ࡱ> } Oh+'0 ,@ `l   H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N Ioan-Mihnea Mihailescu oanoan Normal.dot Ioan-Mihnea Mihailescu 12nMicrosoft Word 9.0s@pJ2@@I@M*  ՜.+,0@ hp  Smile Enterprises [4 H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N TitleIoan-Mihnea Mihailescu 12nMicrosoft Word 9.0s@pJ2@@I@M* COPORTAMENTUL SI ADAPT~RILE ANIMALELOR {N MEDIUL LOR DE VIA|~ {ntotdeauna oamenii au observat modul in care se manifest` animalele. Oamenii primitivi depindeau de animalele s`lbatice pentru hran` ]i aveau nevoie sa le cunoasc` misc`rile ]i comportamentul pentru a le v@na cu succes. Studiul ]tiin\ific al coportamentului animalelor este denumit etologie. {n\elegerea comportamentului animalelor consum` mult timp, r`bdare ]i cercet`ri minutoase. Migra\ia Migra\ia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaz` sau c`l`toresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai mult` sau locuri mai calde ]i mai sigure pentru reproducere. Cele mai multe migra\ii au loc o dat` pe an intr-un anumit anotimp, dar altele apar mai mult sau mai pu\in frecvent. Cu toate c` migra\iile sunt necesare, acestea consum` foarte mult din energia si timpul animalului, expun@nd-ul la pericole, cum ar fi lipsa m@ncarii sau epuizarea. 1. Migra\ia in mediul terestru {n mediul terestru, [n regiuni precum savanele aficane ]i tundra arctic`, m@ncarea ]i apa sunt rare mai tot timpul. Turmele de animale c`l`toresc [n func\ie de sezon pentru a folosi c@t mai bine resursele existente. De exemplu, [n Canada, caribuul petrece iarna [n p`durile de conifere. {n aprilie, el migreaz` [n nord spre tundr`(regiunea Arctic` f`r` copaci) pentru reproducere, unde se hr`neste cu licheni si ierburi. El se [ntoarce [n p`dure de [ndat` ce iarna arctic` re[ncepe ]i p`m@ntul este acoperit de o crust` groas` de ghea\`. {n timpul migra\iei acestora, ei sunt urma\i de lupi. Lupii v@neaz` animalele tinere sau bolnave care nu pot \ine pasul cu restul grupului. 2. Migra\ia p`s`rilor. Multe p`s`ri migreaz` sezonier. Prim`vara, ele zboar` din zonele cu ierni mai calde ]i cu cantit`\i mari de hran` [nspre zonele mai reci unde-]i depun ou`le ]i-]i cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hran` [ndestul`toare numai prim`vara ]i vara. Unele specii migreaz` oricum [n zone cu mai pu\in` hran`, dar care ofer` mai mult` protec\ie [n perioada reproducerii ]i cres]terii puilor. P`s`rile se [ntorc [n fiecare an [n aceste locuri de reproducere. Cea mai lung` distan\` este parcurs` de chira polar`. Ea zboara din locul [n care depune ou`le, din zona arctic` p@n` [n Anctartica ]i [napoi, [n fiecare an o c`l`torie dus [ntors de aproximativ 36000 km. Un alt exemplu sunt pinguinii Adelle care c`l`toresc peste 300 km pe ghe\a dur` a m`rii pentru a ajunge la locurile unde se reproduc, pe continentul Antarctic. Aceea]i pereche de pinguini va reveni la acela]i