ĐĎॹá>ţ˙ ţ˙˙˙űüýţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ěĽÁ7 đżâ3bjbjUU ¤p7|7|g˜a˙˙˙˙˙˙l4444444Ô \‚\‚\‚Ř4…ô(†ä ÜŇ2ŠŠ":Š:Š:ŠC‹C‹C‹‹ĎĎĎĎĎĎĎ$Ô .֔ąĎĺ4C‹!‹!‹"C‹C‹ąĎ¤44:Š:Šç–Ҥ¤¤C‹.4:Š4:Š‹Ď¤C‹‹Ď¤Ź¤É¤jî°Á 44ź:Š Š ŕ–ŽîűöÄ Tx\‚qŁŻť2ź ŹŇ0ÜŇỞÂÖqŁŹÂÖź¤  4444ŮUNIVERSITATEA  BOGDAN VOD" din CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MANAGEMENT SI EDUCAbI EFIZIC LUCRARE DE LICENbA STUDIU ASUPRA SISTEMULUI DE PROTECbIE SOCIAL ÎN ROMÂNIA Îndrumator _tiincific : Absolvent : CUPRINSUL LUCRRII CAPITOLUL PAGINA Consideracii generale. Concepte privind proteccia social 2 Necesitatea, concinutul _i rolul protecciei _i asigurrilor sociale 3 Proteccia social în România ante-decembrist 6 Sistemul de proteccie social din România - Comparacie globalizat 9 Politicile macroeconomice - Influenca asupra sistemului de proteccie social din România 10 Srcia - Msurare _i coordonate în România 16 Contextul _omajului în România 18 ^omajul în România 21 Consturile protecciei sociale, realitatea societcii române_ti în perspectiva aderrii la Uniunea European 29 10. Recrutare, încadrare, promovare, gestionare a resurselor 34 11. Concluzii ale studiului 42 CAPITOLUL l CONSIDERAbII GENERALE. CONCEPTE PRIVIND PROTECbIA SOCIAL Intr-un stat democratic, proteccia social reprezint un element fundamental al politicilor statale, deoarece prin punerea în aplicare se realizeaz prevenirea, diminuarea sau înlturarea consecincelor unor evenimente considerate ca "riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populaciei. Cu rdcini în antichitate, prin includerea elementelor de proteccie în Dreptul Roman, remarcm aparicia primelor forme de asistenc social în secolele 13 _i 14, când în jurul mnstirilor au fost construite a_ezminte de asistenc social pentru sraci, btrâni _i bolnavi. Primele forme de proteccie social au aprut la începutul secolului 19 _i s-au referit la msuri de asigurare social; la acestea s-au adugat cu timpul _i elemente de asistenc social, ambele forme cptând denumirea de "securitate social". Acest termen a fost utilizat pentru prima oar de instituciile create în SUA, odat cu adoptarea Legii securitcii sociale din 1935, care cuprindea reglementri cu privire la prevenirea riscului pentru btrânece, moarte, handicap _i _omaj. Conceptul de proteccie social a fost prima oar introdus de ctre John K. Galbraith _i define_te politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaciei, prin msuri ce urmresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent. El consider ca fiind cea mai urgent msur "prevederea dreptului celor care nu-_i pot gsi un loc de munc de a avea un venit garantat sau alternativ". Ca element de drept internacional, Organizacia Internacional a Muncii a adoptat în anul 1952 ( Convencia nr. 102 ) termenul de "securitate social" cuprinzând ca elemente complementare asigurrile sociale _i asistenca social. In prezent acciunile de proteccie social vizeaz mai multe domenii în care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sntatea, instruirea _i educacia, cultura, condiciile de odihn _i recreere, mediul social-politic, într-un cuvânt, condiciile sociale de trai. CAPITOLUL 2 NECESITATEA, CONbINUTUL SI ROLUL PROTECbIEI SI ASIGURRILOR SOCIALE Proteccia social este conceput pentru asigurarea unui standard de viac de baz pentru toci oamenii, indiferent de mijloacele de care ace_tia dispun. Exist mai multe categorii de persoane care cer proteccia social: proteccia _omerilor, proteccia handicapacilor, proteccia copilului _i a tinerilor, proteccia social complementar ( proteccia social în caz de deces, incapacitatea de munc, boala profesional ). Condiciile concrete _i nevoile diferite care se cer acoperite fac ca _i modalitcile de realizare a protecciei sociale s fie diferite. Astfel, programele se bazeaz pe premise diferenciate în cazul asigurrilor sociale-destinate acoperirii unor nevoi personale ca urmare a pierderii temporare sau definitive a capacitcii de munc-sau în cazul protecciei lucrtorului la locul de munc-mediu, condicii de munc- nevoi care se transfer asupra costurilor de produccie _i a cror satisfacere este inclus în precul produsului. Obiectivele reformei în domeniul asistencei sociale, adic în domeniul suscinut material de stat, sunt astfel formulate _i fundamentate încât s se poat asigura realizarea restabilirii sau mencinerii unor echilibre între sectorul public _i cel privat, între proteccie _i autoproteccie, între nevoi _i resurse, între dezvoltarea uman a generaciei prezente _i cea a generaciilor viitoare. Asistenca social este mecanismul principal prin care societatea intervine pentru a preveni, limita sau înltura efectele negative ale evenimentelor care se produc asupra persoanelor sau grupurilor vulnerabile, fr voia acestora sau sunt prea pucin influencate de acestea. Obiectivul principal al protecciei sociale îl constituie diminuarea sau chiar înlturarea consecincelor unor riscuri asupra mediului _i nivelului de trai ale unor segmente ale populaciei. In fundamentarea _i promovarea politicii sociale sunt considerate urmtoarele principii: proteccia demnitcii umane; eliminarea oricrei forme de discriminare în întreaga politic de proteccie social; promovarea parteneriatului social ca mijloc de control _i eficientizare a tuturor msurilor de politic _i de proteccie social; flexibilitatea, respectiv adaptarea msurilor de proteccie social la necesitcile reale ale grupurilor _i persoanelor; orientarea obiectivelor _i msurilor de politic _i proteccie social în direccia capacitrii, mobilizrii _i participrii tuturor forcelor sociale la relansarea cre_terii economice, munca fiind prima surs a bunstrii _i libertcii individului, sursa cea mai stabil a sntcii economiei; descentralizarea treptat a protecciei sociale _i odat cu aceasta, angrenarea în activitatea de proteccie social a agencilor economici, unitcilor administraciei publice locale, a institucilor guvernamentale _i organizaciilor neguvernamentale, societcilor de caritate _i persoanelor fizice, prin contribucii materiale, financiare _i sociale ale acestora într-un cadru legal adecvat. Diversitatea _i cuantumul prestacilor _i serviciilor sociale sunt condicionate îns de starea economiei, de resursele financiare existente la un moment dat, de necesitatea construirii cadrului administrativ de aplicare, cu deosebire în ceea ce prive_te formarea personalului _i informatizarea activitcilor. Programele de proteccie social, administrate de stat, sunt financate pe principiul reparticiei, compensaciei între generacii, de resurse obcinute din contribucii, impozite _i taxe, pe baza principiului responsabilitcii colective. România _i-a însu_it obiectivul politicilor sociale pentru a asigura exercitarea efectiv a drepturilor _i principiilor urmtoare; Orice persoan trebuie s aib posibilitatea de a-_i câ_tiga existenca printr-o munc liber aleas; Toci lucrtorii au dreptul la condicii de munc echitabile; Toci lucrtorii au dreptul la securitate _i igien în munc; Toci lucrtorii au dreptul la o remuneracie echitabil care s le asigure, lor _i familiilor lor, un nivel de viac satisfctor; Toci lucrtorii _i patronii au dreptul de a se asocia liber în cadrul unor asociacii nacionale sau internacionale pentru aprarea intereselor economice _i sociale ; Toci lucrtorii _i patronii au dreptul de a negocia în colectiv 6) Copiii _i adolescencii au dreptul la o proteccie social contra pericolelor fizice _i morale la care sunt expusi 7) Lucrtoarele, în caz de maternitate, _i celelalte lucrtoare, în cazul în care acest lucru este necesar, au dreptul la o proteccie special în munc; 8) Orice persoan are dreptul la mijloace corespunztoare de orientare profesional în scopul de a ajuta s aleag o profesiune conform aptitudinilor sale personale _i propriilor interese; 9) Orice persoan are dreptul la mijloace corespunztoare de pregtire profesionala 10) Orice persoan are dreptul de a beneficia de toate msurile care s-i permit s se bucure de cea mai bun stare de sntate pe care ea o poate atinge; Toci lucrtorii _i membrii familiilor îndreptcite au dreptul la securitate social; Orice persoan lipsit de resurse suficiente are dreptul la asistenc social _i medical; Orice persoan are dreptul de a beneficia de servicii sociale calificate; Orice persoan invalid are dreptul la pregtire profesional _i social, indiferent de originea _i natura invaliditcii sale; 15) Familia în calitate de celul fundamental a societcii are dreptul la o proteccie social, juridic _i economic, de natur a-i asigura deplina dezvoltare; 16) Mama _i copilul, independent de situacia matrimonial _i de raporturile familiale, au dreptul la proteccie social _i economic corespunztoare; 17) Cetcenii uneia dintre Prcile contractante au dreptul de a exercita pe teritoriul unei alte Prci orice activitate lucrativ, pe picior de egalitate cu cetcenii acesteia din urm, sub rezerva restricciilor bazate pe temeinici raciuni cu caracter economic sau social; Lucrt orii migranci ai uneia dintre Prcile contractante _i familiile lor au dreptul la proteccie _i asistenc pe teritoriul oricrei alte Prci contractante. Structura sistemului de proteccie social din România este complicat de existenca unor scheme diferite rspunzând aceluia_i risc social, a unor modalitci de financare _i organizare amestecate, uneori improprii, a unor atribucii _i responsabilitci institucionale suprapuse _i neclare. Schemele de proteccie social din România funccioneaz pe principiul asigurrilor sociale, scheme non-contributive financate de la bugetul statului, scheme de asistenc social, precum _i scheme bazate pe financarea prin subvencii de la bugetul de stat a unor bunuri _i servicii gratuite sau cu tarife reduse pentru anumite categorii de populacie. Proteccia social vizeaz mai multe domenii în care sunt necesare eforturi colective, respectiv: sntatea, instruirea _i educacia, cultura, condiciile de odihn _i recreere, mediul social-politic, într-un cuvânt, condiciile sociale de trai. La acestea se adaug: condiciile materiale de viac (locuinca _i mediul de locuit; ocuparea forcei de munc _i condiciile de munc; veniturile _i consumurile); viaca de familie; respectarea ordinii sociale _i de drept. In cara noastr dup decembrie 1989, datorit trecerii de la economia planificat la economia de piac, s-a impus o reconsiderare a sistemului de proteccie social. Constitucia folose_te _i consacr, conceptul de proteccie social. Astfel statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic _i de proteccie social de natur s asigure cetcenilor un nivel de trai decent. Cetcenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asistenc medical în unitcile sanitare de stat, la ajutorul de _omaj _i la alte forme de asistenc social prevzute de lege. CAPITOLUL 3 PROTECbIA SOCIAL IN ROMÂNIA ANTE-DECEMBRIST Ca _i alte sisteme de proteccie social nacionale, cel din România s-a constituit treptat începând cu primele decenii ale acestui secol, când au fost instituite primele msuri legislative. Sistemul a fost îmbogcit, perfeccionat _i reformat oarecum în pas cu evoluciile în domeniu din crile dezvoltate, sub influenc german _i francez, în principal. Cu unele particularitci, o asemenea evolucie a avut loc _i în anii regimului comunist. România a ie_it din acest regim cu un sistem de proteccie social care prin construccia sa poate fi apreciat ca modern. Cu excepcia unor scheme pentru proteccia _omerilor _i sracilor, sistemul românesc cuprindea toate celelalte componente de proteccie a _omerilor, cu unele scheme complementare de proteccie a persoanelor handicapate, a veteranilor de rzboi _i a persoanelor care în vechiul regim au suferit diverse forme de persecucie politic, precum _i cu recent instituita schem a ajutorului social, o form a venitului minim garantat. Prcile slabe ale vechiului sistem Alturi de prcile forte existau _i prci slabe majore (uneori prci opuse ale acelea_i medalii): productivitatea muncii era sczut; salariile nu erau corelate cu productivitatea, de aici decurgând o serie de consecince negative; abordarea _omajului era deficitar; sistemul de negociere a salariilor contribuia la sporirea presiunilor inflacioniste; angajarea în munc se concentra în mod excesiv asupra industriei _i a agriculturii; migrarea pe plan internacional era foarte limitat. Salarii necorelate cu productivitate O a doua _i - probabil cea mai important mo_tenire negativ care afecteaz piaca forcei de munc o constituie faptul c salariile nu erau corelate cu productivitatea muncii. Acest sistem de stabilire a salariilor acorda o aten_ie deosebit compensrii diferencierilor salariale în conformitate cu riscurile de accidentare, cu beneficiile suplimentare, cu ierarhia _i asigurarea funcciei, etc. În acela_i timp, sistemul nu fcea diferencierile rezultând din investicia diferit de capital uman. Guvernele au încercat s stabileasc structura salarial cinând seama de productivitatea marginal imaginar _i de alte criterii precum efortul _i factorii sociali. Chiar primul criteriu nu a putut fi implementat, deoarece precurile distorsionate fceau imposibil comensurarea productivitcii. Dac Guvernul (respectiv ministerul de resort) remarca o penurie, s zicem, de dulgheri _i decidea s le creasc salariile (ceea ce nu era u_or, datorit contractelor colective _i rigiditcilor institucionale, se putea aprecia gre_it cu u_urinc cu privire la elasticitatea disponibilului forcei de munc _i la receptivitatea lucrtorilor la _ansele pregtirii profesionale. In plus, guvernul tindea s subestimeze productivitatea marginal a forcei de munc calificat _i _colarizat. Introducerea factorilor sociali alturi de criteriile de productivitate în stabilirea salariilor a acutizat, în mod evident, problema . Ca urmare, indiferent de efortul depus în edificarea sa, structura salarial a devenit întâmpltoare _i nu reflecta diferencele în calificare _i în productivitate. Spre deosebire de situacia din occident, veniturile mari nu reveneau persoanelor cu calificare înalt în sensul capitalului uman-medici, juri_ti sau contabili-ci, de obicei lucrtorilor manuali de înalt calificare din sfera material, industrial. Scurt istoric privind proteccia social a _omerilor În lume, primele forme de proteccie social au aprut la începutul secolului al xix-lea, iar pân la cel de-al doilea rzboi mondial, în multe cri s-au adoptat msuri importante privind securitatea social. În ultimii 50 de ani, sistemele de securitate social au cunoscut importante evolucii, ce au fost impuse de nevoia unei "pci sociale", îndeosebi în perioadele de criz sau depresiune economic precum _i, în unele cri, în perioadele de tranzicie de la sisteme social- economice de un anumit tip la altele, democratice. Ca în alte cri, _i în cara noastr, au funccionat birouri de plasare în munc, înc de la începutul secolului al xix-lea. Inicial acestea efectuau plasarea în munc cu plat, apoi sub influenca Organizaciei Internacionale a Muncii care la scurt timp dup înfiincare, a interzis funccionarea birourilor de plasare în munc _i în cara noastr, s-a hotrât orginizarea unui sistem de stat de asigurare gratuit contra lipsei de lucru. Astfel, birourile de plasare în munc existente, au trecut sub controlul autoritcilor publice, odat cu adoptarea Legii pentru organizarea plasrii în munc din 30 septembrie 1921. Pe baza acestei legi, s-au desfiincat birourile de plasare cu plat _i au fost înfiincate oficiile de plasare comunale, judecene sau regionale. Ele aveau urmtoarele atrbucii: de a primi, aduna _i clasa cererile _i ofertele de lucru; de a face plasarea bracelor la nevoile producciunii; de a cunoa_te în orice moment piaca muncii _i de a propune msuri pentru prevenirea _i combaterea lipsei de lucru sau de lucrtori. Oficiile de plasare au funccionat pân în anul 1950, când au fost înlocuite cu un organism nou -- Direccia general a rezervelor de munc. Acest organ de stat depindea de guvern _i avea printre alte atribucii: a) recrutarea de forc de munc disponibil din judece _i redistribuirea ei la întreprinderile care se construiau _i la _antierele de construccii pentru lucrri publice; b) pregtirea de muncitori calificaci într-un sistem de _coli profesionale cu durata de 2-3 ani _i prin calificare de scurt durat de 6 luni; c) înlesnirea încadrrii în munc a persoanelor ce cutau de lucru. Marea majoritate a solicitancilor care se adresau acestor birouri de recrutare _i repartizare a forcei de munc, o constituiau personalul casnic. În perioada imediat urmtoare, în cara noastr au fost în vigoare mai multe hotrâri de guvern care concineau dispozicii referitoare la recrutarea _i repartizarea organizat a muncitorilor. CAPITOLUL 4 SISTEMUL DE PROTECbIE SOCIAL DIN ROMÂNIA -COMPARAbIE GLOBALIZAT Problemele protecciei sociale, cu care se confrunt în prezent toate crile, o preocupare aparte pentru statele aflate în tranzicie, în general, _i pentru cara noastr, în special. Aceasta, în contextul în, care ne confruntm cu inexistenca unui model de tranzicie a societcii de la o form social-economic bazat pe un sistem de organizare _i conducere social _i economic autoritar la un sistem bazat pe autonomizarea relaciilor _i a agencilor _i funccionarea economiei pe principiile cererii _i ofertei. Mobilizarea resurselor-resurse menite s sprijine politica activ în domeniul forcei de munc pot s provin atât din sectorul de stat, cât _i din cel particular, de_i la începutul tranziciei acestuia din urm îi revine un rol foarte limitat în domeniul financrii. Financarea privat nu constituie o raritate în crile cu economie de piac. În Japonia realocarea forcei de munc se face în cea mai mare msur prin eforturile financiare ale firmelor particulare, în industria american constructoare de autovehicule, membrii sindicatului din ramur (United Auto Workers) care urmeaz a fi concediaci au dreptul-prin contractul de munc s fie recalificaci în prealabil pe cheltuiala firmei. Mai recent, contractul colectiv negociat _i semnat cu toate cele trei mari firme productoare de autovehicule stabile_te programe de suscinere a veniturilor care asigur membrilor de sindicat plata de ajutoare de _omaj foarte propiate de nivelul salariului pe toat durata contractului. Se poate argumenta c firmele private vor asigura pe salariacii lor contra riscurilor de fluctuare a cererii pentru forca lor de munc numai daca firmele , la randul lor , pot sa plaseze aceste riscuriasupra pietei de capital . In Europa Central _i de Est asemenea piece de capital nu exist pentru cea mai mare parte a sectorului privat în formare _i sindicatele ar fi ru sftuite, în aceste condicii, s insiste asupra introducerii unor asemenea prevederi în contractele de angajare a forcei de munc. Oricum, cea mai mare parte a _omajului deriv din disponibilizrile din întreprinderile de stat decât din cele private. Întreprinderile de stat din Europa Central _i de Est continu adesea s sprijine pe lucrtorii concediaci, permicându-le s beneficieze în continuare de anumite facilitci sociale (de exemplu, de locuince), iar în Federacia Rus chiar prin financarea lucrrilor publice care au acceptat s-i angajeze. Dar asemenea activitci nu sunt desf_urate în mod sistematic _i, oricum, costurile lor se vor suporta în final de la bugetul de stat. Financarea public poate fi efectuat în primul rând din impozitarea cu caracter general (Australia, Irlanda _i Polonia) sau din impozitele pe salarii ale patronilor _i salariacilor (Germania, Ungaria _i România), în cazul impozitelor pe salarii, statul administreaz ceea ce reprezint, în fond, resurse private destinate asigurrii de servicii pentru angajarea în munc, dar include (de obicei) plci pentru asigurarea contra _omajului. Pe msur ce situacia economic se îmbuntce_te, financarea ar trebui s se împart în msur sporit între bugetul de stat _i între contribuciile întreprinztorilor _i ale salariacilor. (Ungaria a fcut anumici pa_i în aceast direccie, dar cu dificultci întrucât restriccii severe bugetare sunt impuse întreprinderilor), în unele cazuri, _i pe msur ce se ajunge la folosirea integral a forcei de munc, at financarea poate fi trecut ctre patroni _i salariaci, a_a cum este cazul în Japonia. CAPITOLUL 5 POLITICILE MACROECONOMICE - INFLUENTA ASUPRA SISTEMULUI DE PROTECbIE