ÐÏࡱá>þÿ åçþÿÿÿãäíÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿì¥Á5@ ù¿+fbjbjÏ2Ï2 J´­X­Xô]6ÿÿÿÿÿÿˆæææææææ$ rrrP^r,Šr ,w2šs°s(ØsØsØsØsØsØs´uÑvÑvÑvÑvÑvÑv^xR°z.ÑvæØsØsØsØsØsÑvææØsØsæv®t®t®tØs@æØsæØs´u®tØs´u®tÊ®txuææxuØsŽs p¼öÇä¶Ârt@xu˜uüv0,wxuÞ{Xt@Þ{xu  ææææÞ{æxu ØsØs®tØsØsØsØsØsÑvÑv  pr˜t  r Curs 1 2. LIBERALISMUL EMBED Equation.2 CLASIC PRINCIPALA MAGATENDINºÅ DIN GÂNDIREA ECONOMICÅ MODERNÅ. 2.1 INCEPUTURILE ªI EVOLUºIA GÂNDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIOADA PREMODERNÅ Criteriul este con¡inutul calitativ al ideilor economice. Distingem doua mari perioade - de la începutul umanitå¡ii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada pre¿tin¡ificå a gândirii economice; - 1/2 sec XVII ¿I pânå în prezent fiind perioada stratificatå.  ¥n aceste douå perioada nu au existat lucråri cu caracter propriu-zis economice. Ideile economice erau råspândite în lucråri cu caracter juridic, istoric, religios, etc. 2.2 MERCANTILISMUL - criza lui ¿i începuturile economice. - Epoca modernå - aceastå perioada din istorie în care grupåri mai ferme încearca la forme noi, mai liberale. Aceste genera¡ii au locuit la ora¿e ( burghezii ); - marile descoperiri geografice de la sfâr¿itul secolului 15, începutul sec.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gândire economicå diferitå de gândirea medievalå: sfaturi practice date de agen¡ii economici cum så-¿i conducå mai eficient afacerile, cum sa fie ¡inutå eviden¡a contabilå. Ace¿ti gânditori erau foarte eterogeni, scopul lor era så ob¡inå, så câ¿tige cât mai mult profit; - gânditorii mondiali se specializeazå pe probleme economice - automatizarea gândirii economice + laicizarea. MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= pia¡å, mercante = negustor, mercantile= aducåtor de câ¿tig ) - Sec.16-17 are 2 semnifica¡ii corelate: - doctrinå ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opºiunea ec, a negustorilor moderni; - politica economicå ( ans, mås, practice adoptate de stat pe baza ac, doctrine ec,) = primul curent de gândire economica modernå. Cele 2 tipuri de mercantilism: -m, timpuriu sau sist, monetar pune acc, pe sporirea rezerv, de metale pre¡ioase ¿I o pol, ec, externå protec¡ionistådurå ¿I rigidå ( spaniolii +engl ); - m, dezv, sau sist,balan¡ei comerciale care admite circul mf2+banilor în ambele direc¡ii cu cond, ca soldul com, ext, så fie activ, exp,>imp, politica externå mai relaxatå. Reprezentan¡i: J.Bodin, B.Laffemas, Th.Munn, Th.Gresham, J.Child, G.Botero, J.Law. Principalul merit: reprezentan¡ii lui au contribuit la stimularea com, ext, ¿I indirect la dezv, unor ramuri ale produc¡iei na¡, iar unii dintre ac, au fåcutchiar încercåri remarcabile de explicare a unor procese ec, de mare amploare din acel timp. (J.Bodin-de ex.). Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precådere a sferei circula¡iei mf.+banilor ignorând rolul esen¡ial al produc¡iei ¿I folosindu-se cu precådere de met, descriptivå în iluzia lor ca profitul ar fi creat în comer¡. Criza mercantil, ¿I fåurirea ¿tiin¡ei ec: - schimbåri imp, în gândirea ec, modernå: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul, mf, la sfera produc¡iei; - modific2 de metodå - trec la met, analiticå/abstractizårii. Curentul care va lua amploare este liberalismul. - trecerea de la cunoa¿terea empiricå la cunoa¿terea ¿tiin¡ificå; - legi economice. Liberalismul economic. 2.3 PARADIGMA LIBERALISMULUI EC. CLASIC Liberalii sunt aparåtorii proprietå¡ii moderne, adep¡ii individualismului. Ei spun cå func¡ionarea ec, are loc în bune condi¡ii când oamenii nu se amestecå unii în treaba altora. Princ, de bazå dupå func¡, ec, de pia¡å: princip, liberei concuren¡e (ec, este capabilå de autoreglare ); Ideea autoreglårii spontane - liberali¿ti sunt adep¡ii ”hedonismului” ( ob¡, de avantaje cât mai > cu eforturi cât mai < ). - ei considerå cå ag,ec, ac¡ioneazå pe pia¡å în mod ra¡ional; - resping interven¡ia statului în ec,; -sunt adep¡ii th, obiective despre pre¡ ¿I valoare; - liberalii clasici sunt convin¿i cå ideile lor au valabilitate universalå. Reprezent2 ai liberal, clasic: W.Petty, P de Boisguillebert, B Franklin. W.Petty în opera lui începuturile th, despre pre¡uri ¿I înc, th, moderne a plus produsului ( mai târziu se va numii th, plus valori) Termeni fol2: pre¡ natural = valoarea; pre¡ politic= suma de bani care se då pt a intra în posesia unui bun.; pre¡ curent al pie¡ei = pr, pt, fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ, cå în proc, prod, se fac chelt, se ob¡, produse ¿I un plus. El reduce ac, ra¡ionament doar la domeniul agricol. P.de Boisguillebert spune despre pretul just al mf,=e determ, de munca omeneascå chelt, pt, producerea lor. B.Franklin spune cå izvorul valorii marfii= munca în general. 2.4 FIZIOCRATISMUL Fiziocra¡ii = un grup numeros de gânditori liberali francezi ( au tråit în 1/2sec 18 dupå revolu¡ia burghezo-democratå din 1789) Reprezentan¡i: F.Quesnay, A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturalå+ politica ec, optimå: via¡a ec, se desfå¿, dupå reguli care nu dep, de via¡a oamen2= legi naturale Låsa¡i lucrurile så-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogå¡ie ¿I rolul primordial al agriculturii în crearea ei. Adevårata bogå¡ie nu sunt banii, ci bunurile care pot satisface nev, oamenilor. Agric = singurul domeniu în care se putea crea bogå¡ia. 3 conceptia despre crearea, reparti¡ia ¿I circul prod, între clasele societ. 4 th, produsului net. Celebrul “tablou economic”= primul model macroec, din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl, productivå ( fermierii ); -cl, proprietarilor func¡ionari (cl inactivå); - cl, sterilå. Cifrele folos, în tablou se referå la avansurile sau capitalurile folosite ¿I consumate în cele 2 ramuri de bazå ale ec, si struct, lor. ( avansuri ini¡iale sau capit, fix ¿I avans, anuale sau capit, circulant/, volumul, valoarea ¿I struct,: prod, global (total) pe ans, întregii ¡åri. Pe baza ac, tablou: 2 concluzii: - drept rezult,al repartitiei si circul, produsului, social anual se restab, cond2 existente la începutul activitå¡ii ¿I deci produc¡ia poate fi reluatå pe aceea¿i scarå, e posibilå reproduc¡ia simplå a capit, social; - din moment ce întregul produs net creat în agric, de fermieri ajunge în poses, proprietarilor de påmânt logic ar fi ca numai ei så plåteascå impozit. Merite: (a fost primul tablou) - a realizat reproduc¡ia în dublå expresie materialå ¿I båneascå; - a dezvålui mobilul reproduc¡iei: produsul net; - a prezentat circul, mf2 ¿I a banilor numai ca o laturå a proc, complex al reproduc¡iei capit, soc; - a încercat sa descopere o serie de corela¡ii mai complexe în cadrul circuitului ec> Destinul ist, al fiziocra¡ilor: ei au dovedit modernizarea cunoa¿terii ¿tiin¡ifice, au dezvåluit legåturi între cunoa¿tere ¿I politica ec, måsura ce a consstituit impoz, fin, mic; - ei apårau burghezia voind s-o scuteascå de impoz. 2.5 CONCEPºIA LUI ADAM SMITH SI DAVID RICARDO despre pre¡uri ¿I venit. ADAM SMITH (1723-1790) a avut posibilit2 datoritå nivelului de dezv, al ¡årii (Anglia) så realiz, un imens pas. - indust, e f, dezv, > agric, =ramura ec, mai dezv, decât în Fran¡a; - lurarea sa “Avu¡ia na¡iunilor” (1776); - el încearca sa facå o sintezå a literaturii ec, de pâna la el ceea ce îi permite o ”jalonare” a sectoarelor mai imp, ale st, ec. Idei originale: -avu¡ia unei na¡iuni care e totalit, b2, mat, de care dispune pt satisf, nevoilor, + munca anualå a fiec, na¡, pt a produce ac, b2; - generaliz, posib, de a ob¡, ¿I spori avu¡ia la toate ramurile prod, sociale; - analiz, rolul capitaluluica fact, de prod, si imp, acumularii lui; - met2 fol, de Smith în abordarea prob2 se referå la oscila¡ia lui între met, descriptivå ¿I analiticå. Marx le-a caract, ca met, exotericå cea descriptivå ¿I met, osotericå cea analiticå. A. Smith spune: pre¡urile pleacå de la “pr, natural” si “pr, pietei” ale lui Petty. Propune în loc de pre¡ - valoarea. Valoarea are 2 semnifica¡ii: - folosul pe care un b, îl poate aduce cuiva (val, de întrebuin¡are); - în ce propor¡ie poate fi sch, unui b, cu alte b2 (val, de sch) Pt un om de afaceri ac, este mai imp. Val, identifica 2 proc, dif: proc, de creare a val, +proc, de repartizare a sumelor ob¡, dupå vânzare. Atunci când se calc, costurile se ¡ine seama ¿I de amortizare ( pe lângå cele 3 venituri ). Crearea ¿I reparti¡ia venitului - Smith a prezentat în mod corect struct, socialå a societ, moderne. El împarte societ, în 3 clase: muncitori ¿i salaria¡i, patroni, proprietari funciari. Ace¿tia partic, la repart, venitului na¡, ob¡, venituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucråtorul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital. Ven, na¡, e creat in sfera produc¡iei de catre muncitori dar în acela¿i timp el se imparet între cele 3 cl, sociale. Ac, th, nu e adoptata de to¡i liberalii. Cheia care explicå mecan, de ans, al ec, moderne - th, mâinii invizibile: princip, cond, a unui b, func¡ional în ec, de pia¡å = deplina libertate a ap2 ec, de a lua dec2 pe care interesele lor propri materiale le considerå cele mai bune deci nu numai indivizii vor fi mul¡umiti ci întreaga ec, în ans. DAVID RICARDO (1772-1823) -probl, existente atunci pe plan intern +probl, noi (circula¡ia monetarå int, ¿I interna¡) Probl, noi -determinarea de existen¡a a 2 fel2 de bani: bani cu val, ”intrinsecå” (aur) ¿I bancnotele; Contribu¡ia lui Ricardo: - metoda ¿¡iin¡ei ec; - th, costurilor comparative de prod, ¿I a avantajelor relative în com, interna¡; - th, obiectiva a valorii ¿I a pre¡urilor: 1. th, pre¡urilor: R.observå cå pe pia¡å sunt 2 feluri de mf2: rare care nu pot fi sporite dupå voin¡a umanå ¿I reproductibile care pot fi înmul¡ite dupå voin¡a prod. Pentru ca un b, så fie vândut ¿I cumpårat e neces, så fie util. Utilitatea este o condi¡iei pe care trebuie så o îndepl, orice bun, dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca, chelt, cu ob¡, b. Mårimea valorii depinde de cantitatea totalå de muncå chelt, adicå atât munca prezentå cât si cea din trecut. 