аЯрЁБс>ўџ Šўџџџ‹‰џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅСG Пи“bjbjŽйŽй 1ЂьГьГкGџџџџџџ]’’’’’’’ІІІІ8о ъ$ІЖЖ""888888?AAAAAA$lє`ЦeQ’88888e ’’88"   8њ’8’8?ІІ’’’’8?  ŽЧh’’?8@Ѕ$ЛA‚РІІ2р/Filosofia _i simc comun sau  Punctul de vedere natural Simcul comun sau punctul de vedere natural _i experienca obi_nuit. Simcul comun ca un corp de prejudecci. Prejudecci, opinii _i judecci. Atitudinea lui Kant юn problema prejudeccilor. Filosofia, _tiinca pro _i versus simcul comun. Simcul comun юn perspectiva filosofiei limbii comune. Atitudinea radical a filosofiei fac de simcul comun юn ilustrri paradigmatice din istoria filosofiei universale. Spinoza, Lebnitz, filosofia upani_odic. Simcul comun sau punctul de vedere natural Simcul comun, numit _i punctul de vedere natural _i chiar, bunul simc este o concepcie comprehensiv despre lume, viac _i om care asum idei aparcinтnd tradiciei culturale _i elemente ale gтndirii _tiincifice. Putem spune c exist _i o serie de elemente de filosofie  u_oar _i popular, юn sensul lui Hume, care ю_i ia substanca discuciei filosofice din existenca de toate zilele _i conversacie, dar pe care nu o prelucreaz юn modul specific _tiincei, accesibil _i fr rigoare, un gen de filosofie care are ca premis experienca proprie de viac. Expresia  atitudinea natural sau  punct de vedere natural a fost folosit pentru prima dat de Edmund Husserl pentru a descrie atitudinea noastr юn experienca obicnuit, caracterizat юn contrast cu atitudinea reflexiv prezent юn experienca reflexiv a con_tiincei, atitudine prin excelenc interogativ. Specificul atitudinii naturale consist юn naivitate, spontaneitate _i dogmatism. Юn experienca  natural omul se prive_te doar ca parte a unei lumi infinite extinse юn spaciu _i timp. Spaciul _i timpul alctuiesc cadrul fundamental, absolut al experiencei, care ne d imediat lumea existencei, cтmpul gтndirii _i existencei noastre. Lumea experiencei cuprinde nu numai fapte, ci _i valori _i bunuri, mai importante fiind natura fizic _i societatea uman, amтndou alctuind  baza natural a experiencei _i gтndirii noastre _tiincifice . Din  punct de vedere natural , lumea existencei naturale este ultra comprehensiv, larg cuprinztoare, юnglobтnd _i lumea dat a culturii. Dac natura constituie domeniul _tiincelor naturii, valorile sunt subiectul specific al _tiincelor culturii(spiritului) _i al filosofiei. Obiectul cercetrii filosofice, al crei rezultat poate fi o teorie critic юntemeiat, reflexiv a юntregii existence, o constituie cтmpul de investigacie extins. Unii autori nu юmprt_esc aprecierea c simcul comun este naiv _i inerent inferior. Credincele, opiniile beneficiaz de evidenca conferit de experienc _i _tiince. Concepcia  natural are la baz experienca perceptual _i la rтndul ei este punct de plecare al reflecciei. Dialectica intertelaciilor simc comun, _tiince _i filosofie sunt comentate de M.Farber astfel:  Un proces niciodat юncheiat de revizuire a concepciilor simcului comun _i experiencei naturale rezult din realizrile _tiincelor speciale. Idei care au fost folosite necritic юn concepcia natural despre lume, astfel ca