SOCIAL DIN ROMÂNIA Politicile macroeconomice de stabilizare _i ajutorare asigur premise pentru promovarea unor obiective sociale concrete _i realiste _i a unor msuri adecvate atingerii lor, asigurându-se noi forme de proteccie a capitalului uman: rezolvarea problemelor privind _omajul provocat de intensificarea proceselor de restructurarea în economie, prin promovarea unor programe de acciuni _i msuri pentru funccionarea mai bun a piecei de munc, cu un efort deosebit pentru crearea de noi locuri de munc, îmbuntcirea sistemului de formare _i perfeccionare a pregtirii profesionale, orientarea _i reorientarea profesional a forcei de munc tinere sau a celei disponibilizate în diverse sectoare, sprijinirea dezvoltrii IMM-urilor, inclusiv prin acordarea de credite din fondul de _omaj; stimularea cererii de forc de munc prin inicierea unor msuri fiscale care s conduc la cre_terea gradului de absorbcie a forcei de munc precum _i cooperrii externe în vederea lrgirii piecei forcei de munc; - suscinerea procesului de îmbuntcire a nivelului de trai a populaciei prin sporirea real a salariilor _i a veniturilor în concordanc cu cre_terea productivitcii muncii _i, în general, a eficiencei economice precum _i protejarea veniturilor populaciei împotriva inflaciei prin crearea nivelului salariilor, pensiilor _i altor categorii de venituri în funccie de evolucia precurilor de consum _i a indicatorilor activitcii economice; echilibrarea nivelului salarial practicat în diferite domenii de activitate: sector bugetar, regii autonome, societci comerciale care s reflecte gradul de complexitate a muncii desf_urate, importanca muncii _i rspunderea asumat potrivit funcciei îndeplinite; îmbuntcirea formelor _i modului de direccionare a sprijinului social, introducerea de noi forme de prestacii de asistenc social pentru persoanele _i familiile care temporar sau permanent de afl într-o situacie de risc social, accentuându-se latura preventiv a msurilor de proteccie social. Strategia nacional de dezvoltare economic a României pe termen mediu. Politicile privind resursele umane _i politicile sociale vor fi construite în baza prevederilor Cartei Sociale Europene revizuite _i a Codului Social European, _i vor reflecta practicile instituite de Uniunea European _i dezvoltate în Modelul Social European. Obiectivele prioritare în aceste domenii sunt: 1. Promovarea reformei educacionale, atât la nivelul de baz, cât _i în învcmântul superior. Modernizarea sistemului de învcmânt se va realiza în acord cu tendincele manifestate în crile cele mai avansate, punându-se accentul pe: Descentralizarea sistemului nacional de învcmânt; Promovarea relaciei contractuale dintre unitcile de învcmânt _i comunitcile locale; Organizarea sistemului de formare a managerilor din învcmânt; Dezvoltarea utilizrii tehnologiei informaciei _i comunicaciei în procesul educacional; Extinderea sistemului nacional al învcmântului la distanc; Aplicarea programului nacional de educacie a adulcilor _i a programului "_ansa a doua prin educacie?"; Formarea profesional continu, în acord cu politicile similare din Uniunea European; Restructurarea financrii învcmântului. 2. Principalul obiectiv al strategiei în domeniul sntcii este îmbuntcirea strii de sntate a populaciei exprimat prin reducereanumrului de decese evitabile, a frecvencei _i gravitcii îmbolnvirilor, asigurându-se: Echitatea accesului la servicii _i distribuirea echitabil a poverii economice a financrii îngrijirilor de sntate, inclusiv libertatea de alegere a prestatorilor de servicii medicale; Eficienta furnizrii serviciilor; Corelarea capacitcii de financare cu nivelul de dezvoltare a economiei; Cre_terea capacitcii Ministerului Sntcii în domeniul dezvoltrii politicilor de sntate, al reglementrii _i controlului acestui sector, reducându-se intervencia sa în administrarea direct a unor activitci _i institucii prestatoare de servicii medicale. 3 .Reforma social va asigura: Reforma asistencei sociale prin trecerea de la programe cu eligibilitate universal la programe orientate, ctre categorii specifice ale populaciei Reforma sistemului de pensii, avându-se în vedere: - restabilirea echitcii inter-generacii; - restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii; - complementarea sistemului actual PAYG reformat cu tipuri de fonduri de pensii capitalizate, astfel ca: sistemul integrat s fie sustinabil din punct de vedere financiar; sistemul s asigure conservarea valorii reala a contribuciilor _i a nivelului veniturilor de inlocuire contractate; fondurile de pensii s contribuie la ameliorarea fluxurilor de capital în suscinerea cre_terii economice. Politica în domeniul ocuprii _i protecciei _omerilor prin deplasarea accentului de la msurile pasive ctre cele active; Armonizarea legislaciei muncii cu normele din Uniunea European, în domeniul relaciilor de munc _i al normelor de proteccie a muncii; " Combaterea srciei, principalul instrument utilizat fiind cel de ajutor social. Pentru determinarea eligibilitcii familiilor la prestacii de asistenc social, guvernul va fundamenta _i va stabili nivelul venitului minim garantat, diferenciat în funccie de condiciile socio-demografice ale familiilor. Pentru o mai bun aplicare a programului, fondurile destinate acestui scop vor fi asigurate de la buget, iar aplicarea _i monotorizarea programului se va face de ctre autoritcile locale _i institucia tripartit abilitat. Politica angajrii forcei de munc Problemele cheie pe termen scurt ale politicii angajrii forcei de munc sunt: a) dac guvernul ar trebui s lase ca _omajul s creasc brusc, sau dac nu, b) ce msuri ar putea s întreprind pentru a cine sub control _omajul. Aceast secciune a capitolului se adreseaz în principal la prima întrebare, analizând cu precdere problemele sprijinirii în continuare a întreprinderilor de ctre guvern. În fazele timpurii ale tranziciei, prbu_irea producciei era asociat cu o scdere disproporcionat a ocuprii forcei de munc pe termen scurt. Încercrile întreprinderilor de a mencine ocupate locurile de munc au condus, în multe cazuri, la deficite financiare substanciale _i în cre_tere guvernele au tolerat creditarea continu de ctre bnci a întreprinderilor insolvabile din punct de vedere financiar _i au amânat adoptarea legilor falimentului. Impunerea fr discriminare a unor restriccii bugetare severe _i falimentarea întreprinderilor insolvabile conduc la pierderea masiv a locurilor de munc. De_i cre_tea rapid, sectorul privat era prea mic la început pentru a putea s asigure noi locuri de munc în msura solicitrilor. Spre deosebirea de situacia legat de controlul salariilor, unde msurile adoptate erau explicite, politica angajrii forcei de munc a îmbrcat forma unui compromis incomod între a) obiectivul explicit al sistrii sprijinului financiar al întreprinderilor de stat care înregistrau deficite _i b) presiunea politic vizând evitarea concedierilor masive _i a _omajului pe scar larg. Prerile exprimate de experci - privaci sau oficiali - au pledat în favoarea impunerii unor restriccii bugetare severe fac de firmele cu niveluri înalte de _omaj - dac asemenea cazuri apar - printr-un mix de politici active pe piaca forcei munc _i în sfera asigurrilor sociale. Un al doilea obiectiv al politicii veniturilor 1-a constituit mencinerea la un nivel controlat al salariilor pentru îmbuntcirea competivitcii, prin aceasta, de mencinere a angajrii în munc. Politicile veniturilor au o serie de efecte alocative _i distributive, în msura în care ele afecteaz stabilirea nivelului salariilor, ele exercit o anumit presiune asupra reparticiei salariale aceasta previne, sau cel pucin încetine_te aparicia diferencierilor salariale ca ghid al deciziilor cu privire la alocarea resurselor pe piaca de munc, astfel se atenueaz cre_terea _omajului _i, prin aceasta, poate s contribuie la stpânirea uneia dintre cele mai importante cauze ale srcirii populaciei. Abordarea foarte atent a liberalizrii salariale _i adoptarea unor restriccii bugetare dure pentru firmele de stat în primii ani ai reformelor reflect mo_tenirea de la economia planificat. Eficienca pe piaca forcei de munc cere nu numai liberalizarea deciziilor cu privire la salarii _i angajarea în munc, dar _i infrastructura institucional a unei piece libere. Aceasta presupune proprietatea privat _i piece competitive pentru produse, capital, force de munc între diferici întreprinztori, ocupacii _i localitci. Piaca competitiv a forcei de munc este caracterizat prin absenca intervenciei guvernamentale în stabilirea salariilor sau în deciziile cu privire la încadrarea în munc, dar din culise, cum s-ar zice, guvernul are rspunderea s suscin drepturile de proprietate privat _i de exercitare a concurencei. A_a cum s-a mencionat, mo_tenirile din economiile Europei Centrale _i de Est sunt foarte diferite. Absenca proprietcii private fcea ca întreprinderile s nu fie confruntate cu stimulente vizând minimizarea costurilor sub aspectul salariilor sau al deciziilor privind angajarea forcei de munc. Concentrarea industriei înseamn c liberalizarea precurilor _i a salariilor ofer _anse de a exploata puterea monopolist. Absenca piecelor de capital atest faptul c nu exist nici o baz pentru decizii investicionale eficiente pentru firme sau pentru lucrtori. ^i exist restriccii în calea mobilitcii forcei de munc. O component esencial a politicii forcei de munc const, prin urmare, în politici structurale menite s stabileasc instituciile _i cadrul legal necesar pentru o viac eficient a forcei de munc. Parcial, aceasta depinde de progresul general al reformelor: extinzând sectorul particular prin privatizarea întreprinderilor existente, capacitând _i încurajând noi acciuni antreprenoriale, crearea de piece de capital _i deschizând calea concurencei în domeniul piecei produselor, de exemplu, prin liberalizarea comercului. Sub termenii mai specifici ai piecei forcei de munc, aceasta presupune înlturarea impedimentelor din calea mobilitci forcei de munc precum permisele de rezidenc sau beneficiile sociale legate de angajarea în munc, lichidarea restricciilor administrative (de exemplu, în ceea ce prive_te auto-angajarea) _i introducerea legislaciei care define_te drepturile lucrtorilor, ale patronilor _i ale sindicatelor, precum _i rolul guvernului în contextul economiei de piac. Astfel strategia politic are dou aspecte: " Pe termen scurt, preocuparea principal o constituie managmentul salariilor _i a angajrii forcei de munc în absenca infrastructurii unei economii de piac (în principal o chestiune de stabilizare macroeconomic). " Pe termen lung, obiectivul principal îl constituie reforma institucional. Mencinerea echilibrului macroeconomic Stabilizarea macroeconomic este analizat în mod util sub aspectul salariilor _i a politicii veniturilor (precul forcei de munc) _i a politicii de angajare a forcei de munc. Politica salariilor _i a veniturilor Politicile cu privire la salarii _i venituri urmresc restrângerea salariilor absolute, preferabil fr afectarea inutil a salariilor relative. Limitarea salariilor absolute Toate crile din Europa Central _i de Est au mencinut controlul asupra salariilor pentru a le mencine la valoarea absolut, în ciuda performancelor deprimante ale politicilor cu privire la venituri atât în economiile industrializate cât _i în crile Americii Latine. Exist o serie de motive pentru care politicile de venituri ar putea fi mai eficace în contextul economiilor aflate în perioada de tranzicie decât oriunde altundeva. În primul rând, mo_tenirea reglementrii guvernamentale cu privire la salarii înseamn c aparatul administrativ pentru politica veniturilor se afl la locul su. Managerii întreprinderilor trebuie s stabileasc salariile în context cu politica, întrucât ei au procedat întotdeauna în acest mod. In al doilea rând, _i derivând tot din mo_tenire, întreprinderile de stat din economiile aflate în perioada de tranzicie pot s reziste mai pucin la cererile privind salariile decât firmele private motivate prin maximizarea profitului. Politicile pe termen mediu Din momentul în care restructurarea forcei de munc a început, piaca trebuie strmutat ctre politicile preocupate de edificarea unor institucii stabile ale piecei forcei de munc. Cele mai importante sunt instituciile care se ocup de _omaj, de_i lor trebuie s li se adauge aranjamente care îmbuntcesc utiliizarea resurselor din întreprinderi _i scheme de negocieri colective corespunztoare. Politicile orientate împotriva _omajului deschis trebuie s devin o prioritate, cu accent deosebit pe politicile contra _omajului pe termen lung. Proporcia deja înalt a _omajului de lung durat poate s conduc curând la probleme serioase de descalificare , demotivare _i marginalizare. Pentru îmbuntcirea utilizrii resurselor în cadrul întreprinderilor e necesar acciunea. Asemenea acciuni constituie o preocupare a celor care coordoneaz msurile politice. Accentul inicial asupra msurilor de redistribuire a forcei de munc în cadrul întreprinderilor _i de închidere a organizaciilor aparent neprofitabile trebuie s fie sprijinite de msuri vizând cre_terea eficiencei utilizrii resurselor în cadrul întreprinderilor: " In ceea ce prive_te oferta, politicile trebuie s se concentreze asupra învcmântului _i pregtirii profesionale. Structurile stimulatoare din cadrul întreprinderilor trebuie îmbuntcite. Guvernul trebuie s reziste tentaciei de a aplica scara salarial de baz elaborat de întreprinderile de stat. Salariul minim trebuie ajustat prin acciune discrecionar. Avantajele suplimentare incompatibile cu structura stimulatoare a economiilor de piac trebuie întrerupte. Acest lucru n-ar trebui s fie dificil din moment ce sistemul fiscal a fost reformat când lucrtorii prefer plcile în numerar. Reformele negocierilor colective nu trebuie amânate dincolo de primul _oc al piecei forcei de munc. brile mai mari vor gsi negocierile descentralizate mai utile decât cele centralizate. brile mici, deschise _i înalt sindicalizate trebuie s opteze pentru o negociere centralizat, astfel încât beneficiile moderrii salariilor s poat fi împrt_ite de toci participancii la procesul de negocieri. CAPITOLUL 6 SRCIA - MSURARE SI COORDONATE IN ROMÂNIA Aspecte conceptuale - srcia. Conceptul de srcie Srcia este o stare de lips permanent a resurselor necesare pentru a asigura un mod de viac considerat decent, acceptabil la nivelul unei colectivitci date. Accentul cade pe lipsa resurselor, în mod special pe lipsa resurselor economice. Componenta economic rmâne, fr îndoial, cea mai important dimensiune a srciei, dar nu mai mult decât o component, printre altele, îns, definirea srciei trebuie fcut din dou perspective: a consumului - în aceast perspectiv, srcia este definit ca neputinca de a satisface acele nevoi considerate minime; a funccionrii sociale normale - în acest caz, srcia presupune inexistenca acelor mijloace care asigur subiectului o participare complet la viaca social, o îndeplinire complet a tuturor rolurilor care îi revin, o participare la activitcile formative minime care îi ofer _anse suficiente pentru a se dezvolta prin efort propriu. Cercetrile de teren propun redefinirea srciei ca relacie social - un tip de relacie social exponencial semnificativ pentru stadiul de evolucie a societcii în ansamblul su. Departe de a fi o "problem special a marginalilor _i exclu_ilor", srcia rmâne testul de maturitate structural, prin care societatea contemporan ia act de propriile disfunccionalitci pentru a-_i crea pârghii de retroacciune pragmatic în timp real. Dac acceptm aceast opciune metodic, srcia se relev a fi o stare de asimetrie a capacitcii (individuale _i de grup) de accesare a resurselor disponibile la nivel comunitar. Folosind pluralul, apare evident c ne disociem de accepciune restrictiv, care limiteaz complexitatea problemei la componenta economic. Sub acest aspect,literatura de specialitate este unanim în a defini srcia pe trei paliere de profunzime structural: 1. srcia relativ: la limita superioar a subzistencei, pucin deasupra "co_ului zilnic"; "inexistenca nivelului minim de resurse care asigur o funccionare normal a persoanei / familiei în contextul social - cultural dat". 2. srcie absolut: în exclusivitat "co_ul zilnic"; inexistenca unor condic'i minime de viac (mâncare, îmbrcminte, locuinc) necesare unei simple supraviecuiri în condiciile societcii respective. 3. mizeria: lipsa "co_ului zilnic". În cazul persoanelor _omere, srcia este efectul subutilizrii forcei de munc, economia de piac neputând absorbi integral forca de munc existent. Diminuarea srciei _i a excluderii sociale cere cu necesitate perfeccionarea funccionrii societcii, astfel încât toate mecanismele s asigure _anse de integrare civil, economic, social _i interpersonal pentru toci membrii societcii. CAPITOLUL 7 CONTEXTUL ^OMAJULUI IN ROMÂNIA Particularitci ale piecei forcei de munc în România Concinutul esencial al nociunii de piac în condicii de concurenc este pus în evidenc de cele dou categorii corelative ale sale: cererea _i oferta. Nici piaca muncii nu face excepcie. Totu_i, piaca muncii din România este diferit de a celorlalte cri ex-comuniste pentru c este îmbâcsit de "miturile" desprinse din îndelungata experienc comunist, generatoare de mentalitci pguboase. Pentru început, mitul muncii: cei mai mulci cred c, dac muncesc, pur _i simplu trebuie s fie pltici pentru aceasta; într-o economie de piac, oamenii sunt pltici pentru prestarea unei activitci utile, nu doar pentru c _i-au consumat energia fizic sau intelectual. Confuzia provine din faptul c, pentru prestarea unui serviciu este necesar _i munca. Urmeaz mitul îmbogcirii pe seama altora: din pcate, majoritatea românilor cred c îmbogcirea _i prosperitatea sunt posibile doar apelând la mijloace necinstite: fraud, evaziune fiscal, relacii, abuz de putere, conflict de interese, concurenc neloial. Recunoa_tem expresiile "a trage o ceap" sau "a da un tun", care sugereaz calea sigur de a face bani mulci cât mai repede. Aceste convingeri sunt completate de lipsa de încredere în efortul personal _i în spiritul întreprinztor . Consecinca imediat a acestor credince este dezarmarea rapid în faca problemelor _i apelarea la "mit" ca la o scuz pentru propriile e_ecuri. Primelor dou li se altur mitul guvernului creator _i aprtor de slujbe: bani strân_i de la contribuabili _i cei împrumutaci de pe piaca financiar interacional au fost folosici de guvernele post - decembriste, în primul rând pentru supraviecuirea cu orice prec a mastodoncilor industriali, energofagi _i nerentabili. Într-o economie în care legea cererii _i a ofertei funccioneaz, sectoarele profitabile creeaz locuri de munc; crearea locurilor de munc depinde deci de cre_terea economic, nu de "ceea ce d guvernul". Acestor mituri le adugm o observacie personal: obiceiul "de a ne mulcumi cu pucin" este o alt consecinc a economiei de comand! Toate Barometrele sociale care analizeaz rspunsuri reprezentative pentru populacia României obcin, la întrebarea: "Ce preferaci, un salariu mic, dar sigur, sau unul mare dar nesigur?", o proporcie de 70% pentru prima variant. . Aceste rspunsuri reflect _i o alt grav consecinc, prin durat _i amploare, a sistemului supracentralizat, clarificat _i dictatorial din care tocmai am ie_it - atrofierea constelaciei de trsturi care fac dintr-un om aparent obi_nuit întreprinztor: atrofierea iniciativei, a libertcii de acciune, a riscului _i a curajului, lipsa perseverencei _i a nevoii de ideal, de concurenc _i de afirmare. ^omajul în România de astzi În România, eforturile nu se concentreaz spre conceperea _i aplicarea unei strategii de modernizare, ci ctre simpla limitare a disfunccionalitcilor. Avem la îndemân exemple: rezolvarea în extremis a conflictelor sociale sau _omajului. ^omajul este un exemplu de penurie - penuria locurilor de munc. Lipsa locurilor de munc este o problem cu consecince economice _i sociale devastatoare pentru indivizi _i pentru comunitcile afectate. Acest fenomen este legat de cerere _i ofert denumit de unii speciali_ti "_oc al cererii". Structura de putere de pe piaca forcei de munc poate explic cel pucin într-o anumit msur acest fenomen. Mulci cercettori au încercat