2 Th, veniturilor (a rentei funciare) Renta funciarå= venit specific pe care îl încadreazå proprietarii funciari în mom, când cedeazå terenurile fermierilor. Este op, din produc¡ia påmântului care se cedeazå proprietarilor funciari pt, fol, for¡elor indestructibile ale solului. Izvorul rentei funciare - este cantitatea de muncå pe care tb, så o depunå oamenii comparativ cu ale ramuri de activ deci val, non creata de muncitori sau salaria¡i din agriculturå. Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinårii valorilor în fc¡ie de tipul de muncå necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funciara e dif, intre: pr, vânz, determ, de cond2 cele mai proaste din agric, ¿I valoarea industrialå a prod, de pe teren mai bune ¿I se mai numesc arendå. Consec, pe t, lung ale tendin¡ei de cre¿tere a rentei func, - când pre¡ul cre¿te, cre¿te val, rentei func, când cre¿te renta, scade sal, +profitul capitali¿tilor. Când cre¿te pr, alimentelor muncitorii vor solicita cre¿terea sal, nominal, creste pr,, scade sal real. Ei îl obliga pe patron så scadå surplusul dintre pr, si cost ¿I cre¿te costul, scade surplusul rezultând diminuarea sal, nominal ¿I cel capitalist este o scadere a impulsului patronilor. Reac¡ii sociale fa¡å de liberalismul ec, clasic - ec, de pia¡å a avut un imens progres dar ¿I urmåri sociale negative: durata mare a zilei de lucru, condi¡ii proaste de lucru, venituri f, scåzute la unele categorii. Categ, de ”popul memul¡umi¡i” -muncitorii ¿I salaria¡ii: - tåranii independen¡i; - un anume e¿alon al burgheziei. Apare baza protec¡ionalismului. Th, Move- protesteazå împotriva exceselor pe care le permit propr, privatå. Th, Campanella - e o totalå abordare a probl, comparativ cu liberalii care a adus o nouå paradigmå. Reac¡ia romanticilor - criticå liberalii dar doresc så ¡inå propr, privatå. Th.inevitabilitå¡ii crizei ec, th, ter¡elor persoane. Curs 2 Docrine economice REACºIILE SOCIALE ªI NAºIONALE FAºÅ DE LIBERALISMUL EC CLASIC 3.1 PERFORMANºELE ªI DEFICIENºELE EC. MONDIALE DE PIAºÅ ( rezultatele contradictorii ale ec moderne de pia¡a ) Ec, de pia¡å a însemnat un imens progres o sporire de bunuri materiale prin generalizarea ec, de pia¡å ¿I un nou ”ses” de reparti¡iea venitului na¡ional care a dus la cre¿terea niv, de via¡å. ¥N ciuda marilor progrese ec, de pia¡å a avut urmari sociale neg, - durata mare a zilei de lucru, condi¡ii f, proaste de lucru, munca femeilor ¿I a copiilor, venituri f, reduse pt, anumite categ, ceea ce a fåcut ca societatea så recunoascå prezenta mizerie la un segment superior al popula¡iei. CATEG, DE POPULAºIE CARE AU FOST NEMULTUMITE -1.muncitorii ¿I salar, - a constituie baza socialå a viitorului curent socialist, 2.patronii independen¡i - aveau o bucatå de påmânt dar nu au rezistat în fa¡a concuren¡ei de la pia¡a de cåtre fermieri. De la pozi¡ia aceasta s-a constituit romantismul ec, 3.un anume e¿alon al burgheziei care era nemultumitå de caracterul liberalilor clasici, adicå burghezia care a pornit mai târziu pe calea dezv, capitaliste . Aceasta nu putea suporta concuren¡a din ¡årile mai dezv. A¿a a apårut baza protec¡ionismului. 3.2 UTOPIILE ªI SOCIALISMUL PREMARXIST - încå din sec XV-XVI au apårut iar mai târziu s-au înmul¡it nr, gânditorilor ostili ec, de p¡å, care au abordat problematica ec, din acel timp folosind o paradigmå diametral opuså celei liberale clasice. In prima jum, a sec XIX ac, au fost denumi¡i sociali¿ti. Ace¿tia au criticat proprietatea privatå asupra mijloacelor de muncå si produc¡ie ¿I a urmårilor ei negative. Ace¿ti autori aveau ca obiectiv dezv, ec, ¿I socialå a tuturor membrilor societ. Pt atingerea ac, scop autorii considerå necesarå reorganizarea societ, pe baze noi, pe baza proprietå¡ii colective. Teoria More - protesteazå împotriva acceselor pe care le permit proprietatea privatå. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismul asocia¡ionist a avut cea mai largå audien¡å publica ¿I cele mai importante consecin¡e teoretice ¿I practice dintre toate formele de socialism modern premaxist. Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei întreprinderi textile ¿I a încercat så u¿ureze munca subalternilor såi prin o mai buna organizare a întrep, ¿I o reparti¡ie echitabilå a rezultatelor obtinute. Tot el a încercat så declanseze reorganizarea întregii economi pe baze colectiviste. Masuri: interzicerea muncii copiilor ¿I femeilor în locurile f, grele, înfiin¡area de grådini¡e pt copii, etc. Louis Blanc- membru în guvernul provizoriu din timpul revolu¡iei burghezo-democratice din Fran¡a a criticat ec, liberala de p¡å, proprietatea privata ¿I concuren¡a. El propune înfin¡area de ateliere na¡ionale iar reparti¡ia beneficiilor ar trebui så se facå astfel: ca adaus la salarii, ca fond de asigurare pt invaliditate si somaj, ¿I pt investi¡i. 3.3 ROMANTISMUL EC - romanticii criticå liberalismul dar doresc så ¡inå proprietatea privatå. Cel mai de seama a fost Sismondi - “ Noi principii de ec, sau despre bogå¡ie în raport cu popula¡ia. El neaga existen¡a unei ordini naturale în ec, ¿I autoreglarea spontanå a ec, de p¡å. El sus¡ine ca la p¡å mårfurile se vând pe venituri dar întrucât reparti¡ia van, na¡, este extrem de inegalå cresc dificultå¡ile în vânz, mårf, oferta > ca cererea ceea ce rezultå cå o parte din mårfuri råmân nevând, iar crizele ec, råmân instabile. Sismondi sus¡ine cå solu¡ia de duratå o constituie men¡inerea proprietå¡ii private asupra mijloacelor de muncå ¿I produc¡ie. Programul ec, al lui a fost numit socialism mic-burghez. P.J.Proudhon - teorii: th, exploatårii muncitorilor prin dobândå, th, valorii constituite, th, solidaritå¡ii mutuale dintre lucråtori. Lucråri: Memorii asupra proprietå¡ii:Ce este proprietatea? Criticå: inegalitå¡ile sociale, contradic¡iile ¿I nedreptå¡ile din capitalism, este împotriva comunismului. Considerå cå propriet, capitalistå e un furt. 3.4 PROTECºIONISMUL - F.List a luptat pt industrializarea Germaniei. Lcråri: “Sistemul na¡, de ec,” Criticå: liberalismul ec, clasic, politica ec, a liberului schimb,. Propune: dezv, stiin¡ei ec na¡, ¿I preconizeazå protec¡ionismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la mårfurile stråine pt a apåra industria na¡. Considerå ca evolu¡ia ec a diferitelor ¡åri a parcurs 5 ståri: starea sålbaticå, s agricolå, s agricolå-industriala, s industriala comerciala. Subliniazå: importan¡a na¡, ca obiect de studiu pt ¿tiin¡a economicå. 3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT) - liberalismul economic clasic a fost atacat de cåtre adversarii ec de p¡å si ai propriet private asupra mijloacelor de muncå ¿I de produc¡ie. Radicalii liberi sus¡in ec de p¡å dar criticå prezen¡a unor factori structurali care îngreuneazå buna func¡ionare a mecanismelor ei. H.George sus¡ine cå monopolul propriet, private asupra påm, si renta funciarå constituiau cauzele multor neajunsuri din ec, timpului såu. Lucrare: Progres si såracie. Propune: interven¡ia statului pentru confiscarea rentei funciare sub forma impoz, funciar unic iar celelalte categ de ag, ec, în afara de propriet, funciari så fie scuti¡i pe impozit. Institu¡ionalismul nord american este un curent de gândire ec format pe bazå de criterii unor neajunsuri reale ale liberalismului ec. Recomandå: folosirea metodei inductive. Prin institu¡ii ei în¡eleg: ans, regulilor juridice , modul de gândire al indivizilor, întrep, grupurilor sociale. Cel mai de seamå a fost T.Veblen. Lucråri: “Teoria clasei inactive”, “Teoria întrep de afaceri”, “Inginerii ¿I sistemul pre¡urilor” . Criticå: crizele economice, comportamentul nera¡ional al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea tehnicii tb, un comportament mai ra¡ional în ec. J.Clark apåra caracterul ¿tiin¡ific al indust, Curs 3 Doctrine economice 4 . MARXISMUL CEA DE-A 2 MEGATENDINºÅ DIN GÂNDIREA EC MODERNÅ 4.1 RÅDÅCINILE ISTORICE - nevoia de inoire a gândirii ec, în per, respectivå - K.Marx. încearcå un salt în ¿tiin¡a ec. Doctrina lui s-a format la confluen¡a între cele 2 megatendin¡e din gândirea soc, ec, premergåtoare lui ¿I s-a sprijinit pe operele lui Hengel ¿I Feurbach, ec, Smith si Ricardo. - opera ec, fundamentalå a lui “ Capitalul” cu subtitlul “ Critica ec, pol,”el a recunoscut deschis angajarea lui în politicå. Face o dubla criticå - capitalismului +liberalismului clasic ¿I elaboreazå o noua paradigmå pt investigarea realitå¡ii = “ dialec¡ia materialistå” resp, materialismul istoric. Princip, trasåturi ale paradigmei marxiste: - abordarea sistemica ¿I istoricå a economiei ca ans, structurat ¿I în permanen¡å legat cu mi¿c, întregii societå¡i; - foloseste unele criterii complexe pt a explica mi¿c, societ, în ans; - cåutarea resortului dezvoltårii în contradic¡iile interne ale ec+ mårginirea urmårirea fazelor dezvoltårii ¿I a legilor ce o guverneazå + fact, conjuncturali. 