timp, spaciu, materie, infinit, scop, cauz, valoare, etc. devin subiect al analizei din partea unui grup de _tiince _i acest proces este continuat de filosofie . Юn locul credincelor(opiniilor)(beliefs) acceptate necritic vine idealul unui set de credince(beliefs) logic justificate. Un pas pregtitor necesar care trebuie s fie decisiv юntreprins este s plasm toate credincele trecute _i concepciile necritic acceptate sub semnul юntrebrii. Aceast procedur este adesea foarte dificil pentru a fi instituit totu_i, _i юn fapt este rar realizat, ceea ce face necesar s-i relevm importanca. Юn mod ideal poate fi exprimat negativ ca libertate de prejudecci sau credince nefundate de orice fel; _i pozitiv, ca o construccie a unei teorii despre om _i cosmos pe baza experiencei _i cunoa_terii _tiincifice . L.Blaga descrie simcul comun ca fiind un corp de prejudecci dar pe care individul integrat perfect юn colectivitate nu le va descoperi niciodat ca atare &  Este mai bine s ne dm seama de aceast situacie юnainte de a vorbi despre ruptura pe care filosoful o efectueaz юn omogenitatea simcului comun . Dup Blaga, simcul comun se constituie ca un corp de prejudecci. O prejudecat este o unitate de evidence false. Kant define_te prejudecata ca fiind  tendinca raciunii spre pasivitate _i юn consecinc spre heteronomie. Tot Kant relev natura prejudeccilor _i subliniaz necesitatea combaterii lor din dou motive: юn numele adevrului, cci dac raciunea se comport pasiv este posibil юn demersul ei de eroare _i iluzie; юn numele libertcii, deoarece dac raciunea este pasiv subiectul nu gтnde_te prin el юnsu_i ci prive_te legea din exterior.  A gтndi liber, юnseamn a fi autonom . Exemple:  pmтntul ar fi plan ,  aerul n-are greutate ,  un bc introdus юntr-un pahar cu ap pare frтnt la nivelul apei . Omul prin situacia sa юn lume are prejudecci, dar trebuie s lupte pentru a te юnfrunta. Bunul simc(echivalent cu simcul comun) are o concepcie pozitiv юn concepcia lui Descartes( bunul simc este lucrul cel mai bine юmprcit юntregii lumi ), dar una peiorativ юn filosofia lui Hegel:  modul de a gтndi al unui timp юn care sunt concinute toate prejudeccile timpului . Teoretic prejudecata este un obstacol юn cunoa_tere, fiind o explicacie a lucrurilor fr baz racional, _i deci suspectat. Unele prejudecci se constituie, ca sistem de prezentri _i valori proprii. Prejudecata se define_te ca fiind mai mult decтt o ignoranc sau mai pucin decтt o judecat. Spre deosebire de prejudecat, opinia se formeaz plecтnd de la experienc(personal) _i are o elaborare la baz, care const юn comparare _i reflexie. Kant a acordat atencie special studiului problemei prejudeccilor, le-a definit sursele _i le-a clasificat. Tot el spunea:  Judeccile provizorii nu trebuie confundate cu prejudeccile. Prejudeccile sunt judecci provizorii pentru faptul c sunt acceptate ca principii. Fiecare prejudecat trebuie considerat drept un principiu al judeccilor eronate. Din prejudecci nu decurg prejudecci, ci judecci eronate. Trebuie s distingem cuno_tinca fals, care decurge prin prejudecat, de sursa ei, de prejudecata юns_i . Kant consider ca surse principale ale prejudeccilor urmtoarele trei: 1.imitacia(care se propag din mijloace, ca formule, aforisme, sentince),2.obi_nuinca, 3.