nu doar s explice cauzele _omajului sau s prognozeze evolucia lui, ci _i s clasifice formele sale. De exemplu, în Franca se disting trei tipuri de _omaj: Un _omaj de excludere, reprezentativ pentru muncitorii în vârst; Un _omaj de insercie specific celor sub 25 ani; Un _omaj de reconversie legat de restructurarea industrial. ^omajul în România postrevolucionar are trei caracteristici majore: impulsivitatea, structura _i limitarea posibilitcilor de reconversie a _omerilor. Sistemul nostru de învcmânt "arunc" anual pe piaca muncii un numr foarte mare de absolvenci care nu pot fi absorbici. Structural se constat existenca a patru categorii socio - profesionale larg reprezentate: femeile, muncitoarele calificate sau cu 10 clase, cu vârste peste 40 de ani; brbacii muncitori de 45-50 de ani cu un nivel sczut de calificare, provenici în special din minerit _i din siderurgie; romi, ne_colarizaci, marginalizaci, tinerii absolvenci ai liceelor teoretice. Toci ace_tia întâmpin serioase greutci în gsirea unui loc de munc în România de azi. A treia caracteristic este foarte important - limitarea posibilitcilor în gsirea unui loc de munc mai ales pentru încelegerea de ansamblu al fenomenului psihologic _i social al _omajului. Având în vedere raportul dintre aria de expansiune, respectiv, de recesiune a unor profesii în perioada de dup decembrie 1989, o cercetare sociologic de teren, finalizat prin aportul Catedrei de Sociologie a Universitcii de Vest din Timi_oara, apreciaz c exist 3 tipuri de _omaj: a. _omajul structural - este generat de neconcordanca dintre structurile spaciului social _i noile opciuni valorice, care au promovat alte criterii de legitimare; b. _omajul tehnologic - în varianta româneasc se define_te prin 3 aspecte: plasarea în afara piecei muncii a speciali_tilor profilaci pe tipuri de activitci uzate moral, ca urmare a disponibilizrilor generate de concurenca specific economiei de piac; lipsa de competivitate a structurilor în care au activat face ca situacia s fie aproape ireversibil, singura solucie fiind reconversia profesional; incapacitatea profesional româneasc de a valorifica, în beneficiul autohton, speciali_ti care s-au format pentru tipuri de activitci ce nu mai sunt cerute în România; de cele mai multe ori, aceast categorie beneficiaz de aranjamente parciale sau episodice la reprezentancele unor firme strine din cara noastr; pucini dintre ace_tia au reu_it dep_irea situaciei prin adjudecarea unor contracte pe perioad îndelungat; reconversia profesional pentru sectoare deficitare, în ceea ce prive_te plasamentul profesional; sub acest aspect, o mai corect informare calificat, prin Direccia Muncii _i a Protecciei Sociale, poate constitui o posibil modalitate de corijare a traseelor de patologie social în care se angajeaz, în necuno_tinc de cauz o parte din cei care au deja un statut de _omer pe care vor s-1 surmonteze; c. _omajul de supracalificare - are ca principal cauz asimetria dintre structura ofertei educative _i structura cererii reale de pe piaca forcei de munc; la acest capitol, mencinerea unei calificri rigide a cifrei de _colarizare, corelat cu nevoile de încadrare ale corpului profesoral, este contraproductiv. CAPITOLUL 8 ^OMAJUL IN ROMÂNIA Una din formele cele mai importante ale protecciei sociale o reprezint proteccia ce se acord _omerilor. Prin aceasta încelegem ansamblu de msuri pubilce luate de societate în scopul de a proteja membrii si împotriva problemelor economice _i sociale ce ar putea fi cauzate de pierderea sau reducerea substancial a veniturilor datorat _omajului. ^omajul de lung durat. Integrarea social, deficitul de socializare, excludere social _i mecanismele ei. Nociunea de _omaj de lung durat Caracteristicile populaciilor de _omeri de lung durat Conceptul "mod de viac" se refer la viaca oamenilor ca un fapt social care trebuie descris sistematic, explicat _i prezis. Acest concept este utilizat în dou perspective metodologice distincte: o perspectiv descriptiv: totalitatea caracteristicilor modului de viac al unei persoane, grup social, colectivitci; o perspectiv explicativ - predictiv: pornindu-se de la un factor (condicie) presupus a fi determinant, se încearc a se determina influenca acestuia asupra modului de viac. Modul de viac se refer la un ansamblu de fenomene care, de_i puternic determinate de condiciile sociale, sunt ireductibile la acestea, fiind determinate _i de logica viecii individului. El poate face conexiunea între individ _i sistemele sociale. În analiza modului de viac al _omerilor de lung durat, lum în considerare abordarea explicativ - predictiv, considerând condicia de _omer ca determinant. Modul de viac include modul de petrecere a timpului liber, consumul cultural, relaciile de familie, munca. Nociunea de _omaj de lung durat In legislacia româneasc, prin Legea nr. 1/1991 privind proteccia social a _omerilor _i reintegrarea lor profesional, _omerul este definit ca persoana apt de munc, care nu poate fi încadrat din lips de locuri de munc disponibile, corespunztoare pregtirii sale. Prin lege, _omerii pot beneficia de urmtoarele forme de proteccie social: " ajutor de _omaj, maxim 9 luni; ajutor de integrare profesional pentru persoanele care provin din învcmânt - pe o perioad de maxim 9 luni; alocacie de sprijin -- dup expirarea perioadei de 9 luni, durata acesteia fiind de 18 luni. Deci, _omerii beneficiari de alocacie de sprijin sunt _omeri de lung durat. Dreptul la alocacia de sprijin reprezint un ajutor de _omaj diminuat, acordat în condi_ii mai restrictive decât ajutorul de _omaj _i are drept scop garantarea unui venit minim necesar suscinerii traiului pentru _omerii  cronici" sau de lung durat. Alocacia de sprijin se acord, pe o perioad de 18 luni, beneficiarilor acordului de _omaj, dup expirarea perioadei de plat a ajutorului de _omaj cu observarea urmtoarelor condicii la persoana solicitant: s nu decin, împreun cu membrii familiei, terenuri agricole cu o suprafac minim de 10.000 mp în zonele de _es, 20.000 mp în zonele colinare _i 40.000 mp în zonele montane; s nu realizeze împreun cu membrii familiei, un venit mediu lunar pe membru de familie de cel pucin 60% din salariul de baz minim brut pe car, din care s-a sczut impozitul prevzut de lege. In perioada în care beneficiaz de alocacia de sprijin, persoanele în cauz se bucur de acelea_i drepturi ca _i _omerii care beneficiaz de ajutor de _omaj, mai pucin de dreptul la vechime în munc. Deci, _omerul de lung durat este persoana apt de munc, care nu poate fi încadrat din lipsa locurilor de munc disponibile, conform cu pregtirea sa _i care îndepline_te condiciile de acordare a alocaciei de sprijin ca form de proteccie social. Consecincele _omajului de lung durat Consecincele _omajului de lung durat sunt: deprivarea laimentar: lipsa de hran pentru a satisface nevoile familiei cel pucin o dat în perioada în cauz; deprivarea în ceea ce prive_te îmbrcmintea: îmbrcminte sau înclcminte neadecvat pentru diferitele anotimpuri; deprivare în privinca locuincei: supraaglomeracie, mai pucine camere decât numrul de persoane; deprivarea de facilitci casnice: lipsa telefonului, a ma_inii de splat, a frigiderului, a televizorului, etc; lipsa drepturilor de munc; lipsa integrrii în comunitate: a fi singur _i izolat de oameni, insecuritate relativ în zona locuincei; deprivri recreacionale: lipsa concediului petrecut în afara casei; deprivri educacionale: lipsa unei calificri formale oferite de _coal; cursuri de diferite tipuri. Integrare social Integrarea este una dintre fazele procesului de socializare, fiind etapa care finalizeaz socializarea indivizilor, confirmând faptul c integrarea profesional - ca toate celelalte tipuri de integrare -, de_i vizeaz individul, nu este un fapt singular, ci un fapt cu rezonance, cauze _i amplitudini sociale. Deoarece raportarea individului la universul social se face, în primul rând, pe dimensiunea profesiei, exercitarea acesteia îi confer individului nu numai identitate _i legitimitate în sistemul social, dar îi _i circumscire, în spaciul relaciilor sociale raza de acciune, delimitat de statuturile aferente fiecrei profesiuni. În acest sens, exercitarea profesiei este un tip de relacie social, iar universul profesional este un subansamblu de relacii sociale, care alctuiesc sistemul social pe fiecare treapt de dezvoltare a acestuia. Datorit faptului c, pe de o parte, integrarea profesional este o form a integrrii sociale, iar, pe de alt parte, _omerii au statutul unor persoane neintegrate profesional, suntem îndreptcici s afirmm c _omerii pot fi consideraci doar parcial integraci în societate. Prezenta cercetare încearc s stabileasc în ce msur aceast lips de integrare profesional are efecte negative asupra _omerilor, la nivel individual _i asupra relaciilor acestora cu societatea. Integrarea social poate fi definit ca procesualitatea interacciunilor dintre individ sau grup _i mediul social specific sau integral, prin intermediul creia se realizeaz un echilibru funccional al prcilor. Integratul poate fi o persoan sau un grup de persoane, o categorie social, o comunitate teritorial sau un subsistem social. În cursul acestui proces, atât în sistemul care se integreaz cât _i cel ce se integreaz au loc mutacii, în funccia de caracterul activ al primului _i de capacitatea de rspuns a mediului care integreaz, se disting mai multe faze ale procesului: acomodarea, adaptarea, participarea _i integrarea propriu-zis, care, de multe ori, poate fi sintez diferit în comparacie cu componentele iniciale. Deficitul de socializare. Acordând întreaga importanc pe care o merit componentei economice a srciei, simultan suntem obligat s estimm _i ponderea componenetelor culturale, spiritual, institucional, etc. adic tot ceea ce, cu un termen generic, definim ca fiind socializant. Deficitul de socializare este, în fond, un parametru sintetic pentru gradul de utilizare a tuturor resurselor disponibile la nivel comunitar. Trebuie s subliniem faptul c _omerii nu sunt singura categorie în Iegtur cu care se poate vorbi despre un deficit de integrare _i deci despre un deficit de socializare. Este suficient s dm doar un singur exemplu în acest sens: categoria pensionarilor. Excluderea social In strâns legtur cu conceptul de srcie, privit din perspectiva condiciilor minime care sunr necesare unei funccionri normale a individului în cadrul propriului grup social, este cel de excludere social. O societate normal este aceea care ofer fiecrei persoane posibilitatea de a funcciona ca membru al ei. De exemplu, un nivel sczut al educaciei îngusteaz spaciul de mi_care potencial, devenind un handicap esencial. Astfel, srcia are ca efect excluderea social a _omerilor, ca persoane srace, de la participarea la activitcile colectivitcii - lipsa banilor de cheltuial pentru recreere _i timp liber determin un fel de  întemnicare cultural a persoanelor în casele lor". În cazul _oferilor de lung durat, excluderea social accioneaz în felul urmtor: lipsa resurselor materiale conduce la imposibilitatea de a petrece timpul liber _i de a participa la activitci comunitare; lipsa grupului de apartenenc (cel de la locul de munc). O asemenea stare este în legtur direct _i cu lipsa de integrare social, care influenceaz în mod negativ capacitcile de comunicare, capacitatea de exercitare a rolurilor sociale _i atitudinile individului în raport cu sistemul normativ Studiu sociologic privind _omajul de lung durat _i fenomenele de excludere social Ipoteze: 1. Dac o persoan face parte din categoria _omerilor de lung durat, atunci aceasta este srac. 2. Starea de _omer de lung durat este conjugat cu existenca altor dificultci materiale, personale, familiale sau sociale. ^omerii de lung durat vd în recalificare o posibilitate de ie_ire din _omaj. ^omerii de lung durat sunt doar parcial dezintegraci social. ^omerii de lung durat prezint un deficit de _colarizare. ^omerii de lung durat au o activitate cultural sczut. Starea de _omaj de lung durat nu influenceaz negativ relaciile de familie. ^omerii de lung durat nu sunt exclu_i social, de_i sunt dezintegraci profesional. Gradul de dezintegrare social, de dezintegrare profesional _i deficitul de socializare sunt mai mari la _omerii care au vârsta peste 40 de ani. 10.Gradul de dezintegrare social, de dezintegrare profesional _i deficitul de socializare este mai mare la _omerii de sex feminin decât la cei de sex masculin. Interpretare: Cei mai mulci subiecci (33%) apreciaz c viaca lor din prezent este  ceva mai proast" iar 22,2% -  mult mai proast" decât cea dinainte de a intra în _omaj. Deci, în total, 57,2% dintre _omerii de lung durat consider c situacia lor s-a înrutcit datorit intrrii în _omaj. Un procent de 10,2% apreciaz c viaca pe care o duc în prezent este  mai bun" _i doar 1% o apreciaz ca  mult mai bun" decât cea anterioar intrrii în _omaj. Diferenca de 30,9% subiecci consider c duc aproximativ o viac la fel. Rezult deci faptul c starea lor de _omer conduce la diminuarea nivelului de trai, cel pucin prin prisma aprecierilor subiective ale _omerilor beneficiaz de alocacie de sprijin. Referitor la modul în care _omerii apreciaz c se descurc cu banii în prezent fac de modul cum se descurcau cu un an în urm, observm c 59,9% dintre _omerii care primesc alocacie de sprijin consider ce se descurc  mai ru". Acest procent este aproximativ egal cu cel al subieccilor care au apreciat modul de viac ca fiind  mai prost" sau  mult mai prost" decât cel dinaintea intrrii în _omaj (57,2%), fapt care vine s sprijine afirmaciile anterioare privind diminuarea condiciilor de trai ca urmare a intrrii în _omaj. Analizând aprecierea subiectiv a _omerilor asupra veniturilor familiei lor, se observ c 40,8% dintre _omeri au afirmat c veniturile actuale ale familei le ajung doar pentru strictul necesar _i 38,2% au afirmat c aceste venituri nu le ajung nici pentru strictul necesar, deci un total de 79% de _omeri triesc la limita subzistencei sau chiar sub aceast limit. Din restul _omerilor, 15,1% î_i permit doar un trai decent, iar procentul celor care reu_esc s cumpere _i unele lucruri mai scumpe _i al celor care reu_esc s aib tot ce le trebuie, fr s renunce la ceva este foarte sczut, de 3% _i, respectiv, 2,5%. Venitul mediu pe mebru de familie s-a situat între limitele 133.300 lei _i 150.000 lei (date la nivelul anului 1997). Considerând c limita minim de venit sub care o persoan este considerat srac în România era, la data studiului, egal cu salariul minim net pe economie, 225.000 lei - se observ c _omerii pot fi consideraci persoane srace, atâ timp cât veniturile medii lunare pe membru de familie ale acestora se situeaz cu mult sub pragul de srcie. binând cont de faptul c, în ceea ce prive_te declararea veniturilor reale, oamenii sunt în general mai reticenci, încercând s nu declare toate veniturile pe care le obcin, se poate aprecia c limitele minime de venit pe membru de familie sunt u_or subevaluate, cu atât mai mult cu cât, în cazul _omerilor, este mai accentuat aceast tendinc de declarare a unor venituri mai mici decât cele reale, temându-se s nu piard alocacia de sprijin care, de_i nu este mare, reprezint un venit sigur pe o anumit perioad. 38,0% dintre _omerii care primesc alocacie de sprijin au afirmat c nu lucreaz nici un membru al familiei, 36,3% având un membru de familie angajat _i 19,4% având doi mnembri ai familiei în aceast situacie. Deci, 74,3% dintre _omeri trebuie s se descurce cu ajutorul altor surse de venit, de regul, nu sunt foarte consistente, sau de cel mult un salariu pe lâng aceste surse de venit auxiliare. binând cont de faptul c un salariu (care de regul, nu este foarte mare), precum _i celelalte surse de venit nu pot acoperi necesarul unei familii de cel pucin dou persoane, se poate afirma c majoritatea _omerilor se situeaz sub pragul de srcie. Datorit faptului c _omerii de lung durat nu se pot descurca cu alocacia de sprijin _i/sau doar cu un singur salariu, indiferent c familia este format dintr-un singur membru sau dac este mai numeroas, am încercat s descoperim care sunt sursele de venit ale acestora. Principalele surse auxiliare de venit sunt: Alocaciile pentru copii 21,4% Salariile princilor 20,0% Salariul socului / sociei 12,9% Pensiile princilor 9,5% Venituri ocazionale 7,5% Venituri agricole 7,4% Ajutorul de _omaj primit de alci membri ai familei 6,6% Salariile fracilor 4,6% In ceea ce prive_te alocarea veniturilor pe diverse tipuri de cheltuieli, s-a obcinut urmtoarea repartizare în procente: Cheltuieli alimentare 52,3% Cheltuieli legate de locuinc 17,4% Cheltuieli cu îmbrcmintea _i înclcmintea 11,5% Cheltuieli cu îngrijirea _i educarea copiilor 4,6% Cheltuieli medicale _i îngrijirea sntcii 4,0% Cheltuieli de transport 3,1% Cheltuieli pentru combustibil 2,8% Cheltuieli de po_t _i telecomunicacii 2,0% Cheltuieli de odihn _i resurse 1,5% Cheltuieli cu crci _i reviste 0,8% Principala concluzie care se desprinde din aceste rezultate este aceea c _omerii de lung durat cheltuiesc mai mult de jumtate din veniturile lor pe alimente (52,3%). În literatura strin de specialitate se propune ca familiile care consum mai mult de o treime din veniturile lor pe alimente s fie considerate srace. Deoarece procentul de 52,3% dep_e_te cu mult o treime din buget, se poate afirma, pe baza acestei teorii, c _omerii de lung durat sunt persoane srace Analizând mai departe lista de cheltuieli, se observ c _omerii aloc 17,4% din veniturile lor pentru cheltuieli de locuinc _i 11,5% - pentru cheltuielile cu îmbrcmintea _i înclcmintea. Deci, 81,2% din veniturile _omerilor sunt alocate cheltuielilor de subzistenc. Cheltuielile pentru odihn _i recreere, împreun cu cele pentru crci _i reviste nu dep_esc 2,5%. Una dintre cele mai mari dificultci cu care se confrunt _omerii este nivelul redus al veniturilor; s-a observat c, în cazul a 40,8% dintre _omerii de lung durat, veniturile le ajung doar pentru strictul necesar, iar în cazul a 38,5% nici mcar pentru acest minim. în privinca aprecierilor _omerilor cu alocacie de sprijin în legtur cu dificultcile pe care le au de întâmpinat (Q12), ierarhizarea acestora în funccie de frecvencele obcinute se prezint astfel: Resurse financiare mici, adesea insuficiente 815 alegeri Calificarea necutat pe piaca muncii 310 alegeri Lipsa unei pregtiri _colare corespunztoare 224 alegeri Pensionari în familie 204 alegeri Nu mai _tiu care este locul în societate 200 alegeri Alci _omeri în familie 187 alegeri Alimentacie insuficient 164 alegeri Probleme intime / personale 135 alegeri Asistenc sanitar insuficient 131 alegeri Un numr mare de copii aflaci în întrecinere 107 alegeri Conflicte în familie 104 alegeri Bolnavi cronici sau alte persoane handicapate în familie 92 alegeri Lipsa încrederii în familie 69 alegeri M-au abandonat prietenii, rudele 41 alegeri Altele 38 alegeri În ceea ce prive_te motivele pentru care persoanele primesc alocacie de sprijin consider c sunt _omere, ierarhizarea acestora în funccie de frecvencele obcinute se prezint astfel: Situacia grea a economiei române_ti 26,5% Fabrica / institucia unde a lucrat a dat faliment 19,4% Calificare profesional insuficient 17,0% Calificare necutat pe piaca muncii 12,5% Altele 10,2% Corupcia 3,3% Probleme cu sntatea 2,4% Vârsta înaintat 1,3% Locuinca nu prezint o problem pentru _omerii de lung durat, cum, de altfel, nu prezint o problem numrul membrilor raportat la spaciul de locuit. Dificultatea care apare în legtur cu membrii familiei _omerilor de lung durat const în raportul mic dintre veniturile pe familie _i numrul membrilor acesteia (mai ales copii sau pensionari aflaci în întrecinere). CAPITOLUL 9 COSTURILE PROTECbIEI SOCIALE, REALITATEA SOCIETbII ROMÂNE^TI ÎN PERSPECTIVA ADERRII LA UNIUNEA EUROPEAN Tinerea în frâu a costurilor binerea sub control a precurilor în cadrul politicii active a forcei de munc poate fi pe mai multe ci. Orientarea atent a programelor îmbuntce_te eficacitatea costurilor, ca _i combinarea între diferite msuri _i politici. O modalitate comun în multe cri inclusiv cele din Europa Central _i de Est, o constituie limitarea perioadei de timp in care persoanele pot participa la orice program