asemntor undelor ntr-o cavitate laser. Cu toate acestea, msurarea vitezei luminii nu mai reprezint o provocare, ea fiind la ora actual cunoscut ca o constant fundamental la valoarea de 299.792.458 m s-1 VXZ\^fjH b  N<DD 4NP""$$,>,004466T7V7^7b7d7H* 6H*]6]mH sH 5\6CJ]aJmHsHCJH*aJmHsH6]aJmHsHCJ(aJmHsHCJaJmHnHu CJ,mHsHjCJUaJmHnHuB*CJ,aJ mHphsHB*CJ,aJ phCJaJmHsH4PRTVZ`bdfh Z ND $`a$$a$$a$$7$8$H$]`a$$7$8$H$]`a$7$8$H$]` 7$8$H$]|^ 6r,>,z166FGG|J~JUUV[[d^ $]`a$$`a$$]a$$`a$$a$d7;;0=4=*@,@V@Z@@@zB|B~BBBBBD DDDDDDDDDDDDFFGGG~JMMNNTT*U.UU VbXjX{6B*]ph5B*\ph B*H*phB*mH phsH  B*ph%jB*CJUmHnHphsH u5B*\aJph/j5B*CJU\aJmHnHphsH u6B*]aJmH phsH B*aJmH phsH 6B*]aJph B*aJph0jXxXzXXX[[[[[[[^^d^j^l^z^|^ķ CJ,mHsHB*CJ,aJ phB*CJ4aJ phB*CJOJQJaJphB*EHaJph5B*\aJphB*H*aJphB*OJQJaJph B*aJph6B*]ph B*phd^f^h^j^l^n^p^r^t^v^x^z^|^$7$8$H$]a$$a$ *0&PP/ =!"#$%0F=oT4ZӟJFIF,,C    $.' ",#(7),01444'9=82<.342C  2!!22222222222222222222222222222222222222222222222222iP" }!1AQa"q2#BR$3br %&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz w!1AQaq"2B #3Rbr $4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz ?d_G6;oږbt~Tl_ʖMQ?*Z(6/GFhؿ򥢀bt~Tl_ʖɪcMe_BF)W'78F*M+ bt~U]7luM\|l8Lj[/t,!gf s0B呁ی兔g8I߽udΛbt~Tl_ʱ5 c+IMB^\iM_+V|Bӌg[)K{ MQ?*Z*&ؿ-bt~UmxW#i>b^|nkj.[wbt~Tl_ʖbl_ʍRO=6?f&Xr 88=qM$݀bt~Tl_ʡx,-ẹMq*>km隞v6/GF.+ Y,5Hdּ˛ek9ʃhzI׽^x,-ẹMq*>km隩B)i$bt~Tl_ʖ?*6/GKE&ؿ-bt~TPl_ʍR@ ?*Z(?jZ=v(((((8k.ҠnovdRfi(aB5nlDeY,%-4 W-!B7$ĒAj:$syBVq?~ wIM{ۛHgVfte*=@\eRӳ?%Y4G.eiz}ς=KyI$3c$I*O]h|BӼ%g/%Zlh&(!Pl xzGQ%M:xgcݢ @|s]/66Q_jŌw%gٕQ…cc%967}/mG瑘_~kiKoכ$FbwۍcT|'+~(J- ]Cf<o+ HtWjZ1]{ˑu{Pw d_ ?km&gm,2%j~HTGc7rgm-o)[vz>_#ʼIkh T4˔asi%ۼ ' P}w[6s WYMiLf Jn+bÒ݆R>i䴳v'$Òx<J8JJOUѨjtEq]Yۚ4՚KR!A 8v87,xV6c[b }hO9osSxR8C{< 'd!,ȩ AiQ,K;t5tpf4cljFaRD:ҍsN w%n;BU`a]=^-KSեkH$@$0bHnIS^KYb%{t\M¾dF#OEףƏ:;Z߯̎G‹Úd4آ,nt5ne s*ͳtw2!1 $Ѱ_mKMb'x%X l<F!d?wyYllx8<뚷O$l~ϹE+  F1ra4҇}'kt g3y/4vHNBZܴml>0\vh^.YY>WgsIxNIkJ_Oa-eb1l=O[K\|!