аЯрЁБс>ўџ IKўџџџHџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅС7 №ПќQbjbjUU .Z7|7|ф&џџџџџџl„„„„„„„˜\\\8”  ˜]ЖРР"ттттттФЦЦЦЦЦЦ$ 3Єъ-„тттттъ@„„тт@@@тт„т„тФ@тФ@„@Ф„„ФтД @YHАїФ˜Ф\Ф <ФФ-0]Фз@зФ@˜˜„„„„й EMINESCU SI FIZICA Virtucile curiozitcii au fcut ca un mare poet al culturii noastre s fie puternic atras de cuno_tincele _tiincifice ale timpului su, aceasta devenind uneori chiar izvor al propriei creacii. Studiile fcute la Viena _i Berlin l-au apreciat pe Eminescu de operele unor nume cunoscute _i recunoscute ale _tiincei  Arhimede, Galileo Galilei ,Johannes Kepler,Isaac Newton ,Daniel Bernoulli, Chales de Coulumb,Brown,Robert von Mayer,James Loule,Hermsann von Helmholtz,Rudolf Clausius etc.familiarizюndu-l totodat cu teoriile _tiincifice ale momentului. In sprijinul acestei afirmacii sau nu numai poemele sale,ci _i юnsemnrile referitoare la chestiuni legate de Fizic , юnsemnri cuprinse de dou caiete numite de Eminescu FIZIOLOGIE I _i FIZIOLOGIE II .In acestea sunt citate formulri ale unor reprezentativi oameni de _tiinc ai vremii:Mayer ,Joule,Hirm,Helmholtz,Clausius. Manuscrisele eminesciene impresioneaz prin variantele domeniilor abordate,dar _i prin gradul de elaborare a informaciei _tiincifice cele mai ample desf_urri avюnd юnsemnri referitoare la matematic _i fizic.In cele ce urmeaz am юncercat o ordonare a informaciilor cuprinse юn caietele poetului _i o prezentare a modului юn care aceasta _i-au gsit o expresie liric юn opera poetului. MECANICA Ce-a mai mare parte a chestiunilor legate de mecanic _i cldur au fost extrase de poet din Annalen der Chemie und Pharmacie von Wohler une Liebig,fiind reunite sub titlul Observacii asupra puterilor naturii. Sunt abordate aici nociuni din domeniul mecanicii clasice newtoniene cum ar fi:masa,acceleracia ,mi_carea rectilinie _i legea acesteia ,greutatea,forca gravitacional,forca centrifug _i mi_carea юn cюmp central de force,lucru mecanic _i conversarea energiei mecanice. In caietele eminesciene gsim notice referitoare la nociunile de repaus , mi_care _i la cauzele acestora.Legile mi_crii sunt formulate corect fr a fi юnsocite de relacii matematice. Sunt subliniate principiile newtoniene ce guverneaz mi_carea corpurilor,fiind luate юn discucie exemple sugestive, cum este cel al ghiulelei a crei mi_care este modificat de frecarea cu aerul _i de propria greutate pentru a evidencia principiul inerciei. Principiul fundamental al dinamicii este sugerat printr-un exemplu тelebru юn fizic: Dac o locomotiv comunic unui tren юntr-o secund accelerarea cutare,se cer dou locomotive pentru a comunica aceia_i accelerare unui tren de dou ori atюt de greu. Pentru ilustrarea principiului acciunilor reciproce sunt folosite exemple referitoare la interacciunea dintre piatr _i mas,cal _i cruc,magnet _i fier: O piatr a_ezat pe o mas exercit asupra ei o presiune юn jos.Dar ia sufer din partea mesei o contra presiune egal de mare юn sus.Un cal de tras юndrt de hamuri spre cruc cu o putere egal de mare cu care trage el cruca юnainte.Un magnet care atrage o bucat de fier e tot atюt de tare atras de fier юn direccia opus. In unele cazuri gsim юn caiete expresii matematice ale unor legi fizice , care se subliniaz o dat юn plus interesul poetului pentru matematic _i fizic.Este vorba de expresiile legilor care guverneaz mi_carea corpurilor sub acciunea greutcii: viteza юn cdere liber ( v = g ( t) _i expresia spaciului юn aceia_i mi_care ( S=at2/2) .Sunt mencionate totodat numele celor ce s-au ocupat de legile cderii libere: Galilei,care le-a intuit ,_i Newton ,care le-a stabilit statutul de axiome ale dinamicii.Eminescu surprinde faptul c юntюmplri obi_nuite ,observate cu atencie ,pot conduce la descoperii remarcabile.El citeaz юn acest sens exemplul lui Newton:Printr-un mr ce cdea ,Newton a fost adus la gюndul c greutatea nu e nimic alta decюt atracciunea de