юnclinacia. Imitacia este sursa cea mai fertil _i prolific юn materie de prejudecci. Se pot distinge prejudecci ale autoritcilor _i projudecci din amor propriu _i cuprind urmtoarele feluri: prejudecat fac de autoritatea persoanei, prejudecat fac de autoritatea mulcimii, fac de autoritatea epocilor. Simcul comun ca entitate are o compozicie eterogen, юncтt nefiind sistematic, are mai curтnd caracterul unui amalgam. Putem afirma c simcul comun concine un element de corectitudine generat de evidenca relevant disponibil datorat experiencei naturale, dar_i elementelor, _tiincifice asimilate юn plus, se suscine c exist multe credince fundamentale despre natur _i societate, юntemeiate pe experienca obi_nuit. Oricum, simcul comun(dac distingem юntre stiinc fundamental _i stiinc aplicat) i afl юntr-un raport activ cu cea din urm, deoarece produsele tehnologice devin lucruri ale lumii experiencei. Filosofia pro _i versus simcul comun Whitehead exprim ideea c юncrederea юn evidenca disponibil a simcului comun este  demn de crezare , aceast evidenc a experiencei obcinute reprezentтnd testul final al absurditcii. Nu toci filosofii au o atitudine unitar. Blaga vede юntre simcul comun _i filosofie discontinuitate. Parmenide юn schimb, datorit metafizicii sale deductiv gnoseologic a simcurilor, al experiencei senzoriale a fost mult timp omis pe nedrept. Platon юns este юntemeiatorul tradiciei юn filosofie, care a criticat _i disprecuit simcul comun. Hegel are o concepcie definit, dat repro_urile formulate la adresa simcului comun ю_i au rdcina юn modul юn care este definit _i privit. Astfel, se identific cu dogmatismul _i conservatorismul, exercitтnd prin natura lui constrтngeri _i  tiranii ale obiceiului asupra gтndirii creatoare(interzicтnd mirarea _i юndoiala) l-a contra-pus filosofiei. Simcul comun a юntrecinut falsa certitudine _i obedienca dogmatic, asigurтnd un confort familiar departe de incertitudinile cunoa_terii. Fr.Nietzsche, юn lumina perspectivismului su, a suscinut c toate concepciile, teoriile filosofice sunt false sau fictive, iar ceea ce interpretm ca adevrat este o eroare convenabil, necesar viecii noastre. Aceste teorii filosofice pretind c ne юnfci_eaz un adevr etern _i transcendent. Aprecierea aceasta o aplic Nietzsche _i simcul comun _i viziunea de turm, юn legtur cu care face unele consideracii interesante. Viziunea de turm, este o ficciune convenabil, necesar nou, astfel юncтt supraviecuirea noastr depinde de ea. Filosofiile nu sunt nimic mai mult decтt interpretri din anumite perspective, nu viziuni complete asupra lucrurilor, absolute _i definitive. Nietzsche protesteaz юmpotriva filosofilor care suscin o a_a-zis  preocupare, dezinteresat pentru cunoa_tere _i adevr _i c nu se poate scpa de valori specifice, interese, atitudini personale; nu exist  lumea real pe care filosofii metafizicieni o postuleaz ca existent юn spatele celei aparente. G.E. Moore este adevratul promotor al filozofiei simcului comun. Iat o