ۛ7k h/&{wS'SSk)cRpҟ~#gX<^l iCf{C|,em'} }NJm;dֵow'ˆYwdV,J;kXWlqFUf1o鮻d=M TV;6dT;Q@Š(?KQ[ǴԴQEQEQEQEQEQEQU9//വA.H,x$Ƥxn⸷9$l]H #QEQEQd)|CЬu!.z\~{WEuuCV4jڅ.}za\Mv?O1@Fj:{FCq7[@jq  KSͭ?G (%uXk}ZB@R^\|eq㷝fQ'q)A{zo|2;H+Hvu;-Opt پĉ)W2xpx+7zOGI ED-(zޛizuv#B'Ԛm| >q[ծa)ens?|*νazZAu;a^3=\ 1K|FE=}tޙ;zl,76;#Y3|9_YծT˶[kȗ'ӓ޺(((G.p3֟EQEQE{GKQ[ǴԴQEQEQEQEQEQEIu./'y6Iw)#*1_XYvrYAwk&75Vѯu"rn''s}+$xYa/Tu6ٵ1vMҴm4+{Ku^:zLXE4(I=>sKڵ6v[>uc2kƷ"b5{R#oyH^:sWtZj kWRyv}|>teouq# ]'xi$63]M<f+<3ϊzͶƓ4~دjXYAbcEm_ .s g=NMomk ̻A86"b45P0~TKK{Hm x$qFU@ ( ( ( ( ( ("hݩj+oږ ( ( ( ( ( *-fyV?6E7zu3Rh~Ʋl6kOy1P~ӚVp7rݕTrW'xwÍ[}xb=֎[k:>[w}{>[@uR;-&+[4Qc_LS^zzWEݫM/4gci'dM%FWg@['°K.-QEQEW/g&u}} ,vkirS12tSf!b #nƓ}{s.uFM cFR֊V驐ewyRAv#0lPIվ ȷ^!}3ÁA59 pGAc]0o CiQTDPtEQEQEQEQEQEQEQEQEQEGo:tRTv犒 ( (1u+]BMhu;R]HgM j77,|%u.>U 0¨rI&s>3Ԯ ?jn.!Fb`Fy +ө3*jv:V5V0դlncQI+.,ytLbaYFq `i:OCx -'0sǎF"[ kx[8$n0 AI"揢c8mc葎ԞjHͪϪ^,FCTf #A\?I]3jN{v5c Ӿ$::&}rlbXSм;nMvy/+yǓ4̯uƷ2C&``kҞp볷`b(@p:=QEyW1C%Ɖqsʎ7/`y.܀;P^X&XG=JJu^G@Qj]3ma뼏;qj>0Ԧn>xt<}4𧲂29GҴ;CK.KTBF}O88">gěnZ;G,0J~(HMt5Xڗ %A\;v[ʈd}> 7~uk=NFɬI~4zw\ -VOw9aL8/ߛV#K/"H^?A]~Qi}}ءG]}j:c_EhTSZ2]UyqGqxnM*[\EE Wz7mqds-sſ|Kmo1bm:!nĨ@|:uφLj.SWֵc W6VE' aP V=yW*TOIS~q*Qh9̣Z{6|D{I>ő~)kܛWfn=hبOW0[_H:3ٙX}q$I[t;}VO,Iڀ=&Ci'wS?Z>ooj궖7p\s#QƬD,Iu@qEe:$:\Kwu2F͚G.N2p$Uf((((((((8?'Ҥ>-QEQEQEcC ֮ܿiY(e6# נi E#u3\x嶏Jq6S2Jdurx^0Vt~[@oX#sQ{K;f[Y)әs;}A5/u0ƺ9Ul@=2-8i[%MfXGn1jH1F|ݺ=D>PFG8F_]R߂5/rͥ܃-s"}P-MU#N᭧?aphQH rB)hv6uȎ(X ( ( ( ˇeuOT3b;"-l'{͝J(((((((((8?'ҤPJ ( ( (!)*֯{kږ|3Iwnh_#@)*-GYFÏ@bfڨmcW`֭֌e!饣Ú  p7`O?kg?mϫ鶷h𬍍*{ciYi}mʹX{\ wW׶QݱLFѨĺ'O K, Ecqq"%ftmIH1_NFj?[:"+|f[nIJb> Sw Vs zw1Z^.NK[huKugeP>eX 7lᾳܹUѐz0~"xf[MS N_#InΝ0Lӯ˗꽜z&:j( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ("tT%QEQEQECyS6U 1hz]X%BJ׼)*g x~Z@ c8;y*;M1IWe̓ (G%oVk_2y1mb'Qmާk6񢏱k'zV0~` Q@W'wG iomGd4>VRd@^C)܍DZ[>MPE탛yޘ6>0[M>&T엒}^cѹ~Ith&KI$~e٢((((((((((8?'Ҥ'Ҥ(((o?ʢe\A%̐X&#kb3]!Avz{Sְ a*{b퉳J}XOP?:Ҫwo \NGhH*%کzvv Ү`GlNODWFQRXQEQES]Ddu 0 CN9χ -y7L |rbL KX#pIhqz<E]9t{D7R .