cuib [n fiecare an. 3 Migra\ia [n mediul acvatic. }i [n mediul acvatic exist` multe vie\uitoare care migreaz`. Astfel balenele c`l`toresc din teritoriile de hr`nire spre cele unde se reproduc si [napoi, [n fiecare an. Din noiembrie p@n` [n aprilie, balena albastr` ]i balena cu cocoas` se hr`nesc cu animale mici, numite krill [n regiunile polare. Odat` cu apropierea iernii ele str`bat oceanul Atlantic, Pacific ]i Indian ca s` se reproduc` [n apele tropicale calde. Balenele tinere consum` mai pu\in` energie pentru a-]i p`stra corpul cald, [n apele tropicale calde, mai mult dec@t [n cele polare. Exist` unele animale care migreaz` dintr-un mediu [n altul. Astfel broa]tele \estoase, broa]tele r@ioase, tritonii ]i salamadrele se reproduc [n ap`, dar i]i petrec aproape tot timpul pe uscat. {n fiecare an se [ntorcla lacurile ]i r@urile [n care s-au n`scut. 4 Monitorizarea migra\iei [n diferite . Cercet`torii folosesc metode variate de urm`rire a mi]c`rilor speciilor migratoare, [ncluz@nd radarul ]i monitorizarea prin sateli\i. Cercet`torii pot recunoa]te anumite p`s`ri prinz@ndu-le ineluri la picioare. Aceasta ajut` la indentificarea traseului de migra\ie al speciilor. P`s`rile mai pot fi monitorizate prin ecrane radar care pot oferi imagini ale deplas`rilor marilor c@rduri. Animalele mari, cum ar fi ursul polar, pot fi echipate cu zgard` sau transmi\`tor radio, dar numai [n timp ce se afla sub anestezie. B. Cooperarea Cooperarea sau comportamentul cooperativ, este comportamentul [n care membrii unei specii se adun` [n grupuri pentru activita\i ca v@n`toarea, ap`rarea sau [ngrijirea puilor. Exist` multe denumiri pentru astfel de grupuri cum ar fi: cirezi, colonii, trupe. Unele sunt temporare formate cu un anumit scop, iar altele permanente ]i str@ns unite av@nd structuri clare. 1. Siguran\a prin num`r Traiul [n grup ofer` animalelor multe avantaje o protec\ie mai mare fa\` de pr`d`tori, ajutor pentru fiecare membru s` g`seasc` hran` ]i protec\ie ]i m`rirea ]anselor de supravie\uire. {n r@ndul p`s`rilor, de exemplu, g@]tele negre formeaz` c@rduri mari iarna ca s` se hr`neasc` [n zonele ml`]tinoase cu cantita\i mari de iarba \iparului. Acestlucru are avantajul c` unele se pot hrani [n timp ce altele supravegheaz` [mprejurimile de du]mani, ]i rezult` c` fiecare pas`re poate s` petreac` mai mult timp cu hr`nitul dec@t dac` ar fi fost singur`. Alte pasari cum ar fi corbii de mare, formeaz` grupuri, colonii, numai [n perioada de [mperechere. Cre]te astfel ]ansa fiec`rui individ de a-]i g`si un partener. Cuiburile sunt amplasate [n zone protejate ca s` se mic]oreze riscul datorat prad`torilor. Dac` unul dintre membrii coloniei este [n pericol, strig`tul acestuia poate alerta tot grupul. {n mediul acvatic, mii de pe]ti [noat` unul l@ng` altul [n aceea]i direc\ie. Ei se gr`besc, [ncetinesc ]i se [ntorc [mpreun`. Tr`ind [n bancuri