activ. România, de exemplu, impune o limit pentru timpul dedicat recalificrii profesionale, _i pentru proteccia resurselor ce pot fi dedicate programelor active. Cercetrile efectuate în Occident _i primele mrturii din Europa Central _i de Est atest faptul c orientarea programelor pentru salariacii disponibilizaci influenceat în mare msur gradul de participare la programe, costul total, momentul oportun al asistencei _i orientarea de ansamblu, asistenca care cuprinde obiective ample (vizând de exemplu un întreg sector) risc s amplifice costurile, îngustarea excesiv a obiectului poate, pe de alt parte s exclud lucrtorii care au nevoie de sprijin. Indiferent de modul de abordare a stabilirii obiectivului, declararea unui grup de lucrtori disponibilizaci ca fiind eligibili pentru asistenc special poate s ridice probleme de echitate. În cele mai multe cri din Europa Central _i de Est nu s-au elaborat modalitci corespunztoare pentru monitorizare, orientare _i evaluare a forcei de munc _i pentru alocare de resurse pentru anumite grupuri profesionale. Orientarea bine realizat necesit o definire clar a beneficiarilor avuci în vedere prin programele specifice. Automatizarea este crucial pentru succesul oricrui sistem amplu _i cuprinztor de orientare _i evaluare. Perioada de tranzicie spre economia de piac este marcat de tensiuni sociale, nesiguranc, nivel de trai sczut, pe fondul aplicrii unor solucii a cror eficienc nu transpare pe termen scurt, iar funccionarea mecanismelor de piac este marcat de mencinerea mentalitcii . Astfel, costurile protecciei sociale sunt excesive datorit consecincelor în folosirea neeficient a resurselor. Mai mult perspectivele evoluciei economiei române_ti nu cunosc o strategie, privatizarea _i crearea mecanismelor economiei de piac fiind realizate în forme _i modalitci diferite. În acest context, apare inevitabil înrutcirea nivelului de trai al tinerilor _i pensionarilor (categorie social în continu cre_tere numeric - în prezent dep_ind populacia productiv) ceea ce va presupune _i cre_terea costurilor pentru a crea un sistem modern de pensii _i realizarea unei proteccii sociale care s determine un trai decent. De asemenea, msurile active de pe piaca muncii nu au eficienca scontat deoarece nu se poate, deocamdat accentua sensul _i ponderea vreunui segment economic. Pe acest fond nu trebuie s surpind procesul de degradare a capitalului uman atât datorit cre_terii mobilitcii _i moralitcii (degradare biologic) cât _i prin lipsa preocuprii pentru ridicarea calificrii _i perfeccionrii profesionale. Implementarea unei reforme a economiei presupune costuri sociale mari dar aceast tranformare economic este condicionat (sau ar trebui s fie condicionat) de încadrarea costurilor sociale în limita suportabilitcii, dincolo de care orice cre_tere a lor poate avea consecince imprevizibile. Proteccia social trebuie s fie acordat în principal sub forma transferului de venituri. În majoritatea cazurilor, cetcenii sunt capabili s dispun în modul cel mai eficient de veniturile proprii, atunci când li se ofer posibilitatea s aleag liber modul de folosinc a acestora. Guvernul trebuie s acorde prioritate asigurrii a dou tipuri de consum social în natur: servicii esenciale de ocrotire a sntcii _i educacie pe toat durata de _colarizare. Subliniem c aceste consumuri sociale prezint o investicie în viitorul crii. În momentul de fac exist mai multe moduri de proteccie social a _omerilor. În crile Uniunii Europene politicilor active ale piecei forcei de munc le sunt alocate procente deloc neglijabile din PIB (între 0,3% în Luxemburg _i 1,6% în Germania). In acest fel financarea politicilor active ale piecei forcei de munc reprezint mai mult de o treime din totalul fondurilor alocate pentru reducerea _omajului în cri precum: Germania, Italia, Olanda, Portugalia. Proporciile fondurilor alocate politicilor active depind de un numr mare de variabile între care se pot menciona: - mrimea ratei _omajului _i ajutorului acordat persoanelor active aflate temporar în imposibilitatea de a-_i gsi un loc de munc: gradul de dezvoltare a recelei de proteccie social; capacitatea institucional _i gradul de dezvoltare a spiritului antreprenorial În crile Uniunii Europene gradul de dezvoltare _i implementare a politicilor active este diferit. Se apreciaz c statele care posed cele mai mari avansuri în acest domeniu sunt: Germania, Danemarca, Belgia, Olanda, Marea-Britanie. În general, se poate afirma c exist un decalaj între complexitatea _i operacionalizarea politicilor active între Nordul _i Sudul Uniunii. Formele concrete ale politicilor active ale piecei forcei de munc include mai cu seam: investicia în formarea profesional a tinerilor _i adulcilor. Ea este în cre_tere în toate crile vest-europene, rezultatele cele mai bune obcinându-se în Germania (cara considerat ca având cele mai bune sisteme de formare profesional din Europa) _i Danemarca, unde exist cel mai ridicat nivel al _omerilor _i lucrtorilor care urmeaz cursul de instruire: programe speciale consacrate unor grupuri de _omeri mai greu reintegrabile în activitci sociale utile (tineri, femei, lucrtori în vârst disponibilizaci, _omeri de lung durat). Aceste programe au o frecvenc mai mare în Germania (lucrtori în vârst disponibilizaci, _omeri de lung durat), Danemarca (ofert garantat de angajare pentru _omerii de lung durat), Irlanda (tineri _i _omeri de lung durat), Olanda (oferirea pentru _omeri de lung durat, de locuri de munc în sectorul necomercial la un salariu minim), Portugalia (_omeri de lung durat _i foarte lung durat); îmbuntcirea sistemului de informare asupra evoluciei caracteristicilor cererii de pe piaca forcei de munc. Aceast facad a politicilor active se realizeaz, în Belgia sau Marea- Britanie mai ales prin intermediul jobcluburilor unde se efectueaz informarea asupra oportunitcilor de ocupare. De asemenea, se asigur îndrumarea în domeniul tehnicilor de cutare a unui loc de munc. Totodat este interesant de relevat c în Marea-Britanie acest aspect a fost dezvoltat cu deosebire. Astfel, patronii sunt încurajaci s anunce posturile vacante. De asemenea, se garanteaz interviurile pentru ocuparea unui loc de munc; alocacii pentru ocuparea cu timp parcial (Belgia); pensionarea anticipat pentru lucrtorii vârstnici disponibilizaci în urma restructurrii industriale (Franca); asistenc _i facilitci fiscale acordate _omerilor. Dezvoltarea României în condiciile tranziciei confirm c ameliorarea traiului populaciei, îngrdirea srciei, ocuparea mai ampl a forcei de munc sunt posibile numai în limitele sporirii producciei nacionale, ale cre_terii eficiencei utilizrii resurselor, precum _i printr-o reparticie echitabil a rezultatelor lor astfel încât produccia _i rezultatelor ei s nu intre în contradiccie cu componentele sociale, ecologice, culturale, juridice _i democratice ale dezvoltrii generale a societcii, ca s creeze premise cât mai favorabile acestora. In acela_i timp, procesul tranziciei evidenciaz c fr realizarea unor progrese reale în diminuarea srciei, fr reducerea însemnat a _omajului _i înlturarea marginalizrii sociale de orice natur, nu pot asigura nici condicii pentru o bun dezvoltare a economiei. Realizarea justiciei sociale printr-o mai bun corectare reparticiei _i evitarea discrepancelor mari între venituri, prin asigurarea unei proteccii sociale suficiente _i eficiente pentru categoriile srace, marginalizate, în vederea combaterii srciei în general, are la baz nu numai raciuni umanitare ci _i economice. Pentru România, aflat în plin proces de tranzicie la economia de piac, lupta împotriva srciei, a _omajului _i a marginalizrii implic nu doar un proces de cre_tere _i de dezvoltare economic, ci _i o mai bun armonizare a obiectivelor economice cu cele sociale _i de mediu înc din etapa restructurrii _i reformei. Realizarea acestei sarcini majore are în vedere, ca o condicie fundamental corelarea acciunii mecanismelor de reglare macroeconomic în cadrul reformelor structurale de proprietate, tehnologic, organizacional _i de conducere cu cea de adecvare economic permanent a programelor sociale de proteccie social de sntate, de educacie _i de formare profesional de proteccie a mediului ambiant. Combaterea injusticiei _i srciei a constituit o preocupare major înc de la începutul tranziciei, cînd, s-au pus, în fapt bazele juridice noi ale dezvoltrii sociale. Astfel, Constitucia stabile_te printre caracteristicile statului, alturi de cele de a fi "democratic _i drept", _i pe cea de "social", s-au instituit _i consacrat drepturile, libertcile _i îndatoririle fundamentale ale cetcenilor. Între aceste drepturi sunt proclamate _i garantate, conform standardelor europene _i internacionale, drepturi _i libertci civile _i politice, social-economice _i culturale, printre care: egalitatea în drepturi, libera circulacie, dreptul la ocrotirea sntcii, dreptul la asociere, munca _i proteccia social a muncii, interzicerea muncii forcate, dreptul la grev, proteccia tinerilor _i copiilor, interzicerea persoanelor handicapate etc. Mai mult decât atât, Constitucia stabile_te expres faptul c dac exist neconcordance între legile interne _i pactele, respectiv tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, au prioritate reglementrile internacionale. In acest context, în ultimii ani, România a ratificat sau semnat, dup caz, o serie de documente - cu largi semnificacii în plan social - elaborate în cadrul ONU sau unor organizacii europene. Este ilustrativ, în acest sens ratificarea Cartei ONU, cu privire la drepturile copilului. În consens cu noua legislacie adoptat, România a ratificat, în 1992, înc trei convencii ale OIM care privesc drepturile esenciale ale salariacilor (Convencia nr. 144/1976 privitoare la consultrile tripartite, Convencia nr. 154/1981 privind negocierea colectiv _i convencia nr. 168/1988 privind promovarea angajrii _i proteccia contra _omajului). Prin negocierea _i semnarea acordurilor de asociere la Uniunea European _i intrarea acestora în vigoare de la l februarie 1995 s-au deschis noi perspective pentru România pe planul legislaciei muncii _i protecciei sociale prin aproprierea acesteia de normele comunitare, unele din dispoziciile dreptului comunitar, care sunt cele privind circulacia muncitorilor aplicându-se _i crii noastre . Criza economic, inflacia _i _omajul, reducerea continu a puterii de cumprare a populaciei, au condus la cre_terea numeric a categoriilor defavorizate ale populaciei, împins în srcie _i la excluderea social. Grupurile cele mai afectate, în România sunt cele caracterizate prin una sau mai multe din urmtoarele trsturi: familiile cu copii, deoarece copiii contribuie la cre_terea rapid a consumului fr a aduce surse suplimentare, corespunztoare de venit; un numr sczut de aductori de venituri în familie; familii monoparentale, familii cu un singur salariu, cu copii maturi care nu au serviciu etc; familiile care au unul sau mai mulci membrii în _omaj. ^omajul este de natur s reduc substancial veniturile familiei. Ajutorul de _omaj legiferat reprezint numai 50-60% din salariul realizat în ultimele trei luni de ctre o persoan _i se acord pentru o perioad de nou luni. Dup expirarea termenului legal de acordare a ajutorului de _omaj acesta este înlocuit cu o alocacie de sprijin, al crei nivel este mai redus (60% din salariul minim net lunar pe economie) _i se acord pentru o perioad de 18 luni. Dup ce _i aceast perioad este epuizat, persoanele care nu au ie_it din _omaj nu mai primesc nici un sprijin din fondul de _omaj; familiile de pensionari (aproape 5 milioane de persoane, inclusiv cei din agricultur) _i mai ales cuplurile de pensionari cu o singur pensie; persoanele sau familiile lipsite de locuinc sau având locuince degradate sau insalubre; persoanele handicapate sau cu probleme grave de sntate; dependencii de droguri, copii strzii; h) persoanele excluse de la sistemele sociale care furnizeaz servicii de alimentacie, învcmânt, sntate, securitate social, etc. Cercetrile fcute în România sugereaz faptul c riscul cel mai ridicat de a fi în srcie îl prezint familiile cu copii. Cvasitotalitatea familiilor cu trei sau mai mulci copii se afl în srcie. Potrivit recensmântului din 2002, 7,5% dintre familii aveau trei sau mai mulci copii în întrecinere, categorie care cuprinde 155 din totalul populacii. Dac la existenca copiilor se mai adaug, cum se întâmpl adesea - mai ales în condiciile existencei a cea. l milion de _omeri - _i lipsa sau diminuarea unuia din cele dou venituri salariale (socia casnic sau un printe în _omaj), srcia cre_te semnificativ. Chiar _i o familie cu doi copii _i dou salarii prezint, de regul, un risc foarte ridicat de a se plasa sub pragul srciei. Introducerea ajutorului social, urmre_te proteccia social a acestor categorii vulnerabile. Calculat ca diferenca între nivelurile de venit prevzute de lege în funccie de mrimea familiei _i veniturile efective ale acesteia, se urmre_te de fapt atenuarea riscurilor sociale induse de procesul de tranzicie. Pe aceast cale, 515 mii familii dintre cele mai defavorizate beneficiaz de aceste ajutoare sociale, adic 9,7% din numrul total al populaciei. Deosebit de critic este situacia tinerilor absolvenci care nu î_i pot gsi un loc de munc, de_i statul cointereseaz agencii economici pentru angajarea tinerilor absolvenci, o parte a salariilor acestora fiind suportat de la buget pentru primele 12 luni de la angajare. Potrivit legii protecciei sociale a _omerilor, ei pot primi îns ajutor de _omaj, chiar dac nu au lucrat, fapt care le u_ureaz întrucâtva situacia. Este aproape sigur c situacia cea mai dificil o au cuplurile tinere, lipsite de sprijin din partea princilor _i care se gsesc în confruntare cu _omajul _i cu nevoia, greu de satisfcut, de cumprare a altor bunuri necesare gospodriei. CAPITOLUL 10 RECRUTARE, ÎNCADRARE, PROMOVARE, GESTIONAREA RESURSELOR Situacia actual cu privire la proteccia social a _omerilor Constitucia _i alte acte normative în vigoare, asigur cadrul legal al funccionrii sistemului de proteccie social din cara noastr, în cadrul acestui sistem, se înscrie _i componenta privind proteccia social a _omerilor, care în ultimul timp a cunoscut modificri semnificative. Astfel, au fost reglementate _i introduse prestacii noi, ca de exemplu, ajutorul de _omaj, ajutorul de integrare profesional, alocacia de sprijin, calificarea, recalificarea _i perfeccionarea într-o nou meserie sau specialitate a _omerilor. Raport absolut la nivelul anului 2003 : l. Numrul total al _omerilor înregistraci l .223.925 - brbaci 530.583 -femei 693.342 1.1 Aflaci în plat la oficiile forcei de munc 1.068.350 brbaci 468.790 - femei 599.560 Din cei aflaci în plat sunt: muncitori 902.422 persoane cu studii medii 139.608 persoane cu studii superioare 15.613 în funccie de situacia în care se afl, primesc: ajutor de _omaj 504.284 din care femei 280.726 alocacie de sprijin 564.066 -femei 318.834 l .2 ^omeri înregistraci la oficiile forcei de munc care nu fac obiectul Legii nr. 1/1991 - total din care: 134.186 -femei 80.641 -brbaci 53.545 1.3 ^omeri care au ie_it din evidenca oficiilor forcei de munc prin încadrare, cauze naturale, suspendare (cuprinde date cumulate de la aparicia Legii nr. 1/1991): - total din care 734.206 -încadraci 503.772 2. Locuri de munc rmase neocupate la finele perioadei total din care 6.153 pentru studii superioare 523 pentru studii medii 308 pentru muncitori 5.322 3.Rata somajului (Nr total de someri) 1.224, 0  _________________ ( mii per.) x 100 ________x100 = 10,9% (Nr populatiei active) 11.387,0 Numaru total de someri si rata somajului pe judete ( vezi anexa I pag. 45) Odat cu modificarea Legii nr. 1/1991 privind proteccia social a _omerilor _i reintegrarea lor profesional, s-a avut în vedere: a. cuprinderea în categoria persoanelor care pot beneficia de ajutor de _omaj a persoanelor fizice autorizate s presteze o activitate individual (independent, pe cont propriu) precum _i a membrilor asociaciilor familiale care î_i desf_oar activitatea în temeiul Decretului-lege nr. 54/1990. Aceste dou categorii sociale beneficiaz de ajutor de _omaj dac au contribuit la constituirea fondului de _omaj o perioad de 12 luni în ultimii doi ani anterior înregistrrii cererii, în situacia în care _i-au încheiat activitatea renuncând la autorizacia de funccionare; b. limitarea cuantumului ajutorului de _omaj la o sum ce nu poate dep_i valoarea a cel mult dou salarii de baz minime brute pe car, din care s-a sczut impozitul prevzut de lege; c. cre_terea cuantumului Alocaciei de sprijin la nivelul a 60% din salariul de baz minim brut pe car, din care s-a sczut impozitul prevzut de lege; d. introducerea unei forme noi de proteccie social pentru absolvencii de _coli, sub forma ajutorului de integrare profesional atât pentru absolvencii de liceu cât _i pentru cei de învcmânt superior; e. prevederea posibilitcii de realizare a unor cheltuieli pentru calificarea, recalificarea _i prefeccionarea profesional a unor categorii de persoane care nu au statut -'e _omeri _i provin din unitci supuse restructurrii pe baza programele;! întocmite în acest scop; f. utilizarea unei prci din fondul de _omaj pentru acordarea unor credite avantajoase, rambursabile întreprinderilor mici _i mijlocii de produccie, servicii _i turism, exclusiv de comerc care se angajeaz s creeze noi locuri de munc, pentru a fi ocupate în proporcie de cel pucin 50% cu forca de munc provenit din rândul persoanelor care beneficiaz de ajutor de _omaj, ajutor de integrare profesional sau alocacie de sprijin; g. modificarea unor texte ale Legii nr. 1/1991 pentru ca acestea s fie puse de acord cu prevederile reglementrilor adoptate dup intrarea în vigoare a legii.In consecinc se apreciaz c ajutorul de _omaj sau ajutorul de integrare profesional excede sferei raportului juridic de asigurri sociale de stat _i nu-_i gse_te izvorul în cadrul acestor raporturi; este vorba de un raport juridic de asigurare de stat prin efectul legii. In acela_i timp mencionm c este o asigurare a persoanei apte de munc, ce are menirea de a pune la dispozicia acesteia mijloacele materiale necesare pentru perioada în care, din motivele prevzute de lege nu poate presta o munc potrivit pregtirii sale, munc din care s realizeze venituri. Aceast form de asigurare de stat, prin efectul legii se caracterizeaz prin faptul c ea se realizeaz în mod automat, având temeiul în îndeplinirea condiciilor prevzute de lege pentru na_terea dreptului la primirea ajutorului de _omaj. Raportul juridic de asigurare la care ne referim conform aceluia_i autor se caracterizeaz prin urmtoarele: Asigurtorul, este statul, prin Ministerul Muncii _i Protecciei Sociale care, potrivit art. 23 din Legea nr. 1/1991, gestioneaz fondul pentru ajutorul de _omaj din care este autorizat s fac plci pentru acoperirea cheltuielilor legate de acordarea ajutorului de _omaj, a ajutorului de integrare profesional, a alocaciei de sprijin _i pentru calificarea _i recalificarea _omerilor, pentru dezvoltarea bazei materiale a centrelor de calificare _i recalificare _i pentru cheltuieli de personal. Asiguratul este orice persoan apt de munc mencionat la art. 2 _i 3 din Legea nr. 1/1991 _i care, în situaciile aici prevzute, intr în raporturi juridce cu asigurtorul. Riscul asigurrii (riscul special asigurat este acel eveniment care s-a produs _i anume imposibilitatea temporar a uneia dintre persoanele prevzute la art. 2 _i 3 din Legea nr 1/1991 de a se încadra în munc; Pltitorii sumelor din care se formeaz fondul pentru ajutorul de _omaj sunt cei prevzuci la art. 22 lit a-c din Legea nr. 1/1991; Indemnizacia de asigurare reprezint suma de bani pe care asigurtorul are obligacia s o plteasc asiguratului la ivirea riscului asigurrii (în cuantumurile diferenciale indicate la art. 4 din Legea nr 1/1991 precum _i sumele de bani destinate acoperirii cheltuielilor pentru calificarea _i recalificarea _omerilor). Raportul juridic de asigurare la care ne referim se circumscrie nociuni de proteccie (securitate) social, care are o sfer mult mai larg decât asigurarea social. Procedura stabilirii dreptului la ajutor de integrare profesionala . Persoane