[hP6yv ռG4I#C+ q˱,%Go 3|NM3Rg4+c{aȜ[A:C38HPZ{KG5[F40eiF9 EppanrH^k_K,~yLf'͝~^; +>5㺞kexȳTR3+DP"cCwoJ)c9-`_0>eQErvwa%:f;y.ZfEP2T|>OwRdM:xa!Y,gY-PM:1I@E͟o IK(-fIc*t)"oxtiez!7}may' m@;O(F:wN"`r2ه`} :9ufH *d&P Nݬ 99+4/xLоåex-q,%*lit{Hnݴ&Y$Xj#"(?v@eJ𕭄woo!X7vE.Ȅ!,[*F3V.{ $/9{Y #f!'BwtW7j˨xĖt-{ؒ2 c+z.OHo?<&}g(}GNZ7NQI5Ii,jƥ)U Nwr8r)SMt)dc ʟ'/pTw.@:+,uh{w`C:.UH&!%k@kh~'Uf̖yDTn.(.闚߇&G [H4'*)(bP|HOh'^}3ms#9Šu >>tn$JO[]I;Cc~.uvWO*R uy-E 9S=x_WUq6)#6x"û0#<03ZN^kPK Wrی dҊ{ $/9{Y #f!'BwsZ{ƚ0m1?6I8&Rw-صKfԧVmchԃތj>ҼYiᨴKP.dlܫȠ8MAV敪j}rZq;9x/Xs8M%&@"ef7po*.<&]᧾Kp[d/Z [i,<==ߟmp YK:͸18=q@w7G<)iaF놐$'s&@%xaԾŶ~  ]-&w#oN@LE#]J ŘԳ|ہÏsZ? y u}l͌)qYG㡯7k-v,6%֗ql7wK3zp =wR,-P4 Y-egWVr;H9b1@szT {xE]<Ȏ[cCW=vP 5ztˢysɼ|Nۼqa&=h/gF$[.ۓv;(+ta7 {>rRBȻ$~S uMS[կXb+yMDQn;!_^Eq@Nx"X< ôܦ0>`I8o|j\)ѤiM 5Q|0HHqq]xk׺|A,lڦq|hӲDOQVQrs͂r;y+p3׼h~}5g58 ٔ]$\F29֥û٭66w \kft elぴ(+m{X4Iy$M<]\٭R,0pd"8$$Ý{XzrijN5[UsO~:|ZB}oj@Ebۥ_-#p‘h|?,'3\?Wm#%PUx9=*wMk?%]HdqTaݮĺ[hك$0$` vPEPEPEPEPv:g+[MXVZ_]Zw-<7&4cW[LtI@/jW]kzIul( mE0oٻcYv&EotpW#Pwht )3/Dg|<_WM-|iL0:&TmOdG\d`g XK_|Y%TmMP!&Fy~ Z;;Y s]"MEdJ8 X>dL~u)KmV[N綸~h1eYp^7(N=oK\q a$bkǰemjxM"sӏ-C:73GQEm|gjF?ZM??]-^=3 TM;h|T-tQx͟O788LM `?CPh#8?J|el?>TMttQxoڪIm'&Kcx ϶h83?]%^=6 x촧Ɩ'y/sM[UIBp3Ƒ?K &? /s_ZO7xLMt6 hT,U#8 ({ ?٠F^&0y*^?JFIF,,C    $.' ",#(7),01444'9=82<.342C  2!!22222222222222222222222222222222222222222222222222" }!1AQa"q2#BR$3br %&'()*456789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz w!1AQaq"2B #3Rbr $4%&'()*56789:CDEFGHIJSTUVWXYZcdefghijstuvwxyz ?( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( jnnic8EeK` cW+__&Fv6bi21<)!O ܼ2r^G CV+wizΓjuZc4{ ؎4>v',Iʎ€ ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( |=kW7HO$RBm A2:1RM;A{]6ɎI^y ;H,K;V$@+B(((((((((((((((((((((((((((((((?}m?GlFvܖX̄A|ϗiv ^۫+3iFO%6y ݹzqր=>GۼGg3*q ?|nIvp:;g€ ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( (Mj5ק0xMӄ([[Q[$WgN)9t&5}Z}O[!lpT)8.