аЯрЁБс>ўџ ]_ўџџџ\џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅСY ПєlbjbjѓWѓW ‚‘=‘=`4џџџџџџ]рррррррАААА8ш,АОЖDD"ffffffлнннннн$tєhNНрfffffє ррffDє є є fXрfрfлє^R^ррррfлє vє jЛррлf0 ˜„‘Х}СААО6гREFERAT FIZICA Fizica este o _tiinc a naturii care studiaz structura materiei, proprietcile generale, legile de mi_care, formele de existenc a materiei, precum _i transformrile reciproce ale acestor forme. Fizica este юnrudit cu celelalte _tiince ale naturii: chimia se ocup de interacciunea atomilor de a forma molecule; geografia modern studiaz fizica pmтntului (geofizica); astronomia are legtur cu fizica stelelor _i a spaciului interstelar; biofizica _i biochimia studiaz acelea_i tipuri de legi. Idei despre lumea fizicii dateaz din antichitate, dar, ca obiect de studiu, fizica a aprut la sfтr_itul secolului al XIX-lea. Юn antichitate, babilonienii _i egiptenii au observat mi_crile planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reu_it s gseasc legile care guverneaz mi_crile planetelor. Civilizacia greac a adugat foarte pucin la descoperirile anterioare, pentru c au admis, fr a critica, ideile celor doi filosofi Platon _i Aristotel, care nu acceptau experimentele practice. La Alexandria, Arhimede a fcut numeroase mecanisme practice. A inventat mecanismul pтrghiei _i cel al юn_urubrii, a descoperit principiul msurrii densitcii corpurilor solide prin scufundarea lor юn lichide. Astronomul grec Aristarchus din Samos a msurat proporcia distancelor de la Pmтnt la Soare _ide la Pmтnt la Lun. Eratosthenes, matematician, astronom _i geograf, a determinat circumferinca Pmтntului _i a desenat o hart a stelelor; astronomul Hipparchus a descoperit succesiunea echinocciilor; matematicianul _i geograful Ptolemeu a propus sistemul de mi_care planetar, юn care Pmтntul era юn centru, iar Soarele, Luna _i stelele se юnvтrteau pe orbite circulare юn jurul lui. Юn perioada Evului Mediu, s-a юncercat avansarea cercetrilor юn _tiincele naturii, dar nu s-a reu_it. Юn timpul Rena_terii, s-au fcut юncercri pentru a interpreta comportamentul stelelor. Filosoful Nicolaus Copernicus a suscinut c planetele se mi_c юn jurul Soarelui  sistemul heliocentric. El era convins c orbitele planetelor sunt circulare. Astronomul german Johannes Kepler a confirmat teoria heliocentric. Galileo Galilei _i-a construit un telescop _i юncepтnd cu 1609, a confirmat sistemul heliocentric, prin observarea planetei Venus. El a descoperit suprafaca neregulat a Lunii, primii patru satelici lumino_i ai lui Jupiter, pete pe Soare, multe stele din Calea Lactee. Юn secolul al XVII-lea, Isaac Newton a enuncat principiile mecanicii, a formulat legea gravitcii universale, a separat lumina alb юn culori, a propus teoria propagrii luminii, a inventat calculul integral _i deferencial. Prin descoperirile sale, a acoperit o suprafac enorm юn _tiincele naturii. A fost capabil s arate c atтt legea lui Kepler a mi_crii planetare cтt _i descoperirile lui Galilei despre corpurile cztoare sunt urmarea combinrii celei de-a II-a legi a mi_crii cu legea gravitaciei dat de el. A prezis aparicia cometelor, a explicat efectul Lunii юn producerea mareelor _i succesiunea echinocciilor. Principalele ramuri ale fizicii sunt: mecanica, electricitatea _i magnetismul, termodinamica, fizica atomic _i molecular, mecanica cuantic, fizica nuclear. Mecanica Legile lui Newton au dus la dezvoltarea mecanicii. Newton a avut o contribucie major юn descrierea forcelor юn natur, юn special a forcelor gravitacionale. Fizicienii de astzi _tiu c mai exist trei force fundamentale, юn afar de cea a gravitaciei: forcele electromagnetice, forcele de interacciune nuclear _i forcele radioactivitcii. Forcele gravitacionale guverneaz mi_carea planetelor _i poate fi responsabil de posibilul colaps gravitacional, care este ultimul ciclu din viaca unei stele. Masa gravitacional a unui corp este proprietatea care determin rspunsul la orice forc exercitat asupra corpului. Forca gravitaciei este cea mai slab dintre cele patru force ale naturii referitoare la particulele elementare. Юn ciuda importancei macroscopice, forca gravitacional rmтne slab _i de aceea, corpurile trebuie s fie foarte mari ca s fie simcite de alt corp. Legea gravitaciei universale a fost dedus din observaciile mi_crilor planetelor, юnainte de a fi verificate experimental. Demonstracia experimental a fost fcut de Henry Cavendish юn 1771. Matematicianul elvecian Leonhard Euler a formulat, pentru prima oar, ecuacia mi_crii pentru corpurile rigide, юn timp ce Newton a lucrat cu mase concentrate юntr-un punct, care accionau ca particule. Electricitate _i magnetism De_i grecii antici _tiau proprietcile electrostatice ale chihlimbarului, iar chinezii au fcut magneci юnc din 2700 ю.Chr., experimentarea _i юncelegerea electricitcii _i a fenomenelor magnetice nu s-au realizat pтn la sfтr_itul secolului XVIII. Юn 1785, fizicianul francez Augustin de Coulomb a confirmat, experimental, c sarcinile electrice se atrag _i se resping, conform unei legi similare cu cea a gravitaciei. O particul юncrcat cu sarcin pozitiv, atrage o particul юncrcat cu sarcin negativ _i au tendinca de a accelera una spre cealalt. Юn 1800, fizicianul italian Alessandro Volta a descoperit bateria chimic. Fizicianul german Georg Simon Ohm a descoperit existenca unei proporcionalitci simple _i constante юntre curentul continuu _i puterea electromotoare dat de baterie, cunoscut drept rezistenca circuitului. Concepcia istoric de magnetism, bazat pe existenca unei perechi de poli юncrcaci cu sarcini opuse, a aprut юn secolul al XVII-lea, datorit muncii lui Augustin de Coulomb. Prima conexiune юntre magnetism _i electricitate a aprut ca urmare a experimentelor fcute de fizicianul _i chimistul olandez Hans Christian Oersted, care, юn 1819, a descoperit c acul magnetic poate fi influencat de o sтrm din apropiere, юncrcat cu sarcin electric. Andre Marie Amper a artat, experimental, c dou fire electrice se atrag ca doi poli magnetici. Юn 1831, Michael Faraday descoper c, fr a fi conectat la o baterie, curentul electric poate fi indus юntr-un fir. Юn 1887, Heinrich Rudolf Hertz, fizician german, a avut succes юn generarea unor unde electromagnetice care se propagau юn spaciu cu viteza luminii. Aceste unde au fost produse cu ajutorul curentului electric. Astfel, s-au pus bazele radioului, radarului, televiziunii _i a altor forme de telecomunicacie. Propagarea linear a luminii era cunoscut din antichitate. Grecii antici credeau c lumina este corpuscular. Юn secolul XVII, Isaac Newton a dat o teorie bazat pe proprietatea