succint prezentare a concepciei sale:  Argumentul lui Moore a fost acela c el era sigur c ceea ce el a numit viziunea simcului comun asupra lumii, era un lucru adevrat. Aceasta nu l-a angajat s accepte asupra lumii era un lucru adevrat. Acesta nu l-a angajat s accepte tot ceea ce omul de pe strad putea s cread, ci numai adevrul unor afirmacii generale, de bun simc, de tipul: lumea concine un numr de obiecte fizice care ю_i pstreaz identitatea de-a lungul unei perioade, mai lungi sau mai scurte, independent de faptul c ele sunt observate sau studiate sau unele din aceste obiecte fizice sunt sensibile _i cele care posed simcuri nclud un numr considerabil de acte de con_tiinc. Moore nu a oferit argumente юn favoarea valabilitcii teoriilor sale. Ayer arat c exist o supozicie despre motivele pe care le avem pentru a suscine aceste credince de bun simc au o raciune suficient. Tot el se юntreab dac raciunea pe care юntemeiem credincele noastre de bun simc este o raciune suficient ? юntrebarea nu este dezbtut de adeptul simcului comun, юns cred c un rspuns bun l-ar oferi apelul la  юnceles .  A pricepe юncelesul acestor aserciuni diverse юnseamn a avea criterii de a decide dac aceste criterii sunt satisfcute юn orice instanc dat. Este o problem ce cine de observacia curent _i nu de analiza filozofic, o praxie care poate fi generalizat _i de _tiince, conchide Ayer. Investigacia sensului a devenit treptat ocupacia serioas a filozofilor. Ramsey a spus c investigarea sensului ar putea duce la o schimbare a sensului unor termeni esenciali. Exist юns _i юncelesuri ascunse ale naciunilor. Problema definiciei ridic autentice dificultci. De exemplu timpul la Angustin, durat la Bergson, simultaneitatea la Ernstein angajeaz analiza sensurilor ca termeni uzuali pentru simcul comun, ceea ce va conduce la conceptele cu statutul teoretic, _tiute azi la Wittgenstein, Austin, Ryle, юn genere reprezentancii filozofiei analitice, este vorba de filozofii limbajului obi_nuit se situeaz pe pozicia care apeleaz la simcul comun юn investigacia filozofic, aici apelul la simcul comun devine apelul la limbajul obi_nuit care юl юncorporeaz organic _i semnificant. Categoriile gтndirii le gsim юn schemele limbajelor, vorbitorilor. Experienca,  mediul simcului comun este dat юn limbaj; lumea noastr _i limbajul nostru exist una prin cellalt cci cum spune Gadamer  lumea nu este lume decтt юn msura юn care se exprim юntr-un limbaj, iar limba n-are existenc veritabil decтt prin lumea care ia na_tere . Simcul comun corespunde certitudinii sensibile care inaugureaz itinerarul юn Fenomendogia spiritului este con_tiinca naiv care crede c este suficient s prive_ti lumea pentru a cunoa_te _i care nu se integreaz asupra sa юns_i interogacia, critic _i cunoa_terea ca _tiinc sunt mijloacele filozofiei _i marcheaz granica юntre ea _i simcul comun _i acestea юnsocite de юndoial, incertitudini, decepcii, deziluzorii. Cтnd experienca obi_nuit ю_i descoper limita, negativitatea ei semnific faptul c lucrul nu este a_a cum юl gтndim. Experienca con_tiincei naturale юncepe s se formeze ctre reflexie, universalitate, se