4.2 CONTRIBUºIA LUI MARX LA ANALIZA LEGILOR DE BAZÅ cårora func¡, ec, de pia¡å - sistemul de categ, ec, care sintetizeazå anatomia ¿I fiziologia ec, de mf2. Marx face distinc¡ie între muncå si for¡a de muncå. El continua investiga¡iile cu încercarea de a descoperii regulile sau legile ec, obiective pe baza carora func¡iona capitalismul din timpul såu. Concluziile teoretice ale lui Marx se referå la faptul cåscopul si stimulentul dezvoltårii produc¡iei capitaliste îl constituie ob¡inerea de cât mai multå plusvaloare de cåtre proprietarii capitalului. Th, marxistå a reproduc¡iei capitalului social ¿I a crizelor ec, din capitalism - Marx s-a preocupat de th, reproduc¡iei simple ¿I lårgite a capit, social el respinzând th, liberala a autoreglårii spontane a ec, de pia¡å prin intermediul pr2. El face o dublå analizå a produsului social si a vanitului na¡. Schi¡a pt analiza pie¡ei mondiale ¿I a relatiilor ec, interna¡ionale - analiza lui Marx a råmas neterminatå. Contribu¡ii: rolul comertului exterior în dezv, capitalismului, explicarea tendin¡ei ¡årilor dezv, spre expansiunea externå, rezultatele celor 2 fel, de pol externå: liberul schimb ¿I protec¡ionismul. Th, marxistå a schimbului neechivalant: datorita ¡årilor industrializate care aveau o pozi¡ie privilegiatå pe pia¡a mondialå fatå de ¡årile agricole nedezvoltate sau mai pu¡in dezvoltate. El spune cå e vorba de scurgere de venit na¡ional din ¡årile agrare spre cele industriale. 4.4 TH LUI MARX DESPRE INEVITABILITATEA ÎNLOCUIRII CAPITALISMULUI CU SOCIALISMULUI. - Argumente: de naturå obiectivå, de nat, subiectivå. Idealul socialist a fost formulat înaintea lui Marx. El denumeste punctul sau de vedere: socialism stiintific. Marx dorea ca prin preluarea puterii politice de cåtre clasa muncitoare aceasta så poata inlatura structurile sociale generatoare de exploatare ¿I nedreptå¡i ¿I så creeze noi structuri sociale. Obictivul general: emanciparea celor mul¡i de asuprire, såracie ¿I toate nedreptå¡ile care decurgeau din ele. Argumentarea teoreticå: este justa ¿I nesatisfåcåtoare. Marx prin ceea ce a facut a vrut sa continue efortul de asanare a societå¡ii ilustrat de mai multe personalitå¡i ale culturii umaniste si demoocratice ca More, St.Simon, D.Ricardo, Sismondi. Marx a subevaluat tensiunile existente în sânul mi¿carii muncitore¿ti ¿I socialiste. 4.5 DESTINUL ISTORIC AL DOCTRINEI EC MARXISTE - a avut un destin dramatic. Marx =unul dintre cei mai mari ec, ai lumii. J.A.Schumpeter îl apreciazå: viziunea de ans, a lui Marx, despre mi¿carea ec, moderne de p¡å este izvorul unei încântåri intelectuale pe care o poate încerca oricine îi studiazå opera. Opera lui Marx tb, examinatå în mod riguros. Curs 4 Docrine economice 5 . LIBERALISMUL NEOCLASIC SAU MARGINALISMUL 5.1 GENEZE LIBERALISMULUI NEOCLASIC - Reprezentan¡i: W.St.Jevons prin lucrarea “th, ec, pol” C.Mengel prin lucrarea “Bazele ec, pol” Leon Warlas prin lucrarea “Elem, de ec, pol, purå” Demersul teoretic al liberalilor neoclasici a fost favorizat de:progresele realizete si schimbårile petrecute in cultura spiritualå a Europei în a 2 jum, a sec 19. Gândirea ec, a liberalilor a fost den, neoclasicå pt a sublinia atât puntea de legåturå cu liberalii clasicicât ¿I revolu¡ia înfåptuitå în compara¡ie cu ace¿tia. Neoclasicii au preluat, sus¡inut ¿I accentuat o serie de tråsåturi ale paradigmei liberalismului clasic ca: individualismul, apårarea ec, de p¡å si a proprietå¡ii private, hedonismul, metoda deductivå în explicarea fen2 economice. Neoclasicii au respins: th, obiectivå a valorii ¿I pr, sus¡inutå de liberalii clasici ¿I implica¡iile ei în sfera reparti¡iei. Neoclasicii au fost ostili tuturor curentelor contestatare sau critice la adresa liberalismului ( socialismul, marxismul, radicalismul). Specificul liberalismului neoclasic e legat de noutå¡ile aduse de promotorii lui: - raritatea ca tråsåturå definitorie a bun2 ec; - rolul cheie al psihologiei ¿I comportamentului individului consumatar pe pia¡å în explicarea mecanismului de ans, al ec, de p¡å; - combinarea analizei psihologice a fenomenelor ec, cu folosirea unor procedee din matematicå prin calculul marginal, func¡ii, reprezentåri grafice. Esen¡a paradigmei liberalismului neoclasic: - individualism, -raritae, -psihologie, -calcul marginal, -hedonism, -liberul schimb. Obiectul central de studiu al liberalilor neoclasici l-a constituit: microanaliza staticå respectiv preturile b2, ec, rare pe p¡å, ¿I venit2, ag, ec. ªcoli: 2 distincte: ¿coala psihologicå care se preocupå de rela¡iile de cauzalitate din ec, ¿coala matematicå se ocupå de rela¡iile de interdependen¡å din ec punând accentul pe schimbårile cantitative din ec, si reprezentarea lor graficå ¿I matematicå. Caracterizare generalå a docrinei ec neoclasice: th, utilitå¡ii margianle, th, reparti¡iei sau a veniturilor, th, echilibrului ec, general. 5.2 TEORIA UTILITÅTII MARGINALE ( finale) Deosebiri între: liberalii clasici si liberalii neoclasici. LC pornesc de la un factor obiectic ( cantitatea de muncå chelt, pt a produce b, ec, care se schimbå ); LN pornesc de la un factor subiectiv ( aprecierea subiectivå a indivizilor cu privire la plåcerea pe care le-o procurå consumul diferitelor cantitå¡i din bunul respectiv ); LN fac distintie între b, libere ¿I b, ec ( care sunt rare). B,ec pot fi B, finale si b, intermediare. Principalul obiect al aprecierii subiective din partea consumatorilor îl constituie b, finale. LC considerå cå orice mf, are 2 proprietå¡i ec: utilitatea si valoarea. LN î¿i concentreazå aten¡ia asupra utilitå¡ii b, ec. LN sus¡ineau cå pr, b2, ec, e expresia in bani a utilitå¡ii ac, b2. LN sus¡in cå izvorul pre¡urilor e utilitatea b2 ec, finale. Sus¡in cå pe måsura cre¿terii nr, de unitå¡i consumate din b, ec, respectiv, scade utilitatea individualå a fiecårei unitå¡i succesiv consumate. Ac, e cunosc, sub den, de prima lege a lui Gossen sau legea utilitå¡ii descrescânde pe masura satisfacerii nev, de consum. Marimea pr2, e determinatå de utilitatea marginalå de utilitatea cea mai micå dintr-o serie descrescândå de utilitå¡i ale nr, de unitå¡i succesiv consumate din bunul respectiv. Problema masurårii utilitå¡ii a dus la numeroase discu¡ii ¿I în rândul adep¡ilor neoclasici ai ac, th. Tabloul lui Menger ofera 2 repere esen¡iale: - intensitatea diferitå cu care se manifesta nevoile oamenilor ¿I care exercitå o influen¡å direct propor¡ionalå asupra utilitå¡ii marginale; - raritatea b, respectiv: b2 abundente au o utilitate marginala mai micå iar b, f, rare au o utilitate marginala mai mare. Unii neoclasici au introdus valoarea de substituire apelând la utilitatea unui b, alternativ pe care l-ar fi putut folosi consumatorul respectiv. Meritele th, Unitå¡ii Marginale: a contribuit la analiza aprofundatå a rolului cererii de b, pe p¡å în func¡ionarea ec, moderne ¿I în influen¡area pr2; - a demonstrat importan¡a studierii concrete a factorului raritate în economie; - a sugerat multiple direc¡ii de studiere a comportamentului consumatorilor de pia¡å; - a introdus calculul marginal în economie. Limitele th, utilitåtii marginale: - promotorii ei n-au gåsit o unitate de måsurå adecvata pt aprecierile subiective ale utilitå¡ii; - n-au reu¿it så elaboreze o th, unitarå asupra pr; - n-au dat o explica¡ie convingåtoore pr2 în ipoteza în care cererea ar fi la fel cu oferta. 5.3 TEORIA MARGINALISTÅ A REPARTIºIEI VENITULUI NAºIONAL - Liberalii clasici - repartitia venit2= fazå distinctå a activit, economice; au fåcut distinc¡ie între veniturile - salariile si profitul ¿I renta funciarå precizând cå natura , mårimea, dinamica, ¿I legile dupa care se form, cele 3 venituri sunt distincte. Liberalii neoclasici - produc¡ia ¿I reparti¡ia erau 2 fa¡ade ale aceluiasi proces. Veniturile care rezultau din ac, proces aveau o0 naturå asemånåtoare ¿I o îndreptå¡ire egalå. Ra¡ionamentul care stå la baza acestei viziuni optimiste despre reparti¡ia din ec, de p¡å, e urm: b, ec, finale, sau utilitå¡ile sunt create în produc¡ie. Pr, încasat la p¡å cu ocazia vânz, utilitå¡ilor create în produc¡ie e folosit pt a plåtii serviciile productive ale muncii. Criteriul ec, pt determinarea volumului fiecårei categ, de venit este productivitatea marginalå a fiecårui factor de produc¡ie. Procedeul tehnic pt determinarea productivitå¡ii marginale a fiecarui factor este discutabil. Existå idei diferite cu privire la reparti¡ia venit2 care pot fi considerate excep¡i de la th, generalå. 5.4 TEORIA ECHILIBRULUI EC GENERAL ªc. Matematicåa deplasat accesul investiga¡iilor ec, de la psihologia consumatorului la calculul marginal ¿I rela¡iile func¡ionale dintre diferite variabile ec, interdependente ca: cererea, oferta, pr2, venit2. L.Walras face distinc¡ie între ec, pol, purå, ec, pol, aplicatå ¿I ec, pol, socialå ¿I realizeazå th, echilib, ec, general; - e adept al autoreglårii spontane a ec, de p¡å, prin intermediul pr2; - presupune existen¡a a 2 fel, de p¡e: cea a produselor ¿I cea a serviciilor productive; - considerå cå oscila¡ia pr2 este canalul prin care se transmit mesajele consumatorilor catre producåtori ¿I invers; - costul de produc¡ie e = cu pr, de vânzare; - sus¡ine cåcre¿terea ofertei de b2, atrage cre¿terea cererii. V.Pareto - optimul ec, înseamnå formula cea mai bunå de alocare a resurselor limitate ¿I care asig, niv, cel mai înalt de bunåstare a întregii societå¡i. Optimul paretian este un optim par¡ial. Curs 5 Docrine economice 6. ASCENSIUNEA DIRIJISMULUI ¥N PER INTERBELICÅ 6.1 EPOCA LUI J.M.KEYNES ( criza ec, din anii 1929-1933 ¿i slåbiciunile liberalismului ) - urmårile ec, ale påcii din 1918 a avut un caracter contradic: - pacea a stimulat activit, ec; - discriminåri între învin¿i ¿I învingåtori ceea ce a generat puternice contradic¡ii de interese rezultând blocaje în rela¡iile ec, interna¡. ¥N 1929- puternica crizå ec, care a durat 5 ani, a lansat multiple sfidåri ale fact, de decizie+ ale economistilor+ a scos la ivealå ruptura grava dintre th, ec, dominantå, academicå ( neoclasicismul) ¿I practica ec, lagunele si exagerårile acestei gândiri. S-a pråbusit dogma liberala a autoreglårii spontane a ec, de p¡å, prin mecanismul pr2. Nu au mai mers th, mâinii invizibile a lui A.Smith, th, p¡lor a lui A.B.Say, ca ¿I th, echilib, ec, a lui L.Walras. Au devenit vizibile lacunele ¿I deficien¡ele paradigmei liberalismului neoclasic prin: - aten¡ia excesivå datoratå microeconomiei ¿I statisticii economice; - excesul de subiectivism; - excesul de formalizare (materializare); - abordarea unilaterala a fenom, legate de consum, cerere ¿I pia¡å; - alunecarea unor autori liberali de la alogiul elegan¡ei logice a modelelor neoclasice de func¡ionare a ec, moderne de p¡å spre apologia nejustificatå a sistemului liberal de organizare economicå; - s-a impus J.M.Keynes. 