indreptatite sa primeasca ajutorul de somaj . Sunt îndreptcite s primeasc aujtorul de _omaj: persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniciativa unitcii pentru motivele prevzute la art. 130 alin. (1) lit. a) - f) din Codul muncii sau crora, dup caz, le-a încetat calitatea de membru în cooperacia me_te_ugreasc din motive neimputabilelor; persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniciativa unitcii, dac s-a stabilit prin dispozicia sau hotrârea organului competent nelegalitatea msurii luate de unitate ori lipsa vinovciei persoanei în cauz, iar neintegrarea în munc nu mai este obiectiv posibil la unitatea la care a fost încadrat anterior sau la unitatea care a preluat patrimoniul acesteia; persoanele al cror contract de munc a fost desfcut din iniciativa lor pentru motive care potrivit legii, la reîncadrare nu întrerup vechimea în munc; d) persoanele care au fost încadrate cu contract de munc pe durat determinat. Absolvencii de învcmânt care, în termen de l an de la absolvire, s-au angajat _i nu au beneficiat integral de ajutor de integrare profesional vor primi ajutor de _omaj indiferent de vechimea în munc. Sunt asimilate _omerilor _i beneficiaz de plata ajutorului de _omaj persoanele fizice autorizate s presteze o activitate individual _i membrii asociaciilor familiale care î_i desf_oar activitatea în temeiul Decretului -lege nr 54/1990, dac au contribuit la constituirea fondului de _omaj pe o perioad de 12 luni în ultimii 2 ani anterior înregistrrii cererii, în situacia în care _i-a încheiat activitatea renuncând la autorizacia de funccionare. De asemenea sunt asimilaci _omerilor _i beneficiaz de ajutor de integrare profesional absolvencii de învcmânt în vârst de minimum 18 ani, care nu au surse de venit proprii la nivelul a cel pucin jumtate din salariul de baz minim brut pe car _i care, într-o perioad de 60 de zile de la absolvire, nu au reu_it s se încadreze in munca potrivit pregatirii profesionale. Obligaciile persoanei îndreptcite s primeasc ajutorul de _omaj, ajutorul de integrare profesional sau alocacia de sprijin sunt urmtoarele: S se prezinte lunar, pe baza programrii sau ori de câte ori este solicitat, la oficiul forcei de munc, pentru vizarea carnetului de evidenc, comunicarea unor eventuale locuri de munc vacante sau cursuri de calificare sau recalificare; S comunice, întermen de trei zile oficiului forcei de munc fapt c: - s-a încadrat cu carte de munc pe durat nedeterminat sau pe durat determinat; dobânde_te, împreun cu membrii familiei, terenuri agricole în suprafecele prevzute la art.6 alin (1) lit a din Legea nr. 1/1991, republicat activitci autorizate; realizeaz, împreun cu membrii familiei, un venit mediu lunar, pe membru de familie, de cel pucin 60% din salariul de baz minim brut pe car, din care s-a sczut impozitul prevzut de lege; urmeaz forme superioare de pregtire profesional, indiferent de forma _i durata acesteia; îndepline_te condiciile de înscriere la pensie pentru munca depus _i limita _i de vârst sau, dup caz, i s-a stabilit pensie de invaliditate; c) S comunice oficiului forcei de munc c îndepline_te obligacii militare sau c î_i stabile_te domiciliul în strintate. Totu_i un asemenea sprijin trebuie conceput cu grij maxim. Acesta trebuie s fie: Explicit _i conceput pentru a minimiza distorsiunile; Limitat la anumite localitci unde mobilitatea forcei de munc este deosebit de sczut (datorit, de pild, restricciilor legate de locuince, cunoa_terea limbii sau de calificri specifice întreprinderii sau zonei); Pltit numai când msurile paliative sunt insuficiente pentru a mencine rata _omajului pe termen scurt sub un nivel tolerabil din punct de vedere politic; pltit numai pentru o perioad de timp limitat _i stopat automat la sfâr_itul perioadei. Descrierea principalelor programe de prestacii bne_ti în România exist o mulcime de programe de proteccie _i asistenc social atât sub form de transferuri bne_ti (pensii, alocacii, ajutoare, indemnizacii), cât _i servicii (msuri active de combatere a _omajului, cantine sociale, cmine atelier _i cmine spital pentru copii, cmine pentru btrâni _i pensionari, cmine spital pentru bolnavi cronici, etc.). în 1999 existau nu mai pucin de 38 de programe de proteccie _i asistenc social. Transferurile bne_ti (30 ca numr), decin cea mai mare pondere din totalul fondurilor destinate protecciei sociale (97%). Programele de proteccie social sub form de transferuri bne_ti pot fi grupate în trei mari categorii: asigurri sociale, alocacii familiale _i prestacii de asistenc social. Dintre acestea, asigurrile sociale reprezint cea mai important component în totalul transferurilor bne_ti. Msuri active de combatere a _omajului la nivelul judecului Cluj OG 35/1997 privind msurile de stimulare a persoanelor fizice _i juridice pentru încadrarea în munc a absolvencilor instituciior de învcmânt: Pentru a beneficia de msurile de stimulare prevzute de OG 35/1997, agencii economici trebuie s încheie o convencie tip înainte de încheierea contractului de munc. Numai dup încheierea _i semnarea convenciei se încheie contractul de munc _i se înregistreaz la Camera de Munc. Aceast convencie se procur de la Agencia Judecean pentru Ocuparea Forcei de Munc Cluj, de la Xerox. Convencia se închieie în trei exemplare împreun cu statutul firmei, actul adicional la statut, certificatul de înmatriculare _i codul fiscal la Registratura Agenciei Judecene pentru ocuparea Forcei de Munc Cluj. In prima lun firma va prezenta la Serviciul Administrare Fond ^omaj din cadrul AJOFM Cluj un dosar _in, copie dup adeverinca de studii sau diplom, (act de studii), copie dup dispozicia de reparticie, copie dup contractul de munc, cele 4 anexe, declaracia lunar la _omaj, copie dup ordinul de plat la _omaj (dac este cazul). Situaciile se depun între 10-20 ale fiecrei luni pentru luna precedent, între orele 8-11. Lunar se depun numai anexele, declaracia lunar la _omaj, copie dup ordinul de plat la _omaj. In baza OG 35/1997 agentul economic va beneficia de 70% din partea statului, procente ce se aplic la salariul net de la data angajrii. Aceast sum cuvenit se suport din contribucia la fondul pentru plata ajutorului de _omaj datorat de unitate. 10.Firma va primi cei 70% din salariul net, timp de l an de zile, perioad în care acest salar nu se modific. 11. Contractul de munc se încheie pe perioad nedeterminat de minim 3 ani de zile, perioad în care angajatorul este obligat s mencin contractul de munc. 12. In cazul desfacerii contractului de munc din motive imputabile angajatorului, acesta trebuie s restituie suma primit din partea statului, la care se adaug dobânda practicat de Trezorerie la acea dat. Dobânda se calculeaz pe perioada cuprins între data deducerii sumei _i data achitrii debitului. 13. Motivele imputabile angajatorului sunt stipulate în convencie. 14. Pentru a beneficia de OG 35/1997 absolventul se poate încadra într-un an de zile de la data absolvirii studiilor. Absolventul poate beneficia de prezenta ordonanc de urgenc dac nu a mai lucrat înainte (cu carte de munc). Combaterea _omajului se încearc prin msuri active, precum informarea _i documentarea, consilierea _i medierea muncii, Job Club-ul dezvoltarea antreprenorial _i Târgul de forc de munc, în România iniciatorul acestor msuri este FIMAN. Fundacia Internacional de Management (FIMAN) este o organizacie neguvernamental, nonprofit, înfiincat în 1992, cu scopul de a acciona ca un catalizator al dezvoltrii managementului în România. FIMAN administreaz proiectele financate în cadrul Programului PFIARE al Uniunii Europene ca urmare a semnrii Memorandului financiar între Guvernul României _i Comisia European. Programul de Msuri active pentru Combatera ^omajului (PAEM) este un progra PHARE, parte a asistencei financiare nerambursabile acordate României de Uniunea European. PAEM sprijin procesul reformei socio -economice din România prin dezvoltarea unor programe de msuri active pentru combaterea _omajului, concepute _i realizate de ctre comunitcile locale, _i prin crearea capacitcii locale de a produce _i de apune în practic astfel de msuri active. Acest program se desf_oar în dou etape: etapa - pilot, în care s-au derulat 19 programe locale, fiecare cu un buget de 50.000 ECU _i etapa de mas în care se financeaz 40 de proiecte propuse de comunitcile locale, bugetul fiecrui proiect fiind de maxim 127.500 ECU. Din decembrie 1996, PAEM a selectat _i financeaz urmtoarele priecte pilot: 2 proiecte - " pilot de  Reconversie a forcei de munc dintr-o întreprindere în restructurare"; 2 proiecte - pilot  Centru de servicii integrate pentru grupuri dezavantajate pe piaca muncii"; 2 proiecte - pilot  Agencie de force de munc temporar". PAEM-ul a demarat în ianuarie 1994, iar suportul financiar acordat programelor locale s-a încheiat în decembrie 1997. Prin efort comun, prin parteneriat cu consorciile locale, ideile pot fi aplicate astfel încât s contribuie la prevenirea sau la atenuarea efectelor negative ale _omajului. AJOFM Cluj pune la dispozicia celor care se afl în cutarea unui loc de munc Serviciu Electronic de Mediere a Muncii. Acesta este un instrument GRATUIT care poate fi accesat pe internet la adresa www.semm.ro, pus la dispozicia publicului printr-un parteneriat între Ministerul Muncii _i Solidaritcii Sociale, Agencia Nacional pentru Ocuparea Forcei de Munc _i Human Resources Development Canada. SEMM pune în corespondenc cererea _i oferta de locuri de munc. Folosind formularul de competence, angajatorii creaz profilul locului de munc vacant, identificând deprinderile, studiile _i experienca în munc necesare. Persoanele aflate în cutarea unui loc de munc creaz profile similare, folosind un formular asemntor pentru a-ci descrie deprinderile, studiile _i experienca. SEMMM folose_te aceste informacii pentru a realiza o mediere exact. Din experienc reiese c circa 80% dintre angajatori gsesc o persoan potrivit nevoilor lor înc din momentul solicitrii iniciale. AJOFM Cluj ofer persoanelor care nu au acces la internet înscrierea gratuit a datelor personale în formularele de competenc. 307 firme care au apelat SEMM introducând profile. 155 de persoane în cutarea unui loc de munc care _i-au introdus profilul. 29 au gsit loc de munc. Numaru persoanelor incadrate in munca prin actiuni de mediere in perioada 1 martie 31 martie 2004 (vezi anexa II pag. 47) CAPITOLUL 11 CONCLUZII ALE STUDIULUI Principalele repere relevate de acest studiu efectuat pe latura palpabil a realitcii societcii române_ti sunt: Majoritatea _omerilor care primesc alocacie de sprijin se situeaz sub limita minim a srciei. ^omerii de lung durat dispun _i de surse auxiliare de subzistenc, dar acestea nu acoper necesarul unui trai decent. Exist o stare de satisfaccie _i de speranc sczut la _omerii de lung durat. Pe msura înaintrii în _omaj, starea material a _omerilor se înrutce_te _i sperancele lor pentru dep_irea situaciei critice în care se afl scad în intensitate. Principala dorinc/nevoie a _omerilor care primesc alocacie de sprijin este gsirea unui loc de munc. Orientarea preponderat a _omerilor de lung durat se concentreaz asupra asigurrii unui minim necesar Subzistentei, aspecte legate de educatie, sanatate sau cultura fiind lasate pe un plan secundar. 6. Exist un deficit de _colarizare la _omerii care primesc alocacie de sprijin, datorat veniturilor scazute ; acest deficit este mai pregnant la nivelul componentei profesionale a vietii acestora. Recalificarea _omerilor, de_i privit ca o posibilitate de ie_ire din _omaj, în mod practic, nu este o solucie general valabil. Modul de viac al _omerilor de lung durat, în special cel legat de timpul lor liber, le confer satisfaccii sczute, fapt care accentueaz deficitul de integrare, datorat în special dezintegrrii la nivel profesional. 9. Viaca de familie nu este afectat negativ de statutul de _omer; se poate vorbi chiar de cre_terea coeziunii familiilor în cauz, care devin un punct de sprijin pentru _omerii de lung durat, în încercarea acestora de a dep_i greutcile aferente acestei situacii. 10 . Locuinca nu constituie o problem pentru _omerii care primesc alocacie de sprijin, chiar dac o mic parte dintre ace_tia posed o locuinc proprie; astfel, pe lâng familie, locuinca se constituie ca al doilea punct de sprijin pentru _omerii de lung durat. 11.^omeri care primesc alocacie de sprijin pun greutcile pe care le au de întâmpinat pe seama viecii politice _i a guvernancilor. Recomandri 1. Solucia pentru eliminarea _omajului de supracalificare const în stabilirea cifrei de _colarizare în învcmântul superior plecând de la raportul dintre oferta _i cererea educativ, dar corelând acest raport cu procentul de plasament profesional al absolvencilor. Specializrile care nu mai au plasament trebuie s-_i restrâng cifra de _colarizare la un minim critic sau chiar s-_i înceteze existenca. Aceast propunere concine, în sine, o sugestie de proteccie social a tinerilor deja prin_i într-un costisitor proces de inflacie a diplomelor. Compatibilizarea ofertei educative cu cererea real de competence de pe piaca forcei de munc din România presupune rearticulare prealabil a unui proiect global de reformare structural pragmatic a întregului spaciu social românesc. Pe acest fundal, devine realist oferta educativ capabil s-i motiveze performant pe cursanci _i s le garanteze un plasament socio-profesional în structuri profesionale longevive _i fiabile. Absorbcia speciali_tilor este un test de flexibilitate structural, compatibil cu dinamica intern a unei societci democratice, în care participarea la comunitatea profesional reprezint o nou sui-generis a civismului de calitate. 2. Organizarea, în continuare, de cursuri de calificare sau recalificare pentru _omeri, diversificarea _i mrirea numrului acestora. Gsirea unor noi modalitci de motivare _i sprijinire a _omerilor pentru a urma astfel de cursuri. Cutarea unor solucii de integrare pe piaca muncii a absolvencilor diferitelor niveluri de învcmânt, care, în mare parte, dup absolvire, intr direct în _omaj, deoarece, pe de o parte, în _coal nu primesc pregtirea minim necesar cutrii _i obcinerii unui loc de munc, fiind dezorientaci la terminarea _colii, iar pe de alt parte, angajatorii caut, de regul, persoane calificate _i cu experienc în munc, tinerii absolvenci având slabe _anse de a fi ale_i, întrucât nu au o astfel de experienc. Alternative la msuri active de combatere a _omajului: Incurajarea intreprinzatorilor particulari; Pensionare treptat; Concediu prelungit; Munc sezonier; Programe de munca partiala; Incheiere Tranzitai la economia de piac implic rezolvarea a numeroase probleme, una din cele mai severe fiind _omajul. Este necesar o schimbare în percepcia oamenilor asupra acestor probleme: ele trebuie s fie mai întâi recunoscute _i apoi solucionate în mod direct. Fr transformri esenciale, profunde în gândirea _i mentalitatea economic, este de neconceput cristalizarea unei autentice economii de piac în România. Deocamdat, în situacia de tranzicie pe care o parcurgem, amprenta cea mai puternic este cea a instabilitcii, care se rsfrânge asupra tuturor celor implicaci în jocul piecei. Cercetrile prezentate succint în acest studiu deschid noi piste de abordare. Problemele nefiind nici de departe rezolvate, propun - pentru viitor - aprofundarea subiectului de fac _i teme de cercetare conexe, cum ar fi: Efectul reducerii de personal asupra supraviecuitorilor, a celor care rmân în firm; Percepcia criteriilor trimiterii în _omaj; strategii de supraviecuire ale _omerilor NUMRUL TOTAL DE ^OMERI ^I RATA ^OMAJULUI PE JUDEbE ANEXA I NrJudeculTotal ^omeriIn Plat Pt Ajutor ^omajIn Plat Pt Aloc. SprijinIn Cutare Loc MuncR C  TotalFemeiTotalFemeiTotalFemeiTotal Femei%AB12345678 91ALBA170829591935154526040333716918028,12ARAD23126142091118576251160564213361639,93ARGE^3284119217141847789155849961307314679,44BACU38291191551972897841370962524854311511,65BIHOR23961119261080052141255462706074427,06BISTRIbA30558195901343885611649510609625 420187BOTO^ANI4238021059152668099142816460128336500188BRA^OV241081410610292614712116794917004657,69BRILA18731123199035867618738852383 14791010BUZU3874719589147486791239541277645221411CARA^-SEV1835211378691637151065072537864101112CLRA^I1008651624373229955412795172686,413CLUJ38789238121788910953152578955564339049,814CONSTANTA388562280315289967599256179864269498,915COVASNA974354423895194741882439166010568,316DAMBOVITA2995016261140827464157548764114 331017DOLJ556703099917824104982934416933850235681418GALAbI39623249781511089241208972701242487841319GIURGIU1295092125938505463253519687639920GORJ8555615641663148361923787706304,121HARGHITA185979830825044608913458014347901022HUNEDOARA299492064995416265747854471293089371023IALOMIbA14692794159963199797242437244991024IA^I6615934126176799053256091311222871119611725MARAMURESeE^2376213833111626500116516729949604926MEHEDINbI1173659684576186664273492733610827MURE^38885212581354865321456977561076869701328NEAMb51052290551485380823378819918241110551729OLT292611204613551566815664636046181230PRAHOVA434613033226016822616973118574722491031SATU-MARE1619393526625382986665009902514832SLAJ1471077536469241751892564305227721133SIBIU26749150051509531961127866003762091234SUCEAVA472562444714630790719316962013310692014 35TELEORMAN231281226111820668610076479512327801036TIMI^25460160738209473817152112779958737TULCEA2053011508780239301216072485683301638VASLUI5876427127258361061932837165049142439VÂLCEA308501885879354442924255381367388781440VRANCEA199259348738535021194055776002691041BUCURE^TI6566540736329291963931949206587874395TOTAL1223925693342504284280726564066318834155575937824355 ANEXA II Numarul persoanelor incadrate in munca prin actiuni de mediere in perioada 1 martie – 31 martie Nr crtIncadrareTotalClujTurdaC.TurziiDejGherlaHuedin1TOTAL GENERAL69841687388949192STUDII SUPERIOARE2518312103STUDII POSTLICEALE68411434424STUDII MEDII4832528105MUNCITORI CALIFICAbI2421342517352386MUNCITORI NECALIFICAbI315191401540209 BIBLIOGRAFIE Adrian NECULAU, Gilles FERREOL:  ASPECTE PSIHOSOCIALE ALE SRCIEI", Ed. Polirom, 1999 Cornelia TE^LUC:  SRCIA ^I SISTEMUL DE PROTECbIE SOCIAL", Ed. Polirom 2001 Alexandru bICLEA, Constantin TUF AN:  PROTECbIA SOCIAL A ^OMERILORÎN ROMÂNIA" Ed. Atlas Lex, 1995 Ion ALEXESCU:  MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE MUNC ^I PROTECbIE SOCIAL"; Ed. Almarom, 1998 Cornel TRANDAFIR:  PROTECbIA SOCIAL A TINERILOR"; Ed. De Sud 1998 CONSTITUbIA ROMÂNIEI din 1991 ARHIVA ^I DOCUMENTELE OPERATIVE ALE DIRECbIEI DE MUNC ^I SOLIDARITATE SOCIAL - CLUJ DATE ALE REbELEI DE COMUNICAbIE ELECTRONIC A CONSILIULUI NAbIONAL PNL. Lazr L Mortan M, Lazr P.S.:  MANAGEMENT GENERAL", Ed. StarSoft Alba lulia, 2000 lO.Lazrl. Mortan M, Vere_ V:  MANAGEMENT GENERAL", Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002     STUDIU ASUPRA SISTEMULUI DE PROTECbIE SOCIAL IN ROMÂNIA PAGE  PAGE 49 VX°˛şŕäš"Rîđnr–˜¸şB D .0€˘ŽňôűřűóîéâŕÖÎĆîâÁ¸­¤›””ƒwpbVÁOÁ B*aJph3335B*CJ\aJ ph3335>*B*CJ\aJ ph333 B*CJph3335B*CJ\aJph3335B*\aJph333 B*aJph333 B*aJph333B*mH ph333sH >*B*aJph333B*CJmH ph333sH B*CJaJ"ph333 B*ph3335\mH sH 5\mH sH 5CJ\mH sH >* CJ mH sH  B*ph˙mH sH CJ aJ CJCJaJ X˛´ś¸şŕâäš "RîáĘĘĘĘŲ˛°ŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽ$„¤K-DMĆ ˙˙˙˙]„a$$a$$„„ ¤K-DMĆ ˙˙˙˙]„^„ a$ $-DMĆ ˙˙˙˙a$$„ž-DMĆ ˙˙˙˙^„ža$3ŕ3ýýRTV.đ pr˜ş2 ýýýýíýýýýýýýč×Ŕ¤ & F( Ćrb „}dŕ¤U-DMĆ ˙˙˙˙^„} Ćb „>dŕ¤K-DMĆ ˙˙˙˙^„>„= dŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„= dđ„¤K-DMĆ ˙˙˙˙]„2 ö V ŕ ˜ ö : f D Č ćĘĘŞĘʐŞ{h Ć^b dŕ-DMĆ ˙˙˙˙ Ć^b dŕ¤-DMĆ ˙˙˙˙ & F( Ćrb „}dŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„} & F( Ćrb „r„ ˙dŕ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„r`„ ˙ & F( Ćrb „}dŕ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„} & F( Ćr„}dŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„} 0ŽôäěÜÜÜÜÜ̸ŁŠq$„0„„í-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„`„ía$$„„:„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„:`„Ţa$$„C„í-DMĆ ˙˙˙˙^„C`„ía$„˘ „Ĺ÷¤Ć-DMĆ ˙˙˙˙^„˘ `„Ĺ÷„w¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„w„x¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„x„xdŕ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„x ôâä<>ţĆČÎđňŚŞÔÖŕäúü‚„˛´Ä!