schimb юn urma iluziei neantului, scandalului, ne schimb prima noastr viziune, constrтngтndu-ne s o rectificm sau s o abandonm. Experienca con_tiincei prin decepcie, юndoial, _oc, scandal ajunge la filozofie, cтnd experienca devine dep_ire _i deschidere. Filosofia este mai radical cu simcul comun decтt este _tiinca. Юn timp ce _tiinca nu este de acord cu prejudeccile, numite speciale, precis delimitate, unele mencionate deja. Dac omul de _tiinc  se declar explicit sau inplicit de acord cu aproape toate structurile _i aspectele constitutive ale simcului comun , mulcumindu-se doar cu  demolarea prejudeccilor speciale, concrete referitoare la animite fenomene, filosofii, duce mult mai radical aceast tendinc dincolo de ce _tiinc face. Atacul filosofiei vizeaz nu prejudecci speciale (la orizont pmтntul, ni se pare, se une_te cu cerul, soarele se юnvтrte_te юn jurul pmтntului) pe care le las юn seama _tiincelor ci chiar prejudectile constitucionale ale simcului comun: Russell vorbe_te de tirania obiceiului, refuzul юn indoial absolutizarea unei tradicii fr, libertatea generatoare de dogmatismul care fixeaz gтndirea юn certitudini, moarte. Hegel critic intelectul perceptiv pentru fixarea la primul adevr, care юn desf_urarea fenomenologic a experiencei con_tiincei nu are suficient con_tiinc s-_i sesizeze inadecvarea _i potenciala dep_ire, dincolo de certitudinea sensibil. Filosoful romтn consider c acest mod al simcului comun de a vedea multiplicarea lucrrilor, permanenca _i prefacerea, mobilitatea se datoreaz юnclinrii funciare a simcului comun de a avea юncredere absolut юn simcuri ca izvor posibil de cunoa_tere cu acest aspect  юncrederea absolut юn simcuri ca izvor de cunoa_tere este momentul s amintim c _coala eleat (Parmenide, Zenon) pare s-_i fi propus,  s suspende юnclinarea funciar a simcurilor, subminтnd  creditul pe care simcul comun юl acord simcurilor . Parmenide exalt virtutiile gтndiri logice, plasтndu-se strict юn sfera racionamentului logic, astfel va arta c existenca este unic, indivizibil, finit, sferic, plin, solid, neschimbtoare _i nemi_cat. Numai existenca юn eterna ei mobilitate _i unicitate indivizibil este ceea ce se poate gтndi logic, iar non-existenca cpncine o conteradiccie, semnul iluzoriului _i caducitcii. Imaginacia lui Paramide pe plan abstract poate ascunde erori-identificarea existencei cu  plinul _i non-existenca cu golul de la care pornind vei face deduccie despre a_a-zis юnfci_area  plin ,  finit ,  sferic a existencei, o imagine total _i radical opus celei zugrvite de simcul comun. Юnc un exemplu юn care filosofia violenteaz radical simcul comun o d Blaga, care invoc filosofia indian a Upani_adelor. Simcul comun crede юntr-o popularitate de  euri ,  eu exist ,  tu exi_ti ,  el exist , etc. Prin urmare, exist nenumrate  euri . O asemenea credinc era curent printre inzii epocii Upani_adelor, care propvduia doctrina identitcii dintre Brahman  care este Dumnezeu , _i Atman care este  sinele omului. Totodat filosofia upani_adic, suspendтnd simcurile, _i odata cu ele evidenca furnizat coborтnd юn adтncurile suflete_ti, sesizeaz pe