6.2 OPERA ªI PARADIGMA GÂNDIRII EC KEYNEISTE - Opera lui Keynes cuprinde 2 etape: 1. K. evolueazå pe linia tradi¡ionalå neoclasicå. Lucråri: Consecin¡ele ec, ale påcii (1919), Tratat asupra banilor (1930); -2 în ce-a de-a 2 etapå Th, generalå a folosirii mâinii de lucru a dobânzii si a banilor ( 1936). Tråsåturi definitorii ale paradigmei Keyneiste: - considerå th, ec, lib, clasicå ¿I neoclasicå drept un caz particular al th, ec, generale cu o val, mai restrânså acceptând th, marginalistå numai în domeniul microanalizei; - îsi propune elaborarea unei th, gen, a ec, de p¡å, variabilå în orice condi¡ie; - respinge ideea unei ordini naturale ¿I a unor legi naturale capabile så asig, realiz, spontana a echil, ec; - considerå nesatisfåcåt th, ec, purå; - deplaseazå centrul de greutate al cercetårii ec, în dom, macroanalizei; - sus¡ine inevitabilitatea ¿omajului involuntar în cadrul ec, de p¡å; - îl preocupå în special dezechilibrele din ec, contemporanå de p¡å mai ales: somajul involuntar, dificultå¡i în desfacerea mf, dezechilibru în balan¡a pla¡ilor externe ale ¡årilor lumii; - face o analizå staticå pe t, scurt a probl, ec; - economia tb, sprijinita de stat, K preconizeazå pol, ec, de interven¡ie limitatå a statului în ec, denumitå ulterior dirijism. Tråsåturi comune ale Keyneismului cu neoclasicismului: - adeziunea la proprietatea particularå; - apårarea ini¡iativei private în ec, ¿I explica¡ia psihologicå a fenom, ec, la scarå microec. 6.3 MODELUL EC ªI LEGILE PSIHOLOGICE AL LUI KEYNES Modelul ec -matem, descriptiv- 3 categ de elem. 1 variabilele - indicator macroecon, rata lor; 2 relatiile dintre variabilele redate cu ajut, unor ecua¡i ¿I inegalitå¡i; 3 parametrul multiplicator investi¡ional prin care se exprima gradul de intensitate a influen¡ei unei variabile. 1. Variabilele sunt de 2 fel: endogene sau determinate si exogene sau determinante. Variabilele endogene: - sunt indicat, globali care caract, niv, activit, ec, la scara economiei na¡, si anume: pre¡ul global, cererea efectivå de mårfuri, venitul global, consumul final global, investi¡iile globale, volumul folosirii mâinii de lucru. Variabilele exogene constau într-o serie de rate cu privire la comportamentul ag, ec. Cele 3 variabile sunt: - inclinatia sprre consum; - eficien¡a marginala a capitalului; - rata dabânzii. 2.Relatiile dintre variabile sunt redate cu ajut: - ecua¡ii de comportament, ecua¡, fundament, al modelului; - ecua¡, de echilibru. Ecua¡ia e în echilibru când C+I=Y; -dezechilibru C+I ecua¡ia de echilibru al modelului. Una din cauzele esen¡iale ale dezech= ponderea mare a economisirii. Alte cauze derivå din prezen¡a ¿I rolul banilor în ec. 3 Parametri: - multiplicator investi¡ional a fost fol, pt, a exprima interdependen¡a dintre fluctua¡iile investi¡iilor, ocupårii ¿I veniturilor. Legile psihologice: 1. lg, înclina¡iei marginale spre consum. Cele 3 legi psihologice : lege psihologicå fundamentalå, lg, imboldului spre investi¡ii, lg, preferin¡ei pt lichiditå¡i. 2. Lg, imboldului spre investi¡ii aratå ca nu toate ec, se transformå în investitii, desi prin def, ele sunt egale cå deciziile investitorilor de a transforma ec, în investi¡ii se adeptå depå crit, maximizårii profitului, ¡inând seama de rap: eficien¡a marginalå a capitalului/ rata dobânzii; 3. Lg, preferin¡ei pt lichiditå¡i respectiv dorin¡a majoritå¡ii oamenilor de a påstra disponibilit, lor båne¿ti în forma lichidå. K spune cå principala explica¡ie care conduc spre dezech, în ec, de p¡å,= ac¡iunea necontrolatå a lg2 psihologice pe care le-a analizat. Meritele ¿I limitele th, lui K: - curajul de a demola dogme anacronice ¿I realismul cu care a cercetat aspectele cele mai neplåcute ale realitå¡ii economice; - recunoa¿te cå instabilitatea este o tråsåturå inerenta a ec, de p¡å; - - recunoa¿te 3 dificultå¡i congenitale ale capitalismului; prezen¡a cronicå a somajului, mari inegalitå¡i în reparti¡ia averilor ¿I a veniturilor, contradic¡ii puternice în sfera rela¡iilor ec, interna¡. Limite: - limbaj f, complicat; - ignorå cauzele structurale ale dezechilibrelor ec, contemporane; - ambiguitate în leg, cu rolul factorilor subiectivi ¿I psihologici în explicarea proceselor ec; - aten¡ia excesiva acordatå consumului ¿I cererii efective de mf2. 6.4 CONTINUTUL POLITICII EC DIRIJISTE ªI REZULTATELE EI 1. Critica aduså de J.M.Keynes politicii liberului schimb: - K respinge ideea lib, schimb pt cå îl consid, inefic, ¿I nerealist la scarå macroec, ¿I la scarå monoec. La scara macroec, liberalismul ec, a dus la risipa de resurse ¿I capacitå¡i de produc¡ie. 2. Esen¡a dirijismului preconizat de K: corolarul practic al criticii aduse de K, politicii liberului schimb e apelul såu la interven¡ia limitatå a statului în ec. K e adeptul interven, moderatå ¿I limitatå a statului în ec= dirijism. Esen¡a pol, dirijiste: realiz, unor måsuri de control pt a determina o concordan¡å între înclina¡ia spre consum ¿I imboldul la investi¡ii. K propune 2 grupe de måsuri ¿I de fol, a 2 pârghi economico-fin, mai importante: - reducerea salariiilor reale ¿I cre¿terea consumului de stat pt stimularea înclina¡iei spre consum ¿I descurajarea tesaurizårii sterile; - politica creditului ieftin pt stimularea imboldului la investi¡ii. 3. Rezultatele pol-ec, dirijiste în practicå: pe t, scurt a dat rezultate încurajatoare, pe t, lung a dau efecte mai complexe. 6.5 LOCUL KEYNESISMULUI IN GÂNDIREA EC DIN SEC XX - printre cele mai prestigioase ¿I råspândite th, ¿I doctrine ale sec 20; - s-a impus rapid prin 3 tråsåturi: 1. Recunoa¿terea faptului cå incertitudinea, instabilitatea ¿I dezechil, constituie forme normale de manifest, a ec; 2. În¡elegerea acestor caracteristici +terapia lor pp, examinarea mecanismului de func¡, a ec, de p¡å, mai ales la scarå macroec; 3. Denun¡area multor iluzii ale liberalismului¿i limitele p¡ei precum ¿I legitimarea interven¡iei statului contemporan în ec, respectiv dirijism. Lurare: Th, generalå a folosirii mâinii de lucru a dob, ¿I a banilor - aceasta este una dintre cele mai bune lucråri. Curs 6 Doctrine economice 7. EVOLUºIA POSTBELICÅ A KEYNESISMULUI 7.1 MUTAºII SEMNIFICATIVE ÎN GÂNDIREA EC - probleme generale: problema practicå a sporiri avu¡iei sociale , ridicarea sstandardului de via¡å a întregii popula¡ii, problemele teoretice legate de metodologia optimå, probleme legate de sistemul optim de organizare a ec+ blocajele sau crizele. ¥N ¡, occidentale dezv, problema ec, e legata de cre¿terea economiei, ¿I pol, de interven¡ie a statului în ec. ¥N ¡, comuniste prolema ec, era : reorganizarea structuralå a ec, pe baza proprietå¡ii colective ¿I conducerea ei prin intermediul planificårii centralizate. ¥N ¡, slab dezv, sau în curs de dezv, probl, ec, e lichidarea subdezvoltårii prin cre¿terea structurii ec, prin industrializare si prin progresul tehnic. Etape ale gândirii ec: - intre 1945-1971 sa pus baza pe cre¿terea ec ¿I dezv, ec; - între 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunc¡ionalitate; - dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea ec ¿I intensificarea liberalizårii rela¡iilor ec, interna¡ionale. Din primele 2 etape ale per, postbelice au fost create numeroase piedici în calea progresului gândirii ec, ca: exclusivismul, controversele de ordin formal, preten¡ia aberantå cå numai unul din curentele de gândire ec, era compatibil cu ¿tiin¡a. 5.2 DINAMIZAREA MACROANALIZEI KEYNEISISTE - majorit, economi¿tilor ¿I a fact, de decizie din ¡, occidentale au considerat cå docrt, ec, keyneisistå oferå cel mai potrivit punct de plecare în explicarea ¿I înfåptuirea proceselor legate de reconstruc¡ia ¿I relansarea ec din per, postbelicå; - în ac, spirit: Harrod, Joan Robinson, P.Sraffa; - bazele th, K despre dinamica macroec, au fost puse de Harrod: ” Spre o th, a dinamicii ec (1948)”, “Dinamica ec ¿I pol, ec” (1976), ¿I de E.D.Domar în lucrarea “Eseuri privind cre¿terea ec” Pornind de la modelul lul K cei 2 explicå 2 lucruri esen¡iale - rel2 fc¡ionale dintre variab, implicate in modelul de cre¿tere ec; - tipurile de cre¿tre ec. Cei 2 fol, alåturi de coef, k (al lul Keynes) al¡i 2 coef: - coef, capitalului: C=K/Y; Cr=(I/(Y; - productivitatea sau randamentul investi¡iilor (=(I/(Y. Joan Robinson: -aprofundare analiza acumulårii de capital ¿I rolul investi¡iilor suplimentare în procesul cre¿terii economice urmårind så descopere regula de aur a acumulårii de capital. Nicolas Kaldon se ocupå de influen¡a procesului de