uria]e se reduce ]ansa individului de a fi m@ncat . {n plan terestru, multe animale ierbivore, ca zebra si antilopele, tr`iesc [n turme mari pentru siguran\`. Pr`d`torii nu atac` [n general tot grupul ci i]i aleg un animal solitar, prea b`tr@n, prea t@n`r sau bolnav care nu mai poate \ine pasul. {ntr-o turm` zebrele stau [n grupuri mici de familie, conduse [n general de un mascul mare. Acesta d` un semnal de alarm` dac` grupul este [n primejdie iar animalele stau [ntotdeauna aproape unele de altele. 2. V@natul cooperativ. Unele specii, cum ar fi leii ]i cimpanzeii, coopereaz` ca s`-]i op\in` prada, v@n@nd [mpreun` ]i [mp`r\ind hrana. Leii sunt singurele feline mari care tr`iesc [n grup. Grupurile lor numite grupuri familiale, sunt alc`tuite din doi sau trei lei ]i c@teva leoaice ]i puii lor . Leoaicele v@neaz` cel mai mult, lucr@nd [n echipe ca s` p`c`leasca turmele de antilope ]i zebre, prada lor favorit`. Odat` aleas` prada, echipa se desparte ]i se apropie din diferite direc\ii [ncerc@nd s` separe victima de turm`. Apoi ele fac un atac combinat sau o ambuscad`. Dac` v@n`toarea reu]e]te prada este [mp`r\it` de grupul familial, masculii av@nd prima [mbuc`tur`. Un animal s`lbatic va asigura unui grup de lei destul` hran` pentru dou` zile. 3. Societ`\i de animale. Multe vie\uitoare tr`iesc [n socieat`\i. Printre acestea se numar` cele de babuini, de gorile sau cele de insecte. Societ`\i de gorile; gorilele sunt animale timide ]i bl@nde. Ele tr`iesc [n familii de aproximativ 12 animale. Fiecare grup este condus de un mascul mare cu spatele argintiu. Gorilele i]i petrec majoritatea timpului pe sol, [n p`duri, hr`nindu-se [n lini]te cu vegeta\ie. Gorila cu spatele argintiu este [n general un mascul b`tr@n care apar` de intru]i ]i [ndep`rteaz` rivalii grupului. Gorilele i]i petrec mult timp [ngrijindu-se una pe cealalt`, fapt care joac` un rol esen\ial [n via\a social` ]i le ajut` s` \in` grupul unit. Un pui de goril` p`streaz` contact continuu cu mama lui p@n` la v@rsta de patru luni iar mamele sunt foarte protectoare fa\` de copiii lor. Femelele cu pui stau mare parte din timp [n apropierea liderului. El este tolerant cu gorilele mici ]i va [ngriji puii pentru perioade scurte de timp. Majoritatea animalelor stau [n grupul natal cel pu\in opt ani. Masculii, [n general, pleac` la maturitate ]i c`l`toresc singuri, deseori ani de zile, p@n` ce conving femelele s` stea cu ei ]i s` formeze un nou grup. C. Asocieri de animale. Nu numai membrii acelea]i specii tr`iesc [mpreun`. Exist`, de asemenea, asocieri str@nse [ntre membrii a dou` specii diferite. Aceste aranjamente pot fi benefice pentru ambele animale din asociere sau doar pentru unul. {n unele cazuri o specie poate face r`u celeilalte sau chiar s` o omoare. 