mas , exercitat de corpul Pmюntului . Pornind de la controversa dintre Descartes _i Leibnitz юn legtur cu msura mi_cюrii,poetul discut nociunea de lucru mecanic _i ajunge la principiul conversrii energiei.El pstreaz vechea terminologie de munc mecanic _i юn loc de energie cinetic pstreaz sintagma folosit de Leibnitz putere vie.Eminescu subliniaz c nociunea de lucru mecanic presupune existenca a dou elemente:forca _i deplasarea.El ilumineaz acest lucru printr-un exemplu sugestiv:nu este suficient aplicarea unei force asupra unie stюnci pentru a se efectua lucru mecanic,dac stюnca rmюne юn repaus.Reu_ind a discerna юntre energie cinetic _i cea potencial,potul define_te energia mecanic ca pe o putere de acciune sau putere de munc a unui corp.In ceea ce prive_te lucrul mecanic,Eminescu noteaz:Lucrul mecanic se refer la orice efect care schimb pozicia maselor ponderabile юn spaciu. In юnsemnrile sale _tiincifice ,Eminescu folose_te deseori modalitci de expresie specifice poeziei,epunюnd problemele юntr-o form vie,colorat,de multe ori comentariile sale devenind adevrate poeme юn proz.Lucrurile se desf_oar asemntor юn momentul ilustrrii unei idei _tiincifice юntr-o form liric.Principiulconservrii materiei,pe care-l consider o lege fundamental a tuturor fenomenelor este enuncat _i discutat юn caietele sale sub diverse unghiuri ,din perspectiva diferitelor tipuri de fenomene(mecanice,termodinamice,electrice,magnetice,etc.)Pornind,probabil de la acest principiu dar _i de la mitul viecii de dup moarte , construie_te un poem sugestiv,Strigoii ( 1876),poem care ar putea fi considerat o ilustrare liric a dou planuri ale cunoa_terii umane-cunoa_terea _tiincific _i cunoa_terea mitic. Dar perspectiva legii conservrii materiei _i a mitului privind viaca de dup moarte,s-ar putea crede c timpul eminescian este un timp reversibil(юn poemul Strgoii).Aceast tem a eternitcii legilor,menite s asigure юncelegerea Universului ,este chiar _i de Fizica modern prin acceptarea posibilitcii unei eterne reюnceperi ,adic a unei serii infinite de universuri. ELECTROMAGNETISMUL In acelea_i caiete apar idei referitoare la relativitatea clasic _i la teoria maxwellian a elecromagnetismului ,idei,care,se poate crede,au costituit sursa de inspiracie unor versuri ca cele din poemul Luceafrul sau La steaua. Cuno_tiincele referitoare la cюmpul fizic sunt relevate nu numai de rюndurile consacrate nociunilor de und,electricitate sau magnetism ce apar юn Caiete ,ci _i de versurile Glossei юn care ideile de continuitate din Fizic sunt explorate celor de continuitate a viecii,a ideilor etc. TERMODINAMICA Unele din cele mai reprezentative versuri sunt datorate cuno_tincelor poetului referitoare la un domeniu al Fizicii puternic studiat юn sec. al XIX-lea : termodinamica .Pornind de la lucrarea lui Stefan C.Mihilescu Influienca ,Eminescu,se apleac problemei energiei radiate de soare _i a efectelor acestuia asupra viecii _i a atmosferei terestre . De altfel,studiile sale юn domeniul meteorologiei _i Fizicii Pmюntului I-au fost inspirate de lucrarea lui Pouillet Elementes de Physiqe experimentale et de Meteorologie .Frecventarea unor cursuri de Fizic _i _tiince naturale юn universitcile europene юl aproprie pe Eminescu de teoria mecanic a transmisiei energiei calorice.Din perspectiva oamenilor de _tiinc ai momentului ,cum ar fi Mayer ,Joule,Helmholtz,Carnot,modificarea strii termice a unui corp se face pe baza unei substance ipotetice numit caloric,lucru cu care Eminescu este familiarizat,dar citindu-I caietele se observ c nu-i sunt strine nici teoriile anterioare ca cea a phlogisticului . Poetul ю_i aproprie teoriile cele mai moderne ale vremii , c sunt cunoscute noticele sale referitoare la problema cldurii radiate sau cea a radiaciei luminoase.Scrierile sale indic faptul c teoria mazwelian era cunoscut.Referindu-se la cldur Eminescu