reparti¡ie a venit, na¡, asupra acumulårii de capital ¿I a cre¿terii ec. Neokeynesisti britanici au pus accentul pe analiza dinamicii macroec, neokeynesisti N americani au pus accentul pe concretizarea ¿I nuan¡area pol, ec de interven¡ie a statului în ec. 7.3 ASIMILAREA KEYNESISMULUI ªI A DIRIJISMULUI ¥N CALITATE de comportamente fundamentale ale gândirii ec. P.A.Samuelson+R.Solow - th,lor este cunoscutå sub den, sintezå neoclasicå ¿I e expuså în manualul Economics; - ideea de bazå a sintezei neoclasice este constatarea cå întrucât funbc¡ionarea realå a economiei contemporane pp, atât ac¡iuni individuale la scarå microec, dar ¿I måsuri la scara macroec. Economia contemporanå de p¡å din ¡, dezv, este o ec, mixtå formatå din domeniul public ¿I cel privat. Autorii sintezei neoclasice spun cå gândirea neoclasicå si cea keynesistå nu sunt opuse ci complementare. Prin sintezå neoclasicå a fost consacratå asimilarea keynesismului în calitate de componentå fundamentalå a gândirii academice din ¡, dezv. 7.4 CRIZA NEOKEYNESISMULUI SI DIRIJISMULUI ªI EFORTURILE POSTKEYNESIªTILOR Termenul postkeynesism - dubla semnifica¡ie - cronologicå ¿i principal metodologicå - el cuprinde to¡i economsti occidentali de orientare conven¡ionalå care au urmat lui Keynes. Reprezentan¡i: P.Sraffa, J.Robinson, J.A.Kregel. ei sus¡in incompatibilitatea dintre macroanal, keynistå ¿I microanal, neoclasicå (marginalistå); - considerå necesarå reconstruc¡ia a th, macroec, prin asimilarea contribu¡iilor teoretice privind disfunc¡ionalitå¡ile ec. 1.Concep¡ia lui P.Sraffa despre pr2 ¿I venit2 expuså în lucrarea “Produc¡ia de mf2 cu ajut, mf2” - El îsi propune så reabiliteze th, obiectivå a valorii ¿I pr2 în forma expuså de Ricardo prin concep¡ia lui neoricardianå; - S, sus¡ine cå formarea ¿I explicarea pr2 tb, så porneascå de la sfera produc¡iei de b2 ec, de la cost2 fizice de produc¡ie; - niv, ¿I rap, dintre pr2 b, ec, depind de tehnologia existentå în acel mom, ¿I de rap, dintre muncå ¿I mijloacele de produc¡ie folosite; - proc, de fixare a pr2 e în acela¿i timp un proc, de stabilire a rap, variabilele reparti¡iei. Proc, de formare a pr2 este un caracter complex. S, propune împår¡irea mf, în 2 categ: - mf, de bazå ¿I mf, care nu sunt de bazå. Pt a reduce o¿cila¡iile etalonului pr2 S, propune fol, unei mf, standard. 2. Un studiu publicat în 1975 “Un eseu asupra th, postkeynesiste” : o nouå paradigmå în ¿tiin¡a ec. A.S.Eichner ¿I J.Kregel schi¡eazå: tråsåturile de bazå ale postkeynesismului. 3. Lucrare: “Dezechilibre ec, ¿I contrarevolu¡ie keynesistå. Keynes a doua lecturå” (1979). Curs 7 Doctrine economice 8. NEOCLASICISMUL ªI NEOLIBERALISMUL CONTEMPORAN 8.1 METAMORFOZELE LIBERALISMULUI NEOCLASIC Adaptarea liberalilor neoclasici la sit, din per, interbelicå - încercare de examinare autocriticå a propriei paradigmei => au acceptat cu pre multå u¿urin¡å ideea pasivitå¡ii statelor. Au recunoscut excesul de subiectivitate în anal, ec, importan¡a exageratå acordatå psihologiei ¿I comportamentului individual al ag, ec, precum si aversiunea lor fa¡å de informa¡iile concrete fatå de studiul ist, al ec. Mai multe mi¿cåri de adaptare la cerin¡ele realitå¡ii: - preocup, pt, perfec¡, calculatorului ec, ra¡ional, prin crearea ecometriei; - efortul neoliberalilor germani de a depå¿i råzboiul steril al metodelor; - combatarea vehelmentå a proprietå¡ii colective ¿I a interven¡iei excesive a statului în ec; - combatarea idei pasivitåtii statului liberalîn cadrul Colocviului W.Lippmann; Reprezentan¡i: F.A.Heyec, W.Eucken, L.Robins, A.Allais, Anghel Ruginå. 8.2 TEORIA CATALAXIEI - concep¡ia lui F.A.Hayek despre bazele ec contemporane de p¡å. Hayek - reprez, ¿c, de la Viena. Lucrare: “Calea spre servitute” (1944); - sinteze concep¡iei neoliberale a lui H, “Lege, legisla¡ie si libertate” (1973-1979). ¥N centrul preocupårilor lui stau principiile ¿I logica unei civiliza¡ii a libertå¡ii; - e adept al individualismului, in centrul societ, så stea individualul activ; - obiectul stiin¡elor sociale e comportamentul uman, urmårile neinten¡ionate ale ac¡iunilor individuale; - elem central în ¿tiin¡ele sociale e elem subiectiv. 1.Conceptia lui H, despre liberate ¿I statul de drept:- libert, e valoarea supremå într-o societ, modernå ¿I prosperå; - libert, e chiar mai imp, decât prosperitatea ec; - asigurarea libertå¡ii pt to¡i indivizii dintr-o societ, pp, existenta ordini legate care poate fi asigurata în 2 feluri: prin voin¡a unei persoane si prin domnia legii => atunci ordinea în societ, e mai stabilå; - H, este adeptul unui stat activ,în limite, domenii ¿I forme strict determinate de lege; - rolul statului de drept constå în a asig, o serie de servicii publice; - garan¡ia func¡ionårii eficiente a statului de drept este separa¡ia dintre puterea legislativå, executivå ¿I judecåtoreascå. 2.Th, catalaxiei sau concep¡ia lui H, despre ec, de p¡å, ¿I ordinea liberalå din cadrul ei: - ec de p¡å, e un mecanism care se autoregleazå. Ordinea ¿I organizarea ec, se realiz, prin intermrediul concuren¡ei dacå indivizii sunt liberi så facå tranzac¡ii cu cine vor ei. Elem, aleator al opera¡iunilor de schimb pe p¡å, constå in faptul cå bunurile sau serviciile oferite de anumi¡i ag, ec, pot så aibå o val, > sau mai < pt ceilal¡i agen¡i; - propune schimbarea termenului “economie de pia¡å” cu “catalixie” care vine de la a schimba. Prin catalixie se în¡elege ordinea sau organizarea care ia na¿tere prin adaptarea reciprocå a numeroase economii individuale pe pia¡å. Pr2 sunt releele acestei re¡ele complexe de activitå¡i. 3.Concep¡ia lui H, despre pol, ec, ¿I critica aduså tuturor formelor de interven¡ie a statului în ec: - corolarul practic al th, catalixiei e recunoa¿terea rolului activ, dar limitat al statului in ec; - H, sugereazå dena¡ionalizarea banilor. El este adeptul catalixie monetare; - în ce prive¿te pol, H, considerå doua din cele 3 categ, de impozite: impozite pt acoperirea chelt2 de administra¡ie ¿I pentru b, corective; - respinge impoz, percepute pt dreptate socialå ¿I statul bunåstårii; - H, e adept al mâinii invizibile a lui A.Smith ¿I al th, pie¡elor a lui J.B.Say; - dezaprobå ¿I criticå orice formå de control ¿I de conducere centralizatå a ec, de cåtre stat. Concluzii: - lucrårile lui H, pun în discu¡ie numeroasele probl2, de interes real, constituie o pledoarie elocventa pt libertate ¿I ini¡iativa creatoare în ec. 8.3 ªCOALA MONETARISTA (CHICAGO) SI CONTRIBUTIA LUI M. FRIEDMAN Sc, de la Chicago înfiin¡atå de F.Knight (1885-1973) în per, interbelicå. Lucråri: “Eseuri în ¿tiin¡a ec, pozitivå” (1953), “Capitalism si libertate (1962), “Libertatea de a alege (1980), “Infla¡ie ¿I ¿omaj (1976). 1.Conceptia lui M.Friedman despre suveranitatea consumatorului ca o caracteristicå esen¡ialå a ec, de p¡a - “In capitalism ¿I libertate” ¿I Liberattea de a alege” F, se referå la mec, de func¡, a ec, de p¡å, ¿I legåtura lui cu libertå¡ile cetå¡ene¿ti. F, spune ca cheia bunei func¡ionåri a ec, de p¡å e libertatea de alegere a oamenilor sau suveranitatea consumatorilor. Impulsul activitå¡ii ec, porneste de la consumatori prin capac, lor de a alege mf2, pe care le vor cumpåra. Elem cheie al ac, mecanism sunt pr2, care îndeplinesc func¡iile: - transmiterea de informa¡ii; - constituirea unui stimulent pt adoptarea acelor metode de produc¡ie care sunt cel mai putin costisitoare disponibile pt scopurile cu cea mai înaltåvaloare; - determina cât prime¿te fiec, din produs , reparti¡ia venitului. 2.Critica adusa de F, dirijismului, ¿I recunoa¿terea unor merite ale teoriei Keynesiste: - F, criticå interven¡ia statului în ec, dar acepta unele forme de interven¡ie a statului în ec; - ideea lui F: op¡iunile oamenilor pt consum sunt influen¡ate în fiec, mom, de 2 elem: niv, si dinamica venit, prezent ¿I niv, venit, permanent sau de aprecierile oamenilor cu privire la venitul durabil la care se a¿teaptå din averea lor pe t, lung. F, a urmårit så determ, evol, secularå si caracterul ciclic al fc¡iei consumului. 3.Th, ¿I pol, monetarå în opera lui F: - Concep¡ia lui F, despre bani are ca pct, de plecare th, cantitativå asupra banilor si pr2, asa cum a fost reformulatå de Fischer în 1907. Ac, a pornit de la formula: MV=PQ unde Q= vol, mf2 ¿I M= masa monet, V=vit, de rota¡ie, P= indicele pr2; - a izolat sub forma unei constante k=V/Q => formula cantitå¡ii de bani neces/ cerute la un mom, dat, d=Md =kP; - în ceea ce prive¿te fluctua¡iile cererii globale, monetaristii sus¡in ca ac, vor fi determ, numai de schimburile de maså sau de vit, de circula¡ie a banilor; - fluctua¡iile ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativå a salariilor ¿I pr2; - momentari¿tii considerå sect, partic, din ec, de p¡å, ca fiind relativ stabil => vit, de rota¡ie a banilor e stabilå; - considerå cå infla¡ia e un fen, monetar, iar F, condid, ca pericolul princip, pt, ec, derivå din cre¿terea infla¡iei ¿I nu din ¿omaj cum considerå Keynes; - con¡inutul pol, monetare preconizatå de monetari¿ti în frunte cu F, este combaterea infla¡iei ¿I asigurarea stabilitå¡ii pr2, considerând nu numai justificat ci ¿I util ¿omajul. F, introduce no¡, de rata naturalå a ¿omajului 8.4 CONTRAREVOLUºIA MONETARISTÅ ªI REVIGORAREA NEOCLASICISMULUI - neoliberalii au lansat o contrarevolu¡ie monetaristå menitå så dea o explica¡ie neoclasicå ¿I problemelor puse discu¡ie de Keynes. Un ex, de th, elab, în contextul contrarevolu¡iei monetariste e th, dezechilibrelor ec, dat prezen¡ei banilor în ec, de p¡å, a lui R.W.Clower. Th, ec, bazata pe ofertå: Reprezentan¡i: A.Laffer, J.Kinniski, N.Ture. - th, sus¡ine cå politica dirijistå a avut efect negativ asupra rezultatelor ec, din SUA în ultimele 2 decenii în sensul cå a descurajat munca ducând la scåderea productivitå¡ii muncii. Ea propune abandonarea th, ec, neokeynesiste bazatå pe analiza cererii ¿I renun¡area la politica dirijistå. Continutul pozitiv al po, ec, preconizat de ac, gânditori e stimularea investi¡iilor în vederea cre¿terii ec, fol, ca princip, instrument scåderea impozitelor pe avere ¿I pe venituri. Th a¿teptårilor sau anticipårilor ra¡ionale: - initiatå de Lucas, Sargent, Wallaces, Barro; - adep¡i th, ratex considerate cå deciziile în ec, tb, luate în mod individual ¿I cå pe baza mecanism, p¡ei, se pot rezola cel mai bine prol2, ec, contemporane, fårå interven¡ia statului. Indivizii cunosc si fol, toate inform, ¿I th, ec, pe care se întemeiazå mås, de pol, ec, a,î, ei pot sa ia decizii ec, eficiente. Ei sus¡in flexibilitatea pr2 ¿I a salariilor; ¿omajul e în cea mai mare mås, voluntar. 