1. Simbioza. Simbioza este asocierea a dou` specii ce profit` am@ndou` de aceasta. Unele animale de exemplu, op\in hran` m@nc@nd parazi\i ]i insecte de pe altele mai mari. Astfel animalele mari profit` de faptul c` sunt [ngrijite. Pe]tii cur`\`tori lucreaz` [n perechi, [n zone numite sta\ii de cur`\are aflate [n recifurile de corali. Pe]tii mai mari viziteaz` aceste zone, la fiecare c@teva zile , pentru a fi cur`\ati. Pe]tii cur`\`tori fac un dans de semnalizare a identit`\ii astfel [nc@t pe]tele mare s` nu-i m`n@nce. Ace]tia [ndep`rteaz` tegumentele moarte, ciupercile ]i parazi\ii. Ei pot s` serveasc` 50 de clien`i pe zi. Graurii cur`\`tori caut` de m@ncare pe zebre, girafe, rinoceri ]i alte mamifere mari. Ghearele lor sunt asezate astfel `ncat s` le permite s` alerge [n susul ]i josul corpului mare al animalului. Un graur ciugulitor [ndep`rteaz` puricii, capu]ele ]i al\i parazi\i pe care mamiferele nu-i pot [ndeparta singure. |estoasele uria]e de Galapagos sunt cur`\ate de parazi\i de c`tre cinteze. O \estoas` anun\` c` este preg`tit` pentru a fi cur`\at` [ntinz@ndu-]i g@tul ]i [ndep`rt@ndu-]i picioarele [n a]a fel [nc@t s` i se ridice carapacea. Pe]tii clovn c@]tig` at@t cat si hrana, stand langa anemona de mare veninoasa. In schimb, pestii apara anemonele de dusmani cum ar fi pestii fluture care au obiceiul de a misca tentaculele anemonelor. 2. Comensalismul. Comansalismul apare atunci cand o specie din asociere beneficeaza castigand hrana si un adapost, si celelalte raman afectate. Starcii de cireada stau in apropierea elefantilor, rinocerilor si altor mamifere mari. Ele mananca insectele care ies din pamant, deranjate de picioarele acestor animale mari. Ratonii vin in orase ca sa caute resturi aruncate de oameni. Aceasta nu-i afecteaza pe oameni. 3. Parazitismul. Parazitismul are loc cand o specie (parazitul) castiga de pe urma celeilalte (gazda). Exista multe tipuri de paraziti. Majoritatea nu-si ucid gazdele, caci daca ar face-o si-ar reduce sansele de supravietuire. Exoparazitii cum ar fi puricii, sunt sugaturi de sange, care traiesc pe exteriorul gazdelor. Endoparazitii cum ar fi tenia, traiesc in corpul gazdei hranindu-se cu mancarea acesteia. In interiorul intestinelor umane pot traii tenii lungi de pana la doi metri. Parazitismul reproductiv; cucii sunt paraziti reproductivi care ies din ou. O femela depunde pana la 12 oua fiecare in cuibul unei pasari mai mici cum ar fi pitulicea, apoi il abandoneaza. Oul unui cuc este asemanator ca forma si marime cu ouale gazdei. Cand ies din ou, puii de cuc le imping pe celelalte in afara cuibului. Puiul este in curand mult mai mare decat parintii sai si are nevoie de mai multa hrana. Comportamentul in conditii extreme. 