prezint natura cldurii a cldurii radiate,echivalenca ei cu lucrul mecanic.In ceia ce prive_te cldura organismului animal ,poetul arat c fenomenele vitale au la baz procesul de vegetaciune a plantelor.Schimbul de materii юntre organismul viu _i mediul exterior se realizeaz cu ajutorul energiei solare,ideie care-l face pe poet s ajung la o problem mult discutat la acea vreme: resursele de energie ale soareloui.Pornind de cuno_tince referitoare la principiile termodinamicii ,Eminescu subliniaz teama oamenilor de _tiinc de o eventual organizare a tuturor deosebirilor de temperatur юn sensul fiincelor organice  moartea universal. In ciuda cuno_tincelor referitoare la faptul c razele calorice emise юn spaciu de ctre corpurile юnclzite difer de cele luminoase doar prin lungimea de und,poetul este adeptul teoriilor lui Mayer ,conform crora cldura solar ar fi un efect al materiilor cosmice care se arunc necontenit юn soare.Eminescu ю_i exprim nedumerirea юn faca ideii c procesul respectiv s-ar putea desf_ura invers,adic acela c soarele ar zvюrli iar юn deprtri nemsurate alte mase. Teoria entropiei este artistic prezentat юn versurile Scrisorii I,iar sgeata timpului , evocat prin evolucia sistemului spre o stare de echilibru,este юn perfect acord cu sensul principiului lui Clausius .Na_terea viecii юns este guvernat de negentropie lucru pe care Eminescu юl subliniaz юn poemul Amintiri. Ideia ireversibilitcii timpului apare nu numai юn Scrisoarea I ,ci _i юn poeme ca Revedere,Sonete,Glos,Cu mюne zilele-_i adaugi ,Luceafrul. Aparent devenirea ,adic timpul ireversibil ,este юn contradiccie cu eternitatea legilor ce guverneaz Universul fizic .Este юns doar o aparenc ,cci eternitatea sge_ii timpului este acceptat de fizic tot atюt cюt _i ideia reversibilitcii timpului. PAGE  PAGE 5 Fln”М№ШЪ|34&8LQtQІQШQЪQжQиQкQоQрQьQюQ№QђQєQњQќQќђышќштшшшшлилилилалиш0JmHnHu0J j0JU jЗ№CJ CJ CJ mH sH 5CJ \mH sH 5\lnp’ М№†˜vц"о)v0|3р3д5&8B8\@œGtK2OLQtQЈQ§їїёёёяэёёёёёёёыщщчхххххщп ЦрР!„]„„ћ]„ћШQњQ§§ЈQТQФQЦQШQкQмQоQєQіQјQњQќQ§єєєыщ§ыщ§§є„ќџ„&`#$$„]„a$ ,&P 1hАƒ. АШA!А "Аƒ# $ %ААХАХ i8@ёџ8 NormalCJ_HaJmHsHtH@@@ Heading 1$„ћ@&]„ћ CJ mH sH 8@8 Heading 2$„@&]„CJ >@> Heading 3$„@&]„ 5CJ \<@< Heading 4$$@&a$ 5CJ \<A@ђџЁ< Default Paragraph Font,@ђ, Header  ЦрР!&)@Ђ& Page Number2B@2 Body Text „]„CJ .P@". Body Text 2CJ .U@Ђ1. Hyperlink >*B*phџў&Zџџџџ678 Щ^xC L ; sя;О№ъ!.Ю!К#™%І&К&д&с&ф&я&њ&ћ&џ& 0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€*0€€š0€€š0€€:0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š0€€š€€š@€€š@0€€š@0€€ ќQ)ЈQќQ*,њQ+ !•!4џ•€#5EJN39˜šЁЂЉЋГДРайлсхљњ§ў  -/79MЕМœЈЊШ"tyЁЊі§ў   !"%&2ЗЪѓ26BMфѓ}’ ™ х ю > B б й н ъ 0 7 u { и т  п ъ э љ <NcmЉЗлы5:;Ffp­ЕЬл#.œЄЌИќ EP}‚ˆЃЏАЖЗНСЯвкљ ZazŠ‹™Zi‚‘Ъй-IJU/0@˜Љ–Ёхь R]atv‚‰‘’›ѕ9B\nЄЋ§љџ %–Ѕак -/зу#%G“ ЗЧШб+жщ,fy‡‘  q } т ѓ {"†"Ђ"Ї" ##j#v#Œ#’#$$X$f$”$œ$Х$а$ %%]%u%v%z%K&R&y&}&~&&…&Š&с&у&ф&ь&я&љ&ќ&џ&#5EШд]†Ž™w„B O K Y : I r}ю§:HНнящѕ 3-=Э!п!Й#Э#˜%І%Ѕ&с&у&ф&ь&я&љ&ќ&џ&5^ŽОяс&у&ф&ќ&џ&џџMiahi&C:\My Documents\EMINESCU SI FIZICA.doca?C:\Documents and Settings\a\My Documents\EMINESCU SI FIZICA.docDVDKD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\FIZICA\FIZ7\EMINESCU SI FIZICA.docџ@€у&у&VOу&у&(ў&0040@џџUnknownџџџџџџџџџџџџG‡z €џTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €џArial"1ˆ№ФЉHrdZ‘F  D!№  ДД0da'2ƒ№џџ5 EMINESCU SI FIZICAMiahiDVDўџр…ŸђљOhЋ‘+'Гй0˜˜ифє   ,8 T ` lx€ˆф6 EMINESCU SI FIZICA  Miahi iahiah Normal.dot DVD3DMicrosoft Word 9.0 @@р{lаЯТ@А2АїФ  ўџеЭеœ.“—+,љЎ0  hp€ˆ˜  ЈАИ Р фHome Da'  6 EMINESCU SI FIZICA Title  !"#$%&'()*+,-ўџџџ/01234567ўџџџ9:;<=>?ўџџџABCDEFGўџџџ§џџџJўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF`яlHАїФL€1Tableџџџџџџџџџџџџ.зWordDocumentџџџџџџџџ.ZSummaryInformation(џџџџ8DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџ@CompObjџџџџjObjectPoolџџџџџџџџџџџџ`яlHАїФ`яlHАїФџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вq