8.5 OPINII DESPRE TRANZIºIA DIN EUROPA DE ESTLA EC DE PºA Revenirea fostelor ¡, comunistre la ec, de p¡a descentralizatå s-a fåcut pe proprietatea privatå ¿I libera ini¡iativå a ag, ec, în cadrul concuren¡ei de p¡å. Dificultå¡i: - legate de structurile sociale sonomice; - costuri sociale imense. Concluzia umanistå - pt eficientizarea economiei române¿ti actuale este nec, liberalizarea ¿I privatizarea ei. Reprezentan¡i: M.Friedman sugereazå o terapie de ¿oc privatizarea totalå ¿I importum masiv de capital stråin. Preconizeazå: o ec, socialå de p¡å adicå îmbinarea ec, libere pe p¡å, cu unele måsuri de protec¡ie socialå pt, gr2, sociale dezavantajate. A.N.Ruginå - så se realizeze în Rom, o nouå ordine monetarå, fin, ec, ¿I soc, bazata pe libertate, justi¡ie locala, egalitate ¿I stabilitate de duratå. Lionel Storelu - ec, de p¡å a câ¿tigat ¿I ec, dirijistå a pierdut. Curs 8 Doctrine economice 9. TEORII MODERNE ªI CONTEMPORANE DESPRE REL EC INTERNAº 9.1 îNCEPUTURILE TH DESPRE COM INTERNAº - TH AVANTAJULUI ABSOLUT Comertul, îndeosebi cel interna¡, a devenit un factor revolutionar de promovare ¿I stimulare a prog, tehnic-ec, ¿I de automatizare ¿I dezv, a gândirii ec. Existå 2 mom, caracteriartice ale gândirii despre com, interna¡: - mercantilismul care a contribuit la pregåt, viitoarelor th, despre com, interna¡; - th lui A.Smith despre avantajul absolut în com, internat. Smith explicå utilitatea ¿I avantajul com, exterior pornind de la concep¡ia sa despre bogå¡ie ¿I rolul diviziunii muncii, respectiv de la prioritatea produc¡iei fa¡å de celelalte sfere ale ec. Smith- avantaje absolute în com, exterior e diferen¡a de cost respectiv de pre¡ pt ac, mf, produså în ¡, diferite. A.Smith comparå costurile de produc¡ie pt o mf, datå ¿I considerå cå avantajul absolut al comer¡ului constå în ec, de chelt2 de produc¡ie pt, mf, datå. Condi¡ia realizårii avantajului absolut în com, exterior e deplina libertate ec. 9.2 TH COSTURILOR COMPARATIVE - MODELUL RICARDIAN 1. Principiile diferite care guverneazå com, interior ¿I exterior: - pe p¡a interna schimbul de mf, e guvernat de legea valorii bazata pe muncå, sus¡ine ac, lucru pr, orice fel de schmb pe p¡a mondialå- schimbul de mf2 e guvernat de princip, cost2 comparate sau comparative de produc¡ie ¿I al avantajelor relative. ¥N ambele cazuri fact2, determinan¡i ai schimbului sunt de naturå obiectivå ¿I determinabili dpdv cantitativi. Faptul cå cele 2 legi diferå e explicat de Ricardo prin dificultå¡ile mai > care existau în calea miscårii interna¡, a capitalului ¿I a muncii. 2. Continutul th, ricardiene despre com, interna¡: - Idei: R, considerå cå nu este posibil ca fiec, ¡, så producå toate felurile de mf2de care are nevoie; - e mai ra¡ional sa se specializeze fiec, ¡ în producerea anumitor mf2 pt, care dispune anumite avantaje; - nu e dispon, si nici nec, ca fiec, ¡, sa producå toate felurile de mf2 de care are nev. Criteriul acestei specializåri tb, sa fie avantajul competitiv; - din ex2 lui r, => ca avantajul relativ constå în posib, de a produce o mf, cu o chelt, de timp relativ micå comparativ cu alta mf, din aceasi, ¡, chiar daca pt ac, mf, s-a chelt, mai mult timp de muncå decât în alte ¡åri. 3. Apreciei critice asupra modelului si th, ricardiene despre com, interna¡: - comparativ cu predecesorii, R a realizat progrese substan¡iale în th, ec, inclusiv in th, rel, ec, internet; - termeni noi: - cost de prod, cost relativ sau comparativ de prod, avantaj relativ; - a intuit ca p¡a mondialå e mai complexå decât p¡a na¡ionalå; - a combåtut ¿I a recunoscut cå pe p¡a mond, se schimbau adeseori cantitå¡i neechivalente de muncå. 4. Reac¡iile sociale si na¡ionale fata de th ricardianå: - numeroase critici care vizau aspecte de disfunc¡ionalitate din desfå¿urarea com, dar si pår¡ile vulnerabile ale th liberalismului clasic despre com; - dubla reac¡ie socialå ¿I intelectualå împotriva lui Marx. 9.3 MODELUL HECKSCHER - face p, din th, purå a com, interna¡. A rezultat din 2 preocupåri majore ale neoclasicilor în per, interbelicå: - îmbogå¡irea problematicii com, interna¡, cu tema înzestrårii naturale a ¡, cu fact, de produc¡ie ¿I optimizarea alocårii lor în fc¡ie de op¡iunea cea mai ra¡ionala din mai multe utilizåri alternative posibile ¿I problema amplasårii teritoriale optime sau a localizårii diferitelor activit, ec. Autorii modelului: E.Heckscher, B.Ohin, P.A Samuelson. Lucrare: “Com, internet, ¿I com, interegional” (1935); ¿I “Economics”. Rådåcinile metodologice ¿I ideologice: - în th, ricardianå a com, interna¡, ¿I th, neoclasicå a pr2 b, ec. Råspunsuri la 5 întrebåri: 1.Care e th alocårii res, ¿I a specializårii ec, interna¡? - avantajul relativ e legat de abunden¡a fact, de prod,; - avantajul relativ al fiec, ¡, depinde de acea combina¡ie de fact, de prod, care asig, o propor¡ie comparativ sau relativ mai > din fact, mai abundent ¿I relativ mai ieftin. 2. ¥N ce constå mec, de func¡, a com, interna¡, ¿I de ca fact, dep, formarea, pr2 pe pia¡a mondialå - th egalizårii pr2, fact, de prod, ¿I a venit2 propri ac, fact, exprimå chintesen¡a mec, de desfå¿, a com, interna¡; - obiectul con, interna¡= b, finale dar si cele intermediare respectiv fact, de prod; - în decursul timpului se manifestå tendin¡a de ieftinire a b, rare ¿I de scumpire a b, abundente, drept urmare a com, interna¡. 3.Care sunt rezult, imediate ale com, interna¡? - Autorii modelului H-O-S nu fac deosebire de fond între com, interior si com, internat. Ei sus¡in ca la baza formårii pr2 stå valoarea de substitu¡ie sau costul de oportunitate. Costul de oportunitate= cantitatea dintr-o mf, la a cårei producere tb så renun¡åm daca dorim så sporim cu o unitate produc¡ia mf, al carei cost îl definim.referindu-se la niv, absolut al pr2, autorii le explica în fc¡ie de: costuri explicite sau direct vizibile ¿I costuri implicite. Pr, intermediare se stabilesc la un niv, care se situeazå între limitele na¡, ale cost2 relative sau comparative ale mf2 produse în dif, ¡, înaintea proc, de specializare a fiecåreia dintre ele. Avansul reciprioc al partenerilor consta în economii de resurse în ob¡, mf, cu costuri mai mici deci la pre¡uri mai reduse precum si în ceea ce ei num, surplusul consumatorului care este diferen¡a dintre utilitatea totalå a unui b, ec, ¿I pr, plåtit pt, b, respectiv. Rezultatul pe t, scurt al com interna¡,= toti partenerii câ¿tigå ceva fårå ca vreunul så piardå ceva. 4. Care e rezult, pe t, lung al com, interna¡? - sunt benefice; - investitorii lega¡i de multiplicatorul com, exterior, de “efectul de propagare” a dezv, ¿I “efectul dee antrenare” a ¡, mai putin dezv, de cåtre ¡, dezv. 5. Care este politica ec, externå, optima? Th liberului schimb - premisa obligatorie ¿I totodatå corolarul practic inevitabil al desfå¿, efic, a com, interna¡, sunt absen¡a barierelor vamale ¿I a altor restric¡ii, respectiv pol, ec, externå liber schimbistå. - admit protec¡ionismul numai pt ratiuni legate de apårarea na¡, ¿I in cazul industriilor începåtoare. MERITE ale modelului O-H-S. - lårge¿te ¿I îmbina problematica de cercetare a com, interna¡, cu prob, combinårii mai ra¡ionale a fact, de prod; - admite legitimitatea protec¡ionismului în anumite situa¡ii; - îmbogå¡e¿te instrumentarul analitic pt investigarea alternativelor de fol, a fact, de prod. Slabiciuni ale modelului O-H-S: - absolutizeazå th subiectivåa pr; - abordeazå în mod static prob, com, interna¡, contemp; - ignorå marile decalaje ec din ec, mond, contemp. 9.4 PARADOXUL LUI W.LEONTIEF - trasåturi practice ale modelului H-O-S: 1. Paradoxul lui D.Graham: ne atrage aten¡ia ca în practicå exista cazuri în care unii parteneri pot sa piardå din tranzac¡iile de pe pia¡å. 2. Scepticicismul lui Keynes fa¡a de th liberalå a com, internat: K, a facut câteva observa¡ii referitoare la limitele th conven¡ionale despre com, interna¡.K spune ca sunt mult mai realiste preocupårile mercantilismului legate de asigurare a unei balan¡e de plå¡i externe active. 