1. Regiunile polare. Iarna, in regiunile polare, temperatura poate cobori sub -80 C . Statul sub zapada, unde temperatura scade rare ori sub -7 C este o metoda te supravietuire. O femela de urs polar si puii ei isi petrec lunile cele mai reci ale anului intr-un barlog sapat in nameti de zapada. Acesta este format dintr-un tunel din care se intra in camera mamei iar apoi in camera puilor. Incaperea femelei se continua cu o camera inferioara, si este aerisita printr-o gura de ventilatie. Inainte de intrarea in tunel se gaseste o creasta mare de zapada. Hrana este foarte saraca cand pamantul si marea ingheata si sunt acoperite cu zapada. Multe animale au metode ingenioase de obtinere a hranei. Vulpile adulmeca lemingii de sub zapada si-i omoara sarind cat mai sus si apoi cazand cu toata greutatea astfel incat sa sparga crusta de gheata de deaspura lemingului. Vara vulpile polare ingroapa hrana si oua in stratul de suprafata al tundrei. Ele scot hrana inghetata din ascunzatori, in timpul iernii. Focile fac gauri de gheata pentru a putea respira. Ursii polari localizeaza focile dupa miros si le asteapta sa apara. De asemenea ei sparg gheata pentru a prinde puii de foca. Puiul este scos afara cu laba si apoi apoi apucat cu falcile. @Bs ;XE\pg1x !#!#Q$]$(' (U(())5+X+h+. / / //3lNm o"uux*mH sH >*mH sH 5\mH sH N(@AB ;Epg+"####Q$ & F`$a$3}}}}}}}މ*`b "$&(*,. & F COMPOTRAMENTUL aveau nevoie sa le cunoasc` mi[timp, r`bdare ]i cercet`ri minu\I medii protc\ie c@t ]i hran`, st@nd l@ng` anemona de mare veninoas`{n schimb, pe]tii ap`r` anemonele de du]mani cum ar fi pe]luture care au obiceiul de a  iB@B NormaldhCJOJQJ_HmH sH tH B`B Heading 1$H@&^H5\mH sH <A@< Default Paragraph Font2>@2 Title$a$5\mH sH /l z z z z z; Q */D(@AB;  Epg+#Q 9!" $$%G&&X';(A)**** +=-///00000 000000000000000000000000000000000000 0000032Q$33534g  +"+/Ioan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.doc$ BKtTVzV^V`z5o(.^`. L ^ `L.  ^ `.xx^x`.HLH^H`L.^`.^`.L^`L.^`o(.^`o(.P LP ^P `L.  ^ `.^`.L^`L.^`.``^``.0L0^0`L.Kt$ Z        B'|[       @%% L''%%/P@UnknownG:Times New Roman5Symbol3& :Arial?TimesRomanR"1h2dlrd 'T0d0Q aBQG COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [NIoan-Mihnea MihailescuIoan-Mihnea Mihailescumu] Comansalismul apare atunci c@neficeaz@ c@]tig@nd hran` ]i un ad`post, ]i celelalte r`m@ neSt@rcii de ciread` stau [n apropierea elefan\ilor, rinocerilor ]Ele m`n@nc` insectele care ies din p`m@vin [n ora]e ca s`Aceasta nu-i afecteaz` Parazitismul are loc c@nd o specie (parazitul) c@]tig`. Exista multe tipuri de parazi\i. Majoritatea nu-]c`ci dac` ar face-o ]i-ar reduce ]ansele de supravie\ Exoparazi\ii cum ar fi puricii, sunt sug`tori de s@nge, ce tr`exteriorul gazdelor. Endoparazi[ii cum ar fi tenia, tr`iesc [n corpul gazdei hr`nindu-se cu m@ncarea acesteia. { intestinelor umane pot tr`ii tenii lungi de p@n`reproductiv; cucii sunt parazi\uctivi care ies din ou. O femel` depune p@n` la 12 ou` fiecare [n cuibul unei p`s`mici cum ar fi pitulicea, apoi [l abandoneaz`Oul unui cuc este asem`n`tor ca form` ]i m`rime cu ou`le gazdei. C@nd ies din ou, puii de cuc le [mping pe celelalte [n afara