corpuscular a luminii. Robert Hooke  fizician _i Christiaan Huygens  astronom, matematician _i fizician, au propus o teorie de und, dar nu s-a putut face nici un experiment pentru a demonstra oricare dintre cele dou teorii, pтn la demonstracia de interfac a luminii, realizat de Thomas Young, юn prima parte a secolului XIX. O alt demonstracie a fost fcut de fizicianul francez Fresnel, юn favoarea teoriei de und. Termodinamica A юnceput s fie demonstrat de fizicieni юn secolul XIX: William Thomson (legea I a termodinamicii); Nicolas Leonard Sadi Carnot (legea a II-a a termodinamicii, 1824); Joseph Louis Gay-Lussac _i Jacques Alexandre Cezar-Charles (transformarea izobar, izocor _i izoterm _i adiabat). Teoria cinetic Conceptul modern al atomului a fost propus de chimistul _i fizicianul britanic John Dalton юn 1808. Teoria lui Dalton a fost continuat _i definit de fizicianul _i chimistul italian Amedeo Avogadro юn 1811, dar nu a fost acceptat decтt peste 50 ani, cтnd a pus bazele teoriei cinetice a gazelor. Юn 1880, cele mai multe fenomene puteau fi explicate de mecanica newtonian, teoria electromagnetic a lui Maxwel, termodinamic _i statistica mecanic a lui Boltzmann. Probleme precum determinarea proprietcilor eterului _i explicacia spectrului de radiacii din solide _i gaze erau necunoscute. Aceste fenomene au pus baza unei revolucii _tiincifice. Au fost fcute o serie de descoperiri remarcabile ale ultimului deceniu al secolului al XIX-lea: descoperirea razelor X de ctre W. C. Roentgen юn 1895; descoperirea electronului de ctre J. J. Thomson юn 1895; a radioactivitcii de ctre A.H. Becquerel юn 1896 _i a efectului fotoelectric de ctre Hertz, W. Hallwachs _i P.E. Alenard юn perioada 1887-1889. Toate aceste descoperiri au fost explicate юn primii 30 de ani ai secolului XX prin teoria cuantic _i teoria relativitcii, punтnd bazele fizicii moderne. Fizica modern Teoria relativitcii Юn 1905, Albert Einstein a formulat teoria relativitcii. El a continuat _i definitivat experimentul fcut de Michelson-Morley. Юn 1915, Einstein generalizeaz ipoteza sa _i formuleaz teoria general a relativitcii, care se aplic tuturor sistemelor ce se accelereaz unul fac de cellalt. Teoria cuantic Spectrul emis de corpuri luminate a fost pentru prima dat explicat de fizicianul Max Planck. Planck a fcut presupunerea c moleculele pot emite unde electromagnetice. Fotoelectricitatea Principalele aspecte ale fenomenului de fotoelectricitate sunt: energia fiecrui fotoelectron depinde de frecvenca luminii _i nu de intensitate; rata emisiei de electroni depinde de intensitatea luminii _i nu de frecvenc; fotoelectronii sunt emi_i imediat ce lumina atinge suprafaca de emisie. Aceste observacii nu au putut fi explicate prin teoria electromagnetic a lui Maxwell. Einstein a presupus юn 1905 c lumina poate fi absorbit numai юn fotoni. Fotonul dispare complet юn procesul de absorbcie, iar toat energia lui se duce la un electron din metal. Cu aceast presupunere, Einstein a extins teoria cuantic dat de Planck, dтnd o importanc deosebit dualitcii und-particul a luminii. Pentru aceasta, юn 1921, Einstein a primit Premiul Nobel юn fizic. Razele X Au fost descoperite de Roentgen _i au fost prezentate, юn 1912, ca radiacii electromagnetice de lungime foarte scurt, de