plan profund al existencei unui singur eu, care este Atman _i care este tot una cu Brahman, singurul existent cu adevrat, eul divin юn noi, юn raport cu care eurile umane, individuale, concrete nu sunt ale lui Atman  Brahman. Ultimul exemplu, dar cel mai concludent este cel al cauzalitcii, care ne ofer prilejul s _tim pтn unde merge adversitatea filosofiei fac de simcul comun. Este _tiut c simcul comun se conduce frecvent, dac nu mereu, dup credinca юn obiectivitatea conceptului de cauzalitate, юncтt putem spune c nu se poate separa de el.  Ocazicionali_tii , au sesizat c юn domeniul relaciilor dintre suflet _i corp  cauzalitatea nu se aplic, ci ceea ce pare a fi cauzalitate natural este mai curтnd miracol. Definicia cartezian a  substancei юi oblig pe ace_ti gтnditori s ajung la concluzii care zdruncinau юncrederea absolut юn valoarea universal a conceptului de cauzalitate. spInoza va relua problema _i va suscine c юn problema raporturilor dintre suflet _i corp conceptul de cauzalitate trebuie юnlocuit cu conceptele de identitate _i paralelism ale modurilor. Юntre fenomenele fizice _i psihice nu intervine cauzalitatea. Dac D. Hume va problematiza conceptul de cauzalitate pe temeiul unor analize psihologice _i gnoseologice, artтnd c acest concept nu este юntemeiat юn experienc, Kant юl va justifica transcedental, Leibniz suspend din funccia sa acest concept юn chip metafizic. Nu exist filosofie care s nu deterioreze simcul comun. Simcul comun manifest юns, fac de asemenea deteriorri o extraordinar putere de restaurare, spunea Blaga. Simcul comun se юntemeiaz pe ideea de obiect, obiectul exist. Filosofia idealist (Fichte, Hegel) proiecteaz юn faca eului un non eu,  o limitare, o rezistenc care incit la activitate, la acciune . Obiectul devine non  eul, ceea ce atac  suveranitatea obiectului . Bibliografie Ayer Analitical Philosophy, din Congresul Mondial de Filosofie, Dusseldorf, 27 august  2 septembrie 1978 L. Blaga , Despre con_tiinca filosofic  Editura Facla, Timi_oara, 1968 Hegel G.W.F., Fenomenologia spiritului - Editura Academiei Romтne, Bucure_ti, 1963 Hume D., Cercetare asupra intelectului omenesc  Editura ^tiincific _i Enciclopedic, Bucuresti, 1987 Kant I.M.M., Critica facultcii de judecare  Editura ^tiincific _i Enciclopedic, Bucure_ti, 1981 Logic general  Editura ^tiincific _i Enciclopedic, Bucure_ti, 1985 Russell B., History of western Philosophy, London, G. Allen & Unwin Ltd, 1961 Marin burlea, Introducere юn filosofie  Editura Prohumanitas, Bucure_ti, 2000 PAGE 2 pr `к<$=$Ž@ŽД“Ж“Т“Ф“Ц“Ш“Ъ“Ю“а“и“ћі№ььхтхнхтт0JmH0J j0JU5CJ$ 5CJ$mHCJmH5CJprњJŒьJЖž№ђєіјњќў `ќіххххххххііііііііііііід$ & F„8dh Цh8$ & F„аdh Цhа$dh$prњJŒьJЖž№ђєіјњќў `РrˆіД№ж!%и(Ю)‚*Ж,В-J./40t3J4Є5ќ7ъ8а<в<д<ж<и<к<$=š>JA DEрLюRzS‚aќљѓыулгЫУЛИЕВЏЌЉІЃ žžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžž™žžžžžžžž  ўџџўџџўџџўџџўџџўџџўџџўџџ1ўџџ  Ѕўџџ  лўџџ   џџџ  :џџџ  [џџџ  ƒџџџ   Чџџџ Шџџџ<`РrˆіД№ж!%и(Ю)‚*Ж,В-J./40t3J4Є5ќ7ъ8а<в<д<ж<и<к<ћљљѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕѕ„Х„ак<$=š>JA DEрLюRzS‚a~hрiІoq{>ˆŒˆю‹ŽŽŽŽŽŽŽŽŽѓяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяяя„Х  & F„- Цh-‚a~hрiІoq{>ˆŒˆю‹ŽŽŽŽŽŽŽŽŽ Ž"Ž$Ž>Ž@ŽІN‘ф‘t’“Ў“Д“Ф“Ц“Ю“а“в“д“ж“蓧§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§§јюфкаЦМВ§ААА­­АА§ xИџџ  ЦИџџ  Йџџ  rЙџџ  йЙџџ  -Кџџ  vКџџ   (Ž Ž"Ž$Ž>Ž@ŽІN‘ф‘t’“Ў“Д“Ъ“Ь“Ю“а“в“д“ж“и“ћћћћћііііііііћэыщэыщщћ&`#$„ќџ„ & F„Х/0&P PА…. АТA!Аp"А #p$0%ААА [$@ёџ$NormalmH B@B Heading 1$$dh@& 5CJ$mH<A@ђџЁ<Default Paragraph Font, @ђ,Footer  ЦрР!&)@Ђ& Page Number8B@8 Body Text $dhCJmH,@",Header  ЦрР!ьGЂџџџџ и“J`к<Žи“KMNP‚aи“LO !дџ•€79|}ЄЅХЦѕі$%Z[ЮЯїћќрсћќ9:ћќћќћќgm++,,//\5]5666888;€;Е;Ж;'<(<,<0<8<<<E<I<R<U<e<g<x<z<~<<‚<ƒ<н<о<љ<њ< ===="=#=)=+=№=ё=t>v>”>–>>Ÿ>Ў>А>Ъ?Ы?ц?щ?љ?ќ?'@(@7@8@D@F@Ў@Џ@Й@Л@я@№@+A,AIAJABB*B+BЏBБBCCKDLDYD[D€DD‹DDПDТDжDиDмDнDыDьDEEE EvExE‰EŠE“E•EВEДEќE§EFFVFXFКFМFGGvGxGЏGБGвGжGкGъGэG79|}ЄЅХЦѕі$%Z[ЮЯї/0пс8:УФz { й к w x ъыŽklцч@AZ[ий$%‚ЙК$%бв§ўtugm‘’LMЄЅ  Ž  o$p$v'w'М'Н'Р.С.>2?2я2№2в5г5Ч6Ш6;€;ž>Ÿ>BBEBFBіCїCEEE E‰EŠEвEгE&F'FFŽFёFђF9G:G‡GˆGжGкGъGэGџџbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docCANTARAGIU GEORGE2C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia.asdCANTARAGIU GEORGEC:\My Documents\Filosofia.doc* џh3:"кTџџџџџџџџџ3$Ъ= џМSФD џІ]Є[ џ „h„˜ўЦhOJQJo(З№„-„˜ўЦ-o(- „h„˜ўЦhOJQJo(З№ „h„˜ўЦhOJQJo(З№ „h„˜ўЦhOJQJo(З№МSФD*3$Ъ=І]Є[h3:џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџ@€жGжG”kdжGFL BEFьGPPPDPˆPŽPG‡:џTimes New Roman5€Symbol3& ‡:џArial"ёˆаhЕœQІQІгœQІ-d ?;~YЅРДД€r0dТHЙGџџ7Filosofia _i simc comun sau  Punctul de vedere natural bogdabCANTARAGIU GEORGEўџ р…ŸђљOhЋ‘+'Гй0А˜рьќ 8D ` l x „˜ Јщ§>Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™lilobogdabiogd Normal.dotŸCANTARAGIU GEORGEЃ 3NTMicrosoft Word 8.0 @NSI@Z–щ;‚Р@>СG8‚Р@мЃA‚Рd ?;ўџ еЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎh$ hp|„Œ” œЄЌД М щ§ o~ТHГ  >Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™ Title˜ 6> _PID_GUIDщ§AN{F1C53C91-ECC3-11D4-8B0E-CE0D5CA02C09}  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQўџџџSTUVWXYZ[\ўџџџ^_`abcdўџџџfghijklўџџџ§џџџoўџџџўџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF Т5;‚Р n5ЛA‚Рq€1TableџџџџџџџџR&WordDocumentџџџџџџџџ1ЂSummaryInformation(џџџџ]DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџeCompObjџџџџџџџџџџџџjџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вqўџ р…ŸђљOhЋ‘+'Гй0А˜рьќ 8D ` l x „˜ Јщ§>Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™lilobogdabiogd Normal.dotŸCANTARAGIU GEORGEЃ 4NTMicrosoft Word 8.0 @f`и@Јщ2B‚Р@>СG8‚Р@РіСB‚Р e D;ўџ еЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎh$ hp|„Œ” œЄЌД М щ§ o~ШHГ  >Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™ Title˜ 6> _PID_GUIDщ§AN{F1C53C91-ECC3-11D4-8B0E-CE0D5CA02C09}pr `к<$=$Ž@ŽД“Ж“Т“Ф“Ц“Ш“Ъ“Ю“а“и“BЂћі№ььхтхнхтт0JmH0J j0JU5CJ$ 5CJ$mHCJmH5CJ/0&P PА…. АТA!Аp"А #p$0%ААА <Ђ>Ђ@ЂBЂћћћ„ХŽ Ž"Ž$Ž>Ž@ŽІN‘ф‘t’“Ў“Д“Ъ“Ь“Ю“а“в“д“ж“и“4Ђ6Ђ8Ђ:Ђ<Ђћћћћћііііііііћэыщэыщщћћћћћћ&`#$„ќџ„ & F„Х [$@ёџ$NormalmH B@B Heading 1$$dh@& 5CJ$mH<A@ђџЁ<Default Paragraph Font, @ђ,Footer  ЦрР!&)@Ђ& Page Number8B@8 Body Text $dhCJmH,@",Header  ЦрР!ѓGЂџџџџ !џџ!џџ!џџ!џџ!џџ!џџ!џџ!џџ!џџ !џџ !џџ !џџ R ёmЂ#0+?2B9ц@EѓG+)нЩ%Ю‘Б> ! 89}ЅЦі%[Яјљњћќ§ўџ0р9Ф{ к x ыlчA[й%‚К%вўuhijklm’MЅ  p$w'Н'С.?2№2г5Ш6€;Ÿ>BFBїCEE E E E E EEEEEEE EŠEгE'FŽFђF:GˆGзGкGлGмGнGоGпGрGюGяGєGџu { џu ї­џu Ш џu бпџu бпџu бпџu бпџu бпџu Ш џu бпџu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu VDџu fOџu гeџu ю[ џu Ъџu ю[ џu Џ*џu Ъџu Ъџu СС џu ю[ џu ю[ џu мЗџu ю[ џu ю[ џu ю[ џu х џu Ъџu ю[ џu х џu гeџu ю[ џu СС џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu VDџu х џu гeџu гeџu ю[ џu ƒAџu y3џu ї­џu §tџu Šе<џu х џu y3џu мЗџu fOџu y3џu “'8џu ї­џu СС џu мЗџu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu >џu >џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ю[ џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­џu ї­[v:u v:зGкGлGмGнGоGпGрGсGєGž€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€˜€€š€€˜€€š€€ BЂJ`к<Ž<ЂBЂKMNPR‚aи“LO !дџ•€79|}ЄЅХЦѕі$%Z[ЮЯїћќрсћќ9:ћќћќћќgm++,,//\5]5666888;€;Е;Ж;'<(<,<0<8<<<E<I<R<U<e<g<x<z<~<<‚<ƒ<н<о<љ<њ< ===="=#=)=+=№=ё=t>v>”>–>>Ÿ>Ў>А>Ъ?Ы?ц?щ?љ?ќ?'@(@7@8@D@F@Ў@Џ@Й@Л@я@№@+A,AIAJABB*B+BЏBБBCCKDLDYD[D€DD‹DDПDТDжDиDмDнDыDьDEEE EvExE‰EŠE“E•EВEДEќE§EFFVFXFКFМFGGvGxGЏGБGзGсGєG79|}ЄЅХЦѕі$%Z[ЮЯї/0пс8:УФz { й к w x ъыŽklцч@AZ[ий$%‚ЙК$%бв§ўtugm‘’LMЄЅ  Ž  o$p$v'w'М'Н'Р.С.>2?2я2№2в5г5Ч6Ш6;€;ž>Ÿ>BBEBFBіCїCEEE E‰EŠEвEгE&F'FFŽFёFђF9G:G‡GˆGжGсGєGџџbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdabDC:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia _i simc comun sau.asdbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docbogdab/C:\My Documents\Filosofia _i simc comun sau.docCANTARAGIU GEORGE2C:\WINDOWS\TEMP\AutoRecovery save of Filosofia.asdCANTARAGIU GEORGEC:\My Documents\Filosofia.docCANTARAGIU GEORGEC:\My Documents\Filosofia.doc* џh3:"кTџџџџџџџџџ3$Ъ= џМSФD џІ]Є[ џ „h„˜ўЦhOJQJo(З№„-„˜ўЦ-o(- „h„˜ўЦhOJQJo(З№ „h„˜ўЦhOJQJo(З№ „h„˜ўЦhOJQJo(З№МSФD*3$Ъ=І]Є[h3:џџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџ@€пGпG”kdпGпG” BEFйGпGрGсGёGђGѓGPPPDPˆPŽPP2ЂP>ЂPж“PД“Pд“Pж“G‡:џTimes New Roman5€Symbol3& ‡:џArial"ёˆаhЕœQІQІQІ1e D; ~ YЅРДД€r0dШHŸџџ7Filosofia _i simc comun sau  Punctul de vedere natural bogdabCANTARAGIU GEORGEџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџьЅСG Пи“bjbjŽйŽй ІьГьГсGџџџџџџ]’’’’’’žTв в в 8  ,ђшЖV V l l l l l l )++++++$žє’ЦO™’l l l l l O4’’l l V 444l ю’l ’l )І|"|’’’’l )4а4ŽБh’’)l B рџфЧB‚Рђрв Zк‚ƒ„…†ўџџџˆ§џџџŒ§џџџўџџџўџџџŽўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџRoot Entryџџџџџџџџ РF Т5;‚РрџфЧB‚Р€1TableџџџџR&WordDocumentџџџџџџџџ‡ІSummaryInformation(џџџџ рџџџџџџџџ  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHItџџџџLMNOwџџџџџџџџSTUVWXYZ[\ўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџKvўџџџuyz{|}~€DocumentSummaryInformation8џџџџџџџџџџџџCompObjџџџџџџџџџџџџj0TableџџџџџџџџџџџџxXџџџџџџџџџџџџўџџџ ўџџџ ўџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџџ> _PID_GUIDщ§AN{F1C53C91-ECC3-11D4-8B0E-CE0D5CA02C09}ўџ р…ŸђљOhЋ‘+'Гй0А˜рьќ 8D ` l x „˜ Јщ§>Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™lilobogdabiogd Normal.dotŸCANTARAGIU GEORGEЃ 4NTMicrўџ џџџџ РFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8є9Вqўџ еЭеœ.“—+,љЎDеЭеœ.“—+,љЎh$ hp|„Œ” œЄЌД М щ§ o~ШHГ  >Filosofia ХŸi simХЃ comun sau т€˜Punctul de vedere naturalт€™ Title˜ 6osoft Word 8.0 @f`и@Јщ2B‚Р@>СG8‚Р@РіСB‚Р e D;