cuibului. Puiul este [n curand mult mai mare dec@t parin\ii s`i [i are nevoie de mai mult` hran` Diverse specii tr`iesc [n condi\ii de c`ldur`, frig excesiv sau [ntuneric total, [n de]ert, zone polare, occeane ]i pe]teri sau mun\i. Tipuri de comportament, c@t ]i adapt`ri fizice le permit s` supravie\uiasc` [n aceste habitate.1.Supravie\uire [n r. Iarna, [polare, temperatura poate cobor[ sub -80 C . Statul sub z`pad`rare ori sub -7 C este o metod` de supravie\O femel` de urs polar ]i puii ei []i ale anului [ntr-un b@rlog s`pat [n n`me\i de z`pad`dintr-un tunel din care se intr` [n camera mamei iar apoi [n camera puilor. {nc`perea femelei se continu` cu o camer` inferioara, ]i este aerisit` printr-o gur` de ventila\ie. {e de intrarea [n tunel se g`se]te o creas`a mare de z`pad`Hrana este foarte s`rac` c@nd p`m@ntul ]i marea [nghea\` ]i sunt acoperite cu z`pad`male au metode ingenioase de ob\inere a hranei. Vulpile adulmec` lemingii de sub z`pad` ]i-i omoar`s`rind c@t mai sus ]i apoi c`z@nd cu toat` greutatea astfel [nc@t s` sparg` crusta de ghea\`emingului. Vara vulpile polare [ngroap` hran` ]i ou` [n stratul de suprafa\` al tundrei. Ele scot hrana [nghe\at` din ascunz`tori, [ocile fac g`uri de ghea\a pentru a putea respira. Ur]ii polari localizeaz` focile dup` miros ]i le asteapt` s` apar`. De asemenea ei sparg ghea\a pe ntru a prinde puii de foc`. Puiul este scos afar` cu laba ]i apoi apucat cu f`2.Supravie\uire in de]ert {n de]ert temperaturile pot atinge 500C [n tipul zilei iar apa este foarte pu\in`.Animalele de de]ert trebuie s`-]i p`streze temperatura corpului f`r` s` piard` prea mult` ap` prin evaporare.{n acest scop ele folosesc multe metode.Ad`postirea sub p`m@nt sau la umbr` este una dintre cele mai obi]nuite.Veveri\ele de p`m@nt petrec p@n` la ]apte luni [n vizuine ad@nci unde dorm p@n` la ]ase ore odat` conserv@nd apa ]i enrgia.Vizuina se g`se]te la un metru sub p`m@nt. Majoritatea animalelor care trebuie s`-[i petrec` timpul la soare se mi]c` astfel [nc@ts` reduc` suprafa\a corpului aflat` [n contact cu nisipul fierbinte Exista o foarte str@sa leg`tur` [ntre comportamentul animalelor ]i adapt`rile lor fizice.  iB@B NormaldhCJOJQJ_HmH sH tH B`B Heading 1$H@&^H5\mH sH <A@< Default Paragraph Font2>@2 Title$a$5\mH sH 4l(@ef` pEV/0N| d!"5$%%~&/''r(v)++++A+1,q.133344444 4 4 4 4 4444400000 000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000.2Q$}.35?34@f171,V,344Ioan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.doc$ BKtTVzV^V`z5o(.^`. L ^ `L.  ^ `.xx^x`.HLH^H`L.^`.^`.L^`L.^`o(.^`o(.P LP ^P `L.  ^ `.^`.L^`L.^`.``^``.0L0^0`L.Kt$ Z        B'|[       @44 L44 $a$5\mH sH sH ( & F??VDWD^mH sH ^`sH ^`@QdeBDy %+%0%9%<%?%F%K%P%S%m%o%p%}%%%%%%%%%%%&4&=&@&A&E&M&O&W&^&l&n&p&s&~&&&&&&&&&&&&/@Bs ;XE\pg1x !#!#Q$]$(' (U(())5+X+h+. / / //3lNm o"uux*mH sH >*mH sH 5\mH sH </ =!"