3. Critica adusa de M.Manoilescu liberalismului ec: are contributii în analiza canalelor prin care ¡, subdezv, piers în opera¡iunile de com, exterior cu ¡, dezv. 9.5 ORIENTÅRI MAJORE ¥N GÂNDIREA EC DIN PER POSTBELICÅ Th ec conven¡ionale studiazå implica¡iile progresului ¿tin¡ific ¿I tehnic asupra com, exterior ¿I interna¡, avantajul relativ dinamic cunoa¿te th ale propor¡iei neofactorilor de produc¡ie ca: th, calificårii mâinii de lucru, th, decalajului tehnologic, th, ciclului de via¡a a produsului. Lucråri: “Costul comparativ ¿I th politicii comerciale pt o ec, mond, în dezvoltare” (1968). Samir Amin: Lucråri: “Acumularea la scarå mondiala”, Dezvoltarea inegalå”, Curs 9 Doctrine economice 10 . CRESTEREA EC ¥N DEZBATEREA ECONOMISTILOR DIN PER POSTBELICÅ 10.1 DINAMICA MACROECONOMICÅ Termenul de cre¿tere ec, este denumirea sporirii valorii adåugate la b, mat, fol, in productie. Termenul e fol, în 2 sensuri dif - în sens larg = sporirea avu¡iei na¡ionale ¿I în sens restrâns = sporirea venitului na¡, pe locuitor. Speciali¿ti delimiteazå 3 termeni: 1. Cre¿terea ec, = sporul cantitativ al venitului pe locuitor; 2.dezv, ec-soc care cupr, ¿I schimbårile calitative structurale din economie, 3. Progresul istoric sau economico-socialcere arata sensul pozitiv realizat în starea popula¡iei ca urmare a cre¿terii economice ¿I a dezv, economoco-soc. Specialisti încep så înlocuiascå termenul de cre¿tere ec, cu celde dinamicå macroec. La inceput au fost 3 probleme: combinarea optima a celor 3 fact, de prod, munca, natura si capitalul, rolul investi¡iilor suplimentare de capital si randamentul lor , evolu¡ia în timp a ratei de cre¿tere economicå. Apoi au fost abordate probleme mult mai complexe: rolul progresului tehnic, importan¡a res, naturale neregenerabile ¿I complica¡iile pe care le-a adus poluarea mediului natural, rolul dinamicii demografica în cre¿terea ec. Au fost depuse eforturi sporite pt perfec¡ionarea mijloacelor de investigare a acesteia ¿I a strategiilor ¿I politicilor de realizare a cre¿terii ec, in practicå. Instrumente: modelele de crestere economicå adicå tehnica de modelare a cre¿terii economiei na¡ionale. Modelul economic este prin defini¡ie imaginea conventionala a domeniului care tb, cercetat adicå o construc¡ie logicå sau mentalå ¿I care are scopul de a descoperi noi rela¡ii între variabilele modelului ¿I pe ac, bazå de a formula måsuri practice. Dupa scopul urmårit: - modele descriptive; - m, normative; Dupa mijlac, tehnice fol: -m, abstracte; - sau m, conceptuale. Dupa sfera lor de cuprindere: - m, sectoriale; - m, globale. Dupa baza tehnicå: m, keynesiste, neokeynesiste, postkeynesite, neoclasice, marxiste, mixte. 10.2 MODELE ªI TEORI PRIVIND CREªTEREA MACROEC. Contribu¡i: J.M.Keynes+ neokeynesisti+ postkeynesisti. La baza literaturii keynesiste stå modelul agregat de cre¿tere ec elaborat de Harrod (1900-1978). Lucrari: R.F.Harrod -” Spre o economie teoreticå dinamicå”; “Dinamica ec” si de Domar -” Eseuri despre cre¿tere ec”. 1. Modelul agregat de cre¿tere ec Domar - preia o serie de variabile endogene din modelul lui Keynes den, ¿I conditi fund, ale cre¿terii ec: cre¿terea populatiei, progresul tehnic, productivitatea muncii. Obiective: - explicarea rel, functionale dintre variabile ¿i modificarea lor in timp; - tipuri de rate ale cre¿teriie ec. Au introdus 2 parametri: coeficientul capitalului ¿I eficien¡a, productivitatea sau randamentul investi¡iilor. Formula coefic, mediu de capital este: C=K/Y, iar formula coefic, marginal al capitalului este: C=I/(Y. Formula eficien¡ei investi¡iilor este: (=(Y/I. Ecuatia fundamentalå vrea sa exprime cât de mare poate fi sporul de venit în legåtura directå cu modelul ¿I propor¡ia în care se combinå diferite variabile endogene ¿I cu starea de fapt a variabilelor exogene. Formula: G=s/Cr unde G=rata de crestere a venitului; s= procentul de acumulåri din total venit; Cr=coefic, marginal al capitalului. G=(Y/Y. Nepotrivirea dintre ratele de cre¿tere exprima dif, forme de dezechilibre care insotesc procesul contemporan al cre¿terii ecdintre care: când GGw afacerile sunt prospere; când G måsuri urgente => o noua atitudine fa¡å de naturå ¿I oameni => nou tip de educa¡ie. Curs 10 Doctrine economice 11. TEORII ªI DOCTRINE CONTEMPORANE DESPRE SUBDEZVOLTARE ªI STRATEGIILE LICHIDÅRII 11.1 SUBDEZVOLTAREA - problemå relativ recentå. Literat, de specialit, consacratå subdezv, se ref, la 3 aspecte: - istoricul problemei sau grupa sub dezvoltårii; - unele delimitåri conceptuale datoritå prea deselor confuzii dintre cre¿terea ec ¿I dezvoltare ec; - strategiile dezvoltårii sau måsurile practice. Subdezvoltarea = defini¡ii diferite: - pt gândirea conventionalå subdezvoltarea este o stare neplåcutå. Economisti de orientare radicalå: considerå ca starea de subdezv, a fost impuså anumitor ¡åri de cåtre ¡årile puternic industrializate prin intermediul com, interna¡. Subdezv, înseamnå o economie destructuratå. Economi¿ti de orientare eterodoxå definesc subdezv, ¡inând seama de factori endogeni dar recunosc ¿I o anumitå responsabilitate a ¡, dezv, ¿I a structurilor din economia mondialå modernå ¿I contemporanå. Subdezv este o treapta normalå în evolutia ¡årilor lumii. Tråsåtura definitorie a subdezvoltårii este un venit national pe locuitor foarte scåzut. Deosebirile dintre dezv ¿I subdezv este de ordin cantitativ ¿I calitativ. Dpdv calitativ: la nivelul venitului pe locuitor la nivelul productivitåtii muncii. Dpdv calitativ: resortul si consecin¡ele dezv, economice. 11.2 DIVERSIITATEA DE OPINII PRIVIND GENEZA, CAUZELE,ªI EFICIENºA SUBDEZVOLTÅRII Th lui Nurkse are ca pct de plecare th cauzalitå¡ii circulare care sus¡ina cå datoritå interdependen¡ei dintre variabilele economice, modificarea volumului uneia dintre variabile poate så provoace un set de schimbåri cumulative care sa impulsioneze un proces pozitiv sau negativ. Th lui W.W.Rostow despre stadiile cre¿terii economice (1955) - opusa de autorul ei th materialist-dialectice despre succesiunea în timp a unor forma¡iuni social-ec, distincte. Princip, deosebire dintre dif, economii ¿I societå¡i e de naturåtehnicå ¿I cantitativå. R, - 5 stadii în dezv, omenirii: societ, tradi¡ion; stadiul tranzitiei spre demaraj; stadiul demarajului sau al decolårii; stadiul de maturitate ¿I stadiul consumului de maså. 2.Opinii eterodoxe despre subdezv, ¿I decalaje din ec, mondialå: Eviden¡iazå: interdependen¡a dintre economiile na¡, în cadrul ec, mond, ¿I o serie de factori externi. Ei recunosc unele inperfec¡iuni ale pie¡ei Reprezentan¡i: Joan Robinson, Fr.Perroux. 3.Opiniile contestate despre cauzele ¿I geneza subdezv: subdezv, constituie cea mai gravå problemå ec, comtemporaneitå¡ii la scarå largå. Cauze: contradic¡iile interne ale modului de produc¡ie capitalist; dezvoltarea inegalå a partenerilor din rel, ec, interne¡; tendin¡a spre expansiunea externå a marilor corpora¡ii sprijinite de stat. Cauzele vizibile ale subdezv: exploatarea ¡, puternic industrializate; presiunile econ si politice. Mecanisme principale ale autorilor marxi¿i si neomarxisti: caracterul neechivalent al schimburilor comerciale de pe pia¡a mondialå ¿I repartierea profitului. Th, economiei periferice a lui Prebisch a avut un impact însemnat saupra liter, de specialitate din cea de a 2-a jum a sec nostru. C.Furtado a elaborat th, economiei dependente. Samir Amin a elaborat th acumulårii la scarå mondialå. A.G.Frank elaboreazå th capitalismului dependent ¿I a dezv, subdezv. Andersson srie lucrarea: “Studii in th schimbului inegal dintre na¡iuni” (1976). 11.3 CONFRUNTÅRI DE IDEI PRIVIND STRATEGIILE NAºIONALE ALE DEZVOLTÅRII -2 tipuri de strategii -a. strat, neoclasicå a dezv; -b. strat2, dezvoltårii bazate pe explica¡iile sau teoriile neconven¡ionale despre subdezv. a. Strat, neocl, ale dezv, nu sunt uniforme ¿I se sprijina pe 2 idei: subdezv, ar putea fi depå¿ita ¿I in mod spontan, prin mecanism, p¡ei libere; dacå se dore¿te gråbirea dezv, atunci tb, apelat la un factor exogen, la atragerea de capital stråin care så permitå investi¡ii suplimentare. Caracteristici: factorul decisiv în ac, direc¡ie este numai capital stråin care ar putea permite transformarea cercului vicios al subdezvoltårii în cerc vicios al dezv. Dupå ac, concep¡ie se constatå: ca daca se concretizeazå în tehnica sau tehnologia modernå atunci importul de capital stråin ar putea devenii în mod real un factor esen¡ial de cre¿tere economicå. 2. Strategiile dezv bazate pe teorii ¿I doctrine economice neconven¡ionale: sunt nec, multiple si îndelungate eforturi coordonate pe plan na¡ional ¿I interna¡, pt a declansa un proces real ¿I eficient de cre¿tere ¿I dezv, a ¡, subdezv. Tråsåtura comunå: sunt necesare schimbåri substantiale în interiorul ¡, subdezv, în rel, ec, internat. Deosebirea esen¡ialå: consta în ponderea diferitå atribuitå de ei måsurilor care tb luate pe plan intern sau na¡, în comparatie cu cele de pe plan interna¡. Gânditorii considerå cå cheia rezolvårii ac, probl, o constituie restructurarea rela¡iilor ec, internat. Gânditorii eterodoc¿i considerå cå în cadrul strategiei dezv, prioritare sunt måsurile pe care tb så le ia înså¿i ¡, subdezv, pe plan intern. Reprezentan¡i: Joan Robinson, W.Brandt. Lucråri: “Drama Asiei” (1968); “Restructurarea ordinii internat” (1976); “Viitorul ec, mond” (1976); “Criza comuna. Cooperarea pt refacerea lumii” (1983) Curs 11 Doctrine economice 12. GÂNDIREA ECONOMICÅ DIN ROM PÂNÅ ¥N 1859 12.1 ¥NCEPUTURILE, ISTORIE SI CARACTERISTICI a. Caract, gen, a gând, ec, din ac, per - gândirea ec, a avut un caracter neomogen, neunitar în sensul ca perceptia ¿I solu¡iile propuse pt, ac, probl, de diver¿i gânditori dif, foarte mult în leg, cu optima gândirilor respectivi. O serie de carturari cu vederi înaintate pun în discu¡ie probl, ec-soc. - idei si experien¡e sub forma unor însemnåri de cålåtorie ¿I scrieri cu caract, memorialist. Procesul de lårgire +maturizare a gândirii ec, devine evident. b. Unele particularitå¡i ale gândirii ec din România - gândirea ec, a avut unele particularitå¡i: lupta împotriva numeroaselor tentative ¿I pericole de domina¡ie stråinå; preocuparea pt apårarea existen¡ei de sine ståtåtoare a poporului nostru pt unitatea tuturor românilor într-un stat unitar na¡ional, pt independen¡a ¿I suverannitatea acestuia. Volumul mare de informatii cu privire la istoria gândirii ec, duce la sistematizarea acestui material. Sistematizarea se face prin periodizarea istoriei gândirii economice. Perioade: - timpurile stravechi; - feudalismul timpuriu; - feudalismul dezvoltat; - trecerea de la feudalism la ec, de p¡å; - epoca modernå (1848-1918); - epoca actuala sau contemporanå (1918 în prezent). 