Ć!##ŕ%â%<(>(ę(ě(++†,ˆ,8-:-‚5†5ě7î7ź9ž9Â:Ä:\?^?ĆDČDÔGÖGRLTL(M*MRRBTDTřóřóřęřęřęßřÖřÖřÖřóĘęøřęřęřŽřóřó§óřóřęřóřÖřęřęřęřÖř řÖřÖřÖřóřó B*aJph333 B*aJph3336B*]aJph333@ˆB*mH ph333sH  @ˆB*ph3335B*CJ\aJph333B*CJaJph333B*aJmH ph333sH B*mH ph333sH  B*ph333 B*aJph333?äČâäü„´Ć!â%čĎžž˛­–}d$„&„„ň-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„`„ňa$$„„5„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„5`„Ţa$$„H„Ő¤Ř-DMĆ ˙˙˙˙^„H`„Őa$dđ ¤ę-DMĆ ˙˙˙˙$„-DMĆ ˙˙˙˙]„a$$„„„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„Úa$$„M„č¤-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„ča$ â%ě(+ˆ,:-r-./0r2ęѸŁ‹oUUU & F ĆÓ„Ó„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ó`„ţ & F ĆÓ„Ó„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ó`„ţ & F ĆÓ„p¤î-DMĆ ˙˙˙˙^„p$„&„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Úa$$„„„č-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„ča$$„ „„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„ ^„`„Őa$$„H„č-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ča$ r2†5î7ž9Ä:Œ;<~<Œ=ĺÍľŁ‡qqW & F ĆČ„Č„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Č`„ţ & F ĆČ„e-DMĆ ˙˙˙˙^„e & F ĆČ„Č„ţ¤ó-DMĆ ˙˙˙˙^„Č`„ţ„:„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„Ő„0„„Ú¤-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„`„Ú„„„ޤŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„Ţ & F ĆÓ„Ó„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ó`„ţŒ=^?ş@žBĆDČDäEćEÔGÖG˜HNIâIüJTLăÓÓĂÁÓӱӝ‹‹y Ćm„›-DMĆ ˙˙˙˙^„› & F+ Ćm-DMĆ ˙˙˙˙ & F+ Ćm¤-DMĆ ˙˙˙˙ Ćm¤ -DMĆ ˙˙˙˙„˝¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„˝ ĆȤ-DMĆ ˙˙˙˙ & F ĆČ„Č„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Č`„ţTLŕMĆPRDTüV–Zü[Ś]2_4_6_ńńńŘżŞ™ˆs™b$„&-DMĆ ˙˙˙˙]„&a$$„&„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Úa$$„"-DMĆ ˙˙˙˙]„"a$$„-DMĆ ˙˙˙˙]„a$$„V„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„V`„Őa$$„C„„ö-DMĆ ˙˙˙˙]„C^„`„öa$$„+„„í-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„`„ía$ ĆĆ-DMĆ ˙˙˙˙ DTúVüVčWęWŚX¨X”Z˛Z¤]Ś]2_4_8_N_P_Ş_Ź_Zg\g g¤grkžk„n†nŹoŽoÖvÚvŢxŕx¸yşyzz|z~z€z¤{Ś{œ~ž~˘Şlƒrƒć„ę„ś†¸†Zˆ\ˆxŒřŽřďřćřďřďřďřáćŐďÇşřá°ářářářářářćřćřáŠážřďřďřářářćřďřćřá’5B*CJ\aJph333B*aJmH ph333sH  @ˆB*ph3335B*\aJph333>*B*CJmH ph333sH 5>*B*CJ\aJ ph3335B*CJ\aJph333 B*ph333B*CJaJph333B*mH ph333sH  B*aJph33376_8_P_Ź_\g˘g¤gtkžk†nŽoŘvęŕČąĽĽĽ}ŕh$„C„ö-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„öa$$„&¤đ-DMĆ ˙˙˙˙]„&a$$„V„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„V`„Ţa$ ¤F-DMĆ ˙˙˙˙$„„¤Î-DMĆ ˙˙˙˙^„`„a$„f„š „ś÷¤--DMĆ ˙˙˙˙]„f^„š `„ś÷ -DMĆ ˙˙˙˙$„&„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Úa$ ŘvÚvz|z~zŚ{ž~nƒpƒrƒ¸†îÓÍ˲ĄŒî‚i$„„:„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„^„:`„ăa$ -DMĆ ˙˙˙˙$„M„č-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„ča$$„>-DMĆ ˙˙˙˙]„>a$$„>„+„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„>^„+`„Đa$„^„$„„&„¤-DMĆ ˙˙˙˙]„^„&`„a$$„C-DMĆ ˙˙˙˙]„Ca$ ¸†zŒöřŽ”Ž’’Ś”0•F›œćáĚžŞ“zjYY$„0-DMĆ ˙˙˙˙]„0a$„ň¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ň$„„+„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„^„+`„Úa$$„5„í¤U-DMĆ ˙˙˙˙^„5`„ía$„(„ů¤#-DMĆ ˙˙˙˙^„(`„ů„j-DMĆ ˙˙˙˙^„j$„M„č-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„ča$dđ$„&„„-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„`„a$ ŽŽfŽ’Ž”Ž’’’¤”Ś”.•0•x—z—ź™ž™ŸŸ Ÿˆ˘Š˘pŚrŚäŠúŠüŠœŞžŞŹŞŽŞxŹzŹ<łBłŔ¸Â¸ ź"źŽź°ź˛źÜ˝Ţ˝jžpžźžŔžżżňŔôŔĐĹÔĹŔĆÂƼǾǘ̚Ě@ÎřęŢŮŇŮŇŮŇÉŇŔŇÉŇÉľŇŮŇŔŇŠřęžŢžŇÉŇŔŇŔŇŔ”ŠŮŇŮҔŇŮŇŮŇÉŇŔŇŔŇŮŇÉŇ5B*\aJph333B*CJmH ph333sH 5B*CJ\aJph333B*aJmH ph333sH B*CJaJph333B*mH ph333sH  B*aJph333 B*ph3335B*CJ\aJ ph3335>*B*CJ\aJ ph333 B*CJph333:œœŸŠ˘äŠüŠžŞŽŞzŹŽąîîŐĂšĽ”e & F ĆĘ„Ę„Śţ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ę`„Śţ$„Ú¤@-DMĆ ˙˙˙˙`„Úa$$„-DMĆ ˙˙˙˙^„a$„3„=¤--DMĆ ˙˙˙˙^„3`„= -DMĆ ˙˙˙˙„:„ö-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„ö$„„0„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„^„0`„ăa$$„0-DMĆ ˙˙˙˙]„0a$ Žą<ł>ˇ€š źźź"ź˛źŞžžžŔžżĺÓššŤŤŤ›‹ -DMĆ ˙˙˙˙„Ő¤Î-DMĆ ˙˙˙˙`„Ő„¤Ę-DMĆ ˙˙˙˙^„ ĆĘ-DMĆ ˙˙˙˙ & F Ć=„=„Ťţ-DMĆ ˙˙˙˙^„=`„Ťţ Ć=„č-DMĆ ˙˙˙˙^„č & F ĆĘ„Ę„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ę`„Śţ żôŔ\Á ¤ÂtĂÄŇĀĹÔĹžÇäĚ°–––––€l„Í„ţ¤ę-DMĆ ˙˙˙˙^„Í`„ţ & F Ć„Ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ĺ & F Ć„„Ťţ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Ťţ & F Ć„„Ťţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Ťţ & F ƄŤŰ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ĺ$„„„Ăţ¤ó-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„Ăţa$ žÇ4ÉxÉ Ę\̚ĚÚÍ@ÎBÎăÍł›s[Y & F Ć󄣤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ł & F Ćó„ó„°ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ó`„°ţ ¤f-DMĆ ˙˙˙˙ & F „S„žţ¤Î-DMĆ ˙˙˙˙^„S`„žţ & F ĆS„S„žţ-DMĆ ˙˙˙˙^„S`„žţ & F ĆS„-DMĆ ˙˙˙˙^„ & F ĆS„S„žţ¤Ö-DMĆ ˙˙˙˙^„S`„žţ@ÎBÎJÎ4Ď$Ń&Ů(Ů*ŮnŮrْܔܖܲݴݶÝÂßÄßZâ\â\ä^äŽçç í íˆóŽóŔřÂř02ˆŠ:<đň<B˘¤î*,j€‚Ś ¨ D F ü 0HbdŚ¨ ćěŔ "&ôéâÝâÔËÁËâËéâËéâÔâËâÔâÝâÝâÝâËâÝâÝâËâËÁËâ˸âÔÝâËâËâÝąÁ˹ݹ˹ݹËâÔâËâÝÔ B*aJph333@ˆB*CJph3335B*\aJph333B*mH ph333sH B*CJaJph333 B*ph333 B*aJph333B*aJmH ph333sH B*aJmH ph333sH EBΚÎ6ϜĐ$ŃÎŃpŇěŇîŇöÓŐ*ŮpŮrٔÜííëëííííŃľœí{$„M„ă-DMĆ ˙˙˙˙^„M`„ăa$ ¤P-DMĆ ˙˙˙˙$„&„V „Ňţ-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„V `„Ňţa$ & F ƍ„„ýţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„`„ýţ & F ƍ„„ýţ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„ýţ Ć넃-DMĆ ˙˙˙˙^„ƒ”Ü´Ý\âç íŠóŒóÂř2ćѸ§ŽydS$„0-DMĆ ˙˙˙˙^„0a$$„C„ň-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„ňa$$„R„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„Úa$$„„"„ű-DMĆ ˙˙˙˙]„^„"`„űa$$„R-DMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„5„„-DMĆ ˙˙˙˙]„5^„`„a$$„„&-DMĆ ˙˙˙˙]„^„&a$$„„R„Ë-DMĆ ˙˙˙˙]„^„R`„Ëa$2Š<ň>@B¤î.jńŮᢢ‹wu„M„Фć-DMĆ ˙˙˙˙^„M`„Đ$„e„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„e`„Ţa$$„R„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„Úa$ ¤P-DMĆ ˙˙˙˙ Ć„„hţ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„hţ ĆÍ„Í„ľţ¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„Í`„ľţ„ű-DMĆ ˙˙˙˙^„ű j‚Đ ú ü 24d¨ äËşşşşşŸŠxx„.„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„.`„Śţ$„>„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„>`„Ţa$$„+„ „č¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„+^„ `„ča$$„R-DMĆ ˙˙˙˙]„Ra$$„M„„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„M^„`„Úa$$„5„&„Ú¤ć-DMĆ ˙˙˙˙]„5^„&`„Úa$ žěÂr "$&>ĺĎĺżĺŁŽ|ŽŽn„s-DMĆ ˙˙˙˙^„s„.„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„.`„Śţ$„&„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Úa$ & F Ć3„3„Ťţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„3`„Ťţ„ޤŕ-DMĆ ˙˙˙˙`„Ţ & F Ć3„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ţ & F Ć3„3„Ťţ-DMĆ ˙˙˙˙^„3`„Ťţ &<>”–üţr#t#Ž(’(*’*--ţ-.*.,.î/đ/ž1¤1Đ2Ň2â3ä3˛4´4ž4Ŕ4Ö4Ř455€5‚5’8”8Ž=’=˛@´@6C8CŇDÔDF2FŚG¨GŹGŽG°GÔJóěŢŮĐßٟٟٟłźłźłźłźŞźŮź źŮŞŮó•Ţ•ĐĂźŮźŞźŮźŮźŮź‹źŮŞźŮź6B*]aJph333B*CJmH ph333sH 5B*\aJph333B*CJaJph333B*mH ph333sH  B*aJph333@ˆB*CJmH ph333sH @ˆB*CJph333 B*ph3335>*B*CJ\aJ ph333 B*CJph3335B*CJ\aJph3336>–ţt#f$('(’(’*ďíÖşž‡t_$„„Ú-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Úa$$„C¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„Ca$$„C„ޤ -DMĆ ˙˙˙˙]„C`„Ţa$ & F Ćm„m„Ăţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„m`„Ăţ & F Ćm„m„Ăţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„m`„Ăţ$„&„¤ć-DMĆ ˙˙˙˙^„&`„a$„¨¤Â-DMĆ ˙˙˙˙^„¨’*-..,.¸.Ć/đ/00ćŃşŚŽr^F & F Ć3„ˤý-DMĆ ˙˙˙˙^„Ë Ćú„–¤f-DMĆ ˙˙˙˙^„– & F Ć3„3„˜ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„3`„˜ţ & F Ć3„ˤ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ë Ćú„–¤-DMĆ ˙˙˙˙^„–$„C„ޤ -DMĆ ˙˙˙˙]„C`„Ţa$$„&„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Ţa$$„ „„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„ ^„`„Ţa$00X1 1˘1¤1Ň2´4ś4¸4ş4ź4ž4Ŕ4Ř4ĺĐĐĐťŚĐĐĐĐЕ‡„>-DMĆ ˙˙˙˙^„>$„R-DMĆ ˙˙˙˙]„Ra$$„„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„`„Ţa$$„„Đ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Đa$$„&„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„&`„Úa$ & F Ć3„3„˜ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„3`„˜ţ Ř45‚5”8p;Ć=h>?”?–?´@ďíÚž˘ŽŽŽŽu$„„M„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„M`„Ţa$ Ćĺ„Ÿ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ÿ & F Ćĺ„ĺ„şţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ĺ`„şţ & F Ćĺ„ĺ„şţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ĺ`„şţ$„č¤â-DMĆ ˙˙˙˙`„ča$„(¤˝-DMĆ ˙˙˙˙^„( ´@8CÔD¨GŞGŹG°GÖJŘJKKćÍ´  zzxj„`-DMĆ ˙˙˙˙^„`$„R„č-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„ča$$„f-DMĆ ˙˙˙˙^„fa$ Ćĺ„Ÿ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ÿ$„0„„č-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„`„ča$$„+„5„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„5`„Úa$$„„>„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„>`„Ţa$ ÔJŘJKKKKđLňLDNFNPPŒQŽQTTUUĆUČU X˘X"Z$Z`\b\â]ä]h^j^z^|^~^ža a4j6j:jPjRjxj0m2m4m n nNnRnŔnÂnJpNpŽtt’tŚvŞvěvîvy y yúńäŰĐÉŰÉŔÉúÉŰÉúÉúÉŰÉúÉúÉúÉŰÉŔÉŰúÉśÉŔŰŞŁœÉŔúśŰśŰśŰÉŰÉŰĐÉŰńäÉŰÉ @ˆB*ph333 B*CJph3335B*CJ\aJph3335B*\aJph333B*CJaJph333 B*aJph333B*aJmH ph333sH B*mH ph333sH @ˆB*CJmH ph333sH @ˆB*CJph333 B*ph333=KňLPŽQRrRěRTęѸ ŠrW$„>„„ޤŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„>^„`„Ţa$ & F ĆU„ű¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ű & F ĆU„ű-DMĆ ˙˙˙˙^„ű & F ĆU„ű¤ę-DMĆ ˙˙˙˙^„ű$„„"„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„"`„Ţa$$„„5„í-DMĆ ˙˙˙˙]„^„5`„ía$$„C„ă-DMĆ ˙˙˙˙^„C`„ăa$TUUČUbVTWœWđWęŐŔ¤Šr\ & F ĆZ„ö-DMĆ ˙˙˙˙^„ö & F ĆZ„ö¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„ö & F ĆZ„Z„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Z`„ţ & F ĆZ„Z„ţ¤Ö-DMĆ ˙˙˙˙^„Z`„ţ$„:„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„:`„Ţa$$„R„č-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„ča$$„H„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ăa$đW˘X$Zb\ä]|^~^a˜dÂgäËśž†qWWW & F Ćž„ž„žţ-DMĆ ˙˙˙˙^„ž`„žţ$„R„č-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„ča$ Ć%„%„˜ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„%`„˜ţ Ć%„%„˜ţ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„%`„˜ţ$„0„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„0`„Úa$$„„„¨-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„¨a$$„„„Ő¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„Őa$ Âg8j:jRjxj4m nPnRnÂnäĎÁż¨˜ˆsc„¤h-DMĆ ˙˙˙˙^„$„H„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ăa$„&¤K-DMĆ ˙˙˙˙^„&„:¤Ó-DMĆ ˙˙˙˙^„:$„C„č¤v-DMĆ ˙˙˙˙^„C`„ča$„s-DMĆ ˙˙˙˙^„s$„R„č-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„ča$$„C„Z„Śţ¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„C^„Z`„Śţa$ ÂnLpNp>qžrt¨vŞvîv yčÓššž…Óƒl$„C„ޤë-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„Ţa$ $„&„&„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„&`„Ţa$$„„:„Ú¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„^„:`„Úa$ & F ĆŽ„Ž„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ž`„Śţ$„H„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ăa$$„M„ޤë-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„Ţa$ y˘yčyęyČz‚{|~śčŘŘžžŁŠoS & F ĆP„P„ľţ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„P`„ľţ$„„>„ˤ -DMĆ ˙˙˙˙]„^„>`„Ëa$$„„H„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„H`„Đa$$„„V„ˤÍ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„V`„Ëa$ & F Ƣ„˘„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„˘`„Śţ„Ú¤k-DMĆ ˙˙˙˙^„Ú$„[„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„[`„Đa$  y˘yćyęy||~~´ś(„*„>…@… †"†n†p†Ȇʆž‡އ”ˆ–ˆ¸Œڌތڑܑ‚“„“8—:—€˜–˜’™”™̚Κúœüœ.00Ÿ2ŸL N P˘R˘v˘x˘¤¤ä§ć§Œ¨Ž¨ÚŤÜŤ„Ź†Ź–ŹšŹ^­`­ZŽ\Ž6´8´R´T´>ˇ@ˇÄšĆšč˝ę˝öďöďöďöďöďęďęďöáÔďöďĘďĘďŔęďęďöďęďĘďęďęďęŔöďöďöďöŔöďöďęďęďęŔöďöďöďöďęďöďęďęďę5B*\aJph3336B*]aJph333@ˆB*CJmH ph333sH @ˆB*CJph333 B*ph333 B*aJph333B*mH ph333sH Lš‚*„@… †"†p†ʆŹ‡–ˆn‰ĺĘľ§§Ł“w[[ & F ĆK„K„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„K`„ţ & F ĆK„K„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„K`„ţ„¤U-DMĆ ˙˙˙˙^„¤=„[-DMĆ ˙˙˙˙^„[$„V„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„V`„Őa$$„H„„Фŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„H^„`„Đa$ & F ĆP„P„ľţ-DMĆ ˙˙˙˙^„P`„ľţ n‰PŠˆŠ\‹ä‹¸Œ܌ތܑ„“ăËăľăŠ™„k$„„:„Ë-DMĆ ˙˙˙˙]„^„:`„Ëa$$„H„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„H`„Ţa$„Ú¤k-DMĆ ˙˙˙˙^„Ú ¤P-DMĆ ˙˙˙˙ & F ĆK„č-DMĆ ˙˙˙˙^„č & F ĆK„č¤-DMĆ ˙˙˙˙^„č & F ĆK„K„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„K`„ţ „“:—”™Ś›üœ02ŸN R˘äÉťŞšdI$„5„&„Ő¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„5^„&`„Őa$$„+„5„ˤ-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„5`„Ëa$$„„:„Ő¤ć-DMĆ ˙˙˙˙]„^„:`„Őa$„V¤B-DMĆ ˙˙˙˙^„V$„`-DMĆ ˙˙˙˙^„`a$„-DMĆ ˙˙˙˙^„$„H„„Ő¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„H^„`„Őa$$„0„„ޤ-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„`„Ţa$R˘x˘¤¤ć§Ž¨†ŠúŠÜŤ†ŹďÚÚĹŹxÚe$„+¤ý-DMĆ ˙˙˙˙]„+a$ & F ĆP„í¤-DMĆ ˙˙˙˙^„í & F ĆP„P„ţ¤ę-DMĆ ˙˙˙˙^„P`„ţ$„„0„Â-DMĆ ˙˙˙˙]„^„0`„Âa$$„0„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„0`„Ţa$$„[„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„[`„Đa$„¤K-DMĆ ˙˙˙˙^„ †Ź˜ŹšŹ`­\ŽüŽzŻňŻh°ąďă͡‡oo & F ĆP„ö¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ö & F ĆP„ö-DMĆ ˙˙˙˙^„ö & F ĆP„P„Śţ-DMĆ ˙˙˙˙^„P`„Śţ ĆÖ„€„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„€`„ţ Ć…„…„ľţ-DMĆ ˙˙˙˙^„…`„ľţ ¤B-DMĆ ˙˙˙˙„ł¤B-DMĆ ˙˙˙˙^„ł ąĐąô˛8´T´̡Ćšę˝ăÇŹœ…t_$„:„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„:`„Ţa$$„R-DMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„M„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„Őa$„Ú¤f-DMĆ ˙˙˙˙^„Ú$„:„P„ľţ¤-DMĆ ˙˙˙˙]„:^„P`„ľţa$ & F ĆP„P„Śţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„P`„Śţ & F ĆP„P„Śţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„P`„Śţę˝ĆŔČŔÄÂĆ°òĂZĹ\ĹpĘrĘˆĎŠĎŇŇBŇDŇxŇzҸҺŇęŇěŇÓÓJÓLÓşÓźÓęÓîÓŕÔâÔŐŐ`ŐbŐĆŐČŐ,Ö.֎֐ÖČÖĘÖ××f×hװײ×ř×ú×"Ů$ŮœŢžŢśŕ¸ŕDâFâśâ¸âăăŒăŽăĐăŇă:ä<ä€ä‚äĘäĚäĺĺrĺtĺäĺćĺžćŔć çççřóřóřęřęřóřóřęřęřęřóřęřęřęřęăęřęřęřęřęřóřóřęřęřęřęřęřęřóřóřóřęřóřęřęřęřęřęřęřęřęřęřęŘB*aJmH ph333sH  B*aJph333B*mH ph333sH  B*ph333 B*aJph333Uę˝ČŔĆ²ĂbĆrĘŠĎŇäÉŽ—†kT$„M„Ő¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„M`„Őa$$„„„ö¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„öa$$„:-DMĆ ˙˙˙˙^„:a$$„M„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„Őa$$„H„„¤-DMĆ ˙˙˙˙]„H^„`„Âa$$„+„„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„`„Đa$$„&„&„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„&`„Đa$ŇDŇzŇşŇěŇÓLÓźÓěÓîÓâÔŐëŮÇľľŁ‘ľÇ}i ĆŽ„ ¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙^„ „M„¤Ň-DMĆ ˙˙˙˙^„M`„ Ćý„-DMĆ ˙˙˙˙^„ Ćý„-DMĆ ˙˙˙˙^„ Ćý„"-DMĆ ˙˙˙˙^„" Ćh„˝-DMĆ ˙˙˙˙^„˝ ĆP„Â-DMĆ ˙˙˙˙^„ ĆU„¸¤î-DMĆ ˙˙˙˙^„¸ ŐbŐČŐ.֐ÖĘÖ×hײ×ú×$ŮžŢíŰŰɡĽĽĽ“‡r$„„Đ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Đa$ ¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙ ĆŽ„č-DMĆ ˙˙˙˙^„č ĆŽ„ň-DMĆ ˙˙˙˙^„ň ĆŽ„ö-DMĆ ˙˙˙˙^„ö ĆŽ„ű-DMĆ ˙˙˙˙^„ű ĆŽ„-DMĆ ˙˙˙˙^„ ĆŽ„-DMĆ ˙˙˙˙^„ žŢ¸ŕFâ¸âăŽăŇă<ä‚äĚäćŃ˝Š—ƒo]] ĆH!„ -DMĆ ˙˙˙˙^„  ĆH!„›¤-DMĆ ˙˙˙˙^„› ĆH!„ޤ -DMĆ ˙˙˙˙^„Ş ĆH!„Ş-DMĆ ˙˙˙˙^„Ş ĆH!„ł¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„ł ĆH!„ł¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„ł$„„Ć-DMĆ ˙˙˙˙]„`„Ća$$„„„Ë-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„Ëa$ ĚäĺtĺćĺŔćçfçhçŒçúčNéžéë××ĂąąąŸˆtb Ćh„ö-DMĆ ˙˙˙˙^„ö Ćh„¤Ň-DMĆ ˙˙˙˙^„$„>„ˤý-DMĆ ˙˙˙˙^„>`„Ëa$ Ć „ -DMĆ ˙˙˙˙^„  ĆH!„ƒ-DMĆ ˙˙˙˙^„ƒ ĆH!„ˆ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ˆ ĆH!„–¤-DMĆ ˙˙˙˙^„– ĆH!„›¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„› çdçhçŠçŒçŽçřčúčLéNéźéžéęęhęję‚ę„ęžę ęÔęÖęëëćíęíîîRîTîŹîŽîÖîŘîďtóvó:ö<öđřňřdüfün˙p˙ŘÚŽÎĐţ ” – N P P R T ě î đ řďčďÝřŘřŘřŘřŘřŘřŘřŘřŘřŘřŘĚššōآřďřŘřÝřŘřŘřŘřŘřďřŘřďřŘřďÝřďÝřď@ˆB*CJph3335B*CJ\aJ ph3335>*B*CJ\aJ ph333 B*CJph3335B*CJ\aJph333 B*ph333B*aJmH ph333sH  B*aJph333B*mH ph333sH  B*aJph333@žéęję„ę ęÖęëčíęíîTîŽîííŰŰÉɲŚ˜…t$„}-DMĆ ˙˙˙˙^„}a$$„†¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„†a$„s-DMĆ ˙˙˙˙^„s ¤ę-DMĆ ˙˙˙˙$„:„Ő¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„Őa$ Ćh„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ţ Ćh„č-DMĆ ˙˙˙˙^„č Ćh„ň-DMĆ ˙˙˙˙^„ň ŽîŘîďvó<öîřđřfüp˙ÚîęÓşŠŠuZ$„5„&„ޤ -DMĆ ˙˙˙˙]„5^„&`„Ţa$$„„5„č¤-DMĆ ˙˙˙˙]„^„5`„ča$$„„R„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„^„R`„ăa$$„C-DMĆ ˙˙˙˙]„Ca$$„&„„í-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„`„ía$$„&„ö¤â-DMĆ ˙˙˙˙^„&`„öa$¤P$„n-DMĆ ˙˙˙˙^„na$ ڐМ   – P R äÉ´§´´™„k$„"„"„č-DMĆ ˙˙˙˙]„"^„"`„ča$$„„0-DMĆ ˙˙˙˙]„^„0a$„-DMĆ ˙˙˙˙^„ $-DMĆ ˙˙˙˙a$$„j„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„j`„Đa$$„V„„Ú¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„V^„`„Úa$$„C„„í¤-DMĆ ˙˙˙˙]„C^„`„ía$ R î đÖŢŕJčđć͸ŁŠŠtŠc$„R-DMĆ ˙˙˙˙]„Ra$ & F Ć „Â-DMĆ ˙˙˙˙^„Â$„R„„ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„R^„`„ţa$$„M„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„Őa$$„C„-DMĆ ˙˙˙˙]„C^„a$$„:„„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„:^„`„Đa$$„+„&„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„&`„Đa$ îđÔÖÜŕčîň˘¤ÜŢ`b\ ^ $$Ö%Ř%"*$*@,B,^4b4ˆ7Š7¤8¨8Ş8;;==BBrCtCE EĚFÎF°G˛G|K~KOO RŚRœSžSpXrX\\0a4aLaNaařďřďřďřęřęřďřář×řęřÍřęřęřęřęřęřďřáďřęřďřęřářęřęřďř×řęřďřęřďřęřęÁşŹ5>*B*CJ\aJ ph333 B*CJph3335B*CJ\aJph3336B*]aJph3335B*\aJph333B*CJaJph333 B*ph333B*mH ph333sH  B*aJph333Bđň¤tŢ$h$ęŃľ›„hR & F Ć3„Ë-DMĆ ˙˙˙˙^„Ë & F Ć3„3„˜ţ¤Ň-DMĆ ˙˙˙˙^„3`„˜ţ$„H„Ő¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„Őa$ & F Ć „ „˘ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„ `„˘ţ & F Ć „ „˘ţ¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„ `„˘ţ$„„5„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„5`„Đa$$„j„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„j`„Đa$h$p%Ř%$*B,Ć.`4b4Š7ĺË´Ÿ„„oX$„M„í¤-DMĆ ˙˙˙˙]„M`„ía$$„j„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„j`„Đa$$„„C„ޤ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„C`„Ţa$$„V„Ú-DMĆ ˙˙˙˙^„V`„Úa$$„:„č¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„ča$ & F Ć3„Ë„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„Ë`„Ő & F Ć3„3„˜ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„3`„˜ţŠ7Ş8;=H?BE EÎFčŐźŁŽwdO$„[„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„[`„Ţa$$„:¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„:a$$„:„č¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„ča$$„&„&-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„&a$$„„>„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„^„>`„Úa$$„„C„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„^„C`„ăa$$„s¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„sa$$„s„Ф -DMĆ ˙˙˙˙]„s`„Đa$ÎF˛GČHňI`JO"PÔPHQ–QęŇźźŁ‡mWW & F Ć „Ú-DMĆ ˙˙˙˙^„Ú & F Ć „„Ć-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Ć & F Ć „„ƤŰ-DMĆ ˙˙˙˙^„`„Ć$„"„+„ű-DMĆ ˙˙˙˙]„"^„+`„űa$ & F ĆF„-DMĆ ˙˙˙˙^„ & F ĆF„¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„$„e„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„e`„Őa$ –Q˘R¤RŚRžSrX\\2aęŮŮÄŤu^$„0„ň¤-DMĆ ˙˙˙˙]„0`„ňa$$„+„„ö¤-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„`„öa$$„„"„č¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„^„"`„ča$$„„0„ö-DMĆ ˙˙˙˙]„^„0`„öa$$„M„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„M`„Ţa$$„C-DMĆ ˙˙˙˙]„Ca$$„n„Đ-DMĆ ˙˙˙˙]„n`„Đa$2a4aNaža8bRf˘fg6gTgVgčÚž§›‡s__ Ćó„’¤ž-DMĆ ˙˙˙˙^„’ Ćý„’¤~-DMĆ ˙˙˙˙^„’ ĆF„ă¤m-DMĆ ˙˙˙˙^„ă ¤P-DMĆ ˙˙˙˙$„„ň¤ć-DMĆ ˙˙˙˙^„`„ňa$¤F„f„6„@ü¤Ö-DMĆ ˙˙˙˙]„f^„6`„@ü„M-DMĆ ˙˙˙˙^„M$„:„č¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙]„:`„ča$ aźaža8bPfRf f˘fgg4g6gRgVgČgĘgžhÂhţhiŽi°ijjzk|kękîk6m8mnn†nˆnßprsszw|wěxîxz z"zÚ{Ü{@~B~ €€žŔ2ƒ4ƒ$…(…t‡v‡2ˆHˆT‰V‰,Š.Š0ŠŽŽ&ŽóîĺŢîŇÉŢîŢÉŢÉŢÉŢÉŢîŢîŢÉŢîŢîŢÉŢîŢÉŢÉŢîŢîŢîŢÉîŢîŢîŢîŢîŢŔŢîŢîŢśŢîŢŔÉŢÉŹ5B*\aJph3336B*]aJph333B*CJaJph333B*mH ph333sH 5B*CJ\aJph333 B*aJph333@ˆB*CJph333 B*ph3335B*CJ\aJ ph333DVgĘgęgŔhÂhÄhi$ifiíÔŔŹ•‡nU & F Ć‚&„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ă & F Ć‚&„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ă„ž-DMĆ ˙˙˙˙^„ž & F Ć‚&„ă-DMĆ ˙˙˙˙^„ă Ćó„’¤ž-DMĆ ˙˙˙˙^„’ Ćó„㤞-DMĆ ˙˙˙˙^„ă & F Ć‚&„ă¤z-DMĆ ˙˙˙˙^„ă Ć&„M-DMĆ ˙˙˙˙^„Mfi°ijBjpjĆj|kěkîkćÔť˘‰q[[ ĆMŐ„Ľ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„Ľ„ „˝„Cý¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„ ^„˝`„Cý & F ĆMŐ„Ľ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ľ & F ĆMŐ„Ľ¤¨-DMĆ ˙˙˙˙^„Ľ & F ĆMŐ„Ľ¤~-DMĆ ˙˙˙˙^„Ľ Ć‚&¤ž-DMĆ ˙˙˙˙ & F Ć‚&„㤞-DMĆ ˙˙˙˙^„ăîk8mnˆn˛něnoJo„op†pŕpápâpăpîŘÄŤ”””$ Ć"Ć -DMĆ ˙˙˙˙a$ & F Ć"Ć „ƒ-DMĆ ˙˙˙˙^„ƒ & F Ć"Ć „ƒ¤ý-DMĆ ˙˙˙˙^„ƒ ĆK„ޤ]-DMĆ ˙˙˙˙^„Ş Ć"„ƒ¤ŕ-DMĆ ˙˙˙˙^„ƒ$„ű-DMĆ ˙˙˙˙`„űa$ăp.q/qs|wîxz z"zÜ{B~€Ŕ&…(…v‡ýýđÜČśýýśśśđý„$„+„+„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„+`„Ţa$$„„M„Ţ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„M`„Ţa$ ĆK„č-DMĆ ˙˙˙˙`„č ĆK„č¤-DMĆ ˙˙˙˙`„č ĆK„č¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙`„č $-DMĆ ˙˙˙˙a$v‡V‰0ŠŽn‘’œ”äɲ™„iN$„„+„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙]„^„+`„ăa$$„„H„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„^„H`„Đa$$„C„Ú-DMĆ ˙˙˙˙^„C`„Úa$$„„5„ň-DMĆ ˙˙˙˙]„^„5`„ňa$$„R„č¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„R`„ča$$„R„„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„R^„`„Őa$$„:„"„Ú¤-DMĆ ˙˙˙˙]„:^„"`„Úa$&Žln’‘‘:‘’’N’P’š”œ”č•ŕ–ä–F—H—žœ œԝ֝xž|ž   Ł˘Ł´§ś§$Ş(ŞĚŞÎŞŹŹ6Źn°p°ąą8ł:ł^´`´$ľ&ľ’ľ”ľ˘ľşşFźJźLźÎźĐźđ˝ô˝ŽĹřďĺřďĺřďĺŮřďřĺÍřČřČřżřďřďřďřČřżřČřČľřČřďřČřČŽďĺȎšČĺČŽČřB*CJaJph333B*aJmH ph333sH  B*aJph3336B*]aJph333B*CJaJph333 B*ph3335B*\mH ph333sH 5B*CJ\aJph3335B*\aJph333B*mH ph333sH  B*aJph333;œ”ć•č•t–â–ä–H—˘™žœ œԝ֝zž|žććććććĘŽ Ž{ $„ô„˜ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„ô`„˜ţa$ Ćć¤ -DMĆ ˙˙˙˙ ĆK-DMĆ ˙˙˙˙ & F Ćć„ć„Śţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„ć`„Śţ & F Ćć„ć„Śţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ć`„Śţ$„0„"„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„"`„Úa$ |ž ˘Ł”Ś–Śś§˜Š$Ş&ŞčĎÁÁŚŠn^ Ć%¤-DMĆ ˙˙˙˙ & F Ć%„%„˜ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„%`„˜ţ & F Ć%„%„˜ţ¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙^„%`„˜ţ$„M„„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„M^„`„Őa$ ĆK-DMĆ ˙˙˙˙$„„„ň-DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„ňa$$„0„Ú¤Ň-DMĆ ˙˙˙˙^„0`„Úa$&ŞÎŞŹž­VŽvŻp°ą„ą:łéĎϳϘkO & F Ć^„^„˘ţ¤0-DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţ & F Ć^¤p-DMĆ ˙˙˙˙$„>„„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„>^„`„Őa$$„>„„Ő¤Ű-DMĆ ˙˙˙˙]„>^„`„Őa$ & F ƨ„+„ˤ-DMĆ ˙˙˙˙^„+`„Ë & F ƨ„+„Ë-DMĆ ˙˙˙˙^„+`„Ë Ć΄V„Ë-DMĆ ˙˙˙˙^„V`„Ë :ł^´`´&ľ”ľşJźLźÎźĐźň˝ô˝BżFŔăŐǡ¤‹‹‹‹‹Őqq & F Ć^„^„˘ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţ$„>„>„Ë-DMĆ ˙˙˙˙]„>^„>`„Ëa$$„¤Ó-DMĆ ˙˙˙˙]„a$„s¤B-DMĆ ˙˙˙˙^„s„ę-DMĆ ˙˙˙˙^„ę ĆK-DMĆ ˙˙˙˙ & F Ć^„^„˘ţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţ FŔÁÂŽŐĹdĆ$Ç6ČÉÉžÉĘ„ĘËBËĺÉÉĂɧ§§Ă„Ž-DMĆ ˙˙˙˙^„Ž„Ž¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ž -DMĆ ˙˙˙˙ & F Ć^„^„˘ţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţ ĆŕŔ! & F Ć^„^„˘ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţ & F Ć^„^„˘ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„^`„˘ţŽĹĹÉÉÉœÉžÉ¨É‚Ę„ĘËË@ËBËÎÎŒÎŽÎŽĎĎlĐnĐJŇLŇ<Ő@ŐÎŘŇŘđÚňÚŠŰŒŰ~݂݀ÝnŢĆßČßTáZálánáčâęâtćvć€ç‚ç€č‚čćččč~é€é˛éŽęĆęöďćöďÝŇďÝďÝďÝďÍďÝďÄďÝďÝďÍďÍďÝďÍďćö˝ďÍď´§ŇďÝďÍďÍďÍďÍďÝďݛ5B*CJ\aJph333>*B*aJmH ph333sH >*B*aJph333 B*CJph333B*mH ph333sH  B*ph333B*aJmH ph333sH B*mH ph333sH B*CJaJph333 B*aJph333B*mHph333sH8BËĚÄĚ„ÍÎŽÎDϐĎnĐLŇ>Ő@ŐîîîîäÓÓ¸Ÿˆu$„C¤-DMĆ ˙˙˙˙]„Ca$$„C„ޤ-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„Ţa$$„5„"„Ő-DMĆ ˙˙˙˙]„5^„"`„Őa$$„+„5„¤ĺ-DMĆ ˙˙˙˙]„+^„5`„Âa$$„-DMĆ ˙˙˙˙]„a$ -DMĆ ˙˙˙˙$„ -DMĆ ˙˙˙˙]„ a$ @ŐĐŘŇŘňÚŒŰLÜ Ý€Ý‚ÝęÓ¸eMG ĆŕŔ! & F! ĆZ„ű¤•-DMĆ ˙˙˙˙^„ű & F ĆZ„Z„˘ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Z`„˘ţ & F ĆZ„Z„˘ţ¤ý-DMĆ ˙˙˙˙^„Z`„˘ţ$„&„0„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„&^„0`„Đa$$„„>„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„^„>`„Őa$$„C„ޤ-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„Ţa$$„R„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„R`„Őa$‚ÝnŢČßęâvć‚ç‚ččč€éúĺÎľšoX$„C„ű¤-DMĆ ˙˙˙˙]„C`„űa$„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙^„ă$„0„„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙]„0^„`„Őa$$„"„„Ú¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„"^„`„Úa$$„„"„ň-DMĆ ˙˙˙˙]„^„"`„ňa$$„`„Ф-DMĆ ˙˙˙˙]„``„Đa$$„R„Ú-DMĆ ˙˙˙˙]„R`„Úa$dđ€é´éśéŽęČęřęÜëžě<îˆďXđJńďďăŐÓżŁ‰‰mm & F" Ćđ„đ„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„đ`„ţ & F" Ćđ„đ„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„đ`„ţ & F" Ćđ„đ„ţ¤ę-DMĆ ˙˙˙˙^„đ`„ţ„"„ˤ{-DMĆ ˙˙˙˙^„"`„Ë„>-DMĆ ˙˙˙˙^„> ¤-DMĆ ˙˙˙˙„Ő¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ő ĆęČęöęřęÚëÜë–íšíHńJńü÷ řÎűĐűčüý ýVX°˛BDˆŠZ^ Ä Č Ę Ě Ţ ŕ čꐒ”‚„>@’”(*,02ôďćßćßďßÖßĚßďßŔďßćßćßÖßćßćßľßďÖŠďßďßÖćßćßćßďŸď˜‹€B*OJQJ^Jph333B*OJQJ^JaJph333 B*aJph3335B*\aJph3335B*CJ\aJph333B*aJmH ph333sH 5B*CJ\aJph3336B*]aJph333B*CJaJph333 B*aJph333B*mH ph333sH  B*ph333B*CJmH ph333sH 1Jń ňöňôô őŘö:ůúűĚűÎűĐűëŮŮËššĽŠssss$„H„¤-DMĆ ˙˙˙˙]„H^„a$$„H„U„Ăţ¤-DMĆ ˙˙˙˙]„H^„U`„Ăţa$ Ćh„˝¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„˝ & F* Ćh-DMĆ ˙˙˙˙ Ćh-DMĆ ˙˙˙˙ Ćh„-DMĆ ˙˙˙˙^„ Ćđ„đ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„đ Đűęüěüîüđüňü ýX˛ˆŠ\^äŃŃŃŃŃşŸ„„mm$„H„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ăa$$„5„„Ú¤-DMĆ ˙˙˙˙]„5^„`„Úa$$„„„ö¤ -DMĆ ˙˙˙˙]„^„`„öa$$„:„¤Î-DMĆ ˙˙˙˙^„:`„a$$„[¤-DMĆ ˙˙˙˙]„[a$$„[„B„žţ¤-DMĆ ˙˙˙˙]„[^„B`„žţa$ ^V Ä  F n  Č Ę Ě éŃšĄ‹‹‹t` ĆÝ„~¤}-DMĆ ˙˙˙˙^„~$„C„~¤-DMĆ ˙˙˙˙]„C^„~a$ & F& ĆÝ„~-DMĆ ˙˙˙˙^„~ & F& ĆÝ„~¤-DMĆ ˙˙˙˙^„~ & F& ĆÝ„~¤f-DMĆ ˙˙˙˙^„~ & F% Ć%„¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„ & F% Ć%„Â-DMĆ ˙˙˙˙`„Â Ě ŕ ꔄ@ě”*,ďÔżŽ™™‚pppl¤}„„6-DMĆ ˙˙˙˙]„^„6$„H„ă¤-DMĆ ˙˙˙˙]„H`„ăa$$„„ă-DMĆ ˙˙˙˙]„`„ăa$$„ -DMĆ ˙˙˙˙^„ a$$„˘„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„˘`„Őa$$„„˘„ޤÓ-DMĆ ˙˙˙˙]„^„˘`„Ţa$„Ö¤-DMĆ ˙˙˙˙^„Ö ,2B\ŽÂěôöěÚÇŠ‹qVQäFf„:„H„ $-DIfMĆ ˙˙˙˙]„:^„H`„ $„[„†$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„[^„†a$$„"„R„ž$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„"^„R`„ža$$„>„e„Ł$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„>^„e`„Ła$„ú$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ú$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>2@BZ\ŒŽŔÂęěňôö $&02<>HJ`fhprtvxz|~€‚„†ˆŠŒŽœŞđĺÖĺÖĺđĺÇĺÇĺÂĺłĺłĺłĺłĺłĺłĺ¤ĺ—ŠÂ}ŠŠÂ}ŠÂ}Š—B*OJQJ^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333 B*ph333B*OJQJRHO^JaJph333B*OJQJRHJ^JaJph333B*OJQJ^Jph333B*OJQJRHE^JaJph333/öřú&2>JbfůůůůăĐ˝Ş—Ş…o$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„[„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5„‹$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‹„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„j$„•$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„•a$$If fhlptx|€„ˆŒúhäŇżŹ™††sŇ`„*$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„*„3$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„3„.$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„.„Z$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Z„^$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„^„ľ$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ľ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„a$Ffü šœ ŞśŔĘÔŢčňúđëĐŐĂąą›…o…ąą$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$„}$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„}a$$„¨$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„¨a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„`a$FfŽ$-DIfMĆ ˙˙˙˙ Ş´śžŔČĘŇÔÜŢćčđ(*46>@JLTV^`dnp€ŠŒ–˜˘¤ŹŽ¸şÂÄĚÎÖŕâňüţ  *,46>@HJRTđăđăđăÔăđăđăđăĎÂđăđăđăÔăđăđăđăđăĎÂđăđăđăđăđăđăđăÔăĎÂđăđăđăđăđăđăđăłăłăB*OJQJRHI^JaJph333B*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333Fú*6@LV`fnpíčŘŇíŔŔŞ”~”ŔŔíyäFf $„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„}$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„}a$$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ra$FfR$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$pt€Œ˜¤ŽşÄÎŘŕâé×ĹĹŻ™ƒ™ĹĹ×~čFfÚ $„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„}$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„}a$$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„[a$ âćňţ  ,6@Jé×ĹĹŻ™ƒmĹW$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„}$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„}a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ra$ JTVZfr~Š” Ş˛şíčÜŇíŔŔŞ”~hŔŔ$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ma$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$„}$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„}a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„[a$Ffž$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$ TVfpr|~ˆŠ’”ž ¨˛¸şŔÂÄÚäćđňüţ8<>@V`blnxz‚„Ž˜š¤ŚŽś¸ĘÔÖŕâěîöř (*<DFPRZ\úíŢŃŢŃŢŃŢŃÂŃŢŃÂŃÂŃúíŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃÂŃúíŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃÂŃúíŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃŢŃúíŢŃŢŃŢŃB*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333B*OJQJ^JaJph333 B*ph333LşÂÄČÚćňţ (8>@íčřŇíŔŔŞŞ”~ŔííyđFf&$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ma$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ra$Ffb$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$@DVbnz„šŚ°ś¸é×ĹĹŻŻ™ƒĹĹ×~äFfę$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Va$ ¸źĘÖâîř (*é×ĹĹŻ™ƒmĹĹ×häFfŽ$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„`a$ *.<FR\fpz„”šœé×ĹĹŻ™ƒ™Ĺt×oŘFfr$-DIfMĆ ˙˙˙˙$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„ž$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ža$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„[a$ \dfnpxz‚”˜šœŽ¸şÄĆĐŇÚÜćčň",.8:BDLNXZbz|”ž ¨Ş˛´źžĆČĐčęú(*46>@HJR\^x‚„Žšœ¤ŚđăđăđăđăđăŢŃđăđăđăđăđăđăŢŃđăđăđăđăđăđăŢŃđăđăđăđăđăđăŢŃđăđăđăđăđăđăđăđăŢŃđăđăđăđăB*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333Pœ˘ŽşĆŇÜčôúé×ĹĹŻ™ƒmĹĹ×hčFf6 $„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ca$$„&$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„&a$$„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ja$$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„a$ ".:DNZdltz|é×ĹĹŻ™ƒmĹĹ×hÜFfú"$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$$„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ja$$„•$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„•a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„:a$ |‚” Ş´žČŇÚŕčęé×ĹĹŻ™ƒ™ĹĹ×~čFfž%$„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ja$$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„&$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„&a$ ęđú*6@JT\^dxé×ĹĹŻ™™ŻĹĹהô~×$„&$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„&a$Ff‚($„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0a$x„œŚ°şÄÎÖŘŢîříí×ÁÁŤí화ŕ~™íí$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0a$FfF+$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ja$$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$ŚŽ°¸şÂÄĚÎÔÖŘîöř   (*24<>DFHblnxz„†Žšœ¤ŚžÂĆČĘÚäćđňüţ  "*,46:<>R\^hjtvđăÔăÔăÔăÔăĎÂÔăđăÔăÔăđăÔăÔăÔăÔăĎÂÔăÔăÔăÔăđăÔăÔăÔăĎÂÔăÔăÔăÔăđăÔăÔăÔăÔăĎÂÔăÔăÔăB*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJRHQ^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHT^JaJph333L  *4>FHNbnzéÓ˝§••ƒ~hƒ••$„+$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„+a$Ff .$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„[a$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$ z†œŚŔÂČĘĐÚćňţ éӽ鍍™”č~™ŤŤé˝$„+$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„+a$FfÎ0$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5a$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$ ",6<>DR^jvéÓÁŤ™”ě~™ÁÁh$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$$„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„5a$Ff’3$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„:a$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$ v~€ŠŒ”– ˘ŞŹ°˛´ĘÔÖŢŕčęňôüţ         . 6 8 @ B J L T V ^ ` h j p r x ‚ „ œ Ś ¨ ° ˛ ş ź Ä Ć Î Đ Ř Ú â ň ô !!!$!&!.!0!8!:!đăđăđăÔăđăđăĎÂđăđăđăđăđăđăđăđăđăĎÂđăđăđăđăđăđăđăđăĎÂđăđăđăđăđăđăđăĎÂđăđăđăđăB*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333Lv€Œ–˘Ź˛´şĘÖŕęôéÓéÁÁŻŞÔ”ŻÁÁ~é$„‹$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‹a$$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0a$FfV6$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5a$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$ ôţ     $ . 8 B L éé×ÁŻŞĚ”Ż~×h$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$„Ř$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Řa$$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0a$Ff9$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„˘$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„˘a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„[a$ L V ` j r z ‚ „ Š œ ¨ ˛ ź ééÓÁŤ™”ŕ~™ÁÁh$„†$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„†a$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ma$FfŢ;$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„˛$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„˛a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$ ź Ć Đ Ú ä ě ň ô ú !!&!0!:!D!éÓéÁÁŻŞđ”ŻÁÁ~éÓ$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„:a$Ff˘>$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$:!B!D!L!N!X!Z!b!d!h!j!l!p!„!Ž!!˜!š!˘!¤!Ź!Ž!ś!¸!Ŕ!Ę!Đ!Ň!Ö!Ř!Ú!ę!ô!ö!"" """"""$"."0":"<"F"H"L"N"P"p"z"|"†"ˆ"’"”"œ"ž"¨"Ş"˛"ź"Â"Ä"Ć"Č"Ę"ä"î"đăđăđăđăđăŢÎÁđăđăđăđăđăđăđăđăŢÁđăđăđăđăđăđă˛ăđăđăŢÁđăđăđăđăđăđăđăđăŢÁđB*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph3336B*OJQJ]^JaJph333 B*ph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333FD!N!Z!d!j!l!r!„!!š!¤!Ž!¸!é××ĹŔÜŞĹה~hh$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„†$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„†a$$„‹$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‹a$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ha$FffA$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$ ¸!Â!Ę!Ň!Ř!Ú!ŕ!ę!ö!"""$"é××ĹŔěŞĹ×הé~$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„:a$Ff*D$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$ $"0"<"H"N"P"V"p"|"ˆ"”"ž"Ş"é××ĹŔôŞĹ×ה~h$„&$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„&a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„V$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Va$$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ca$FfîF$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„+$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„+a$ Ş"´"ź"Ä"Č"Ę"Đ"ä"đ"ú"###é××ĹŔÜŞĹ×ה~h$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$$„s$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„sa$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„>a$Ff˛I$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$ î"đ"ř"ú"## #### #*#0#2#4#6#8#J#T#V#`#b#l#n#v#x#‚#„#Œ#Ž#˜#š#˘#¤#¨#Ş#Ź#ž#Č#Ę#Ô#Ö#ŕ#â#ę#ě#ö#ř#$$ $$$$$$ $.$8$:$D$F$P$R$Z$\$f$h$p$x$|$~$‚$„$†$œ$Ś$ňăňăňăňăňăňăňăňŢŃăňÂňăňăňÂňÂňÂňÂňÂňŢŃăňÂňăňÂňÂňăňÂňÂňÂňŢŃÂňÂňÂňÂňÂňăňÂňÂňŢŃăB*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJRHQ^JaJph333B*OJQJ^JaJph333L#"#*#2#6#8#>#J#V#b#n#x#„#é××ĹŔčŞĹ×ה~h$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„"a$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„>a$FfvL$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ma$ „#Ž#š#¤#Ş#Ź#˛#ž#Ę#Ö#â#ě#ř#é××ĹŔčŞĹ×הé~$„ $-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ a$$„R$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ra$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ha$Ff:O$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ma$ ř#$$$$ $&$.$:$F$R$\$h$é××ĹŔĚŞĹ×ה~h$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ma$$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ca$FfţQ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„"a$ h$r$x$~$„$†$Œ$œ$¨$´$Ŕ$Ę$Ö$é××ĹŔčŞĹ×הé~$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5a$$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ca$FfÂT$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$ Ś$¨$˛$´$ž$Ŕ$Č$Ę$Ô$Ö$ŕ$â$č$ę$đ$ň$ö$ř$ú$ţ$%%%% %(%*%2%4%<%>%F%H%P%R%X%Z%`%b%d%f%h%l%n%x%z%„%†%Ž%%˜%š%˘%¤%Ź%Ž%ś%¸%Ŕ%Â%Ę%Ě%îßîßîßîßîßîŇîŇîŇîÉźŤźŤßîßîßîßîßîßîŇîœîœîÉźŤźŤßŇßŇßŇßŇßŇßŇßŇßŇB*OJQJRHT^JaJph333!B*OJQJ^JaJmH ph333sH B*OJQJ^JaJph333B*mH ph333sH B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333!B*OJQJ^JaJmH ph333sH =Ö$â$ę$ň$ř$ú$%% %*%4%>%H%é××ĹŔÜŞĹ×ה~h$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ca$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„`a$Ff†W$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„"a$ H%R%Z%b%f%h%n%z%†%%š%¤%é××ĹŔŘŞĹה~h$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„:a$$„n$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„na$$„x$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„xa$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ha$FfJZ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ca$ ¤%Ž%¸%Â%Ě%Ň%Ô%Ú%ć%ň%ţ% && &*&éé××ĹŔÜŞĹ×הé~é$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$„H$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ha$$„[$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„[a$Ff]$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$Ě%Đ%Ň%Ô%ć%đ%ň%ü%ţ%& &&&& &(&2&8&:&>&@&B&X&b&d&n&p&z&|&„&†&&’&š&œ&Ś&¨&°&˛&ś&¸&ź&Ŕ&Â&Ô&Ö&ŕ&â&ě&î&ř&ú&''''''"'2'4'đăŢŃđăđăđăđăđăđăđăđăŢŃđăÂăđăđăđăđăđăđăđăŢăˇăˇ¨ă¨ă¨ă™ă™ă¨ă¨ăˇB*OJQJRHP^JaJph333B*OJQJRHW^JaJph333B*OJQJ^Jph333B*OJQJRHT^JaJph333B*OJQJ^JaJph333 B*ph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJRHQ^JaJph333<*&2&:&@&B&H&X&d&p&|&†&’&œ&¨&˛&ííŰÖđŔŰííŞ”~”íí$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$$„C$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ca$$„M$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„Ma$FfŇ_$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$˛&¸&ş&ź&Â&Ö&â&î&ú&'''$','2'4'íčâĎí˝˝˝˝§‘˝˝íŒĐFfZe$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$$„>$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„>a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„" ĆŕŔ!Ff–b$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$4'8':'D'F'P'R'\'^'f'h'p'r'|'~'ˆ'š'œ' '˘'Ž'°'ş'ź'Ć'Č'Đ'Ň'Ú'Ü'ć'č'đ'ň'ř'ú'(((( (((((((*(4(6(@(B(L(N(X(Z(d(f(j(l(n(p(t(ňçÚçËÚËÚËÚËÚËÚËÚçÚçÚçËÚËÚËÚźÚźÚźŤÚŤÚŤÚŤœÚœÚœËŤËŤËŤźŤËŤËŤÚŤÚŤÚB*OJQJ^JmH ph333sH !B*OJQJ^JaJmH ph333sH B*OJQJRHP^JaJph333B*OJQJRHW^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJ^Jph333B*OJQJ^JaJph333=4':'F'R'^'h'r'~'Š''–'š'œ'˘'°'ź'Č'Ň'ěÚČČČȲ˛ČȜ—ÜěÚČČČFfh$„­$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„­a$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„:a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ň'Ü'č'ň'ú'(( (((*(6(B(N(í×Áí퍌ܓíííí$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„FfĆj$„‹$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‹a$$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„:a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$ N(Z(f(l(p(v(x(~(Œ(˜(¤(Ž(¸(éÓÁÁŤŚä“ÁÁÁÁ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ff|m$„j$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ja$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„:$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„:a$$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„"a$ t(v(x(|(~(Š(Œ(–(˜(˘(¤(Ź(Ž(ś(¸(Ŕ(Â(Ę(Ě(Ö(Ř(ŕ(â(ć(č(ę(î(đ(ţ() ) )))) )()*)4)6)>)@)F)H)N)P)T)V)X)\)^)p)r)|)~)ˆ)Š)”)–) )˘)Ź)îßŇßŇßĂîĂîĂîĂîĂîĂî´î´îŇîßŇßŇßĂîĂîĂî´îĂîĂîŇîŇîŇîßŇŠœŠ´Ň´Ň´Ň´ŇĂB*OJQJ^JaJph333B*OJQJ^Jph333B*OJQJRHP^JaJph333B*OJQJRHW^JaJph333B*OJQJ^JaJph333B*OJQJ^JmH ph333sH !B*OJQJ^JaJmH ph333sH =¸(Â(Ě(Ř(â(č(ę(đ() )) )*)éÓÁÁŤŚÜ“ÁÁÁÁ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ff2p$„†$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„†a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„e$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„ea$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$ *)6)@)H)P)V)X)^)r)~)Š)–)˘)éÓÁÁŤŚđ“ÁÁÁÁ$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ffčr$„‚$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„‚a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„`$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„`a$$„0$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„0a$ ˘)Ž)ş)Â)Ę)Î)Đ)Ň)Ţ)î)ü)* **éé××Áź­›×××ׅ$„5$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5a$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$-DIfMĆ ˙˙˙˙Ffžu$„Ł$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„Ła$$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„a$ Ź)Ž)¸)Î)Ň)Ü)Ţ)ě)î)ú)ü)** * ***** *!*&*,*-*b*k*p*Ó*Ô*Ő*Ű*Ü*ĺ*ć*ë*ě*đ*ń*ö*÷*˙*+++ + ++++ňăňŘÉŘÉňÉňăňăňÉňÉňÉňÉňŘğIJŠœ•Œ•ƒÄƒÄƒÄƒÄƒ|ƒÄƒÄƒ| B*aJph333B*mH ph333sH B*mH ph333sH  B*aJph333B*CJaJmH ph333sH B*CJaJph3335B*\aJph3335B*\ph333 B*ph333B*OJQJRHW^JaJph333B*OJQJ^Jph333B*OJQJRHP^JaJph333B*OJQJ^JaJph3330**!*'*,*-*.*/*0*1*2*3*4*5*6*7*8*9*:*;*<*é××ČĂŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽ$„˘„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„˘`„Őa$FfTx$-DIfMĆ ˙˙˙˙$$-DIfMĆ ˙˙˙˙a$$„"$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„"a$<*=*>*?