#$% protc\ie c@t ]i hran`, st@nd l@ng` anemona de mare veninoas`{n schimb, pe]tii ap`r` anemonele de du]mani cum ar fi pe]luture care au obiceiul de a mu] Comansalismul apare atunci c@neficeaz@ c@]tig@nd hran` ]i un ad`post, ]i celelalte r`m@ neSt@rcii de ciread` stau [n apropierea elefan\ilor, rinocerilor ]Ele m`n@nc` insectele care ies din p`m@vin [n ora]e ca s`Aceasta nu-i afecteaz` Parazitismul are loc c@nd o specie (parazitul) c@]tig`. Exista multe tipuri de parazi\i. Majoritatea nu-]c`ci dac` ar face-o ]i-ar reduce ]ansele de supravie\ Exoparazi\ii cum ar fi puricii, sunt sug`tori de s@nge, ce tr`exteriorul gazdelor. Endoparazi[ii cum ar fi tenia, tr`iesc [n corpul gazdei hr`nindu-se cu m@ncarea acesteia. { intestinelor umane pot tr`ii tenii lungi de p@n`reproductiv; cucii sunt parazi\uctivi care ies din ou. O femel` depune p@n` la 12 ou` fiecare [n cuibul unei p`s`mici cum ar fi pitulicea, apoi [l abandoneaz`Oul unui cuc este asem`n`tor ca form` ]i m`rime cu ou`le gazdei. C@nd ies din ou, puii de cuc le [mping pe celelalte [n afara cuibului. Puiul este [n curand mult mai mare dec@t parin\ii s`i [i are nevoie de mai mult` hran`. Iarna, [polare, temperatura poate cobor[ sub -80 C . Statul sub z`pad`rare ori sub -7 C este o metod` de supravie\O femel` de urs polar ]i puii ei []i ale anului [ntr-un b@rlog s`pat [n n`me\i de z`pad`dintr-un tunel din care se intr` [n camera mamei iar apoi [n camera puilor. {nc`perea femelei se continu` cu o camer` inferioara, ]i este aerisit` printr-o gur` de ventila\ie. {e de intrarea [n tunel se g`se]te o creas`a mare de z`pad`Hrana este foarte s`rac` c@nd p`m@ntul ]i marea [nghea\` ]i sunt acoperite cu z`pad`male au metode ingenioase de ob\inere a hranei. Vulpile adulmec` lemingii de sub z`pad` ]i-i omoar`s`rind c@t mai sus ]i apoi c`z@nd cu toat` greutatea astfel [nc@t s` sparg` crusta de ghea\`emingului. Vara vulpile polare [ngroap` hran` ]i ou` [n stratul de suprafa\` al tundrei. Ele scot hrana [nghe\at` din ascunz`tori, [ocile fac g`uri de ghea\a pentru a putea respira. Ur]ii polari localizeaz` focile dup` miros ]i le asteapt` s` apar`. De asemenea ei sparg ghea\a pentru a prinde puii de foc`. Puiul este scos afar` cu laba ]i apoi apucat cu f` }}}}}}}Q$9%& (()G**X+;,A-.... /=1333}}}}}}}}} & F` iB@B NormaldhCJOJQJ_HmH sH tH B`B Heading 1$H@&^H5\mH sH <A@< Default Paragraph Font2>@2 Title$a$5\mH sH 0l(@AB;  Epg+#Q 9!" $$%S&'d'G(K)****+F-/////////////0000000000 000000000000000000000000000000000000 00000000000000000000}2Q$}}35?34g //0Ioan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.docIoan-Mihnea Mihailescu`C:\WINDOWS\CONFIG\Application Data\Microsoft\Word\AutoRecovery save of COPORTAMENTUL SI ADPT.asdIoan-Mihnea Mihailescu0C:\My Documents\ilinca\COPORTAMENTUL SI ADPT.doc$ BKtTVzV^V`z5o(.^`. L ^ `L.  ^ `.xx^x`.HLH^H`L.^`.^`.L^`L.^`o(.^`o(.P LP ^P `L.  ^ `.^`.L^`L.^`.