|xZ=i%i"q-EkUy)!p9c59n{KO0*̊ # EmυZK/;'B2C'7|2WoI V r(VH t"=^s@eQ@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@Q@m Mq,qDy`;rMS+c 4E69XH]VSAAPEPEPEPEPEPEe^%tk56v@DrF@b2ϱ?0TQ\'~C?U?0T!uylִO/uVi ы$֎ɢJZŎk?ϧM:o7L;weD;9ea6+?]h5;67Ŭs1- `&5ha/- F|*aEp&7~ kQё`^Y4K-k XcR[vIH9V}6:\̾ч_4ozKǦ[#[RDJ8e{V:]rЯw!<Ҁ96Nc(mcoX$|#YdH`\|c=cVcwReF"c8+r]r]YC=՜x?vEV׾yTó'GKs5xkƣpigOMou ]A31@TMJ#Mdh q=k?_x+6,|Q\!#`ʧ*×:t3yBF/Xf9U]fN_aS0B\hQ/y-B-]%yf5*"[O)_\HH9+Ŀa 3"j5e*9b ^1߯V^MÖ~ZXGtJ 2‚yOA xM:qgiW,X&'nUN-JfеZ]kWDyK6AAĿKƳg_Lf88%%yG skjxZEtӠ3I ı $2>FGeϮ+3G&Z_"4|Zږxє3(p@0tc𵅞U̴L%Fd]w+5BJɜzL?E{k-`fU߉u9Mʷ۰#QlKIoQ%zy?i tkYW<4y={:u-/}u^(-/}u^?2\2\-/}u^(-/}u^?2\2\-/}u^(-/}u^?2\2\-/}u^(-/}u^?2\2\-/}u^(-/}u^?2\2\-/}u^+/]]j6tAq .!rA!8##5iד+[xWV(4-!ěXa&+RWv2zgt7VZv^[[Cu ʱİ`yX.$k>ZEķԼ5xec\"Y3!l"phӡii5Sut[XLhDJg+ V&Z_"4?=֕QKbx؄f r~aG-;N|Qg3,{bA >iiͻ\iz KYU pJ3=\+Լ5Q[泧FCs J.NA }KZ{/ϧ4+H,OV  F6@o/Z/s\o;]]R+G/|8WE!2<_:?4_/i+B/@@Q@Q@Q@Q@Q@gPn/Y!Dq^V^7;1 wÚlO.7d2Jp2 #;c 8^ VOOѶZ-[O.dwQמ*]n=ƿ*tmZ%(dh;Tg"  c.H7X'?siWx65],mA,Ut4xI熿k 'Ÿ!ӟź6Gm,P9+Ԇ 5[MA ~FY "C7cV}6:\̾чWU1kBPrШu@~Go w߲)qEwtsQzj Vi"1ڔ |[f w? C ?J ῌ9?c./8_n,yf$Iև"_h(?K[|C @/So4%P-ƀ=D!O?)@ +E?(G"_h(?K[|C @/So4%P-ƀ=D!O?)@ +E?(G"_h(?K[|C @/So4%P-ƀ=_ܩ:gH hb:eD!O=ŸXj -io| 1ϥ^4d}RF==Tt5-[MѭT-,`g]L)lXqkm!g|D^,&mBI,ų1I=u4߅ Ӯh u'k$+wq-5/^DImY<̪ 䀥3Nw dEָ!P~ˢ@~LVn]OO"i <\5!\N-3 ;%w2HvP7!EսQIGjQCq/s\m"ы\#@"^+?B{LHZQEQEQEQEQEV4Ķ%ѡ')$r_Ĭ AVyu?}A<#Fe"v!B?K=N; .dɠHA#OL WM8`7lxZViy/qU((閺]Ǻ6`{ҙZ<-d4$vR?nOם\!爵 5-~kzC[K2%8!@28sv :uơ۫t Xn%ƼU'9qW?o/Z+F-cRG.Үwl oz~zv_h_zUퟺ0ONPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEPEP?o/Z/s\EͫW66.ݦBB}+""itNLuZgzE ЪmVv/ HP?*@Q@Q@Q@Q@Q@ssBeu!H6VF[vA7s`ºJ(h ed, bؖrXNI=jPEPEP'躭̾!?Yr-01ĜA炼7m1'N[$;me3q]W?o/Z4mEr, !%g\}ֹ>otQEQEQEQEQEQEQEQEQEQEVMIuem;4+=2Gs>44ؼ3=ŽĨNX.O?P+(_?kz촉,5]&ݑ7ݖzkÚ<Ci'wl drkjMkqii_&均νg󮲀!koN POҦJ4J?'ٷ*B*ph>-n()*+-01234'F~9 q r I[!!!>#?