ctre fizicianul Max Theodor Felix von Lane _i colaboratorii si. Mecanismul producerii razelor X s-a artat a fi un efect cuantic. Юn 1914, fizicianul britanic Henry Gwin-Jeffreis Moseley a folosit spectrograma de raze X pentru a dovedi c numrul atomic al elementelor este acela_i cu pozicia sa юn tabelul periodic al elementelor. Mecanica cuantic modern A fost cercetat _i demonmstrat pentru prima dat юntre anii 1923-1930: Louis Victor (1923), Clinton Joseph Davisson, Lester Halbert Germer _i George Paget Thomson (experimentele din 1927) precum _i Werner Heisenberg, Max Born, Ernst Pascual Jordan _i Erwin Schrіdinger. Dezvoltarea fizicii din 1930 pтn юn prezent Dezvoltarea fizicii s-a bazat pe descoperirile fundamentale realizate pтn юn 1930 _i pe evolucia ulterioar a tehnologiei. Radiaciile cosmice Au fost descoperite юn 1911 de Victor Franz Hess. Acestea au fost cercetate mai bine odat cu lansarea юn spaciu a unui satelit artificial юn 1959. Fizica nuclear Юn 1931, fizicianul american Harold Clayton Urey descoper izotopul de hidrogen _i fabric apa grea. Fizicienii francezi Irene _i Frederic Joliot-Curie produc pentru prima oar nuclee radioactive artificiale (1933-1934). Fizicianul englez Otto Robert Frisch a descoperit c unele nuclee de uraniu pot fi divizate юn dou, fenomen numit fisiune nuclear. Юn acela_i timp, o energie enorm este eliberat, юmpreun cu o parte de neutroni. Aceste rezultate suscineau posibilitatea unei reaccii юn lanc, obcinut de Fermi _i colaboratorii si юn 1942, cтnd a intrat юn funcciune primul reactor nuclear. Dezvotarea tehnologiei a fost foarte rapid, astfel юncтt юn 1945 a fost realizat bomba nuclear de ctre fizicianul american Robert-Oppenhelmer. Юn 1956, юn Marea Britanie intr юn funcciune primul reactor nuclear pentru producerea energiei electrice. Studiind energia stelelor, s-a dovedit c юn interiorul acestora au loc o serie de reaccii nucleare, la temperaturi de milioane de grade. S-a observat, astfel, c patru nuclee de hidrogen se transform юntr-un nucleu de heliu. Acest proces s-a numit fusiune nuclear. A_a s-a creat bomba cu hidrogen, care s-a detonat, pentru prima oar, юn 1952 _i s-a demonstrat a fi mai puternic decтt bomba cu fisiune. Pentru realizarea temperaturii de fusiune, este necesar o bomb cu fisiune. Юn 1993, la Universitatea Princeton s-a produs, юntr-un mediu controlat, reaccia de fusiune юn scopul obcinerii energiei electrice. Plasma Plasma este orice substanc (gaz, de obicei) ai crei atomi au unul sau mai mulci electroni pierduci. Electronii deta_aci rmтn юn volumul de gaz neionizat. Ionizarea poate avea loc dac este introdus energie юn concentracie mare. Plasma este gsit, de exemplu, юn surse de lumin umplute cu gaz (neoane) _i юn spaciul interstelar, unde hidrogenul este ionizat de radiacii. Lasere Laserul, o descoperire recent _i important, este prescurtarea de la  Light Amplification by Stimulated Emission of Radiations . Laserul poate concine gaze, lichide _i solide drept substanc lucrtoare. Un numr mare de atomi este ridicat la un nivel de energie foarte mare _i sunt forcaci s elibereze aceast energie simultan, producтnd o lumin continu. O tehnic similar este folosit юn producerea microundelor. Utilizarea laserului a fost dezvoltat юn perioada 1950-1960 de ctre americanii Gordon-Gould _i Charles Hard Townes _.a. Laserul este astzi foarte folosit юn cercetare, comunicacii, medicin, navigacie, metalurgie, fusiune _i tierea precis a metalelor. Baciu Diana-Gabriela Clasa a IX-a G PAGE  PAGE 9 (.