``^``.0L0^0`L.Kt$ Z        B'|[       @// L//sH mH sH ^`sH ^` $%%%%%% %%%(%B%D%E%R%Y%[%l%~%%%%%%%% &&&&&"&$&,&3&A&C&E&H&S&V&e&l&&&&&&&&&' ''''A'W't'''''''' (((!(.(A(G(R(q(s({(((((((((( )%)9);)Y)y)))))))))))* * *"*.*0*4*?*L*l*{*********)+3+?+_+m+z+~+++++++++ ,, ,',,,0,3,:,>,S,s,u,,,,,,,,,- --%-(-3-?-C-F-Z-^-`-a-f-h-n-w-|-~-----------. . ....&.(.3.F.I.M.T.c.e.s.............../ //!/>/S/_/g/t/w/}/////////00P@QQ@QR@QlQ0lQ6lQW@QoQoQW@QoQoQpQpQ8pPjX@Q^pQtpQpQpQpQpQX@QpQqQJqQVqQ|qQqQY@QqQqQrPbZ@QrQZ@Q^rQrQrQrQrQrQrQ[@QsQBsQ[@Q\sQsQsQsQsQsQsQsQ"tQ@tQJtQtQtQtQtQtQuP]@Q"uQT^@Q6uQvuQuQuQ^@QuQuQuQv_@QvQvQxQXxQ^xQtxQxPtb@QxQxQxQxQxQxQxQxQxQyQyQyQ4yQ"c@Q&c@Q?@AB3\]^_`abcd[ghijklmnopqrstuvwy|DocumentSummaryInformation8pCompObjjObjectPool`Z`Z0Tablef"   FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q ՜.+,0@ hp  Smile Enterprises T0 H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N Title Oh+'0 ,@ `l   H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N Ioan-Mihnea Mihailescu oanoan Normal.dot Ioan-Mihnea Mihailescu 10nMicrosoft Word 9.0s@=#&@@I@Tc''7'<'B'I'l''''''''('(7(9(@(L(Y(l(r(}(((((((((( ))))5)P)d)f)))))))))))*%*2*4*K*M*Y*[*_*j*w*********++@+A+`+a+q+r+++++++++++0,1,3,>,C,E,T,^,j,,,,,,,,,,, --4-B-K-R-W-[-^-e-i-~--------..*./.4.C.P.S.^.j.n.q................./#/'/)/3/4/6/=/G/H/Q/S/^/q/t/x//////////////0 000"03040@0L0i0~000000000001111 1518191_111111111232M2T2U2i2u22222222222223K3V3j3n33333333444P@QQ"P@P@QHQ @Q @Q @QQx @QʀQ> @P @Q̀PZ#@QQ@QR@Q؀QQQQQQQQrR@QRQTQnQ|QQQR@QƁQP4S@QlS@QQQS@QBQTQZQ\QdQtQxQQQQtT@QPxT@QQ‚QQQQU@Q<QHQLQRQPU@QU@QQQQ$V@QPV@QڃQ Q>Q@Q>W@QHQQW@QQQQ؄QPjX@QQ.QlQpQQQX@QQօQQQ6QRQY@QvQQԆPbZ@Q؆QZ@QQXQlQpQQQQ[@QQQ[@QQDQHQ`QdQlQQQ܈QQQ@QvQQQQЉP]@P܉QމQQQ>Q@QQQQЊQҊQQQQQ>P^@QQQ֋QQ"^@QQT^@QQ8QTQnQ^@QvQQQv_@QЌQQQ_@QQ2QDQRQ\QdQjQxQj`@QQQčQQQ QRQjQQQ؎Qa@QQQQ Q6QNPtb@QVQ~QQQQQQQQQƏQʏQQ"c@ Q&c@ QQ>Q~QQQQc@ QĐQȐQ֐QQQQQQ>QDQLQZQxQd@ Q|QQʑQ֑QؑQڑQQQQ.QNQXQ^QvQe@ Qe@ QQQQQQ0Q@QZQ`QlQQQQQQ"Q$Pg@ QLQNQxQ~QQ̔Q$Q8Q:QfQhQQQQ6QtQQQQQQ:Q<QFQQQQQQQQPQ*QQQQQQP^P`QbQQPPg@UnknownGzTimes New Roman5Symbol3& zArial?TimesRomanR"1h2drd h*[4d4A+ BQG COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [NIoan-Mihnea MihailescuIoan-Mihnea Mihailescu,U:2002041220020413: user@http://members.aol.com/lovesofia/pics/page0005.htmlURL yA|,dQ`h ,d :2002041220020413: user@http://members.aol.com/warwickny/sofiapics/wet.JPG 7 3bjbjUUU7|7|4l((((((< <)"VXXXXXX$# ?%|g(|((!((VVft :,((V A<X V!0)"RO&FO&V<<((((Root Entry FA1TablePO&WordDocumentSummaryInformation(  !"#$%&'()*+,-./01234e6CDEFGHIJKLMNOQRSTUVWXY\]^_`abc5[ghijklmnopqrstuvwDocumentSummaryInformation8pCompObjjObjectPool`Z`Z0Tablef"  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q ՜.+,0@ hp  Smile Enterprises [4 H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N Title Oh+'0 ,@ `l   H COPORTAMENTUL SI ADPT`RILE ORGANISMELOR [N Ioan-Mihnea Mihailescu oanoan Normal.dot Ioan-Mihnea Mihailescu 12nMicrosoft Word 9.0s@pJ2@@I@M*