#(()++2-3-4-5-6-7-8-9-:-;-<-=-@-000000000000000000000000000000000000000000000000000000d7jX|^045 d^|^136|^2?R$oT4Zӟ=,nR$0y*^?f&R$shrzE^U@$(  ^  C .ALumina.jpg  ":3WMMMԔ?`VITEZA LUMINII Arial Black^  C .AFIZEAU.jpg B S  ?+!!>-(T1$4'04 (4 ln13FJZ[`a}~   q r xy y{ce_a%&'(02+,-/^a=>?@cdfhZ ] ^ _ b d i j n p q r !!!"">#?#$$$$$$%% % %r%t%%%!&"&W&Y&s&t&|&~&@'B'''''''''''''''''''''''''''(( ( ( (((((("(#($(%('(((6(7(@(A(J(K(L(M(Q(R(Z(\(a(b(l(m(n(o(r(s(u(v(}(~((((((((((((((())5*7*=*>*Y*Z*++++++1-2-2-@-34 &'E_b}~8 9 p r HIZ[ !!!!!=#?#(())++++1-2-2-@-3++,,--..331-2-=-@- voinea mihai&C:\My Documents\The Speed of Light.doc voinea mihai&C:\My Documents\The Speed of Light.doc voinea mihai&C:\My Documents\The Speed of Light.doc voinea mihaiWC:\WINDOWS1\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of The Speed of Light.asd voinea mihaiWC:\WINDOWS1\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of The Speed of Light.asd voinea mihai&C:\My Documents\The Speed of Light.doc voinea mihai&C:\My Documents\The Speed of Light.doc voinea mihaiWC:\WINDOWS1\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of The Speed of Light.asd voinea mihaiWC:\WINDOWS1\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of The Speed of Light.asdDVDGD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\FIZICA\FIZ4\Viteza luminii.doc2-@-@2-2-0V2-2-d !()>-@@@@,@B@F@T@VUnknownGz Times New Roman5Symbol3& z ArialcBook Antiqua AltBook Antiqua"1h9g_ZFN%OS80d-2Viteza luminii voinea mihaiDVDOh+'0x  4 @ LX`hpViteza luminiiite voinea mihaiioinoin Normal.dotiDVD3DMicrosoft Word 9.0@F#@n%@RHN%՜.+,D՜.+,< hp|  UO- Viteza luminii Title 8@ _PID_HLINKSA 1p Lumina.jpg#t FIZEAU.jpg  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghiklmnopqrstuvwxz{|}~Root Entry F@=21Tablej.WordDocumentFSummaryInformation(yDocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool@=2@=2  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q