€ Œ ” І  * Ф ю ŒЄ’І0@ќ"LjАЮњђD<%Z%ž%К%':'f)Œ)д+і+V,t,/,/.0Z0T1v1(2F23>3f6p6r6~6ќ6727F7H7V7 9"9":В:а: ;@;Ž;;О;Ц;<x<z<š<8=N=b=>&>ю>Ф?а?*@<@*CDCCЌCDћјѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓѓэѓэѓѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓэѓфэѓэѓфрѓэѓоѓэѓэѓэѓэѓ56>*56>*CJ mH 5CJ mHCJ mHCJ 5CJ$X(*,Ж(ІЈ  t ќ Є Œj8ш(А§§§§§§њїїїї№№№№ыцыыыыыыыыы$„а$„а$ & F$$(*,Ж(ІЈ  t ќ Є Œj8ш(АЪВђDДє р!Р"ь#n%':'2,а-0/T123f5":>:В: ;;z<š<b=ю>D@~DЖEИEжEFGLHlH(IОIфIdJKЂK2LрLцOјOpQˆSМSмU6V.Wќі№ъчхччхпйгаххххххххххххЫЫЫххххххххх                    PАЪВђDДє р!Р"ь#n%':'2,а-0/T123f5":>:В: ;;z<њњѓяыњњњњњњњяѓњњњњњњњяыффф$ & FЄxЄx$„аЄx$„аz<š<b=ю>D@~DЖEИEжEFGLHlH(IОIфIdJKЂK2LрLцOјOpQˆSМSћєђээђщщщщђуђђуђооођђуђђу & FЄxЄxЄx$„а$„аЄxЄxD.D6DND~DЖEжEFF0FмFќFLHlHI$IОIфIрL№LцOјO&P6PQBQ.RdRˆSМSNTfTxTЖTИTдTмTULUАUДUиUмU6V.WTW’WДW|XžXиXўXYšYЂYЮY|ZЂZ>[^[ž\Њ\J^n^:a\ad(dg(gk*k2kXkxlОlРlТlЮlаlвlжlиlфlцlшlъlљєљє№юююююююююююююююююю№юююююююьююьююююшсосососйс0JmH0J j0JU56655>*CJ mH 5CJ mHVМSмU6V.WTW|XžXhYXZH_cd(dјeg(g,hРhpjfktlvlxlЂlРlвlдl§љљљљѓ§§§§§ѓ§§ѓ§§§§§§§§§ъш&`#$„ќџ„ЄxЄxЄx.WTW|XžXhYXZH_cd(dјeg(g,hРhpjfktlvlxlЂlРlЪlЮlаlвlдlжlрlфlцlшlъlьlюl№lђlєl§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§ћћћћћћћћћћћћљћћ§%дlжlьlюl№lђlєl§єђ§§№&`#$„ќџ„ъlьlєl§0JАа/ Ар=!А"А# $ %А [$@ёџ$NormalmH B@B Heading 1$$„а@&5>*CJ mHB@B Heading 2$$„а@&56CJ mH<A@ђџЁ<Default Paragraph FontDC@ђDBody Text Indent $„аCJ mH,@,Header  ЦрР!, @,Footer  ЦрР!&)@Ђ!& Page Numberz4‚џџџџ  џџ џџ џџ џџ џџ џџ џџ џџ џџ вй šКм И&,-Г3z4t W x‡ Dъlєl7<@Аz<МSдlєl8:;=?.Wєl9> !•!tџ•€лмŽЦЧгеїјRTгд !‘’56gh‰ Š ­ЎноЦЧ:;–˜-/ЛМ#$ŸЁ89?@ŠЃЄЋЎ‘“hj ЂЧШпр<=ЇЈшъ"ЂЃжз  ' ( л м !!~!€!’"”"x$y$&&Ё&Ђ&2'3'3(5([(\(j(k(‚(„(к(л(ь(ю(к)м)*€*Э*Ю*Џ+Б+7-9-.ž.Ў.А.//00•3–3Ќ3­3:4<4_4`4{4кмRSŒгд  ŒŽ9:§ўбвEFДЕstWXd e и й x y ƒ „ ! " й к yzя№_`ѕіЖЗ€œчш—˜ЉЊ  €ВГXY„…ЧШ<=LMАБvw!"> ? к м ъ ы џ !!€!%"&"5"6"“"”"о"п"ё"ђ"1#2#‚#ƒ#а#б#$$o$p$ђ%ѓ%ћ%ќ%З&И&У'Ф'н'о'э(ю())–)—)Љ)Њ)=*>*N*O*Г*Д*++,+Ѓ-Є-‡/ˆ/ 0 000ћ0ќ0Œ11“1”122_2`27383В3Г394;4<4P4Q4_4`4{4џџAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrian/C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of FIZICA.asdAdrianC:\My Documents\FIZICA.docAdrianC:\My Documents\FIZICA.docAdrian A:\FIZICA.docAdrian A:\FIZICA.docјo’Еі˜џџџџџџџџџ„8„˜ўЦ8o(-јoџџџџџџџ@€<ƒsИ !#&'+02z4@@@ @@2@<@>@D@F@J@P@R@Z@d@hG‡ŸTimes New Roman5€Symbol3& ‡ŸArial"№ˆаhk-\fn-\f“/+ \ !ЅРДД€~05џџFIZICAAdrianAdrianўџ р…ŸђљOhЋ‘+'Гй0Tˆ ЌМШи шє   (4<DLфFIZICAIZIAdriandriNormalAdrian3riMicrosoft Word 8.0@Œ†G@К Х}С@ŒчvХ}С “/+ўџ еЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎD hpŒ”œЄ ЌДМФ Ь пфTerran Federation9\5j FIZICA Title˜ 6> _PID_GUIDфAN{DABCBA80-E8F9-11D5-9534-0090BF685D6E}  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@AўџџџCDEFGHIJKўџџџMNOPQRSўџџџUVWXYZ[ўџџџ§џџџ^ўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF@ЮŒйѕ|СЉЬ’Х}С`€1TableџџџџџџџџџџџџBЖWordDocumentџџџџџџџџ‚SummaryInformation(џџџџLDocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџTCompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџЉЬ’Х}СЉЬ’Х}Сџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq