ŠĻą”±į>ž’ šœž’’’–—˜™’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ģ„Į7 šæ^ūbjbjUU ">7|7|”ü’’’’’’llllllll€@8@8@88x8$œ8ä€MĒ2Œ9Œ9"®9®9®9®9®9®94Å6Å6Å6Å6Å6Å6Å$Č ŸŹvZÅ­l®9®9®9®9®9ZՊll®9®9ĒŠŠŠ®95l®9l®94Պ®94ՊNŠŽ‹†ĄæŠll4Å®9€9 ° ‚_/öÄ€Ą3@8ĀnĮ44ÅĒ0MĒÄĮpĖŅ†¾Ė4Պ€€llllŁRELAbII FINANCIAR _VALUTARE PIAbA VALUTAR Piaca valutar reprezint sistemul de relacii financiar-valutare prin intermediul cruia se desf_oar vānzarea _i cumprarea de valut efectiv sau īn cont precum _i vānzarea-cumprarea de devize (trate _i bilete la ordin) exprimate īn moned strin. Aceast activitate de vānzare-cumprare de valute/devize reprezint un gen specific de comerc, iar īn cazul acestui gen, moneda este tratat ca o marf. Aceast piac valutar trebuie reprezentat _i de instituciile: bncile autorizate s participe la acest comerc specific (autorizarea se face de ctre Banca Central) casele de schimb autorizate alte institucii financiar-valutare abilitate īn acest sens. Ceea ce rezult īn urma acestui comerc este un prec (cursul valutar) ce depinde de condiciile de cerere _i ofert existente pe piac, acest prec putānd fi limitat din punct de vedere legal. Aceast piac valutar este supus unor reglementri nacionale (piaca valutar din Romānia este diferit de piaca valutar din Franca, de exemplu), dar pe lāng aceste piece valutare nacionale care au o legislacie specific apar _i situacii īn care piecele valutare au caracter internacional, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York). Aceste piece cu caracter internacional reprezint exceptri de la legislacia nacional (se dereglementeaz), fapt ce le face atractive. Uneori, pe piaca valutar, tranzacciile se desprind de activitcile economice propriu-zise. Īn acest sens avem: - speculacia valutar reprezint operaciunea de vānzare/ cumprare care nu are o baz economic propriu-zis, realizāndu-se numai īn scopul obcinerii anumitor cā_tiguri (de regul nemeritate), īn acest sens se speculeaz diferencele de curs valutar care apar intre perioade de timp diferite, locuri diferite. Cā_tig cel care apreciaz corect trendul cursului valutar. - Arbitrajul valutar  operaciune asemntoare speculaciei valorii, cu deosebirea c se realizeaz de ctre bnci (numai de bnci) _i valorile puse īn circulacie _i manipulate sunt mult mai mari. - Intervencia statului  este tot o operaciune ce semnific vānzarea sau cumprarea masiv de valut īn scopul mencinerii cursului valutar al monedei nacionale. Intervencia statului trebuie fcut īn corelacie cu politica financiar-valutar a statului _i cu dezvoltarea economico-social a crii. ROLUL PIEbEI VALUTARE Rolul piecei valutare este determinat īn primul rānd de posibilitcile pe care le ofer participancilor la schimburile economice pt alegerea _i obcinerea mijloacelor de creditare _i de plci cele mai convenabile. Factorii care condicioneaz dezvoltarea piecei valutare: tendinca de liberalizare a comercului mondial  duce la cre_terea schimburilor economice dintre state, care determin cre_terea rolului piecelor valutare cre_terea ponderii creditului internacional īn volumul tranzacciilor comerciale externe cre_terea ponderii anumitor valute nacionale īn ansamblul schimburilor economice cre_terea penuriei de lichiditate (mai ales pt crile īn curs de dezvoltare)  este combtut de organismele financiare, acesta fiind rolul lor (acoperirea acestei nevoi permanente de resurse financiare) Piecele financiar-valutare internacionale devin un barometru al schimburilor economice internacionale. Introducerea anumitor monede, ca EURO, va produce profunde transformri pe piecele financiar-valutare _i va exista concurenc īntre zona de influenc a dolarului _i cea a EURO. Zona EURO are la baz anumite elemente care intervin: scderea riscului valutar cre_terea lichiditcii internacionale stabilitatea piecelor financiar-valutare īn spaciul EURO simplificarea tranzacciilor īntre statele membre sau nemembre ale UE; īn aceste condicii crescānd semnificativ influenca EURO la nivel mondial. Prin intermediul EURO se urmre_te ca cele 3 operacii care ies din sfera operaciunilor valutare s rmān fr obiect, oferind astfel stabilitate piecei unice. Operaciunile de pe piaca valutar 1. operaciuni SPOT  presupun efectuarea vānzrii-cumprrii de valut īn mod direct sau īn termen de maxim 48 ore, astfel īncāt momentul īncheierii tranzacciei coincide cu momentul formrii cursului valutar. Mecanismul formrii cursului valutar are 3 stadii, ducānd spre uniformizare: a. la nivelul fiecrei bnci  pe baza cererii _i ofertei la nivelul piecei nacionale- prin compensri interbancare la nivelul piecei internacionale  īntre piecele nacionale, toate acestea ducānd la dinamizarea operaciunilor de export/import. 2. operaciuni la termen  presupun īncheierea contractului la momentul T0 urmand ca livrarea mrfurilor s se fac dup un anumit termen. Operaciunile valutare se desf_oar fie īn cadrul bncilor, fie īn cadrul burselor de valori, dar nu pot fi concomitente ( dac bursele de valori sunt deschise, bncile nu fac operaciuni, dac īn cadrul burselor de valori se negociaz valute). Bncile accioneaz īn nume propriu sau īn numele unui client _i ī_i stabilesc un curs valutar propriu care este diferit de cursul valutar rezultat la bursele de valori, ce se stabilesc īn funccie de ordinele date de clienci. Totu_i, aceast diferenc īntre cursuri nu poate fi prea mare. Stabilirea cursului valutar de ctre o banc se face īn funccie de urmtorii factori: cursul stabilit īn ziua precedent raportul dintre cerere _i ofert, dintre dispoziciile de cumprare _i de vānzare la nivelul bncii īn cauz. cursurile stabilite de celelalte bnci care accioneaz pe piaca respectiv, precum _i de casele de schimb. Operacia de fixare a cursului se nume_te cotacie, presupunānd 2 aspecte: cotacie de vānzare _i cotacie de cumprare, existānd o anumit diferenc īntre acestea, de regul, cea de vānzare fiind mai mare decāt cea de cumprare. Īmpotriva riscurilor pe care unii clienci le pot avea īn desf_urarea relaciilor valutare se poate acciona prin intermediul operaciunilor valutare de acoperire la termen denumite HEADGE. Operaciunile de tip HEADGING sunt operaciuni prin care un cumprtor/ banc se angajeaz, pe de-o parte s plteasc o sum īn valut la un anumit termen, iar pe de alt parte, se īmprumut de aceea_i sum, īn aceea_i valut, la acela_i termen de rambursare. Īn acest mod cumprtorul de valut se pune la adpost de eventualul risc al deprecierii valutei respective, pt c la termen, eventuala pierdere se compenseaz prin cā_tigul egal obcinut prin īmprumut, ceea ce reprezint un transfer de risc pt banca īmprumuttoare. Operaciunile de tip SWAP  operaciuni frecvente īntre un client _i o banc sau īntre dou bnci, prin care se incheie concomitent o tranzaccie la vedere _i una la termen, dar īn alt valut. Īn acest mod se poate schimba termenul, piaca _i chiar titlul. Din punct de vedere economic, operaciunile SWAP presupun o acordare reciproc de credite īn valut cu o dobānd convenit īntre cei 2 parteneri. Pe piaca financiar internacional au o importanc deosebit datorit faptului c presupun o foarte important mi_care de lichiditci. Aspecte ale relaciilor financiar  valutare Participarea la schimburile internacionale presupune utilizarea unor resurse bne_ti. Totalitatea schimburilor economice exprimate īn unitci bne_ti reprezint structura relaciilor financiar- valutare internacionale. FUNCbIILE relaciilor financiar valutare: contribucia pe care o au acestea la construccia circuitului economic mondial. Aceast construccie se bazeaz pe sistemul relaciilor financiar-valutare. financarea internacional - repartizarea fondurilor bne_ti din zonele de acumulare ctre alte zone care au nevoie de aceste fonduri, conducānd la dezvoltarea economic _i social a acestora. Resursele de financare sunt disponibilitci bne_ti ale bncilor, ale caselor de economii, resurse financiare ale altor organisme internacionale creditarea internacional- relacia de creditare internacional  se constituie _i se repartizeaz resursele financiare constituite fie īn cadrul organismelor financiare internacionale, fie īn cadrul instituciilor financiare nacionale, fie de la persoane fizice sau juridice. Creditarea internacional este diferit de financarea internacional, aceasta stabilindu-se pe baza unui acord de credit, aprānd obligacii reciproce pt prcile contractante. Toate aceste funccii formeaz sistemul de relacii financiar-valutare. Financarea are un spectru mult mai larg _i cuprinztor. Sistemul financiar valutar cuprinde : FMI; BM; Banca Reglementelor Internacionale; BERD; BIRD, precum _i totalitatea sistemelor financiar- bancare nacionale. Operaciuni pe piaca valutar Motivacia operaciunilor pe piaca valutar Scopul principal al operaciunilor pe piaca valutar este dat de necesitatea procurrii valutei īn vederea asigurrii mi_crii internacionale de valoare. Caracterul fluctuant al valutelor a impus operaciilor pe piaca valutar _i o motivacie de asigurare contra riscului valutar īn realizarea operaciunilor de vānzare-cumprare. Pe piaca valutar se realizeaz de asemeni, operaciuni īn scop speculativ din dorinca obcinerii unui cā_tig ca urmare a modificrii cursului valutar sau din cauza existencei unei diference īntre dobānzi la fondurile exprimate īn diferite monede. Īn unele cazuri, pe piaca valutar au loc operaciuni tehnice de echilibrare a piecei, intermediarii procedānd la vānzarea de moned atunci cānd exist o cerere neacoperit sau la cumprarea de moned atunci cānd exist o ofert excedentar. Participancii la piaca valutar Piaca valutar este ordonat de intermediari, ei au rolul de a forma piaca punānd īn contact ofertancii cu solicitancii. Īn postura de intermediari accioneaz: bncile comerciale, bursele de valori, casele de schimb valutar, persoane sau institucii pe post de brokeri _i dealeri. Toate aceste institucii pot avea caracter de broker realizānd operaciuni de vānzare-cumprare. Brokerii realizeaz operaciuni de vānzare-cumprare īn numele cliencilor, iar dealerii realizeaz operaciuni īn nume propriu _i pe cont propriu. Īn principal, bncile comerciale fac operaciuni cu caracter economic _i īn scop asigurator prin vānzarea-cumprarea la vedere _i la termen. Bursele de valori completeaz activitatea bncilor cu operaciuni de vānzare-cumprare īn scop speculativ. Casele de schimb realizeaz operaciuni la vedere pentru scopuri economice. Tipurile de operaciuni posibile pe piaca valutar sunt īn funccie de timp: operaciuni la vedere  spot, operaciuni la termen  forward. Aceste operaciuni presupun reglementri specifice _i utilizri īn funccie de scopul operatorilor de pe piaca valutar. Operaciunile SPOT presupun realizarea tranzacciei de vānzare-cumprare īn momentul t, īn condiciile de curs valutar economic curent cu mi_carea efectiv a monedei tranzaccionate imediat sau īn maxim 48 ore de la momentul schimbului de monede. Pe lāng aceste operaciuni SPOT, mai sunt utilizate _i alte tipuri de operaciuni la vedere: tomorrow  negocierea se desf_oar īn prezent, iar decontarea are loc a doua zi, out-night  negocierea _i decontarea se fac īn aceea_i zi. Īn cazul īn care intermediarul este o banc sau o burs, operaciunile la vedere se realizeaz pe baza ordinelor de vānzare-cumprare depuse de ofertanci _i solicitanci. Mi_carea efectiv a monedei vāndute _i valutei cumprate are loc dup o perioad determinat, prin virament sau plat īn numerar. La casele de schimb mi_carea celor 2 sume se desf_oar concomitent. Operaciunile de vānzare-cumprare de valut la termen au devenit o necesitate sub presiunea lipsei de valut de pe piac la un moment dat _i a fenomenului de modificare rapid a cursului valutar. Operaciunile la termen presupun o tranzaccie de valut al crei contract _i curs se stabile_te īn momentul t, iar mi_carea efectiv a sumelor tranzaccionate are loc la momentul tn la cursul valutar convenit īn contract. Īn scopul realizrii acestor operaciuni, piaca valutar utilizeaz cursul valutar economic la termen cu cele dou variante: de cumprare _i de vānzare. Īn ceea ce prive_te cotarea la termen a valutelor exist situaciile: scadence 3 - 6 luni  se stabilesc cotacii la termen pentru majoritatea monedelor, scadence 12 24 luni  se stabilesc cotacii la termen doar pentru monedele importante, pentru scadence mai mari de doi ani se stabilesc cotacii la termen doar pentru: dolar american, EURO, franc elvecian, Yen japonez, lir sterlin. Operaciunile la casele de schimb sunt cele mai simple operaciuni de pe piaca valutar, iar schimbul valutar are loc pe baza documentelor de identitate _i a sumelor propuse la vānzare-cumprare. Acest schimb presupune parcurgerea unor operaciuni: identificarea persoanelor pe baza documentelor, verificarea semnelor bne_ti prezentate spre vānzare-cumprare pentru a depista eventualele falsuri, īntocmirea documentelor de schimb valutar pentru fiecare operaciune īn parte. Operaciuni valutare asiguratorii Sub presiunea riscurilor pe care poate s le determine modificarea rapid a cursului valutar, persoanele fizice _i agencii economici recurg la operaciuni pe piaca valutar pentru a se asigura īmpotriva acestor riscuri. Īn scopul evitrii riscului de reducere a cursului valutar posesorii unei valute aflate īn scdere procedeaz la schimbul ei īntr-o valut aflat īn cre_tere. Operaciunile la termen īn scop asiguratoriu poart denumirea de headging (swap). Headging-ul valutar reprezint operaciunea de vānzare sau cumprare la termen a unei sume īn valut la un curs valutar cunoscut din momentul t, moment al īncheierii contractului de headging dintre agentul economic _i banc. Operaciunile de tip swap sunt practicate īn relaciile dintre bnci _i presupun īncheierea concomitent a unei tranzaccii la vedere _i una la termen, dar īn alt valut. Operaciunile la vedere īn scop speculativ Posibilitatea obcinerii unui cā_tig din modificrile de curs sau diferenca de valut a generat aparicia unei operaciuni curente sau la termen cu caracter speculativ sau de arbitraj. Operaciunile urmresc obcinerea de cā_tig din diferenca de curs valutar aprut īn timp sau īntre diferite piece. La aceste operaciuni, speculatorul ī_i asum obligacia pentru precul integral al valutei. Operaciunile de arbitraj urmresc s valorifice diferenca de curs sau de dobānd fr ca arbitrajistul s-_i asume obligacia pentru precul valutei. El cumpr pentru a vinde, speculānd doar diferenca. Operatorii pe piaca valutar procedeaz la operaciuni la vedere pentru a specula: diferenca de curs valutar īn timp, diferenca de curs valutar īntre dou piece īn acela_i timp. Din punct de vedere al operaciunilor la termen, pe piaca valutar se speculeaz prin operaciuni cu contracte futures cāt _i cu operaciuni cu opciune. Piaca valutar este un OTC  OVER THE COUNTER Īn comparacie cu bursele, piecele extrabursiere nu presupun un spaciu delimitat _i desemnat pentru negocierea tranzacciilor, aceasta realizāndu-se prin comunicare telefonic _i receaua integrat de calculatoare. Pe piecele OTC sunt tranzaccionate instrumente nestandardizate (contracte forward _i cu opciuni nestandardizate). Avantajele tranzacciilor pe piecele OTC: tranzaccia poate fi īncheiat pentru orice cantitate _i cu orice scadenc īn conformitate cu cerincele clientului, precurile sunt influencate īntr-o msur mai mic de volumul tranzacciilor realizate. Dezavantajele tranzacciilor : contracte mai scumpe, datorit faptului c termenii contractului nu sunt standardizaci este dificil vānzarea contractelor pe piaca secundar, conditiile impuse de partener pot fi restrictive, este greu de verificat acuratecea procesului de stabilire al precului. Cea mai important component a OTC sunt tranzacciile cu valut. VEZI SEMINARII REDACTATE PRINCIPALELE OPERAbIUNI CE SE DESF^OAR PE PIAbA VALUTAR Pe piaca valutar se desf_oar operaciuni de vānzare-cumprare de valut, valuta fiind considerat marf, precul cotaciei se nume_te curs valutar. Aceast operaciune se desf_oar, īn principal, īn schimburile internacionale dat fiind faptul c este necesar s se asigure resursele financiare pt aceste tranzaccii. Īns, pe lāng operaciunile de schimb valutar ce se desf_oar īn conexiune cu schimburile internacionale mai exist _i alte tipuri de operaciuni care dep_esc sfera schimburilor (speculacia, arbitrajul, intervencia statului). Operaciunile de vānzare-cumprare, īn general, sunt de 2 feluri: la vedere (denumite _i operaciuni curente sau pe bani)  constau īn tranzaccii ce se efectueaz imediat (max 48 ore), la termen  momentul desf_urrii tranzacciilor este separat de momentul īncheierii tranzacciilor īn cauz. Sunt operaciuni care se desf_oar, īn general, īn vederea acoperirii necesarului de valut, īns, pe lāng sfera operaciunilor comerciale ca o component important a relaciilor economice, apar _i schimburi necomerciale: bursele, succesiunile, cheltuielile cu reprezentrile diplomatice, cheltuielile de ordin pur financiar, credite, depozite. Reglementarea fiscal a tranzacciilor internacionale se realizeaz īn mod firesc din conturile īn valuta disponibil īn conturile deschise la bnci, īns apar _i situacii īn care se creeaz anumite deficite fac de obligaciile de plat asumate. Īn aceste condicii se impune transferul anumitor cantitci de valut din portofoliul bncilor īn alte valute, aceste operaciuni fiind denumite arbitraj valutar. Arbitrajul se poate realiza īn scopul schimbrii unei valute pe cealalt sau pt realizarea profitului sau pt echilibrarea disponibilului īn valuta existent. Īn aceste condicii, arbitrajul valutar va avea ca rezultat un anumit echilibru al cursurilor valutare _i a dobānzilor, sporindu-se cererea acolo unde cursul este mai slab sau dobānda mai mic _i mrindu-se oferta acolo unde cursul este mai puternic, nivelul dobānzii mai ridicat. Arbitrajul se poate utiliza _i la termen, pe dou sau mai multe piece simultan, profitānd de diferenca de curs valutar sau de diferenca de dobānd existent īntre piece. Arbitrajul valutar poate fi realizat de ctre unitcile bancare, burse de valori _i case de schimb, īns ponderea cea mai mare o constituie bncile. Se realizeaz prin mijloacele de comunicare cunoscute: po_t, telefon, fax, swift. O īncercare de clasificare a arbitrajului valutar se poate obcine cinānd seama de urmtoarele criterii: din punct de vedere al oportunitcii realizrii acestor operaciuni arbitraj valutar pur speculativ  plasarea anumitor valute sau vānzarea lor pt obcinerea de profit care poate rezulta din diferenca de curs īnregistrat de 2 valute concomitent pe dou piece diferite  sau - diferenca de curs a aceleia_i valute īntre 2 timpi diferici pe aceea_i piac  sau - diferenca de dobānzi concomitent pe 2 piece diferite  sau - diferenca de dobānzi īntre timpi diferici pe aceea_i piac. Arbitraj valutar impus  nu are ca scop exclusiv obcinerea profitului ci se realizeaz īn principal īn vederea echilibrrii poziciilor valutare existente īntr-un portofoliu valutar. De regul, echilibrul se realizeaz prin virarea unor fonduri de la banca care prezint excedent īn valuta respectiv, _i īn cazul īn care pozicia valutar este deficitar rezult c se recurge la operaciuni ce vānzare - cumprare forcat. Īn aceste condicii rezultatul imediat care apare este fuga unei valute de pe o piac pe alta īn funccie de necesitci, pt a evita pierderea datorat de deprecierea valutei cauzat de aceast operaciune. din punct de vedere al nacionalitcii sau zonei de acciune: arbitrajul valutar pe piaca intern  partenerii tranzacciei sunt rezidenci _i nerezidenci īn cara respectiv. Este mai redus ca volum pt c variaciile de curs valutar pe aceast piac sunt mai mici decāt utilizarea piecelor diferite. Dobānzile sunt relativ apropiate, iar diferencele sunt nesemnificative. Arbitrajul valutar pe piaca extern  este mult mai des īntālnit, are diversitate mai larg, datorit diferencei de curs sau dobānd existent īntre piecele nacionale, piecele diferite fiind mai atractive. Poate fi arbitraj de dobānd, arbitraj la vedere _i arbitraj la termen. din punct de vedere al termenului: arbitrajul valutar la vedere - SPOT  vānzarea/cumprarea efectuat īn conturi īn maxim 48 ore de la data īnchiderii tranzacciei, arbitraj valutar la termen  operaciunile de vānzare/cumprare cu ducerea la final a operaciunii la un termen ulterior fixat de cei 2 parteneri īn momentul negocierii operaciunii de ctre cumprtor, respectiv vānztor. Aceste operaciuni au loc īn momentul prevederii unui risc valutar prin aprecierea/deprecierea monedei īn cauz. De regul, are un rol speculativ, dorindu-se cumprarea la un curs mai mic _i vānzarea la un curs mai mare. Uneori se realizeaz arbitraj triunghiular: valuta X se coteaz pe piaca A īn funccie de Y, pe piaca B se coteaz Y īn moneda Z, pe piaca C se coteaz Z īn moneda X. Se vinde pe piaca A valuta X contra Y, se revinde valuta Y pe piaca B contra Z _i se revinde valuta Z pe piaca C contra valutei X. Intre diferitele piece A,B,C se pot īnregistra diference semnificative ce vor conduce la cā_tig pe fiecare piac īn parte. Pt operaciunile de arbitraj valutar speculativ trebuie analizaci corect factorii de risc (arbitrul va face o estimare privind evolucia viitoare a monedei _i īn funccie de aceast estimare va cā_tiga sau pierde). Aceste operaciuni de arbitraj valutar sunt dificile presupunānd experienc _i spontaneitate. Alte genuri de operaciuni valutare Īn afar de schimbul valutar operaciunea valutar cuprinde: īncasri _i plci īn valut ca urmare a tranzacciei comerciale privind importul/exportul de mrfuri _i servicii tranzaccii īn devize  titluri de credit, acciuni curente exprimate īn valut, īmprumuturile _i creditele īn diferitele valute care nu au caracter de financare īntre bnci sau persoane fizice rezidente _i bnci nerezidente, schimburi de valut pt operaciuni necomerciale: burse, cotizacii, prime de asigurare, chirii pt reprezentance comerciale venituri din dividente, din investiciile de portofoliu sau operaciunile de credit exprimate īn valut, operaciuni de headging, swap, īn condiciile īn care sunt desf_urate īn valut. Operaciuni desf_urate de bncile romane_ti pe piecele valutare Numai anumici agenci economici pot desf_ura activitci, operaciuni valutare: bnci, case de schimb, agencii specializate _i autorizate de BNR. Exist un regulament al bncilor nacionale care prevede c plcile pe teritoriul Romāniei se fac numai īn lei _i exist anumite restriccii: operaciunile de vānzare-cumprare de valut se pot realiza doar pe piaca valutar īn condiciile stabilite de acest regulament, decinerea īn strintate a unor conturi valutare de disponibilitci bne_ti īn valut se poate doar cu acordul BNR, transferurile mai mari de 10.000$ īn _i din Romānia se fac numai cu autorizacie, regulamentul privind autorizarea de ctre BNR a tuturor intermediarilor reprezint o alt restriccie, intermediarii neputānd fi decāt bncile sau casele de schimb autorizate de BNR., societcile bancare sunt obligate conform Regulamentului s cin evidenca tuturor operaciunilor de cont financiar _i valutar _i s le raporteze public la BNR, operaciunea valutar efectuat de bncile din Romānia pe piecele valutare privesc: operaciunile de cont curent: import, export, cheltuieli pt cltorii turistice ale ambasadelor, investicii de portofoliu, participarea Romāniei la diferite organizacii internacionale, transferuri de taxe, operaciuni de cont financiar _i de capital: investicii directe de capital ale rezidencilor fcute īn alte cri, investicii de portofoliu sub form de valori mobiliare fcute īn societci nerezidente, īmprumuturi _i credite acordate nerezidencilor, depozite decinute de nerezidenci īn bncile din Romānia, depozite ale nerezidencilor īn strintate, īmprumuturi _i credite fcute de rezidenci īn strintate. MECANISMUL CURSULUI VALUTAR Cursul valutar  raportul dintre monedele nacionale _i internacionale. Īn trecut monedele nacionale se defineau prin concinutul lor valoric stabilit prin lege de ctre statele respective. Acest concinut se numea valoare paritar _i reprezenta valoarea unui etalon ales care, de-a lungul anilor s-a schimbat mereu. Condiciile care trebuiau īndeplinite de acest etalon erau ca acesta s fie cāt mai stabil _i cu valoare unanim recunoscut pe piaca mondial. Etalonul a fost astfel, pt un timp, aurul-monede sau lingouri, apoi aur-devize sau alt moned de referinc bine cotat pe piaca internacional. Valorile paritare s-au dovedit a nu fi practice deoarece erau prea rigide, se modificau la intervale mari de timp, iar valoarea real a monedelor varia mai repede, de cele mai multe ori fiind diference īntre acestea. Din acest motiv, s-a īncercat o perioad de timp utilizarea valorilor paritare glisante īn care concinutul valoric era ajustat periodic la intervale scurte de timp sau cu valori paritare mobile īn care ajustarea se fcea o dat pe an. Īn final, s-a constatat c valorile paritare nu au nici o utilitate īntrucāt, prin aceste modificri nu fceau decāt s fie īn urma variaciei valorilor pe piaca mondial, iar īn caz de criz, nu mai aveau nici o īnsemntate. Practica monetar impune īn prezent folosirea ca etalon monetar a unei noi nociuni _i anume  puterea de cumprare a monedei. Īn acest caz, moneda emis _i pus īn circulacie īn plan nacional _i internacional are drept corespondent un etalon a crui valoare este dat de o anumit cantitate de bunuri _i servicii create pe piaca internacional a crii respective. Puterea de cumprare a monedei nu constituie un etalon perfect, el fiind supus unor serii de influence interne _i externe, uneori contradictorii īncāt apare ca un fenomen statistic condus de legile probabilitcii. Piaca monetar dirijat prin acorduri internacionale poate acciona direct sau indirect asupra concinutului valoric al monedelor prin manevrarea diver_ilor factori economici, monetari, politici, īncāt valoarea monedei emis de o car _i preluat pe plan internacional sufer modificri pstrāndu-se printr-o variacie controlat aproape de valoarea real. Īn aceast form ea capt un concinut valoric ce o face utilizabil īn exprimarea valorii bunurilor, serviciilor _i fondurilor aflate pe piaca internacional. Aceast exprimare a valorii bunurilor _i serviciilor īn unitci monetare nu este altceva decāt precul bunurilor _i serviciilor luate īn considerare. Īn relaciile economice internacionale este foarte important cunoa_terea valorii unitcii monetare a unui stat fac de cea a altui stat. Raportul dintre acestea, stabilit la un moment dat pe piac se nume_te CURS VALUTAR _i are 2 moduri de exprimare: prin raportul N = Moneda strin / Moneda nacional. Īn acest caz se define_te valoarea unei unitci monetare strine exprimat īn unitatea monetar nacional : Moneda strin = N x Moneda nacional. prin raportul M = Moneda nacional / Moneda strin, caz īn care se define_te valoarea unei unitci monetare nacionale īn funccie de moneda strin: Moneda nacional = M x Moneda strin. Aceast ultim modalitate de exprimare a cursului valutar se utilizeaz numai pe piecele din UK _i Canada, iar toate celelalte cri folosind prima form. Nociunea de curs valutar nu trebuie confundat cu aceea de paritate care se exprim prin acela_i raport. Diferenca este aceea c paritatea este o nociune abstract, teoretic, _i nu corespunde īntotdeauna cu aceea de curs valutar care rezult pe piac īn urma unei conjuncturi economico-politice. Cursul valutar se mai nume_te _i curs de schimb sau, dac este exprimat procentual, poart denumirea de rat de schimb. Cursul piecei sau cursul valutar economic este cursul practicat efectiv pe piac la un moment dat īn urma unor tranzaccii. Paritatea puterii de cumprare poate fi influencat _i de alci factori decāt cei care determin nivelul puterilor de cumprare, iar datorit acestor influence cursul piecei poate oscila īn jurul paritcii puterilor de cumprare. Cursul piecei exprimat pt anumite momente cānd variaz īn urma cererii _i a ofertei pe piac se nume_te cotacie. Acesta se exprim prin acela_i raport al cursului valutar putānd fi o cotacie direct cānd se arat suma variabil īn moned nacional ce se cere la cumprarea unei unitci monetare strine sau cotacie indirect īn caz invers. Atunci cānd cursul valutar este stabilit unilateral de ctre autoritatea monetar se nume_te curs oficial. Acesta poate fi aproape de raportul paritcilor , caz īn care prime_te numele de curs paritar oficial, dar poate rezulta _i īn urma unui acord internacional cu o anumit car _i atunci este un curs oficial convencional. Cursul oficial este stabilit fix īn afara piecei valutare _i deci, distinct de cursul real rezultat din raportul puterilor de cumprare pe piac. Pe piac se mai īntālnesc termenii de curs de schimb la vānzare sau curs de schimb la cumprare. Ace_tia indic precul la care se cumpr sau se vinde o valut de ctre o banc sau oficiu de schimb (cas de schimb). Cursul valutar central este o nociune introdus de FMI prin acordul din 1971, acord prin care se cerea crilor membre o evaluare cāt mai realist a raporturilor valorice dintre principalele monede occidentale. Fiecare car era cinut s comunice periodic raporturi cāt mai reale _i cāt mai stabile determinate ca medii a cotrilor piecei valutare _i s se supun controlului autoritcilor monetare internacionale. Cursurile valutare centrale se comunic oficial de FMI īn unitci DST sau īn alte monede ale crilor membre. Īn funccie de modul de variacie, cursurile valutare au fost de-a lungul anilor de mai multe feluri: - cursuri fixe stabilite de autoritcile monetare ale statelor (cursul oficial) sau aprute īn urma unor intervencii ale acestora pe piaca valutar, - cursuri libere (flotante) stabilite normal ca urmare a funccionrii neinfluencate a mecanismului piecei - cursuri fluctuante  cursuri care pot flota numai īntre anumite limite. Īn 1971 FMI a stabilit c flotacia cursurilor valutare se poate īncadra īntre -2,25 _i +2,25 fac de paritate. Īn aceste condicii, dac tendinca pe piac era de dep_ire a limitelor fixate, bncile centrale erau obligate s intervin fie punānd īn vānzare din rezerva monetar valuta cerut, fie cumprānd valuta prea mult oferit. Mencinerea cursurilor fluctuante īn limitele stabilite a īntāmpinat dificultci mari īn perioadele de criz valutar īn care oscilaciile cererii _i ofertei erau excesive. Īn aceste cazuri, statele _i-au epuizat uneori rezervele _i au recurs la īmprumuturi externe. Īn desf_urarea tranzacciilor libere pe piaca mondial, monedele nacionale intr inevitabil īn raport cu monedele internacionale. Acestea au, de regul, un curs mai stabil _i sunt cerute mai mult pe piaca valutar internacional. Sistemul monetar internacional promoveaz īn prezent 2 categorii de monede internacionale: 1. monede nacionale internacionalizate, 2.monede internacionale emise de institucii financiare internacionale. Īn primul caz o moned nacional cotat mai bine pe piaca internacional este preluat īn circuitul internacional. Pt libera sa circulacie, moneda nacional sufer unele modificri ca rezultat al unui proces complex īn care se implic atāt analiza evenimentelor economice trecute cāt _i prevederea variaciei acesteia pe perioade mai mari. Se combin astfel efectele unor factori economici, monetari, politici care au accionat īn trecut cu altele asemntoare previzibile pt viitor. Se obcine astfel etalonul internacional provenit dintr-o moned nacional acesta putānd fi egal sau diferit de etalonul nacional din care provine. Īn decursul anilor, diferite monede nacionale au jucat rolul de moned internacional, cum ar fi: lira sterlin, napoleonul francez, lira otoman. Īn prezent, acest rol este jucat de monede ca : dolarul american, Yenul japonez, lira sterlin, Euro. Īn al doilea caz al monedei nacionale, fie se define_te un etalon monetar internacional de ctre instituciile financiare internacionale, fie se emit de ctre acestea monede de cont cu proprietci limitate dar puternic suscinute pe piaca valutar. Īn cazul unui etalon monetar internacional se preiau prci din etaloanele monetare nacionale ponderate cu anumici coeficienci, metod denumit - ,, a co_ului valutar   . Stabilirea unui etalon internacional nu a avut succes īn lumea financiar, dar FMI a lansat o moned de cont  DST- Drepturi Speciale de Tragere- care s-a impus īn relaciile financiar- bancare internacionale cu anumite restriccii. Sistemul monetar european a emis īn 1979 o alt moned de cont, valabil pt unele cri europene, denumit ECU _i care a avut o circulacie remarcabil. Ambele monede de cont s-au constituit prin metoda co_ului valutar. Cursul valutar  factor determinant īn tranzacciile internacionale (Teorii asupra cursului valutar) Cursul valutar, a_a cum s-a artat anterior, reprezint precul monedei nacionale īn raport cu monedele strine. Acest prec se poate fixa īn mod convencional, sau dup legea cererii _i a ofertei de capital, adic prin compensare sau pe piaca de schimb. Compensarea are 2 inconveniente: acela de a īmpiedica dezvoltarea normal a schimbului, acela de a adopta o rat de schimb artificial. Pe de alt parte, piaca de schimb are fac de compensare unele avantaje: realizarea automat a oricrei compensri pe toate piecele de schimb _i instalarea unui curs unic, cursul unic reflect ameliorarea sau deteriorarea balancei de plci a crilor emitente a monedei respective _i nu este artificial. Piaca de schimb s-a dezvoltat continuu _i totodat a cptat o importanc deosebit īn tranzacciile internacionale, mai ales dup generalizarea cursului de schimb flotant. Cursul de schimb flotant a fost acreditat cu o serie de avantaje teoretice dar īn practic s-au evidenciat _i inconveniente. Printre avantajele teoretice s-a contat īn primul rānd pe echilibrarea balancei de plci, adic, deprecierea ratei de schimb corecteaz deficitul balancei iar cānd balanca devine excedentar, rata schimbului se apreciaz. Īn realitate, cererea pt o deviz anume depinde mai mult de reputacia acestora decāt de soldul balancei de plci curente a crilor emitente. Inconveniencele cursului de schimb flotant depind de amplitudinea variaciilor sale. Amploarea flotrii este uneori impus de realitci economice, dar alteori este determinat de reaccii psihologice sub 2 forme: efectul de neracionalitate care const īn faptul c o mare parte a celor ce accioneaz pe piac se supun tendincei de variacie necunoscānd situacia exact, efectul reacciei exagerate, adic, o reaccie excesiv fac de informaciile pucin optimiste care, este cu atāt mai puternic cu cāt volumul total al tranzacciilor este mai redus. Studierea cursului valutar ca fenomen economico-financiar de prim importanc a dus la concretizarea unei teorii explicative care analizeaz formarea _i importanca sa din diferite puncte de vedere: 1.Teoria egalitcii puterilor de cumprare  dac bunurile care fac obiectul unui comerc internacional sunt perfect substituibile unul dintr-o car cu altul din alt car, atunci exist o relacie direct īntre precurile lor īn monedele respectivelor cri care este cursul de schimb. Precul unui produs pe o piac internacional concurencial este acela_i peste tot, difer numai expresia lui, de exmplu: X dolari sau Y yeni, iar cursul de schimb este raportul dintre X _i Y. Īn practic īns, intervin unii factori perturbatori precum: concurenca neloial, costuri diferite de transport, faptul c precurile de piac nu corespund pt o anumit car cu costurile de produccie _i variaz īn funccie de comportamentul firmelor productoare. Conform acestei teorii deprecierea cursului valutar depinde de ratele de inflacie ale celor dou cri ale cror monede sunt comparate. Pentru realizarea unui curs de schimb normal este necesar, deci o stabilizare, īn prealabil , a precurilor. Cursul valutar depinde de puterea de cumprare a fiecrei monede īn cara sa proprie unde are o valoare de echilibru de care nu se poate deprta. Dac, la un moment dat, cursul se distanceaz de precul de echilibru bazat pe puterea de cumprare, apar dereglri īn importurile sau exporturile de mrfuri dintre cele dou cri, care pot duce la un deficit comercial (deficitul balancei comercului exterior) _i provoac deprecierea monedei respective. Teoria egalitcii puterilor de cumprare se bazeaz pe trei ipoteze, care nu se verific īn practic, decāt parcial: piecele de schimb ar fi perfecte, fr intervencia lor asupra cursului de schimb _i nici asupra costurilor tranzacciilor; piecele de mrfuri ar fi perfecte, fr o vam proteccionist sau alte obstacole īn calea schimbului, volumul _i natura consumului ar fi acelea_i īn diferite cri. Teoria egalitcii puterilor de cumprare suport _i alte critici: verificarea teoriei depinde foarte mult de alegerea indicelui de precuri, iar indicii generali nu sunt de preferat incluzānd unele bunuri care fac parte din partidele de schimb comercial, aplicarea teoriei depinde de perioada de referinc: perioada de baz nu corespunde uneori unui curs de echilibru, bazat pe evolucia balancei comerciale, teoria nu cine seama de aparicia unor fluxuri financiare īn economia unei cri. 2. Teoria disponibilitcii titlurilor pe piac Teoria egalitcii puterilor de cumprare se limiteaz s explice cursul valutar doar prin schimbul de bunuri _i servicii, dar volumul portofoliului de titluri _i devize condicioneaz nivelul cursului valutar. Īn cazul unei variacii anticipate a cursului unei devize, faptul influenceaz rata randamentului titlurilor exprimate īn acea deviz. Īn alt situacie, īn cazul prevederii unui echilibru al portofoliului activelor financiare, cuprinzānd titluri strine _i nacionale, nivelul cursului de schimb este determinat īn jurul nivelului de echilibru. Pentru extinderea analizei cursului de schimb, teoria disponibilitcii titlurilor folose_te o nociune denumit ,, diferencialul de schimb  . Acesta nu este altceva decāt procentul de cre_tere sau descre_tere al ratei cursului de schimb, exprimat prin relacia: ds = ( Ct  Cv ) / Cv x 100, Ct  cursul la termen Cv  cursul la vedere Analog exist _i ,,diferencialul de dobānzi  , care exprim sub form de procent ecartul existent īntre rata anual de dobānzi, īntre dou cri aflate īn relacii de schimb. Influenca activelor portofoliului de titluri _i devize asupra cursului este limitat de dou variabile: procentul randamentului activelor  acesta este īn funccie de rata dobānzilor, de cā_tigul de capital _i de costul tranzacciilor financiare (comision, prim), riscul cursului devizelor  pentru evitarea unui risc major, se recomand decinerea titlurilor īn devize diferite ceea ce comport dou avantaje: diversificarea devizelor mic_oreaz riscul deoarece nu toate devizele se depreciaz īn acela_i timp, fluctuaciile economice nu afecteaz toate crile īn acela_i mod _i īn acela_i timp. Mijloace de plat internacional Mijloacele de plat reprezint totalitatea posibilitcilor existente de asigurare a plcilor ce se desf_oar īn corelacie cu schimburile economice internacionale. Mijloacele de plat internacional cuprind: valutele monedele internacionale devizele. Valutele, moneda internacional, devizele sunt acele instrumente care asigur desf_urarea tranzacciilor internacionale, prin intermediul lor lichidāndu-se obligaciile internacionale care decurg din operaciile comerciale. Valutele Valutele reprezint monedele nacionale cu circulacie internacional care pot fi utilizate ca mijloc de plat _i pot constitui rezerve _i īn alte cri decāt cele ce reprezint cri de emisiune ale acestor monede. Valutele au aceast calitate suplimentar de a permite realizarea imediat a stingerii unei obligacii īn relaciile comerciale internacionale. Valutele se clasific astfel: dup modul īn care sunt decinute īn numerar  bancnote _i monezi  cash  acea moned sau bancnot utilizat īn stingerea obligaciei. īn cont  se afl numai sub form de disponibil īn cont, īn condiciile īn care majoritatea plcilor se desf_oar pe traseu bancar  au o utilitate mai redus decāt valutele īn numerar īn comercul internacional. Ea poate fi utilizat la dispozicia titularului contului respectiv _i se poate transforma īn numerar doar la ordinul titularului. dup modul īn care poate fi utilizat valuta īn cont valut depozitat la vedere valut depozitat la termen. dup modul de preschimbare al valutelor: valute convertibile valute transferabile valute liber utilizabile valute neconvertibile. Valutele convertibile  se schimb liber fr restriccii, schimbarea se face contra altor valute. Aceasta presupune un angajament īntre cri īn a_a fel īncāt moneda decinut de o persoan la un moment dat s poat fi transformat īn moneda nacional _i invers. Pentru a fi convertibil trebuie s īndeplineasc o serie de criterii. Valutele neconvertibile  pot fi schimbate doar cu aprobarea instituciilor abilitate, - particip īn pondere sczut la schimburile internacionale, - pot fi schimbate doar īntr-un singur sens, de la valuta convertibil la cea neconvertibil, invers nu este posibil. Valuta transferabil - are un anumit grad de convertibilitate stabilit īn cadrul unei īncelegeri regionale, contribuie la realizarea unor operaciuni īn anumite circumstance _i pentru anumite relacii stabilite īnainte. Valutele liber utilizabile  au convertibilitate total _i sunt recunoscute de FMI, BERD; BIRD; Banca Mondial  dolarul american, EURO, yenul japonez, lira sterlin. Sunt utilizate foarte larg īn tranzacciile internacionale _i sunt recunoscute ca instrumente de plat īn operaciile comerciale. īn funccie de regimul de definire al valutelor valute care floteaz liber īn funccie de cerere _i ofert, valute care floteaz īn funccie de Sistemul Monetar European, valute al cror curs e legat de alte valute convertibile valute a cror valoare e legat direct de cursul DST. Unele valute īndeplinesc o funccie foarte complex  valut de rezerv. Pentru a īndeplini acest rol, valutele trebuie: s joace un rol important īn operaciunile financiare internacionale s fie liber convertibile s aib stabilitate pe termen lung. Monedele internacionale Moneda internacional este o moned cu ridicat putere liberatoare care circul īnafara granicelor crii emitente, servind ca mijloc de plat _i rezerv pe piaca internacional. Exist dou categorii de monede internacionale: monedele nacionale ale unor cri care īndeplinesc rolul de plat _i de rezerv pe piaca internacional datorit unor conjuncturi favorabile cu totul deosebite, monede emise de instituciile specializate ca instrument monetar _i unitci de cont: DST, ECU, ASEAN- Assian Monetary Unit. Orice moned nacional, pentru a putea fi considerat moned internacional īndepline_te trei funccii: etalon de msur, instrument de schimb, valoare de rezerv. Ca etalon al precurilor, ea trebuie s fie folosit īn cotarea materiilor prime, a altor categorii de produse pe plan internacional. Ca instrument de schimb, moneda respectiv trebuie s fie utilizat ca moned de facturare a mrfurilor īn operaciile comerciale internacionale - plcile se realizeaz īn acea moned. Ca instrument de rezerv, aceast funccie se reflect īn prezenca monedei respective īn componenca rezervelor bancare _i īn volumul emisiunilor de titluri valutare pe termen mediu _i lung. Devize Devizele sunt o categorie larg _i cuprind toate titlurile de credit exprimate īn valut, pe termen scurt. Ele reprezint cel mai important instrument de plat pe piaca internacional. Aici includem categorii diferite de instrumente de plat: cambii, cecuri, bilete la ordin, acciuni, obligaciuni, bonuri de tezaur, warrant-uri. Titlurile de credit sunt documente cu form _i concinut standardizat _i reprezint obligacia unui debitor de a plti la scadenc unui beneficiar o sum de bani cu dobānda aferent. Titlurile pot fi negociate, adic pot fi vāndute _i cumprate īnainte de scadenc, au o valoare nominal īnscris pe document _i o valoare de piac rezultat īn urma negocierii. Operacia care permite obcinerea sumei de bani pe un titlu de credit se nume_te scontare. Scontarea este o modalitate de financare pe termen scurt 30,60,90 zile, o form tradicional de mobilizare a creditelor prin cedarea drepturilor din creanc īncorporate īn cambie sau biletul la ordin. Cel ce decine o cambie cu o scadenc la un anumit termen poate obcine imediat lichiditci prin vānzarea cambiei ctre o banc. Suma care se recine o reprezint taxa de scont _i comisionul bancar. Īn cazul scontrii banca care realizeaz aceast operacie nu preia _i riscul de neplat de la vānztor. Ultimul posesor al titlului rmāne solidar la plata cambiei respective, asta īnseamn c īn caz de regres, adic īn caz de refuz la plat, banca se va īndrepta īmpotriva ultimului posesor. Forfetarea este o tehnic de financare pe termen scurt ce const īn transmiterea creancelor din operaciile de comerc exterior ctre institucii financiare specializate care pltesc imediat urmānd s recupereze suma de la tra_i. Caracteristica principal a forfetrii este aceea c o dat cu instrumentele de plat (titlul de credit) banca preia _i toate riscurile de neplat. Operacia nu d drept bncii de recurs īmpotriva vānztorilor. Forfetarea este mai scump decāt scontarea. Atāt forfetarea cāt _i scontarea se refer atāt la cambie cāt _i la alte titluri de credit. Pe piaca primar se emit titlurile de credit, iar pe piaca secundar acestea se negociaz. Elementele de baz ale acestor instrumente de plat, ale acestor devize sunt urmtoarele: acestea au o form tipizat, sunt standardizate _i reprezint construccii foarte precise īn care se formuleaz īn termeni foarte exacci cei ce au obligacii _i cei ce au drepturi prin titlurile respective, care sunt drept beneficiari _i modul īn care se transmite creanca, documentul respectiv cuprinde foarte clar condiciile care dau putere titlului de credit, din momentul īn care sunt emise, ele au o viac independent. Clasificarea titlurilor de credit dup modul de decinere : nominative  au īnscris pe ele īn mod expres numele beneficiarului la ordin  pe lāng numele titularului apare _i acest clauz la ordin conform creia titularul poate dispune ca plata s se fac altei persoane la purttor  nu se precizeaz pe ele numele beneficiarului. 2. dup concinutul lor: titluri propriu-zise - exprim o obligacie de plat - cambie, bilet la ordin, cec titluri reprezentative  reprezint un drept real al titularului asupra unei mrfi depozitate sau transportate īn mod oficial  warrantul, conosamentul. titluri de participare  dobāndite de titulari ca participanci la o societate  acciuni, obligaciuni titluri de complezenc  nu au la baz un act comercial _i reprezint o posibilitate prin care debitorul procur o sum de bani necesar beneficiarului. dup felul valutei īn care sunt exprimate: titluri convertibile - sunt transmisibile, negociabile, exprim o creanc ce trebuie pltit, titluri neconvertibile. Titlurile de credit au o dubl funccie  de instrument de plat _i instrument de credit. Avantajele titlurilor de credit: prezint o garancie datorit forcei legale/procesuale cu care sunt investite _i constituie o garancie a īncasrii sumei (utilizat īn cazul acreditivului documentar), prin faptul c sunt titluri negociabile, apare posibilitatea de scontare sau forfetare pe piac īnainte de scadenc, o datorie se poate achita prin andosare sau gir doar īnainte de scadenc pentru c titlurile decin un drept propriu, independent fac de raportul economic creat. Titlurile de credit mai pot fi: comerciale  efecte de comerc ( bilet la ordin, conosament, warrant) bancare  certificate de depozit, cecuri financiare  acciuni, obligaciuni. Cambia Cambia reprezint angajamentul direct de plat neafectat de modul īn care este solicitat, indiferent de modul īn care este emis, acceptat sau vehiculat. Prin esenca sa cambia este un act scris, de_i legea nu prevede expres, aceast cerinc este subīnceleas deoarece cambia trebuie s concin anumite elemente: 1. denumirea de cambie  īn scopul de a avertiza pe toci semnatarii asupra drepturilor _i obligaciilor ce decurg din angajarea lor īn obligacia cambial. 2. ordinul pur _i simplu necondicionat de plata, unei sume de bani; acesta pentru a fi explicit reprezint voinca emitentului de a plti. Ordinul nu poate fi condicionat de efectuarea unei contraprestacii, serviciu sau efectuarea plcii īntr-un anumit mod. Orice condicionare a ordinului de plat atrage dup sine nulitatea cambiei. Suma trecut pe cambie trebuie s fie īnscris _i īn cifre _i īn litere _i se precizeaz moneda īn care urmeaz s se plteasc. 3. numele trasului  acesta trebuie s fie indicat pe cambie, pentru c el trebuie s plteasc _i va deveni debitor cambial principal, din momentul acceptrii. Trgtorul se poate indica pe el īnsu_i ca tras sau poate indica mai mulci tra_i, nu alternativ, ci īn mod cumulativ. Repartizarea unor cote atrage dup sine nulitatea cambiei. 4. scadenca reprezint data la care cambia urmeaz s fie pltit. Data are urmtoarele atribute: s fie cert, deci momentul plcii nu trebuie s fie legat de un alt moment, s fie ferm, unic _i posibil. Scadenca unei cambii are mai multe valence: poate s fie la vedere- īn acest caz se consider c prezentarea cambiei la plat trebuie s se fac īn termen de 1 an de la data emiterii, poate s fie la un termen de la vedere- īn acest caz de la īnceput se specific pe cambie un termen scurt de 30-60 zile de la prezentarea cambiei la acceptare, poate s fie la un anumit termen de la data emiterii. Calculul se īncepe din ziua urmtoare emiterii _i scadenca e ultima zi a termenului calculat. Dac se omite anul se consider anul emiterii cambiei. Dac luna īn care apare scadenca a trecut īn anul respectiv, atunci se consider luna din anul urmtor. poate s fie la o dat fix. 5. locul unde se face plata  locul unde se obcine plata din partea trasului, iar īn caz de refuz la plat este locul īn care va fi accionat īn instanc. Emitentul este cel care fixeaz locul plcii _i legislacia aplicat īn caz de litigiu. 6. beneficiarul  persoana creia sau la ordinul creia urmeaz s se plteasc suma total. Īn textul cambiei pot fi desemnaci mai mulci beneficiari cumulativ sau mencionaci īn mod alternativ _i atunci oricare dintre ei poate exercita cambia. Beneficiar poate fi īnsu_i trgtorul cambiei. Cānd īn text nu e mencionat clauza ,,nu la ordin  beneficiarul nu poate transmite cambia prin gir ci prin cesiune _i se īntocme_te un act suplimentar. 7. data _i locul emiterii cambiei  trebuie s cuprind īntotdeauna ziua, luna _i anul emiterii. Data trebuie s fie unic, cert _i posibil. Datele imposibile sau care se afl īn contradiccie cu scadenca atrage dup sine nulitatea cambiei. Dac nu e trecut locul emiterii, este considerat domiciliul trgtorului. Dac nici acesta nu e trecut pe cambie, aceasta este nul. 8. semntura emitentului trebuie s fie autograf _i s cuprind numele _i prenumele sau denumirea firmei care a emis cambia. Īn cazul cambiilor īn alb (care īnseamn c unei cambii īi lipse_te un anumit element din cele prezentate) trebuie s cinem cont c: nu poate lipsi semntura trgtorului, dac la emitere cambia poate fi incomplet, pān īn momentul prezentrii la plat trebuie completat. Omisiunea unor anumite elemente trebuie s fie voit voluntar. Pentru completarea cambiei trebuie s existe autorizarea prealabil din partea trgtorului ca beneficiarul s completeze cambia īn anumite condicii. Clauza de ,,negarancie pentru acceptare  - inserat de trgtor pe cambie īl elibereaz de posibilitatea de a fi urmrit īnainte de scadenc ca urmare a faptului c trasul refuz s accepte cambia. Clauza ,,dup aviz  care, inserat de trgtor pe cambie, īl autorizeaz pe tras s nu fac plata decāt īn urma unei avizri prealabile fcute de trgtor. Acceptarea cambiei Ordinul de plat dat de trgtor nu īl oblig cu nimic pe tras fac de plat. Acesta devine debitor cambial īn momentul īn care accept cambia. Acceptarea este obligatorie pentru: cambiile pltibile la un terc sau dintr-o alt localitate, cambiile pltibile la un anumit termen de la vedere, cānd a fost īnscris prezentrii cambiei la acceptare. Cambia va fi prezentat acceptrii trasului īn orice moment pān la scadenc. Acceptarea se scrie direct pe cambie cu menciunea acceptat _i semntura trasului. Acceptarea se poate face _i pentru o parte din sum. Avalul reprezint acceptarea īn scopul mririi gradului de securitate. El reprezint un act prin care o persoan garanteaz plata cambiei. Avalul este o garancie care se d pe faca cambiei _i atunci este suficient simpla semntur, sau pe spatele cambiei cānd se scrie aval _i se semneaz de ctre persoana care garanteaz suplimentar. Avalul poate fi comercial atunci cānd este dat de un agent economic sau bancar atunci cānd este dat de o banc. Cambia poate circula prin gir sau andosare. Girarea se poate face īn mai multe feluri: gir plin  sunt indicate toate elementele de identificare ale noului beneficiar gir īn alb  nu se precizeaz numele noului beneficiar, Prin andosare garantarea cambiei se mre_te, pentru c fiecare girant rspunde solidar de neplata sumei la scadenc. Vānzarea cambiei īnainte de scadenc se nume_te scontare; taxa de scont este taxa de la care se porne_te cānd se calculeaz dobānda comercial; taxa de rescont mic_orānd taxa de scont ce s-a īncasat de banca intermediar. Prin scont se acord un credit celui ce solicit _i care este garantat cu ajutorul instrumentului īn cauz. Īn cazul neacceptrii, la scadenc beneficiarul se adreseaz autoritcilor juridice care emit un document prin care se certific refuzul la plat  protest la cambie - urmat de o ordonanc de amortizare emis de instanca judectoreasc care pune beneficiarul s-_i recupereze treptat suma dup un calendar fixat de justicie. Dac se execut un girant pentru o plat protestat, el se poate adresa justiciei pentru o acciune de regres la cambie. Cambia poate concine clauza ,,fr protest  ce permite executarea trasului fr cheltuieli suplimentare. Clasificarea cambiilor: comerciale  rezultate īn urma unui contract comercial, bancare  se folosesc cānd o banc comercial a acordat un credit cumprtorului, documentare  se folosesc īn condiciile existencei unui contract comercial cānd se solicit remiterea unor documente, de complezenc  stingerea sau acoperirea unei datorii de ctre debitor beneficiarului. BILETUL LA ORDIN Biletul la ordin este un īnscris pe care o persoan denumit emitent se oblig s plteasc altei persoane sau la ordinul ei o sum de bani la o anumit scadenc (emitent  trgtor). Elementele biletului la ordin: denumirea de bilet la ordin promisiunea de plat pur, simpl _i necondicionat, scadenca e o dat cert, unic _i posibil, atunci cānd nu e trecut e considerat la vedere, locul unde se face plata, atunci cānd acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a īntocmit respectivul bilet, numele _i adresa beneficiarului, data _i locul emiterii, semntura emitentului autograf. CECUL Cecul este instrumentul de plat prin care trgtorul , titular al unui cont la banc d ordin necondicionat ca banca s plteasc o anumit sum de bani ctre un beneficiar din disponibilul su īn cont. Cecul este reprezentat de un formular tipizat. Utilizarea cecului este guvernat de legea din 1934. Prcile implicate: trgtorul este cel care ordon plata, (persoan fizic sau juridic) trasul este īntotdeauna o banc, fie c e banca la care trgtorul are deschis un cont, fie c e una corespondent, beneficiarul - persoana fizic sau juridic indicat de trgtor īn favoarea creia se va face plata. Aspecte implicate: trasul ( banca ) nu plte_te fr a avea un ordin, presupune existenca unei īncelegeri īntre trgtor _i banc privind disponibilul din care se va face plata, presupune existenca unui disponibil īn contul trgtorului. Cecul este īntotdeauna pltibil la vedere. Elementele cecului: denumirea de cec, ordinul pur _i simplu, necondicionat de a plti, suma trecut īn cifre, litere _i moneda īn care se va face plata, numele trasului, locul plcii,( dac nu se specific este sediul trasului), locul _i data emiterii, semntura emitentului autograf. Tipuri de cecuri: dup modul īn care este trecut beneficiarul: nominative  situacie īn care beneficiarul este trecut īn mod expres _i cecul se achit numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune, la purttor  caz īn care nu se mencioneaz expres numele beneficiarului, cecul putānd fi īncasat de orice persoan care īl decine, la ordin  se mencioneaz numele beneficiarului _i menciunea la ordin care d dreptul acestuia s transmit cecul altei persoane prin gir. dup modul de īncasare: cecuri barate utilizate pentru plata īntr-un cont bancar al beneficiarului, (reprezint cecuri de virament - neputānd fi pltite īn numerar), _i īn cazul cecului documentar, atunci cānd trgtorul condicioneaz plata de prezentarea anumitor documente la banc. Bararea poate fi: general  nu sunt menciuni īntre cele 2 linii paralele _i atunci banca nu poate plti decāt unei bnci sau unui client al su _i poate circula prin andosare, special  atunci cānd se scrie denumirea bncii unde se efectueaz plata. cecuri nebarate  _i īn cazul acestor cecuri se poate plti īn numerar la ghi_eul bncii, sau īn cont fr nici o restriccie. Exemplu de cec special  cecul certificat  este cecul care poart el specificarea expres a existencei provizionului la banca tras. Cecul de cltorie  cec cu valoare fix imprimat pe formularul cecului. El este emis de bnci _i vāndut cliencilor pentru a īnlesni lichiditcile īn cltorii, pentru a īnlocui cash-ul īn deplasrile īn strintate. Proteccia acestui tip de cec se asigur prin semntur. Mecanismul plcii prin cec Mecanismul plcii prin cec este diferit īn funccie de tipul de cec _i anume: cecuri primite de beneficiar direct de la trgtor _i care poart numele de cecuri personale, cecuri trase de bnci asupra altor bnci denumite cecuri bancare sau cecuri de cltorie. Mecanismul cecului personal Mecanismul cecului personal presupune cāteva etape _i anume: - titularul unui cont la o banc aflat īn situacia de a face o plat completeaz fila de cec cu suma _i numele beneficiarului. - cecul este transmis direct beneficiarului de ctre trgtor, beneficiarul aflat īn posesia filei de cec se prezint la ghi_eul bncii spre īncasarea acestuia. - banca beneficiarului execut plata prin preluarea filei de cec _i remiterea acesteia bncii trase care debiteaz contul trgtorului _i achit bncii pltitoare valoarea cecului. Īn urma acestei operaciuni, banca beneficiarului face plata ctre acesta. Mecanismul plcii prin cecuri bancare Īn acest caz, tercul ordonator are un disponibil la banc _i īi transmite acestuia ordinul s trag un cec asupra bncii beneficiarului. Banca trgtoare (numit _i banca ordonatorului) trage un cec beneficiarului _i īl transmite acestuia, simultan debiteaz contul ordonatorului cu valoarea cecului emis _i transmite suma de bani bncii beneficiarului. Beneficiarul cecului se prezint la banca tras _i īncaseaz contravaloarea cecului emis de banca trgtoare. Mecanismul plcii prin cecul de cltorie Achizicionarea unui cec de cltorie se poate face īn 2 moduri: fie prin cumprarea unui cec de cltorie prin achitarea cash a sumei īnscrise pe el, prin constituirea unui cont la banca comercial care vinde cecul, care e utilizat īn vederea acoperirii cecului de cltorie (cecul e utilizat īn strintate, urmand ca sumele cheltuite s fie decontate din contul respectiv, acesta fiind _i purttor de dobānd). Īn Romānia exist AMERICAN EXPRESS. Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma dar nu au valoare imprimata si sunt vandute sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma , aceasta fiind trasa din contul deschis la banca mentionata pe cec. Eurocecurile au atasate o carte de garantie cu elemente care asigura bancii platitoare garantia de a recupera banii de la banca emitenta. Cecurile VISA sunt mai recente, si spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte iar diferenta neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt primite de la bancile platitoare. O variant a cecului de cltorie este _i tichetul de credit sau cartea de credit care sunt documente cu format convenit anterior ce concin datele de identificare ale posesorului. Avantajele oferite de crcile de credit ar fi: prin receaua electronic existent creat īntre bnci se pot realiza decontri foarte rapid _i fr utilizarea cash-ului, transformarea instantanee a monedei nacionale īntr-o valut, ofer proteccie īmpotriva furturilor, pentru suma depus se prime_te dobānd la vedere. Certificatul de depozit Certificatul de depozit este o variant a cecului constānd īn eliberarea de ctre o banc a unui document prin care se atest depunerea unei sume de bani īntr-un anumit cont pe o perioad de timp determinat, deponentul obcinānd venituri sub form de dobānd. Este un document negociabil, care poate circula īntre diferite persoane, fiind transferabil prin gir _i reprezint o creanc a deponentului asupra bncii unde are constituit depozitul. Certificatul de depozit poate fi exprimat īn moned nacional sau īn valut. Conosamentul Vezi curs TEHNICI DE PLAT. Conosamentul este titlu de credit reprezentativ care atest īncrcarea mrfurilor la bordul unei nave. Este parafat _i semnat de comandant. Decinerea acestor documente reprezint decinerea proprietcii asupra mrfurilor respective. Condicia de livrare stabile_te: cine realizeaz transportul - importatorul sau exportatorul, cine realizeaz asigurarea. Este folosit īn transportul maritim _i pe ape interioare. Conosamentul are valoare de titlu de proprietate indicānd proprietarul mrfurilor. Este un document negociabil _i atunci cānd e emis la ordin circul prin gir sau andosare. Are valoare de document asigurator, de garantare pentru bncile emitente a acreditivelor documentare. Conosamentul e predat alturi de facturi _i de celelalte documente la banc. Cuprinde: elemente legate de nav,companie, numele navei, armatorul, pavilionul, elemente legate de marf, cantitate, calitate, _i menciuni speciale, navlu, precul transportului sau fright, portul de īncrcare, portul de destinacie. Warrantul  certificat de depozit care atest c o anumit marf a fost depozitat īntr-un anumit loc la o anumit dat. El atest proprietatea asupra mrfurilor depozitate, este un titlu transmisibil _i negociabil, o reprezentare a proprietcii. Warrantul este un titlu de credit reprezentativ ce arat c o persoan are o creanc asupra mrfurilor respective. CRITERII DE CONVERTIBILITATE Convertibilitatea reprezint īnsu_irea unor monede _i anume calitatea de a fi preschimbate īn alte monede, fie cinānd cont de anumite restriccii (convertibilitate limitat), fie nu (convertibilitate total). Īn cazul existencei unei convertibilitci totale, monedele se numesc liber convertibile: dolarul american, EURO, Yen japonez. Pentru a deveni o moned convertibil trebuie īndeplinite de respectiva car anumite condicii: puterea de cumprare a monedei s fie stabil _i ridicata. existenca unor relacii intense din punct de vedere comercial īntre cara īn cauz _i alte cri cu competitivitate ridicat, cinānd cont de pstrarea echilibrului īntre competitivitatea mrfurilor exportate _i precul exporturilor, existenca unui curs valutar stabil, existenca unui echilibru īn balanca de plci externe (deficitul comercial are un rol important esencial īn asigurarea convertibilitcii: dac este prea mare cu tendinc de cre_tere adic importurile sunt mai mari decāt exporturile, moneda e greu de mencinut la un curs stabil _i va fi greu de asigurat transformarea ei īn moned fr restriccii. existenca unui buget echilibrat sau a unui deficit bugetar īn limitele controlabile, eliminarea oricror restriccii valutare de orice natur. Īn general, se poate spune deci, c o moned devine convertibil cānd economia care o suscine e o economie puternic cu schimburi intense cu strintatea, cu exporturi echilibrate fac de importuri, ceea ce impune o stabilitate īn evolucia cursului valutar. PAGE  PAGE 30 <^`Š :ö €®Ų®°Ø> pÜŽ4#x#z#ž#%ø%¤'Ņ'4(6(Š/N1P1ø2Ź23ä6ę67;v;GJG GŅHü^``b`žhāh°~ę~ˆ€ūņļņļņćņćņćņ׊ņūĒĄŠ»ŠņļņćņŠņćņ±ņ»Šņć«ļņćņļņŸņļņļ›ļ—ļŠļB*CJaJmHph’sH5aJH*aJ5CJ\aJmHsH 6]aJCJH*aJmHsHmHsH aJmH sH CJaJmH sH  aJmHsH5>*CJaJmHsH6CJ]aJmHsHaJCJaJmHsHCJaJ6<>@^`ZŒ Ś Š  .ö€ÖŲ®°"śųųųóķķķčččßßßÖÖÖÖĶĆßß „„Š^„`„Š$„Š^„Ša$$„Š^„Ša$$„Š`„Ša$ & F„Š`„Š$a$$a$(ū\ūżż"VØ> pŽ ^ Š ņ!2#4#x#z#%ø%,& &'÷÷÷÷õõõååååÜÜŚŲĻõĘ¾¾$ & Fa$$„8^„8a$$„ļ^„ļa$$„Š`„Ša$$ & F„ģ„L’^„ģ`„L’a$$ & Fa$'¢'¤'ø(¤*f,ä,-Ö-².Š/P1Č2Ź2ä6ę6l8ź8 :;;ņåÜÓÓÓÓĀĀĀĄååŗåÓÓÓµµ$a$„^„$ & F ĘŠ„„`„a$$„Š`„Ša$$„h^„ha$ $„h„Š^„h`„Ša$ $„8„˜ž^„8`„˜ža$;v;x;,=~=°>RAŲDdEGGLG GŅH0JLžM>N0O~O¦OĢOPnPNRżųļļēēēļļļįŁ×ļļļŁļļĻĻĻĻļ$ & Fa$$ & Fa$ ĘąĄ!$ & Fa$$„Š`„Ša$$a$NR:TŅTjU¤UäUŅVŗXzYZ”Zę[ź\t]ü^“`äanbcĀcčdźdnfpfŲföööīīöööŻŻööööŪŪÕŠŠŠÕÕÕÕ & F „`„$ & F Ę8 „`„a$$ & Fa$$„Š`„Ša$Ųf8ghžh hāh˜jÖkxl8nŒoŽooäoTq8rģr€t$ujuāuwjwyöyųyJzśśśōēåååååååąåååååśśåååååå$a$ $„Š„^„Š`„a$„`„ & FJz0{Ü{Ž{|F|:}ž}.~°~ę~č~^`ˆ€žƒ „ …č…°ˆŽ‹L p’śśššśśśśšīéēååÜÜŌŌĪÜåååÜ„`„$ & F a$$„Š`„Ša$$a$ „Š„^„Š`„ & Fˆ€č…°ˆŗ‹Ž‹ Ź“”—0—fœ¬œŠžŸH”Ž”N¢ˆ¢č¤Ā„¦§v«x«Ę«B±Ą±Ā±"¶$¶®¾°¾ę¾č¾væœĆ4Š Ņ²ÓšŌXÖZֆ׈×pīńhņ,Öī0ø `“°#4$‚'ą'0,J-÷ō÷åō÷Ł÷Ł÷Ł÷Ł÷Ł÷Ł÷ŠĖ÷ō÷Å÷Ć¼÷Š÷µµÅō÷ō÷ō÷Ė÷Ė÷±Ŗ£ō£ō£ō£™£ō£™£ō6]aJmH sH  aJmH sH  aJmHsH6aJ 6>*]aJ 56]aJ5 6]aJCJaJCJaJmH sH 6CJ]aJmHsH56CJ\]aJmHsHaJCJaJmHsHH^J~N€N“N¶NöSčWźWģWšWžWXž[2lłńłńłńłńłńłńłčŁÖĶČ·Ķ«Ķ”šł«Ķ”֐†łĶ«t«Ķ֔čČčȐÖ"6CJOJQJ]^JaJmHsH6]aJmH sH 6aJ 6]aJ aJmHsH6]aJmHsH6CJ]aJmHsH 56OJQJ\]^JmHsHmHsHCJaJmHsHaJCJOJQJ^JaJmHsHOJQJ^JaJH*aJmH sH  aJmH sH -5Z6²6Ä6ō67Ä8Ö8š;Ö;<ā<Ž?ų?0@j@¼@õģäääŪŁŪŪČ¼¼§––Ž$ & Fa$$ & F Ę8„¼^„¼a$$ & F Ę8Š„„„äż^„„`„äża$ $ & F„ģ^„ģa$$ & F Ę8„Š^„Ša$$„Š`„Ša$$ & Fa$$„`„a$ „„^„`„¼@ä@A@AnADD DŗD@ERF.G H^J¼J2KīīīīäääŪĪĮ³žœ”ƒ$ & F Ę8$ „Ų ^„Ų a$$ & Fa$$ & F Ę8Ø „@ „^„@ `„a$  ĘØ €„Ø „(ö^„Ø `„(ö $„ģ„Š^„ģ`„Ša$ $„p„Š^„p`„Ša$$„Š`„Ša$ „„Š^„`„Š$ & F Ę8„¼^„¼a$2K®K LŒLM|MN8N€N‚N„N“N¶NzPŗQ°R~S¢SĪSöSUpVźWīīīååŻŻŻŪŪŪÖåĪĪÅŻŻŻĆĆĆ$„h^„ha$$ & Fa$$a$$ & Fa$$„Š`„Ša$$ & F Ę8$ „Ų ^„Ų a$źWģWīWšWžWXÖXtY”Zž[b]^Ø_0azcBejfög¬h`i€k2l®lņl$mżūūżūņņņņģģģģģģģģģģēēēāŚ$ & Fa$$a$ & F„Š`„Š$„`„a$2l¬l®lņlbzrzV‹8„ź„Ī½ņ½øĮŅĮĪÅģÅüÉ6ŹBĢzĢ4Ń€Ń"ÕvÕųŲŁčŚõŚŽßą&ä@äLģ`ģ(ū*ū6ū8ū:ū>ū@ūLūNūRūTūVū\ū^ūżųļąļ×ļżļĖļĮļĮļąļąļąļąļ·ļ·ļąļąļ„ļž›ž›ž›ž“ž›ļ0JmHnHu0J j0JU"6CJOJQJ]^JaJmHsH5CJaJmHsH>*CJaJmHsH6CJ]aJmHsHCJaJmH sH CJOJQJ^JaJmHsHCJaJmHsHCJaJaJ/$mŖmĢnFovopNqrLs¢s`ttBu„uŅv¼wy@yŹyzbzīīīåŌŌŌŌĢ»»åå³³³å³³³$ & Fa$$ & F Ę8T„^„a$$ & Fa$$ & F Ę8 „T^„Ta$$„Š^„Ša$$ & F Ę8¼„p^„pa$bzpzrzč|~ø^„"…¼…ž…V†p‡²ˆ‹V‹8ō² “œ”śńččččč××ŅĮĮĮĮøčččč„Šdš`„Š$ & F Ę$ 8„ģ^„ģa$$a$$ & F Ę8p„$ ^„$ a$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$$a$œ”¦•ō•Ą–j˜ś™6›8›^›~œʜ<¦žTŸ¾Ÿ`¢B£š£š£¤„ź„¦§~ØņźźįįįŲŲįįźźźįįįįįįźźÖįį$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$$ & Fa$ $„„„˜ž^„„`„˜ža$~Ø«ų«Ģ¬Ī¬ž¬­p­®Æ°Æ²ÆŌÆÖÆH±†±¾±(²ä²Ō³“F“ˆ“öööńčß××××ßŅŅööŹŹŹŹŹŹŹ$ & Fa$$a$$ & Fa$$„Š^„Ša$$„Š`„Ša$$a$$„Š`„Ša$ˆ“Š“–“.¶Œ¶ö¶·Ø·ø\¹‚¹č¹Ąŗ8»»ø»Ü»>¼Ā¼ä¼\½Œ½Ī½ņ½öķääääÜÜÜ×ĻĻĻ××ĒĒĒĒĒĒĒ×$ & Fa$$ & Fa$$a$$ & Fa$$„Š`„Ša$$„h^„ha$$„h^„ha$ņ½L¾jærĄˆĮøĮĀĆśĆ8ÅĪÅŹĘÖĒŲĒüÉžÉ4Ź6ŹŅŹŽĖBĢzĢōĢ÷ļļļ÷ļęÕÕļęęęÓŹŹĮļļøĮ$„Š^„Ša$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$$ & F Ę8T„^„a$$„Š^„Ša$$ & Fa$$ & Fa$ōĢņĶ4Ļ2Ń4рђŅDŌ Õ"ÕvÕöÕ¢ÖųŲ^ŚčŚüŪ`ŻbŻĄŻ“Ž.ßzߎ߹߹ööööķööööķäÜÜööööööÜÜÜÜķķ$ & Fa$$„`„a$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$ąāŠć$ä&ä@äBäzäNęę ēBē\čéÜéxźŒźė¤ėōėJģLģ:ī ļ"ļ$ļööööķööööååöööÜÜååååÜÜÜÜÜ$„Š^„Ša$$ & Fa$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$$ļ&ļ(ļ*ļ,ļ.ļ0ļjļ ńņÄņ<óõNõų¬ųł ł$ū&ū(ū:ū<ū>ūVūXūööööööńöööééééééńńńńąŽÜąŽ„ü’„&`#$$ & Fa$$a$$„Š^„Ša$XūZū\ū^ūżżų$a$ 1h°Š/ °ą=!° "° # $ %° i8@ń’8 NormalCJ_HaJmH sH tH >@> Heading 1$$@&a$ CJmHsHT@T Heading 2$$„h„Š@&^„h`„Ša$6CJ]mHsHL@L Heading 3$$„Š@&`„Ša$6CJ]mHsHB@B Heading 4$¤š¤<@&5CJ\aJF@F Heading 5 ¤š¤<@&56CJ\]aJ@@@ Heading 6 ¤š¤<@&5CJ\aJ<A@ņ’”< Default Paragraph Font, @ņ, Footer  ĘąĄ!&)@¢& Page Number8B@8 Body Text$a$ CJmHsHVC@"V Body Text Indent$„h„Š^„h`„Ša$ CJmHsHJR@2J Body Text Indent 2$„Š^„Ša$CJJS@BJ Body Text Indent 3$„Š`„Ša$CJ6>@R6 Title$a$6CJ]mHsH4P@b4 Body Text 2 dą¤x.U@¢q. Hyperlink >*B*ph’Æü>’’’’ /0-Ęm‰Å„—{@k l ‚ W X ‘ + ƒ Ō Ÿ  ø ļ /hł™š¼½ŽÜPŃŅ\R3rČėYÅØders6uŽ»¼–æX©l ² ˆ!‰!¦!Š!i"#$’$%˜%æ%Ó%ę%&7&''(i(µ(Ņ(ņ(i)]*½*+J+ó+u,ŗ,~-Z.ņ.7/‹/į/t0u07181l1œ12O2P2q2L3ė3<45Ę5Ē5Č5ņ5Ŗ67v7@8’8µ8ń8‡9µ9‰:ū:ü:%;˜;ī;ļ; <#<<Ļ<=X=s=t=Æ=°=D>Ļ?@†@ō@XBļCD¦EPF8G9G”G¢GåG‚IöK÷K3LhM€NN¤N'OąPįP Q?QfQŒQRŠR»S¼SćSäS T‘TąTqUźUQV”VįVrWžW}XńXBYłY™ZģZķZ½[W]X]t]»]Æ^=_Ī_§`sbņbįc·dffPgŁgLhMh]h…hiiQi²iŁiŚitjŻjžkl‘lvmēmĖn6op¤pq|qsˆsģs‚t8u«u‰v“wxyxŌxüxCy—z&{¹{L|²|³|Ŗ}T~:Ņ€€Y€z€{€ė€w˜Ļ’H‚¬‚0ƒÜƒY„7…Å…††š†6‡č‡é‡Æˆ°ˆĖ‰‹Š‘‹…ŒEŽŗŽ4šŲÖH‘Ą‘Į‘š‘Į’”•9•O•e•f•–{–—¬—­—˜f˜g˜ˆ˜‰˜-™Y™b™z™„™bškšĶ›ė› œqœĒüž5ž^žrž‡ž ž·ž   ]   )”—”¢/£^£™£×£¤F¤Ž¤¾¤„„@„A„B„Z„[„=¦Ż¦X§æ§Ń§ē§ū§€Ø8©õ©ö©÷©ų©’©ŖkŖŗŖJ«’«±¬ ­Ō­˜®½Æ”°5±ū±V²°²Ą³“W“y“’“Õ“fµ£µ»µ ¶§¶ ·¦·Ń·0øHø”øĀøi¹Ž¹€ŗ ŗåŗ»1»8»9»t¼½Ü¾/Ą‘ĄŽĄ’Ą+ĮøĮYĀĆ«ĆœÄśÄYĘŠĒNČÓČśČ`É5ŹżŹ›ĖœĖÆĖ?ĢcĢžĢÓĢ ĶŖĶßĶ0Ļ”ĻĶĻųĻHŠ€ŠõŠÓŃ?Ņ„ÓüÓfŌgŌŌ€ŌøŌ ՀÕŲÕŁÕźÕėÕ¤ÖĆÖßÖ×r×ź× Ų#ŲDŲEŲKŲŁFŁ{ŁŽŁŌŁHŚ®ŚĮŚōŚ`ŪœŪČŪÜŪīŪÜaÜrÜ®ÜĘÜēÜłÜ&ŻµŻ9ŽÄŽÜŽį߿ߜąēąeįėįģįžā’āććićĒć!ä=äzäłäšå™ęšęĄęIē"čč‘č»čūčQé|ź^ėčėüģ°ķ±ķąķZī—ī½īļīšīļ šÅšńń ń!ń=ń'ņHņ…ņ”ņ.óˆóīó<ōFōōŅōśō%õ&õöö‘ö’ö“ö”ö•ö–ö—ö˜öµö…÷ųbųžųƒł§łūVūūū’ü“ü”üŸü«ü¬ü°ü˜0€€0€€0€€0€€˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜0€ ˜0€ ˜0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜ 0€ ˜0€ ˜0€ (0€ ˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜ 0€š˜ 0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜ 0€š˜ 0 €š˜ 0 €š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š˜0€š0€ ˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0 €˜ 0 €˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0 €˜ 0 €˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0 €˜ 0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜0€˜ 0€˜ 0¢G˜ 0¢G˜0€˜ 0€˜ 0÷K˜ 0÷K˜0€˜ 0€˜ 0N˜ 0N˜0€˜0€˜ 0'O˜ 0'O˜ 0'O˜0€˜0€˜0€˜0€0€€˜0€¼S˜0€¼S˜ 0€¼S˜ 0€¼S˜ 0€¼S˜ 0€¼S˜ 0€¼S˜ 0€¼S0€€˜0€”V˜0€”V˜ 0€”V˜ 0€”V˜ 0€”V˜ 0 €”V˜ 0 €”V˜ 0 €”V˜0€”V˜ 0™Z”V˜ 0™Z”V0€€0€€˜ 0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜ 0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜ 0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]˜0€X]0€X]0€X]˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜ 0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜0€«u˜ 0 €«u˜ 0 €«u˜ 0 €«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜0€«u˜ 0 €«u˜ 0 €«u˜0€«u˜ 0€«u˜ 0€«u˜0€«u0€€˜0€g˜˜0€g˜˜0€g˜˜ 0€g˜˜ 0€g˜˜ 0€g˜˜0€g˜80€g˜˜0€bš˜0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0€bš˜ 0 €bš˜ 0 €bš˜0€bš˜0€bš˜0€bš˜0€bš˜0€bš˜0€bš0€g˜ 0 €g˜˜0€—”˜ 0€—”˜ 0 €—”˜ 0 €—”˜ 0€—”˜ 0€—”˜0€—”˜0€—”˜ 0€—”˜ 0€—”˜ 0€—”H0€—”H0€—”H0€—”˜0€B„˜0€B„˜ 0€B„˜ 0€B„˜0€B„˜ 0€B„˜ 0€B„˜ 0€B„˜0€B„˜0€B„˜0€B„(0€—”˜0€õ©˜0€õ©(0€—”˜0€ų©(0€—”(0€—”(0€—”(0€—”˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜0€J«˜ 0€J«˜ 0€J«˜ 0€J«X0€J«˜ 0Ż¦W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0 €W“˜ 0!€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0"€W“˜ 0#€W“˜ 0$€W“˜0€W“˜ 0%€W“˜ 0&€W“˜ 0'€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0(€W“˜ 0)€W“˜0€W“˜ 0¦·W“˜ 0¦·W“˜ 0¦·W“˜ 0¦·W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0*€W“˜ 0+€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0,€W“˜ 0-€W“˜ 0.€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0/€W“˜ 00€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 01€W“˜ 02€W“˜ 03€W“˜ 04€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0/£W“˜ 0/£W“˜ 0/£W“˜0€W“˜ 05€W“˜ 06€W“˜ 07€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜ 0€W“˜0€W“˜ 0€W“˜ 08€W“˜ 09€W“˜ 0:€W“˜ 0€W“˜ 0;€W“˜0€W“˜ 0<€W“˜ 0=€W“˜ 0>€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0?€W“˜ 0@€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0A€W“˜ 0B€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0C€W“˜ 0D€W“˜ 0E€W“˜ 0F€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0G€W“˜ 0H€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0I€W“˜ 0J€W“˜ 0K€W“˜ 0L€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜0€W“˜ 0ÄŽW“˜ 0ÄŽW“˜ 0ÄŽW“˜ 0ÄŽW“˜ 0ÄŽW“˜ 0ÄŽW“š0€€š0€€š0€€š0€€š@0€€š@0€€š@0€€ 0 ˆ€J-2l^ūž"';NRŲfJzp’v«Ś¹ŗŌpī0°#5¼@2KźW$mbzœ”~؈“ņ½ōĢą$ļXū^ū’     \ū !•!t’•€ /0ž’ž’“ž’WZk l W X ` f s t  € † ‡  ‘ ™  © ¬ ¶ · ¾ É Ņ Ó ß ą é ź š ż       ! " * + 4 5 = > H I V W Y Z a b o p z { ‚ ƒ Œ  • – ž Ÿ „ ¦ Æ ° ² ³ ¼ ½ É Ź Ó Ō Ż Ž ę ź õ     ' + , / 4 ? @ J L R S X Y ^ _ b d n o v w | ‹ ’ “  Ÿ ¦ § ¹ ŗ Č Ņ Ū ß ė ģ õ ö  (2"Õ×Y[åģr|“ĆS U j!t!é(š(½*Å*++/.1.+4345494<4G4ń4ł40545Š7Ż7^9e9×9ä9Ó:Ś:<§<Ö>Ų>y@|@DYD[D1G6G2H4H¢K¤K»L½LwP|P†P‰PŠP”P–P P”P„P¦P«P²P¶P»P¾PĀPŹPŃPÕPįPēPėPõPöPžP’P QŠRŒR…U‡UĪUŠU÷UV_VgViVmV([*[U_W_mm4w6w7w=w>wDwFwMwNwRwTw[w\wbwcwlwswyw}wˆw“w•w–wšw›w”w£w°w±w·wøwŗw»wĄwĖwÓwŌwŻwŽwāwäwīwļwńwņwųwłwūwüwxxxxx$x)x/x3x8x>xBxFxGxMxRxVxWxYxZx_x`xgxixvxyxx‚x‰xŠx—x˜x”x£x„x¦x­x°x¹x½xĆxÄxŅx×xŻxŽxēxčxśxyyyyy'y(y2y3yAyCyEyFyLyMyPySyXyZybydyiytyvywy|y}yŠy‘y˜yšyœyy¦y§y“yĆyĶyĻyÕyÖyŽyąyåyēyģyķyōyųyśyüyzz z zzzzzz'z-z/z3z4z;z‚F‚H‚R‚S‚[‚^‚f‚g‚q‚r‚t‚u‚z‚{‚‚‚†‚Œ‚‚‚‚š‚›‚Ÿ‚„‚©‚¬‚²‚³‚·‚ø‚Ą‚Į‚Ģ‚Ķ‚Š‚Ń‚Ż‚Ž‚ę‚ź‚ļ‚ņ‚ł‚ś‚ƒƒ ƒƒƒƒƒƒ"ƒ#ƒ.ƒ0ƒ5ƒ9ƒ?ƒDƒMƒNƒVƒWƒYƒZƒbƒeƒlƒoƒyƒzƒƒƒ„ƒ†ƒ‡ƒ“ƒ”ƒ¢ƒ¤ƒ§ƒ­ƒ±ƒ²ƒæƒĄƒČƒĢƒŅƒÓƒŚƒÜƒāƒęƒģƒķƒōƒ÷ƒūƒüƒ„„„ „„„„„&„'„*„+„-„.„5„7„;„<„F„J„W„Y„`„a„k„l„u„v„y„z„€„„ƒ„„„Š„‹„„„’„“„Ÿ„ „Ø„¬„®„³„·„ŗ„Å„Ę„Ė„Ļ„Õ„Ö„ß„į„ź„ė„ó„ō„÷„ų„ü„ż„… ………(…,…4…7…9…:…C…E…L…R…W…Y…^…_…f…k…o…s…|…}………†…‹……–…—…Ÿ…£…„…©…°…µ…ŗ…»…Ć…Å…Ō…Õ…Ż…į…ē…č…ļ…ń…÷…ū…††††$†*†-†3†9†:†?†D†J†N†W†Y†\†]†d†j†t†y†€††Œ†††š†”†„†“†ŗ†æ†Į†Ć†Ä†Ź†Ż†ā†ę†ļ†ń†ó†ō†ų†ż†‡‡ ‡‡‡‡$‡%‡-‡6‡=‡>‡F‡G‡P‡R‡V‡[‡b‡c‡j‡t‡€‡‡†‡œ‡ž‡Ÿ‡£‡Ø‡°‡²‡“‡µ‡ø‡¹‡Ą‡Ź‡×‡é‡ņ‡ó‡ū‡ü‡ˆˆˆˆˆˆ"ˆ&ˆ*ˆ,ˆ5ˆ@ˆMˆNˆRˆSˆYˆkˆtˆvˆ~ˆ‚ˆŒˆˆ“ˆ”ˆœˆˆ£ˆ§ˆ­ˆ¹ˆæˆĄˆĆˆÄˆĶˆŃˆÕˆŻˆąˆāˆźˆōˆüˆżˆ‰‰‰ ‰‰‰‰‰#‰$‰1‰2‰6‰7‰>‰D‰F‰G‰L‰M‰P‰Q‰T‰\‰b‰c‰h‰l‰s‰|‰‰‚‰‹‰Œ‰‰‰’‰“‰›‰œ‰©‰¹‰æ‰Ć‰É‰Ė‰Ń‰Ņ‰Ö‰×‰Ż‰Ž‰ą‰ć‰ē‰é‰ö‰ų‰Š ŠŠŠŠŠ#Š%Š*Š+Š3Š<ŠBŠFŠLŠMŠPŠSŠWŠYŠ\Š]ŠcŠgŠmŠsŠ{Š|Š‚Š‹ŠŠŽŠ•Š—ŠšŠŠ„Š¦ŠŖŠ«Š²Š³ŠæŠĄŠĘŠČŠŅŠÓŠŚŠŻŠäŠåŠķŠüŠ‹‹‹‹‹‹%‹+‹1‹8‹:‹;‹D‹H‹Q‹U‹[‹]‹_‹`‹g‹k‹y‹z‹‚‹Š‹‹‘‹˜‹™‹ ‹”‹§‹Ø‹³‹“‹¼‹½‹Ä‹Å‹Ģ‹Š‹Ö‹Ś‹ā‹ē‹ģ‹ķ‹š‹ż‹ŒŒŒŒ Œ ŒŒŒŒŒ)Œ*Œ.Œ/Œ3Œ7Œ=ŒJŒQŒTŒXŒ[ŒfŒhŒjŒkŒtŒyŒƒŒ…Œ‹ŒŒŒ“Œ”Œ›ŒŸŒ¦ŒŖŒ®Œ¶ŒŗŒ»Œ¾ŒæŒÅŒĘŒČŒÉŒĶŒŃŒŲŒŁŒŻŒäŒėŒļŒųŒ  ),.48BGMQZ[`acdkosz~…‰‹Œ—˜›œ§­²³¹ŗ¾æĀŽåęļńśūŽŽŽŽŽŽ#Ž%Ž0Ž1Ž8ŽEŽKŽLŽRŽSŽVŽWŽ`ŽdŽhŽqŽwŽyŽ{Ž|Ž€ŽŽˆŽ•ŽœŽžŽ Ž”ŽØŽ«Ž°Ž±ŽøŽŗŽĮŽÅŽĖŽĢŽĪŽŅŽŚŽįŽģŽķŽšŽńŽ÷ŽųŽ $%24;AFGIMU^acpruvz{„…‡ˆŽ˜š”„«¬¶·¹½ÅĘČÉŃŲŽßéźó÷   %&-.56<=AEMNW[bdghopx|€„Œ–—œ£³¶·ĄÄŹĖŌÖßąēčļóū’‘ ‘‘‘‘‘(‘)‘/‘0‘4‘5‘9‘=‘F‘H‘M‘O‘Q‘R‘Z‘[‘c‘d‘n‘p‘v‘z‘~‘‘„‘ˆ‘‘‘‘•‘–‘‘ž‘Ø‘©‘«‘¬‘“‘µ‘¹‘Ä‘Ź‘Ė‘בŲ‘Ū‘Ü‘ę‘ē‘é‘ź‘ī‘š‘ö‘÷‘ż‘ž‘’’ ’’’’$’)’0’1’7’8’?’@’D’E’I’J’R’V’\’`’h’j’m’n’u’v’ƒ’‡’Ž’’’˜’™’„’§’®’Æ’·’ø’æ’Į’Ć’Ä’É’Ź’Ī’Ļ’×’Ų’ā’å’ķ’ī’ņ’ó’ł’ū’““ ““!“"“,“-“6“7“9“:“>“?“D“G“I“J“M“O“W“Y“[“\“a“b“l“m“q“r“{““Œ““–“—“”“£“­“®“µ“¶“¹“ŗ“½“Į“Ź“Ģ“Ó“Ō“Ü“ą“ę“ģ“ö“÷“ł“ś“’“” ” ”””””)”*”2”3”;”?”E”G”M”N”^”_”i”j”s”v”}”~”†”Š”—”›”””„”«”“”»”¼”Į”Ā”Ė”Ļ”×”Ų”Ū”Ü”ē”ė”š”ń”ł”ż”•• •••••••#•%•9•;•>•D•H•N•T•Z•^•d•f•l•m•r•y•†•Š•‘•š• •¢•„•¦•Ŗ•Æ•¶•·•¾•Č•Ķ•Ó•Ų•Ż•ä•ę•ė•ģ•ļ•ö•ü•ż•’•–– –––––&–'–4–8–?–C–I–J–P–Q–Y–_–f–k–n–p–y–{–„–…–’–“–œ–Ÿ–„–«–­–®–µ–¾–Č–Ķ–Õ–ē–ķ–ī–ū–ü–—————— —!—)—*—3—6—<—=—E—F—J—K—O—Z—b—d—m—n—x—y—{—|—‚—ƒ—‹—Œ——”—›—— —¢—Ŗ—­—»—¼—Å—Ę—Ļ—Ń—×—Ų—ą—ä—é—ź—ņ—ö—’—˜˜˜ ˜ ˜˜˜˜˜(˜,˜4˜6˜;˜>˜B˜C˜E˜F˜M˜N˜Q˜U˜W˜X˜_˜`˜d˜¼ŸĀŸČŸÓŸÕŸÜŸąŸģŸšŸõŸłŸ ¢ ¢¢¢%¢5¢@¢D¢E¢P¢g¢l¢x¢¢€¢ˆ¢¢•¢–¢¢¤¢«¢Æ¢³¢“¢½¢¾¢Ä¢Å¢É¢Ź¢Ģ¢Ķ¢Ł¢Ś¢č¢ģ¢š¢ń¢ü¢ż¢’¢£££"£#£-£B§H§I§Q§=«H«½ÆĒƽ°Ē°s±}±¤±®±W“c“d“n“µ µŽ¶—¶Üŗćŗ2¼>¼<ĮCĮŁĮąĮ®Ć³Ć“ĆøĆĮĆĘĆÉĆĪĆĻĆÓĆ×ĆŻĆŽĆćĆäĆēĆčĆīĆļĆ÷ĆłĆüƿƒĆÄÄÄ ÄÄ Ä!Ä#Ä/Ä7Ä8Ä:Ä;ÄBÄEÄNÄTÄWÄ]ÄcÄeÄjÄkÄmÄnÄqÄuÄĀćĉċČďēĚÄBŹLŹŃ”Ńšéöé|źˆźĖźŅźėėKėUė^ėjėnėuėė‰ė£ė©ėŖė“ėµė½ėģ(ģWģ^ģdģhģiģqģ”ģģĘģŹģēģīģļģłģņōųō&õ/õö&ö‰ü‘ü“ü“ü”üœüŸüŖü­ü°ü .0,-ÅĘlmˆ‰ÄŃ„–—z{?@j l  ‚ V ‘ ™ + 4 ƒ Œ Ō ž Ÿ   · ¹ ī ļ  ./ghųł˜š»½ŽŪÜOPŒŠŅ[\QR23qrĒČźėXYÄŧØceqs56tuŗ¼•–¾æWXØ©k l ± ² ‡!‰!„!¦!Ļ!Š!h"j"## $$ž$’$%%—%˜%¾%æ%Ņ%Ó%å%ę%’%&6&7&&'''((h(i(“(µ(Ń(Ņ(ń(ņ(h)i)\*]*¼*½*++I+J+ņ+ó+t,u,¹,ŗ,}-~-Y.Z.ń.ņ.6/7/Š/‹/ą/į/s0u06181k1l1›1œ122N2P2p2q2K3L3ź3ė3;4<455Å5Č5ń5ó5©6Ŗ677u7v7?8@8‘8’8“8µ8š8ń8†9‡9“9µ9ˆ:‰:ś:ü:$;%;—;˜;ķ;ļ; < <"<#<œ<<Ī<Ļ<==W=X=r=t=®=°=C>D>Ī?Ļ?@@…@†@ó@ž@WBXBīCļCŒDD„E¦EOFPF7G9G G¢GäGåGI‚IõK÷K2L3LgMiMNN£N¤N&O'OßPQ>Q@QeQgQ‹QŒQRR‰RŠRŗS¼SāSäST TT‘TßTąTpUqUéUźUPVQV V”VąVįVqWrWżWžW|X}XšXńXAYBYųYłY˜Z™ZėZšZ¼[æ[V]X]s]t]ŗ]¼]®^Æ^<_=_Ķ_Ī_¦`§`rbtbńbņbącįc¶d·dffOgPgŲgŁgKhMh\h^h„h…hiiPiRi±i²iŲiŚisjtjÜjŽjkžklll‘lumvmęmēmŹnĖn5o6opp£p¤pqq{q|qss‡sˆsėsģst‚tėtģt7u8uŖu¬uˆv‰v’w“wxxxxyxÓxŌxūxüxByCy–z—z%{&{ø{¹{K|L|±|³|©}Ŗ}S~T~9:ŃŅ€{€ź€ė€v˜ĪĻž’G‚H‚R‚¬‚²‚”ƒ¢ƒÜƒX„Y„6…7…Ä…Å…††™†š†5‡6‡ē‡é‡®ˆ°ˆŹ‰Ė‰ŠŠ‹Š‹‘‹„Œ…ŒDŽEŽ¹ŽŗŽ34™š×ÕÖG‘H‘æ‘Į‘ļ‘š‘Ą’Į’”~”ˆ”„”••8•9•N•O•d•f•––z–{–——«—­—˜˜e˜g˜‡˜‰˜,™-™X™Y™a™b™y™z™ƒ™„™ašbšjškšĢ›Ķ›ź›ė› œ œpœqœĘĒūüžž4ž5ž]ž^žqžrž†ž‡žŸž ž¶ž·ž  \ ` Ÿ ² (”)”–”—”¢¢.£/£]£^£˜£™£Ö£×£¤¤E¤F¤¤Ž¤½¤¾¤„„„„?„B„Y„[„<¦=¦Ü¦Ż¦W§X§¾§æ§Š§Ń§ę§ē§ś§ū§؀Ø7©8©ō©ų©ž©ŖjŖkŖ¹ŖŗŖI«J«ž«’«°¬±¬ ­ ­Ó­Ō­—®˜®¼Æ½Æ °”°4±5±ś±ū±U²V²Æ²°²æ³Ą³““V“y“‘“’“Ō“Õ“eµfµ¢µ£µŗµ»µ ¶¶¦¶§¶ · ·„·¦·Š·Ņ·/ø0øGøHø ø”øĮøĀøh¹i¹Ż¹Ž¹ŗ€ŗŸŗ ŗäŗåŗ »»0»1»7»9»s¼t¼ ½½Ū¾Ü¾.Ą/ĄĄ‘ĄŻĄŽĄžĄ’Ą*Į,Į·Į¹ĮXĀZĀŒĆŽĆŖĆ«Ć›ÄœÄłÄśÄXĘYĘĻĒŠĒMČNČŅČÓȳȜČ_É`É4Ź6ŹüŹžŹšĖœĖ®ĖÆĖ>Ģ?ĢbĢcĢĢžĢŅĢÓĢ Ķ Ķ©ĶŖĶŽĶßĶ/Ļ1Ļ Ļ”ĻĢĻĶĻ÷ĻųĻGŠHŠŠ€ŠōŠõŠŅŃÓŃ>Ņ?ŅƒÓ„ÓūÓüÓeŌgŌ~Ō€Ō·ŌøŌ Õ ÕՀÕ×ÕŁÕéÕģÕ£Ö¤ÖĀÖĆÖŽÖßÖ××q×r×é×ź× Ų Ų"Ų#ŲCŲEŲJŲKŲŁŁEŁFŁzŁ{ŁŁŽŁÓŁŌŁGŚHŚ­Ś®ŚĄŚĮŚóŚōŚ_Ū`Ū›ŪœŪĒŪČŪŪŪÜŪķŪīŪÜÜ`ÜaÜqÜsÜ­Ü®ÜÅÜĘÜęÜēÜųÜłÜ%Ż&Ż“ŻµŻ8Ž9ŽĆŽÄŽŪŽÜŽąßėßü߿ߛąœąęąēądįeįźįģįżā’āććhćićĘćĒć ä!ä<ä=äyäzäųäłä™åšå˜ęšęæęĄęHēIē!č"čč‘čŗč»čśčūčPéQé{ź|ź]ė^ėēėčėūģüģÆķ±ķßķąķYīZī–ī—ī¼ī½īīīšīļļ š šÄšÅšńńń!ń<ń=ń&ņ'ņGņHņ„ņ…ņ ņ”ņ-ó.ó‡óˆóķóīó;ō<ōEōFōŒōōŃōŅōłōśō$õ&õööö˜ö“öµö„÷…÷ųųaųbųųžų‚łƒł¦ł§łūūUūVūŽūū‘ü“ü“ü”üœüŸüŖü­ü°ü33333333 m‰l ‚ + ƒ ø hČė–æ X‰!Š!’$%æ%&µ(i)]*½*l1œ1‰:%;ļ;#<X=r=Ļ?@MhMįP Q™ZķZX]t]Mh]hyxŌx€z€w˜H‚0ƒŲg˜‰˜Y™„™bškšĶ›ė›Ē5ž^ž·ž)”¢^£×£¤F¤Ž¤„B„[„Ż¦X§æ§ū§ų©Ŗū±V²W“Õ“fµ»µ¶§¶0øHø”øĀøåŗ9»rĄ‘ĄœĖÆĖżĖcĢųĻ€ŠgŌøŌ€Õ×ÕŁÕéÕėÕģÕ¤ÖßÖź×KŲ{ŁŌŁHŚĮŚČŪīŪaÜrܮܳÜÄŽÜŽėßżß’āćććZī½īšīļń!ńŹńHņ…ņ.ó<ōFō˜öµöūVū‘ü“ü”ü­ü°ü’’Admin2Univa1@C:\Documents and Settings\a1\My Documents\relatii financiare.docDVDMD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\ECONOMIE\ECO3\relatii financiare.doc fäR7.y’’’’’’’’’.3k¦3ąK’’’’’’’’’ClŠø$ń’’’’’’’’’£ż„ōJ>’’’’’’’’’/¾- fā$’’’’’’’’’iń/Šd’’’’’’’’’…Ņ0v¼Ņ’’’’’’’’’õ Š6XšœM’’’’’’’’’xb=®O~°’’’’’’’’’QKŅAąŗh’’’’’’’’’€CBˆCō*’’’’’’’’’ĒVFFcŠ ’’’’’’’’’9ZIZ ’’’’’’’’’SWX*ß>’’’’’’’’’>)€Zh‚Ī*’’’’’’’’’U_"Ų’’’’’’’’’3÷až[€Ū’’’’’’’’’p?f6B’’’’’’’’’H)LgˆE²ļ’’’’’’’’’5_ør> ˆ³’’’’’’’’’$2šsśśņK’’’’’’’’’LU”zōR¾o’’’’’’’’’t?¾}xŪVm’’’’’’’’’„ „˜žĘ ^„ `„˜žo(.€„p„˜žĘp^„p`„˜ž.‚„@ „L’Ę@ ^„@ `„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„ą„˜žĘą^„ą`„˜ž.‚„°„L’Ę°^„°`„L’.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.€„P„˜žĘP^„P`„˜ž.‚„ „L’Ę ^„ `„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žOJPJQJ^Jo(-€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(o€ „Ų „˜žĘŲ ^„Ų `„˜žOJQJo(§š€ „Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜žOJQJo(·š€ „x„˜žĘx^„x`„˜žOJQJo(o€ „H„˜žĘH^„H`„˜žOJQJo(§š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(·š€ „č„˜žĘč^„č`„˜žOJQJo(o€ „ø„˜žĘø^„ø`„˜žOJQJo(§š„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.€„ „˜žĘ ^„ `„˜ž.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.Š„®„"üĘ®^„®`„"üOJPJQJ^Jo(-Š„T„˜žĘT^„T`„˜žCJQJaJo(o€ „Ų „˜žĘŲ ^„Ų `„˜žOJQJo(§š€ „Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜žOJQJo(·š€ „x„˜žĘx^„x`„˜žOJQJo(o€ „H„˜žĘH^„H`„˜žOJQJo(§š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(·š€ „č„˜žĘč^„č`„˜žOJQJo(o€ „ø„˜žĘø^„ø`„˜žOJQJo(§š„8„˜žĘ8^„8`„˜žOJPJQJ^Jo(-€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(o€ „Ų „˜žĘŲ ^„Ų `„˜žOJQJo(§š€ „Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜žOJQJo(·š€ „x„˜žĘx^„x`„˜žOJQJo(o€ „H„˜žĘH^„H`„˜žOJQJo(§š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(·š€ „č„˜žĘč^„č`„˜žOJQJo(o€ „ø„˜žĘø^„ø`„˜žOJQJo(§š„8„˜žĘ8^„8`„˜žOJPJQJ^Jo(-€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(o€ „Ų „˜žĘŲ ^„Ų `„˜žOJQJo(§š€ „Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜žOJQJo(·š€ „x„˜žĘx^„x`„˜žOJQJo(o€ „H„˜žĘH^„H`„˜žOJQJo(§š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(·š€ „č„˜žĘč^„č`„˜žOJQJo(o€ „ø„˜žĘø^„ø`„˜žOJQJo(§š„Ū„õūĘŪ^„Ū`„õūo(.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„Ų „L’ĘŲ ^„Ų `„L’.€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„%„‰žĘ%^„%`„‰žo(.€„ę „˜žĘę ^„ę `„˜ž.‚„¶ „L’ʶ ^„¶ `„L’.€„†„˜žĘ†^„†`„˜ž.€„V„˜žĘV^„V`„˜ž.‚„&„L’Ę&^„&`„L’.€„ö„˜žĘö^„ö`„˜ž.€„Ę„˜žĘĘ^„Ę`„˜ž.‚„–„L’Ę–^„–`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.„ „˜žĘ ^„ `„˜žo(.„$ „˜žĘ$ ^„$ `„˜žo(.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žo(.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„Ų „L’ĘŲ ^„Ų `„L’.€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.€„ „˜žĘ ^„ `„˜ž.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.„T„|üĘT^„T`„|üOJPJQJ^Jo(-€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(o€ „Ų „˜žĘŲ ^„Ų `„˜žOJQJo(§š€ „Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜žOJQJo(·š€ „x„˜žĘx^„x`„˜žOJQJo(o€ „H„˜žĘH^„H`„˜žOJQJo(§š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(·š€ „č„˜žĘč^„č`„˜žOJQJo(o€ „ø„˜žĘø^„ø`„˜žOJQJo(§š„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žOJPJQJ^Jo(-€ „ „˜žĘ ^„ `„˜žOJQJo(o€ „p„˜žĘp^„p`„˜žOJQJo(§š€ „@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜žOJQJo(·š€ „„˜žĘ^„`„˜žOJQJo(o€ „ą„˜žĘą^„ą`„˜žOJQJo(§š€ „°„˜žĘ°^„°`„˜žOJQJo(·š€ „€„˜žĘ€^„€`„˜žOJQJo(o€ „P„˜žĘP^„P`„˜žOJQJo(§š„W„˜žĘW^„W`„˜ž6o(.€„'„˜žĘ'^„'`„˜ž.‚„÷„L’Ę÷^„÷`„L’.€„Ē „˜žĘĒ ^„Ē `„˜ž.€„—„˜žĘ—^„—`„˜ž.‚„g„L’Ęg^„g`„L’.€„7„˜žĘ7^„7`„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ׄL’Ę×^„×`„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žo(.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„Ų „L’ĘŲ ^„Ų `„L’.€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žo(.„„˜žĘ^„`„˜žo(.„Œ „˜žĘŒ ^„Œ `„˜žo(-€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.„ „˜žĘ ^„ `„˜žo(.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.€„ „˜žĘ ^„ `„˜ž.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.„ „˜žĘ ^„ `„˜žo(.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.„½„üĘ½^„½`„üo(.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„Ų „L’ĘŲ ^„Ų `„L’.€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žo(.„„˜žĘ^„`„˜žo(.„Œ „˜žĘŒ ^„Œ `„˜žOJPJQJ^Jo( €„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„8„˜žĘ8^„8`„˜žo(.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„Ų „L’ĘŲ ^„Ų `„L’.€„Ø „˜žĘØ ^„Ø `„˜ž.€„x„˜žĘx^„x`„˜ž.‚„H„L’ĘH^„H`„L’.€„„˜žĘ^„`„˜ž.€„č„˜žĘč^„č`„˜ž.‚„ø„L’Ęø^„ø`„L’.„Š„˜žĘŠ^„Š`„˜žo(.€„ „˜žĘ ^„ `„˜ž.‚„p„L’Ęp^„p`„L’.€„@ „˜žĘ@ ^„@ `„˜ž.€„„˜žĘ^„`„˜ž.‚„ą„L’Ęą^„ą`„L’.€„°„˜žĘ°^„°`„˜ž.€„€„˜žĘ€^„€`„˜ž.‚„P„L’ĘP^„P`„L’.9ZI3÷aĒVF fäSWXt?¾}p?f/¾-LU”z5_ør$2šs£ż…Ņ0>)€Ziń/QKŅAõ Š6.3kU_xb=€CBClŠH)Lg’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’Ö²ē        ä ˜B                 NĪT šę       ņ©ŚŅ        nÕ:™        ¼8^¤        4n&Y         J`ņvüV      ģņn                 2ļ”        žœ6X         Ašp        LŽŗ        öą\ŽqņęŠęņ-        xƒ                 ą˜ą       Z#         öą\”1@ēčņ@       öą\                 ’@€“ü“ü4a“ü“üØ $+2@HQRYqu” ¢¤„­“¶»ĶŠŲŻėķļųūÆü00000 0(0:0L0Z0h0„0”0¦0Ø0¶0ę0ī0,0D0H0L0N0^0l0p0z0ž0¤0“0¾0“@0Ü0ą0ņ0ų’’Unknown’’’’’’’’’’’’G‡z €’Times New Roman5€Symbol3& ‡z €’Arial?5 ‡z €’Courier New;€Wingdings"1ˆšÄ©6bkFéJ‘‰$DŠj¼²%āÖnŹ!š  ““0dĆ’”ü3ƒQšH’’RELAbII FINANCIAR _VALUTARE Admin2DVDž’ą…ŸņłOh«‘+'³Ł0€˜ĄĢÜčō   < H T`hpxéżRELAÅ¢II FINANCIAR _VALUTARE ELAAdmin2Idmidmi Normal.dotNDVD3DMicrosoft Word 9.0_@@ōNGŠĀ@^žS/öĉ$DŠž’ÕĶ՜.“—+,ł®0 hpˆ˜  Ø°øĄ Č óéż UniversitateA¼jĆ’  RELAÅ¢II FINANCIAR _VALUTARE Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ”¢£¤„¦§Ø©Ŗ«¬­®Æ°±²³“µ¶·ø¹ŗ»¼½¾æĄĮĀĆÄÅĘĒČÉŹĖĢĶĪĻŠŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪÜŻŽßąįāćäåęēčéźėģķīļšńņóōõö÷ųłśūüżž’     ž’’’!"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…ž’’’‡ˆ‰Š‹Œž’’’‘’“”•ž’’’ż’’’ż’’’ż’’’ż’’’›ž’’’ž’’’ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’Root Entry’’’’’’’’ ĄFP/Ø_/öĝ€1Table’’’’’’’’’’’’ ĖWordDocument’’’’’’’’">SummaryInformation(’’’’†DocumentSummaryInformation8’’’’’’’’’’’’ŽCompObj’’’’jObjectPool’’’’’’’’’’’’P/Ø_/öÄP/Ø_/öÄ’’’’’’’’’’’’ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ž’ ’’’’ ĄFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8ō9²q