*@*A*B*C*D*E*F*G*H*I*J*K*L*M*N*O*P*Q*R*S*T*U*V*W*ęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęęę$„˘„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„˘`„Őa$W*X*Y*Z*[*\*]*^*_*`*a*b*k*l*m*n*o*p*ź*Ň*Ó*Ô*Ő*ęęęęęęęęęęęęęęęęęÜÜÜÜؤ.„:-DMĆ ˙˙˙˙^„:$„˘„Ő-DMĆ ˙˙˙˙^„˘`„Őa$Ő*Ü*ć*ě*ń*÷*++ ++++#+'+++.+1+4+7+:+čččÎÎÎčÎÎÉ čŽčÎÎÎčÎ΄ę„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„ę^„5`„Ff {$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„a$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„++"+#+&+'+*+++-+.+0+1+3+4+6+7+9+;+<+=+N+O+Q+R+T+U+V+W+X+Y+Z+[+\+]+^+`+a+b+t+u+w+x+z+{+}+~++€++‚+ƒ+„+…+‡+ˆ+‰+•+–+˜+™+›+œ++ž+Ÿ+ +Ą+˘+Ł+¤+Ľ+§+¨+,(,*,0,2,8,:,>,@,D,F,J,L,öďöęöďöďöďöďöďöęöďöďöęöďöďöďöďöďöęöďöďöęáďáďáďáďáďáęáŘáŘáęáŘáŘáŘáŘáŘáęáŘáŘáęáŘáŘáŘáŘáB*CJaJph333B*mH ph333sH  B*ph333 B*aJph333B*mH ph333sH U:+;+=+O+R+U+W+Y+[+]+_+`+b+ú”ăČ㎎ŽăŽ‹œăFfÂ$„"„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„"^„5`„a$$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„a$„†„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„†^„5`„„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„Fff} b+u+x+{+~+€+‚+„+†+‡+‰+–+™+œ+äÍłłłÍł•€ÍuÍł„H„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„H^„5`„Ff‚$„+„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„+^„5`„a$$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„a$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„„"„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„"^„5`„ œ+ž+ +˘+¤+Ś+§+Š+*,2,:,@,F,L,R,ĺĺÎĺ°Ť¸ÎÎĺĺĺÎĺ„ „5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„ ^„5`„Ffz„$„0„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„0^„5`„a$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„a$L,P,R,T,X,Z,\,ˆ,Š,,’,˜,š,ž, ,¤,Ś,Ş,Ź,°,˛,´,¸,ş,Ň,Ô,333 3$3&3*3,303236383¨3Ş3Ź3Ž3ş3ź3ž3Â3Ä3Đ3Ň3Ö3Ř3Ú3ŕ3â3öíčíöíöíčíöíöíöíöíöíčíčßíŘčÓÓÓÓťŠ¤ššš’šč0JmHnHu0J j0JUmH sH #5@ˆB*CJ\aJmHph!!!sH/j5@ˆB*CJU\aJmHnHph!!!u jU B*aJph333B*CJaJph333 B*ph333B*mH ph333sH B*CJaJph3335R,V,X,\,Š,’,š, ,Ś,Ź,˛,ś,¸,ş,áÜŔĹĹĹŤŤŤĹŤˆ{ $-DMĆ ˙˙˙˙a$Ff2‰$„>„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„>^„5`„a$$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„a$„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙^„5`„Ffֆ$„C„5„$-DIfMĆ ˙˙˙˙]„C^„5`„a$ ş,Ô,‚-6.ü.ś/<0x0&1Î1r233ńŐťŸƒŸoŸƒƒmm & F' Ćc¤ -DMĆ ˙˙˙˙ & F' Ćc„c„ţ¤ -DMĆ ˙˙˙˙^„c`„ţ & F' Ćc„c„ţ¤-DMĆ ˙˙˙˙^„c`„ţ & F' Ćc„c„ţ-DMĆ ˙˙˙˙^„c`„ţ & F' Ćc„c„ţ¤Ý-DMĆ ˙˙˙˙^„c`„ţ„:-DMĆ ˙˙˙˙^„: 3"3$3(3*3.3034363Ş3Ź3ž3Ŕ3Â3Ú3Ü3Ţ3ŕ3â3ýýýýýýýýřýďéýďŕýýý$„h]„ha$„h]„h„ü˙„&`#$$a$- 000P°…. °ÂA!°Á "°Ć# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°× "°“# $h%° <'0P°…. °ÂA!°D "°# $h%° <'0P°…. °ÂA!°Ă "°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°N "°ö# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°c "°ę# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°Ÿ "°˙# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°D "°ö# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°r "°î# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°G "°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°^ "°î# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°~ "°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°W "°ń# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°/ "°-# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°I "°ú# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°B "°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°“ "°ý# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°Ä "°ĺ# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!° "°&# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°, "°&# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°_ "°(# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°m "°0# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°6 "°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°ţ "°h# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°ŕ "°h# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°Ě"°# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°ú"°h# $Đ%° <'0P°…. °ÂA!°ń"° # $Đ%° < 1h°Đ/ °ŕ=!°"°# $ %°ú$$IfT–(Ö”`ý֞-‰ Ü69!(+*€-€\€S€Z€€Ř€ ÖÖF˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ˙˙˙˙˙˙˙Ö˙˙˙˙˙˙˙Ö˙˙˙˙˙˙˙Ö˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö($$IfT–(Ö”°ţÖŕ -| öÜš6ł9!(+*€-€OzćÝ}}†Ř ÖÖd˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ(˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö(˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö(˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö(˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”°ţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ÖţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ęţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ęţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ęţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ŕţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Â$$IfT–(Ö”ÍţÖö -‰ öÜš6ł9!­$(+*-\mćÝ}}†td ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙ö+*ööÖ,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(´$$If–(Ö”ÍţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ęţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ŕţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ęţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ŕţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ŕţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ŕţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔů´$$If–(Ö”ÍţÖö Źů üúgM *§$Ą !J#ôZmćÝ}}}}î> ÖÖn˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öž)Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö,˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aöÔůZ$$If–(Ö”CýÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ýmĹSRŕRSn ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö”łüÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö”˝üÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö”łüÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö”˝üÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö”łüÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö(Z$$If–(Ö” üÖĘ ýj / ‚Ô´YÇ!ý€m€Ĺ€S€R€ŕ€R€S€n ÖÖZ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö0˙˙˙˙˙˙öÇ!ööÖ$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙Ö$˙˙˙˙˙˙˙˙˙4Ö (aö( i8@ń˙8 NormalCJ_HaJmHsHtHb@b Heading 1+$$„0¤ł-D@&MĆ ˙˙˙˙^„0a$5>*CJ\aJ!v@v Heading 21$„>¤P-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„>5@ˆţ˙B*CJ\aJphtH v@v Heading 31$„V¤8-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„V5@ˆţ˙B*CJ\aJphtH v@v Heading 41$„:¤^-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„:5@ˆţ˙B*CJ\aJphtH v@v Heading 51$„R¤î-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„R5@ˆ˙˙B*CJ\aJphtH v@v Heading 61$„+¤h-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„+5@ˆţ˙B*CJ\aJphtH r@r Heading 7-$„`-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„`5@ˆý˙B*CJ\aJphtH ~@~ Heading 87$$„s¤¸-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„sa$"5>*@ˆü˙B*CJ\aJ phtH v @v Heading 91 $„¤=-D1$7$8$@&H$MĆ ˙˙˙˙^„5@ˆţ˙B*CJ\aJphtH <A@ň˙Ą< Default Paragraph FontjB@ňj Body Text1„dţ¤K-D1$7$8$H$MĆ ˙˙˙˙]„CJ aJmH sH tH ’R@’ Body Text Indent 29„Ş„^řdÝý¤P-D1$7$8$H$MĆ ˙˙˙˙^„Ş`„^ř"5>*@ˆţ˙B*CJ\aJ phtH €C@€ Body Text Indent;$„V„ădţ-D1$7$8$H$MĆ ˙˙˙˙]„V`„ăa$B*aJph!!!tH xS@"x Body Text Indent 3/ Ć넃-D1$7$8$H$MĆ ˙˙˙˙^„ƒB*aJphtH L@2L Header ĆŕŔ!1$7$8$H$CJaJmH sH tH „T@B„ Block TextG$„C„ „Ţd ţ¤-D1$7$8$H$MĆ ˙˙˙˙]„C^„ `„Ţa$B*CJaJphtH &)@˘Q& Page NumberL @bL Footer ĆŕŔ!1$7$8$H$CJaJmH sH tH .U@˘q. Hyperlink >*B*ph˙ň ë!š-ß3¸?üD\šj‘•`˜ÖĄłUšîÓ÷ç´ńőô1š.a2Â@)]†s…ůˆ‘5•ɘl˙˙˙˙/l˙˙˙˙Xl˙˙˙˙l˙˙˙˙Şl˙˙˙˙Ól˙˙˙˙ül˙˙˙˙%m˙˙˙˙Nm˙˙˙˙wm˙˙˙˙ m˙˙˙˙Ém˙˙˙˙ňm˙˙˙˙n˙˙˙˙Dn˙˙˙˙mn˙˙˙˙–n˙˙˙˙żn˙˙˙˙čn˙˙˙˙o˙˙˙˙:o˙˙˙˙co˙˙˙˙Œo˙˙˙˙ľo˙˙˙˙Ţo˙˙˙˙p˙˙˙˙0p˙˙˙˙Yp˙˙˙˙‚p˙˙˙˙,YZ[\]pqrÍ     )*+—ř89L]™ű+pĚű3˘ä    WzŽr ä ń ň ţ B Ú ăńvˆDš 9Ă÷ßbĆ?ĆŻ]Oc d ň ó ę!ë!L"§"ń"~#*$đ$c&'"(~)K+ţ+Ó,™-š-›-œ-¨-Ö-Ž1Ń1Ň1ş3ß3C5×5l9m9 ;>;?;Ó;O=ˇ?¸?š?\A=DűDüDEJEIGSH˜HŁKLLMEOňRţROSWS=TÇVžWŸYŔZ\\\\Y\U]_]`]]z^Ž^_R_ş_`i`Ŕ`ę`ßašbźbc.dMdíd e!eMe›eNf’fçf8gvgwgűg‚h•j¸jšjJlÚl.oČq†tĹwĆwaz~E~yŸ ĄR€w€5A‚č‚ý„ţ„……˛†Ô‡‰ŠŠĎŠ ‹ö‹aŒšŒ‘’“ŸË˙ş3”‘H’I’I“ˆ”•••\•ă•ř•–Ź–Đ–Ń–Ň–i—Z˜[˜\˜]˜^˜_˜`˜l˜‹˜Á˜Jš¸›ăœ4„ĘËZžœŸj ÔĄŐĄÖĄŘĄkŁlŁ‰ŁŠŁy¤ ŚÇŚ §9§v§¨ˆ¨‰¨ä¨1ŠŞŠÎŠřŠQŞŤ1ŹňŹ>­?­ŠŽL°áąłł)ł<łš´ľ(ľ)ľaľ&ś'śŸśOˇH¸TšUšwš…şŃşôşőşdťÁťź ˝Ű˝‹žMżŔ ŔÁÁ8ÁeÁÖÁK¡Â(ĂDĂŽĂňĂ\ÄnÄoÄîĆÂǝÉĘĘÓË~̘̙Í'Î)Ď<ĎĐĐóŃGŇĂŇýŇîÓCÔLÔMÔ°Ô.Ő~Ő˝ŐůŐ4ւÖčÖz×Ř*ŘćŮăÚőÜdŢcßŮß1á9ăĹĺç"ç=ç]çvççŚçŢçöç÷çqččąčäčéHéeéˆé´éŮéýé’ęOí\î#ď\ďŽďÇďéďđAđfđŽđşđóđ`ń‡ńłń´ńĆń}ň§ňßň ó5óBóPókóóôôőôő*őWőlő‰őť÷ůwúxú3ü¸ýmţČ˙h[€‚˨Š÷ŒxëopĽôx y Ň : ď „ 4¸ě!c01ĹUˆ¤  g!Ů!d"ů"0#%&j&¤&Ë&Q'R'S'Ď'9*,,™.š.§.ß./)1Q1‰1›1Ş1Ť1ĺ1ő1`2a2b2€2’2ł2Ř2 3!383c3ž3ö3÷3œ4 5D5Y5v5Ž5Ľ5Â56†6ŕ6á6â6ă6.7/7˛7í9Ś:>;?;@;<P=6>?Â@Ă@ęAÚBGC7EćEšF=G}H"I#IiI IĄIÓIK~LLMMlMmM9NPyQzQ RűRASBS–S>TţTZUęUgVťVńVĚW^X_XÂXůX3[T\U\–\—\(])]Đ]R^ş^_ö`÷`aaÁaJbťbźbţb0cqcłcĐc6d‘dńd1eveŃe÷effUgÎhĎh—j˜j¨kőkUlľlďlđlfmn¤ojqđqprŁrďr s s†s“sŤst~tMuóu[vÔv5wŞw:x;xżx›yĚz={ź{|||¤|Ľ|Ś|§|¨|´|Ű~ˆ€st]‚^‚Z„‘„˝„҄ć„÷„…………$†ů†q‡OˆĽˆůˆ;‰<‰D‰E‰H‰P‰]‰v‰‰Ľ‰Š‰މŤ‰Ź‰Ż‰°‰ś‰ź‰‰ȉΉԉŕ‰â‰ă‰ĺ‰ç‰é‰ë‰í‰ď‰ń‰ó‰ő‰÷‰ü‰ý‰˙‰Š ŠŠŠŠŠ#Š(Š,Š0Š1Š3Š8Š>ŠDŠJŠOŠUŠZŠ_ŠbŠfŠgŠiŠoŠuŠ{ŠŠ†ŠŒŠ‘Š–Š›ŠŸŠ Š˘Š¨ŠŽŠ´ŠşŠżŠŊʊϊԊيڊ܊âŠčŠîŠôŠůŠ˙Š‹‹ ‹‹‹‹‹"‹(‹.‹3‹9‹?‹C‹K‹N‹O‹Q‹Z‹`‹f‹l‹q‹w‹|‹‚‹‡‹Š‹‹‹‹”‹š‹ ‹Ś‹Ť‹ą‹ś‹ť‹ż‹ËċƋ͋ҋ؋݋â‹ç‹ě‹ń‹ů‹ü‹ý‹ŒŒ ŒŒŒŒ#Œ)Œ,Œ/Œ2Œ3Œ6Œ@ŒFŒLŒQŒVŒ\ŒaŒeŒiŒlŒmŒpŒyŒŒ„Œ‰ŒŽŒ“Œ˜ŒœŒŸŒŁŒ¤Œ§ŒŹŒ˛Œ¸ŒžŒČʌόԌٌ݌ތáŒëŒńŒ÷ŒýŒ &+05:?DINRSV`flrw}‚“”—œ˘¨Ž´şŔōʍ͍΍э؍ލäęďőúŽŽŽ Ž ŽŽŽŽ$Ž)Ž.Ž3Ž7Ž;Ž=Ž>ŽAŽFŽKŽPŽUŽZŽ_ŽdŽhŽlŽpŽqŽtŽ}ŽƒŽˆŽŽ’Ž—ŽœŽĄŽĽŽ¨ŽŠŽŹŽśŽźŽŽǎ̎ю֎܎áŽäŽĺŽčŽńŽ÷ŽüŽ $*06;AGMSVWZgmsy~„‰‘“”—Ą§ŹąśťŔďȏʏˏΏԏڏŕćëńöü %+16;>?BFLRX]chknqru}ƒ‰”š ¤¨ŤŹŻšżĐɐΐӐؐܐŕâăćěň÷ü‘‘ ‘‘‘‘‘‘"‘(‘.‘4‘9‘?‘D‘H‘L‘O‘P‘S‘[‘a‘g‘m‘r‘x‘}‘ƒ‘ˆ‘‹‘Œ‘‘‘š‘ ‘Ś‘Ź‘ą‘ˇ‘ź‘Á‘őȑɑ̑ґؑޑă‘č‘î‘ô‘÷‘ú‘ü‘ý‘’’ ’’’’#’(’,’0’3’4’7’>’D’J’P’V’\’b’e’g’j’k’n’u’{’’†’‹’’•’›’ ’Ł’¤’§’Ż’ľ’ş’ż’ĒʒϒӒגڒےޒč’î’ô’ú’““ “““““““&“-“4“;“B“I“P“V“[“\“]“^“_“`“a“b“c“d“e“f“g“h“i“j“k“l“m“n“o“p“q“r“s“t“u“v“w“x“y“z“{“|“}“~““€““‚“ƒ“„“…“†“‡“ˆ“‰“Š“‹“Œ““Ž“““‘“š“›“œ““ž“Ÿ“ë“”””” ””” ”&”/”3”:”A”B”D”R”V”Z”]”`”c”f”i”j”l”~””„”†”ˆ”Š”Œ”Ž””‘”¤”§”Ş”­”Ż”ą”ł”ľ”ś”¸”ŔȔ˔͔ϔєӔՔ֔ؔí”ń”ő”ř”ű”ţ”•••••!•%•(•+•.•1•3•4•5•B•™•ó•V–ł–ö–—k—ż—˜g˜­˜š˜ŘƘʘ˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€0€€˜0€]˜0€]0€€˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜( 0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜`0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜ 0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜`0€r˜+ 0€r˜+ 0€r˜+ 0€r˜+ 0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜`0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜@0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r˜0€r0€r˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜`0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜`0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜0€ ;˜ 0€ ;˜ 0 € ;˜0€ ;˜0€ ;˜@0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜ 0 € ;˜ 0 € ;˜ 0 € ;˜ 0 € ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜ 0€ ;˜ 0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜`0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;˜0€ ;(0€ ;˜0€R€80€R€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜`0€˜0€˜0€˜0€˜0€H0€˜0€Ë˜ 0€Ë˜ 0 €Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜`0€Ë˜0€Ë˜ 0!€Ë˜ 0"€Ë˜0€Ë˜ 0#€Ë˜ 0$€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜0€Ë˜`0€Ë˜0€Ë˜0€ËX0€Ë˜0€‹˜˜ 0%€‹˜˜ 0&€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜`0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜˜0€‹˜h0€‹˜˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜ 0'€lŁ˜ 0(€lŁ˜ 0)€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜ 0€lŁ˜ 0€lŁ˜ 0€lŁ˜ 0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜0€lŁ˜ 0*€lŁ˜ 0+€lŁ˜ 0,€lŁ˜0€lŁ˜`0€lŁ˜0€lŁx0€lŁ˜0€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜ 0-€)ł˜ 0.€)ł˜0€)ł˜0€)ł˜`0€)łˆ 0€)ł˜0€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜ 0/€Uš˜ 00€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜ 01€Uš˜ 02€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜0€Uš˜0€UšH0€˜0€Á˜ 03€Á˜ 04€Á˜ 05€Á˜ 06€Á˜ 07€Á˜ 08€Á˜ 09€Á˜ 0:€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜ 0;€Á˜ 0<€Á˜@0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜ 0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜`0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜`0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜`0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á˜0€Á(0€ ;˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜ 0=€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜ 0>€lő˜ 0?€lő˜0€lő˜ 0@€lő˜ 0A€lő˜ 0B€lő˜ 0C€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜`0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜ 0€lő˜ 0€lő˜ 0€lő˜0€lő˜ 0€lő˜ 0€lő˜ 0€lő˜ 0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜0€lő˜`0€lő˜0€lő˜0€lő80€lő˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0D€ß.˜0€ß.˜`0€ß.˜ 0E€ß.˜0€ß.˜ 0F€ß.˜ 0G€ß.˜ 0H€ß.˜0€ß.˜ 0I€ß.˜ 0J€ß.˜ 0K€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0L€ß.˜ 0M€ß.˜ 0N€ß.˜ 0O€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜@0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜0€ß.˜ 0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0P€ß.˜ 0Q€ß.˜ 0R€ß.˜ 0S€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0T€ß.˜ 0U€ß.˜ 0V€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜`0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜ 0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜ 0W€ß.˜ 0X€ß.˜! 0Y€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜0€ß.˜@0€ß.˜0€ß.0€€˜0€“s˜" 0€“s˜" 0€“s˜" 0€“s˜" 0€“s˜" 0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜* 0€“s˜* 0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜% 0€“s˜% 0€“s˜& 0Z€“s˜& 0[€“s˜& 0\€“s˜& 0]€“s˜& 0^€“s˜`0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜@0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“s˜`0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“s˜0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“sŠ0€“s™0€“s˜`0€“s˜0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“s˜' 0€“sž€€š@0€€š@0€€š@0€€˜@0€€ 0 GR```````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````````côDTŽ@Î&ÔJ yę˝ça&ŽŽĹĆę2ŞT\Śv:!î"Ś$Ě%4't(Ź)+L,â3›Ą§Ť°śźĂĘĐŐÜâčíó÷ü !%).2R2 äâ%r2Œ=TL6_Řv¸†œŽążžÇBΔÜ2j >’*00Ř4´@KTđWÂgÂn yn‰„“R˘†Źąę˝ŇŐžŢĚäžéŽîÚR đh$Š7ÎF–Q2aVgfiîkăpv‡œ”|ž&Ş:łFŔBË@Ő‚Ý€éJńĐű^Ě ,öfúpâJş@¸*œ|ęxz vôL ź D!¸!$"Ş"#„#ř#h$Ö$H%¤%*&˛&4'Ň'N(¸(*)˘)*<*W*Ő*:+b+œ+R,ş,3â3œžŸ ˘Ł¤ĽŚ¨ŠŞŹ­ŽŻą˛ł´ľˇ¸šşť˝žżŔÁÂÄĹĆÇČÉËĚÍÎĎŃŇÓÔÖ×ŘŮÚŰÝŢßŕáăäĺćçéęëěîďđńňôőöřůúűýţ˙     "#$&'(*+,-/01345ŕ3GNRY\c!•!˙•€đ8đ@ń˙˙˙€€€÷đžđđ†đ( đ đđNB đ€ S đDżË>˙đđ cÝ˙˙˙0"0uö )‹—bĄ¤äç QWyzŽ  q ľ ž Ÿ ˙ ă ç x y Ó Ő ę ë đ ň ý ţ A B Ů Ú âăđuv‡ˆCDœÁĂö÷V]wO]c ~ ň !ę!ë!$$)$5$”$•$đ$ü$''!("(})~)ô)ő)**S*T*J+Y+Ň,Ó,™-œ-§-¨-Ő-Ö-/Â3Ţ3ß3B5C5Ö5×5k9m9::o:p:Ü:Ý: ; ;>;?;@;;Ň;Ó;N=O=Ń>Ó>Ő>Ö>??ś?š?s@u@[A\A-B.B6>??Č?É?Á@Ă@éAęA/BžC6E7EĺEćEřEůE¸FšFJ~LLMMkMmM8N9N˙OP/Q1QyQzQ R RASBSCSmS•S—S=T>TfVgVşVťVËWĚW^X_XÁXÂXřXY/Z_Z/[3[R\U\–\—\'])]/]0]/^0^ö`÷`/a0a/b0bşb`cpcqc˛cłcĎcĐc/d>d‘d™dńdůd/e1eueveŃeŮeöe÷eefffTgUgÍhĎh–j˜j/kćkôkőkîlđlnnÜnÝnĺnćnŁo¤oiqjqďqđqoršr˘rŁrîrďrs s/s0s…s†s’s“sŞsŤsttútüt/v0vÓvÔv5wGwŞwŮw/x0x:x;x›yžyĚzÖz={N{ź{Ě{|!|/|0|Ł|¨|ł|´|Ú~Ű~/O‡€ˆ€st/‚0‚\‚^‚„‘„…………#†ʇNˆOˆřˆůˆ/‰1‰;‰<‰C‰E‰G‰H‰O‰P‰\‰]‰u‰v‰‰‰¤‰Ľ‰¨‰°‰ľ‰ś‰ť‰ź‰Á‰‰ljȉ͉ΉӉZlmrsxy}~ƒ„ˆ‰‘’”Ś§ŤŹ°ąľśşťżŔǏŸ“ë“ě“”” ” ”””””” ”%”&”.”/”2”3”9”:”@”B”C”D”Q”R”U”V”Y”Z”\”]”_”`”b”c”e”f”h”B•č–ę–č—é—e˜e˜g˜g˜i˜i˜j˜j˜l˜m˜o˜p˜r˜s˜Ž˜ś˜š˜Ęǘʘö)+÷řL˘ ţb1c s†se˜f˜g˜g˜i˜i˜j˜j˜l˜m˜o˜p˜r˜s˜ǘʘ˙˙DVDND:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ECONOMIE\ECO11\Lucrare de licenta.docţ˙˙˙šąu˙Ť-č*fź˙ˆř`ŽŘe˙ żźlŠ˙9âĚE˙ĂyĐăTć˙FR_"†ő\ü˙?xú"|7*Â˙Hł'T >‚˙˙˙˙˙˙˙˙˙ţpQAä/2'˙Ë–Cśm<ç˙UlN’üZ—˙˙˙˙˙˙˙˙˙GrŠX.¨–˙YŠ\š^Ša˙LXŮ_ä/2'˙,ĐePźxd˙˙˙˙˙˙˙˙˙§ălśœË˙Ĺ$o:h¸˙M|ßsęß˙Ť_…t Bá˙Eżv ë`ę˙Šq~ ë`ę˙*@cOJQJ^Jo()@ZOJQJ^Jo(.@őOJQJ^Jo(.@cOJQJ^Jo(.@4OJQJ^Jo()@ZOJQJ^Jo() @ŇOJQJ^Jo()„%„˜ţĆ%^„%`„˜ţo()„ő„˜ţĆő^„ő`„˜ţo(.‚„Ĺ „L˙ĆĹ ^„Ĺ `„L˙.€„• „˜ţĆ• ^„• `„˜ţ.€„e„˜ţĆe^„e`„˜ţ.‚„5„L˙Ć5^„5`„L˙.€„„˜ţĆ^„`„˜ţ.€„Ő„˜ţĆŐ^„Ő`„˜ţ.‚„Ľ„L˙ĆĽ^„Ľ`„L˙.@cOJQJ^Jo(.@ZOJQJ^Jo(. „„˜ţĆ^„`„˜ţo() „Ó„˜ţĆÓ^„Ó`„˜ţo(‚„Ł „L˙ĆŁ ^„Ł `„L˙.€„s „˜ţĆs ^„s `„˜ţ.€„C„˜ţĆC^„C`„˜ţ.‚„„L˙Ć^„`„L˙.€„ă„˜ţĆă^„ă`„˜ţ.€„ł„˜ţĆł^„ł`„˜ţ.‚„ƒ„L˙Ćƒ^„ƒ`„L˙.@hOJQJ^Jo()@^OJQJ^Jo(.@cOJQJ^Jo(. „„˜ţĆ^„`„˜ţo(€„Ó„˜ţĆÓ^„Ó`„˜ţ.‚„Ł „L˙ĆŁ ^„Ł `„L˙.€„s „˜ţĆs ^„s `„˜ţ.€„C„˜ţĆC^„C`„˜ţ.‚„„L˙Ć^„`„L˙.€„ă„˜ţĆă^„ă`„˜ţ.€„ł„˜ţĆł^„ł`„˜ţ.‚„ƒ„L˙Ćƒ^„ƒ`„L˙.@ŃOJQJ^Jo()@UOJQJ^Jo() @^OJQJ^Jo(.@.OJQJ^Jo()@cOJQJ^Jo(.@cOJQJ^Jo(.,ţ˙˙˙Ě2œŤ-čĹ$o?xú"§ălţ˙˙˙ 3œţ˙˙˙t3œţ˙˙˙Č3œţ˙˙˙4œ ţ˙˙˙°7œţ˙˙˙8œţ˙˙˙X8œţ˙˙˙Ź8œţ˙˙˙9œţ˙˙˙T9œţ˙˙˙¨9œ9â9âü9œţ˙˙˙T:œţ˙˙˙¨:œˆřţ˙˙˙ü:œŤ_…tĂyĂyP;œţ˙˙˙¨;œţ˙˙˙ü;œFR_"GrŠXţ˙˙˙P<œţ˙˙˙¤<œYŠ\ţ˙˙˙ř<œŠq~LXŮ_Ë–CţpQAţ˙˙˙L=œEżv żM|ßsHł'UlN,Đe˙˙˙˙Ř2œ ˙˙@cOJQJ^Jo(-˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙,3œ`n˙˙@ZOJQJ^Jo(-˙˙˙˙€3œ`a˙˙@UOJQJ^Jo(-˙˙˙˙Ô3œ ˙˙@UOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙h4œ ˙˙@BOJQJ^Jo(" °4œ!€ „ „˜ţĆ ^„ `„˜ţOJQJo(o5œ"€ „p„˜ţĆp^„p`„˜ţOJQJo(§đp5œ#€ „@ „˜ţĆ@ ^„@ `„˜ţOJQJo(ˇđĐ5œ$€ „„˜ţĆ^„`„˜ţOJQJo(o06œ%€ „ŕ„˜ţĆŕ^„ŕ`„˜ţOJQJo(§đ6œ&€ „°„˜ţĆ°^„°`„˜ţOJQJo(ˇđđ6œ'€ „€„˜ţĆ€^„€`„˜ţOJQJo(oP7œ(€ „P„˜ţĆP^„P`„˜ţOJQJo(§đ˙˙˙˙ź7œ`i˙˙@AOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙8œ`c˙˙@POJQJ^Jo(" ˙˙˙˙d8œ ˙˙@OJQJ^Jo(" ˙˙˙˙¸8œ ˙˙@=OJQJ^Jo(" ˙˙˙˙ 9œ ˙˙@hOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙`9œ ˙˙@FOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙´9œ ˙˙@ZOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙˙˙˙˙:œ`„@dOJQJ^Jo(.˙˙˙˙`:œ H˙˙@KOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙´:œ`„˙˙@cOJQJ^Jo(" ˙˙˙˙˙˙˙˙;œ`Œř0˙˙@^OJQJ^Jo(-˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙\;œ @3OJQJ^Jo()˙˙˙˙´;œ ˙˙@ŸOJQJ^Jo(-˙˙˙˙<œ ˙˙@¨OJQJ^Jo(-˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙\<œ ˙˙@˛OJQJ^Jo(-˙˙˙˙°<œ ˙˙@^OJQJ^Jo(" ˙˙˙˙˙˙˙˙=œ ˙˙@_OJQJ^Jo(" ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙|œ ˙˙@_OJQJ^Jo(-˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ŽÁÖwÂßŇ?*řx9PüT›Ä?E‰H‰P‰]‰v‰‰Ľ‰Š‰މŹ‰°‰ś‰ź‰‰ȉΉԉŕ‰â‰ă‰ĺ‰ç‰é‰ë‰í‰ď‰ń‰ó‰ő‰÷‰ü‰ý‰˙‰Š ŠŠŠŠŠ#Š(Š,Š0Š1Š3Š8Š>ŠDŠJŠOŠUŠZŠ_ŠbŠfŠgŠiŠoŠuŠ{ŠŠ†ŠŒŠ‘Š–Š›ŠŸŠ Š˘Š¨ŠŽŠ´ŠşŠżŠŊʊϊԊيڊ܊âŠčŠîŠôŠůŠ˙Š‹‹ ‹‹‹‹‹"‹(‹.‹3‹9‹?‹C‹K‹N‹O‹Q‹Z‹`‹f‹l‹q‹w‹|‹‚‹‡‹Š‹‹‹‹”‹š‹ ‹Ś‹Ť‹ą‹ś‹ť‹ż‹ËċƋ͋ҋ؋݋â‹ç‹ě‹ń‹ů‹ü‹ý‹ŒŒ ŒŒŒŒ#Œ)Œ,Œ/Œ2Œ3Œ6Œ@ŒFŒLŒQŒVŒ\ŒaŒeŒiŒlŒmŒpŒyŒŒ„Œ‰ŒŽŒ“Œ˜ŒœŒŸŒŁŒ¤Œ§ŒŹŒ˛Œ¸ŒžŒČʌόԌٌ݌ތáŒëŒńŒ÷ŒýŒ &+05:?DINRSV`flrw}‚“”—œ˘¨Ž´şŔōʍ͍΍э؍ލäęďőúŽŽŽ Ž ŽŽŽŽ$Ž)Ž.Ž3Ž7Ž;Ž=Ž>ŽAŽFŽKŽPŽUŽZŽ_ŽdŽhŽlŽpŽqŽtŽ}ŽƒŽˆŽŽ’Ž—ŽœŽĄŽĽŽ¨ŽŠŽŹŽśŽźŽŽǎ̎ю֎܎áŽäŽĺŽčŽńŽ÷ŽüŽ $*06;AGMSVWZgmsy~„‰‘“”—Ą§ŹąśťŔďȏʏˏΏԏڏŕćëńöü %+16;>?BFLRX]chknqru}ƒ‰”š ¤¨ŤŹŻšżĐɐΐӐؐܐŕâăćěň÷ü‘‘ ‘‘‘‘‘‘"‘(‘.‘4‘9‘?‘D‘H‘L‘O‘P‘S‘[‘a‘g‘m‘r‘x‘}‘ƒ‘ˆ‘‹‘Œ‘‘‘š‘ ‘Ś‘Ź‘ą‘ˇ‘ź‘Á‘őȑɑ̑ґؑޑă‘č‘î‘ô‘÷‘ú‘ü‘ý‘’’ ’’’’#’(’,’0’3’4’7’>’D’J’P’V’\’b’e’g’j’k’n’u’{’’†’‹’’•’›’ ’Ł’¤’§’Ż’ľ’ş’ż’ĒʒϒӒגڒےޒč’î’ô’ú’““ “““““““&“-“4“;“B“I“P“V“[“\“” ””” ”&”/”3”:”A”B”D”R”V”Z”]”`”c”f”i”j”l”~””„”†”ˆ”Š”Œ”Ž””‘”¤”§”Ş”­”Ż”ą”ł”ľ”ś”¸”ŔȔ˔͔ϔєӔՔ֔ؔí”ń”ő”ř”ű”ţ”•••••!•%•(•+•.•1•3•4•ʘžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžžž–žžžžžžž–žžžžžž–˙@€e˜e˜ 3že˜e˜ŕ'5ELO`ce…Š•ĄĽŚŠľĂÎĎŐŘçéđńőů,2356/7/I/d/m/s/w/x/Š/‹/Œ//Ž///‘/’/“ؔɘ@@@@@0@<@R@n@Ž@œ@˘@Ä@Ę@Î@@@@.@F@N@P@V@n@Š@ @˘@Ž@´@Ň@Ö@ä@ć@î@ö@@$@*@B@\@h@j@n@ŕ@@r@–@Ě@Ţ@ę@ň@ô@@@@@ @"@$@&@(@T@@,˙˙Unknown˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙G‡z €˙Times New Roman5€Symbol3& ‡z €˙Arial?5 ‡z €˙Courier New;€Wingdings"1ˆđÄŠ:Ť‡fS‘&^ӆĆ;ŔPŹÎ=Đ[˛ć!đ ´´0՘3ƒQđÜHX˙˙+UNIVERSITATEA  BOGDAN VOD" din CLUJ-NAPOCAstralisDVDţ˙ŕ…ŸňůOhŤ‘+'łŮ0¤˜ Řäô   ,8 T ` l x„Œ”œéý/UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ" din CLUJ-NAPOCANIVstralistratra Normal.dotEDVD3DMicrosoft Word 9.0G@FĂ#@lbęp[Ä@lM–oÄ@ŽVŘűöÄ;ŔPţ˙ŐÍ՜.“—+,ůŽ0 hp|„Œ” œ¤Ź´ ź ÷éýxRÎŹ  /UNIVERSITATEA „BOGDAN VODĂ" din CLUJ-NAPOCA Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęëěíîďđńňóôőö÷řůúűüýţ˙      !"#$%&'()*+,-./012345678ţ˙˙˙:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~ţ˙˙˙€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ Ą˘Ł¤ĽŚ§¨ŠŞŤŹ­ŽŻ°ą˛ł´ľśˇ¸šşťź˝žżŔÁÂĂÄĹĆÇČÉĘËĚÍÎĎĐŃŇÓÔŐÖ×ŘŮÚŰÜÝŢßŕáâăäĺćçčéęţ˙˙˙ěíîďđńňţ˙˙˙ôőö÷řůúţ˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ý˙˙˙ţ˙˙˙ţ˙˙˙ţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙Root Entry˙˙˙˙˙˙˙˙ ŔF (ĐîűöÄ€Data ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙9Ž‹1Table˙˙˙˙˙˙˙˙ÂÖWordDocument˙˙˙˙¤pSummaryInformation(˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ëDocumentSummaryInformation8˙˙˙˙˙˙˙˙óCompObj˙˙˙˙jObjectPool˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ (ĐîűöÄ (ĐîűöÄţ˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙˙ţ˙ ˙˙˙˙ ŔFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8ô9˛q