12.2 IDEI IN PER FEUDALISMULUI DEZV, D.CANTEMIR a. Caracterizarea generalå a gândirii ec, din ac, per - scrieri, legiuiri aduse din ¡åri cu o tradi¡ie mai veche numite nomocanoane ¿I pravile sau cår¡i de învå¡åturå elaborate cu mult timp de imperiul bizantin. - o serie de cårturari cu vederi înaintate pun în discu¡ie prob, ec-soc. B. Idei economice în pravile, cronici, scrieri domne¿ti ¿I însemnåri de cålåtorie: - 1.cea mai veche pravilå traduså în a 2 jum a sec 16, probl, unitatea de neam ¿I limba a poporului rom. 2. Lucråri: ¥nvå¡åturile lui “Neagoe Basarab cåtre fiul såu Teodosie” (1521-1522) autorul nu a fost trecut pe copertå. Ideea de bazå: incercarea de justificare a tendin¡ei de centralizare a puterii pol, în mâna domnitorului. Se fac referiri ¿I la probl, ec (apararea propr, funciare). 3. Umanisti ¿I ra¡ionali¿ti in sec 16 - Nicolaus Olahus este primul umanist rom. A criticat abuzurile feudalilor fa¡å de lucråtorii påm ¿I a subliniat imp, culturii pt buna în¡elegere a lucrurilor. 4. Letopise¡ele sau cronicile - scrise de boieri erudi¡i cum sunt: Grigore Ureche, Miron Costin, Ctin Cantacuzino, ¿I Ioan Neculce - aprecieri interesante asupra stårii ac. 5. Literatura memorialistå din sec 17 în sec18 - Spåtarul Nicolae Milescu - însemnåri cu prilejul cålåtoriilor sale în China. B. IDEI EC, ÎN OPERA LUI DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) - Descrierea moldovei (1716) care este o monografie geograficå, ist, socialå, pol, ec, si culturalå a Mold; - are o concep¡ie umanistå ¿I cu elem, ra¡ionale ¿I o pozi¡ie ideoloicå în multe privin¡e radicalå; - se referå la probl, ec: originea marii propriet, funciare feudale, raporturile antologice dintre ¡årani si boieri, politica fiscalå arbitralå a statului feudal, importan¡a ec, båne¿ti, ¿I a comertului exterior pt sporirea rezervei de bani ¿I metale pre¡ioase. Cantemir insistå asupra practici daniilor domne¿ti pt a explica originea marii proprietå¡i funciare boiere¿ti. Considerå fireascå societatea feudalå ¿I o apårå; - a subliniat importan¡a com, exterior pt, orice ¡, ¿I a apreciat ideile mercantiliste despre rolul banilor, a metalelor pre¡ioase pt cre¿terea avutiei na¡. C.Idei ¿I revendicåri în platformele råscoalelor ¡åråne¿ti: - cele 2 momente: în¡elegerea de la Månå¿tur-Cluj dintre ¡åranii råscula¡i la Bobâlna în 1437; revendicårile formulate de Gh.Doja în timpul råscoalei din 1514. 12.3 ªC ARDELEANÅ+ REVENDICÅRILE EC ALE RÅSCOALEI LUI HORIA, CLOªCA ªI CRIªAN 1. ªc ardeleanå Reprezentan¡i: Inochentie Micu Clain, Samuel Micu, Petru Maior, Gh,ªincai, Ion Budai Deleanu; - au luptat pt recunoa¿terea vechilor drepturi ¿I libertå¡i ale Rom din Transilv; - are unele deo¿ebiri de nuantå: aripa modernåa ¿c, care a pus accentul pe pârghia culturalå. Peti¡ie: Supplex, Libellux, Valachorum (1791) ¿I aripa radicalåcare a pus accentul pe lupta politica. Rolul pozitiv al ªc, a fost dovedit de cunoscuta råscoalå a ¡aranilor din Transilv, sub conducerea lui Horea, Closca si Cri¿an. 2. Råsc, lui H,C,C. Revendicåri sociale ¿I ec: ¥n Ultimatum-ul adresat de Horea nobililor feudali care: desfintarea nobilimii ¿I a marii proprietå¡i feudale, confiscarea întregului påm, detinut de nobili ¿I împår¡irea lui ¡åranilor, desfin¡area iobågei, obligatia fostilor nobili de a plåti impozit statului, eleberarea tuturor ¡åranilor afla¡i în închisori. Revendicårile lui H, reprezintå cel mai radical program de lupta antifeudalå. Acest program a fost apreciat ca program al revolutiilor viitoare în apårarea drepturilor na¡iunii române. 3. Gândirea ec din ºara Rom, ¿I Mold de Ctin Mavrocordat (1746) pânå la T.Vladimirescu (1821) - revolutia pandurilor olteni sub conducerea lui T.Vladimirescu; - proclama¡ia de la Tismana cere tuturor cetå¡enilor ¡årii så vina la luptå împotriva tuturor categ, de asupritori adica a boierilor, a celor care dispuneau de avere råu agonisitå si a celor care au robit poporul; - mesajul patriotic ¿I revolu¡ionar a fost sisntetizat în defini¡ia datå de T.Vladimirescu patriei prin care în¡elegea poporul si nu tagma jefuitorilor, nu minoritatea privigelia¡ilor. 4.Curente de gândire ec, din timpul revolutiei din 1848: N.Bålcesu, T.Diamant, M.Kogålniceanu, G.Baritiu: - revolutia pandurilor 1821 a sporit interesul carturarilor ¿I oamenilor politici pt probl, ec; - Dionisie Fotino dezaproba despotismul ¿I starea ec, nesatisfåcåtoare din ¡, rom; - Ctin Radovicidin Golesti criticå risipa celor boga¡i; - ziarele ¿I revistele înfiin¡ate de G.Baritiu 1838, în Transilv, ¿I M.Kogalniceanu (1840) în Mold, N.Balcescu (1845) în ¡, rom, acordå un loc tot mai imporrtant ec; - 1843 Ioan Ghica ¡ine cursuri de ec, pol, la Ia¿i la Univ. Mihaileana; - are loc autonomizarea gândirii ec, în raport cu alte domenii ale culturii; - problematica ec-soc puså în discu¡ie în lit, de specialitate- descurgea atât din criza feudalismului aflat în faza finalå a evolu¡iei sale cât ¿I din cåutarea unor alternative pt moderniz, si dezv, econ, na¡; - 2 probl, cheie: prob, agrarå ¿I probl, na¡ionalå+ multe alte probl. Principalele curente de gândire: a. gândirea ec, a marii boierimi: - princip, ei expresie: “regulamente organice”; - s-a creat in timp o breså între gruparea ultraconservatoare a marilor boierimi ¿I gruparea mai liberalå; b. Gând, ec, democratå ¿I revolu¡ionarå: - sus¡ine idei ec mai radicale, fiind mai aproape de interesele ¡årånimi. Reprezentan¡i: N.Balcescu, Avram Iancu, Eftimie Murgu. Gânditori: Alecu Ruso, Cezar Bodiac. C. Gând, ec, liberalå: - exprima interesele burgleziei comerciale ¿I industriale - alia¡i pe plan politic sub denulirea de pertide na¡ionalådar de care se deosebeau mai ales sub aspect tactic. Reprezentan¡i: M.Kogalniceanu, Al.I.Cuza, I.C.Bratianu, C.A.Roseti. D. Gând, ec, socialist-utopicå: - aduec în discutie o parte din problematica sociali¿tilor utopici franceziprivind situa¡ia si suferintele muncitorilor salariati. Reprezentan¡i: Teodor Diamant. 5. N.Balcescu (1819-1852) - Lucrare: “Reforma socialå la Români” (1850) prin ac, lucrare el a urmårit så sensibiliteze opinia publicå europeanå în leg, cu gravitatea situa¡iei din ¡, rom, ¿I urgen¡a cu care abolirea feudalismului ¿I moderniz, ec, acestora pt a putea ridica nivelul general de via¡a al întregii popula¡ii. Articole: “Despre împroprietårirea ¡åranilor” ; “Trecutul si prezentul”, Mersul revolu¡iei la români”. A exprimat: interesele fundamentale ale na¡iunii române în lupta pt progresul ec si soc. ¥N centrul gândirii economice a stat problema agrarå, istoricul si destinul organizårii feudale a societ, române¿ti. Balcescu întreprinde studii istorice privind geneza, esen¡a, rolul, ¿I perspectivele economiei feudale din ¡, rom. B, considera ca la baza genezei si evolutiei marii proprietå¡i funciare feudale a stat luarea pamânturilor comune ¿I a drepturilor inerente ale locuitorilor. ¥N decursul istoriei feudalismului ¡åranii din principatele române au fost exploata¡i de cåtre boieri sub 3 forme: claca, zeciuiala, dajdiile. Concluzie: societ, rom, era bolnavå datoritå formelor feudale învechite de organizare a acesteia ¿I se impunea în mod urgent abolirea formelor feudale de organizare ¿I trecerea la reorganizare din temelii a ¡, rom, pe baze moderne. Calea pt ie¿irea din criza feudalismului pt rezolvarea problemei agrare era revolu¡ia popularå antifeudalå. Modalitatea concretå de rezolvare a problemei era accea de împroprietårire a ¡åranilor. Opera lui B, este o excelentå pledoarie în favoarea împroprietåririi ¡åranilor. Mecanismul efectiv de împreoprietårire: B, era de pårere cå ar fi de drept ca întregul påmânt så fie înapoiat ¡åranilor fårå nici un fel de despågubire båneascå. Gândirea economicå a lui B, a constituit momentul de vârf al gândirii economice din t, noastrå pâna la 1859. Curs 12 Doctrine economice 13 PROBLEMELE MAJORE ªI CURENTE DE GÂNDIRE EC DIN ROM (1859-1918) 13.1 SFIDÅRI ADRESATE GÂNDIRII EC ¥nsemnåtatea istorica a Unirii din 1859 consta in faptul cå a pus bazele statului national unitar român, prin ac, a declan¿at seria de prefaceri economice, soc, si pol, în direc¡ia liberalizårii ¿I a democra¡iei. Progres: - reforma agrarå din 1864 ¿I cucerirea independen¡ei politice a statului român în 1877. Curentul liberal: - a ocupat primul loc prin nr mare de gânditori; - în timp are loc o anumitå diferen¡iere a gânditorilor liberali legata de diferitele alian¡e politice ducând la formarea unei aripi radicale si a unei aripi moderate. Liberalii radicali: reprezentau burghezia industrialå; - puneau accent pe dezv, industriei na¡; Gânditori: D.Mar¡ian, M.Kogålniceanu, B.P.Hasdeu, P.Aurelian, I.Roman, I.C.Bråtianu. Liberalii modera¡i: - reprezentau interesele burgheziei agricole ¿I comerciale; Reprezentan¡i: I.Ghica; Ion Ionescu de la Brad. Curentul conservator: - reprezenta interesele mo¿ierimii; - se caract, prin exclusivism agrarian; Reprezentan¡i: B.Catargiu, N.ªu¡u, Ioan Strat, N.filipescu. Curentul socialist: -reprezenta interesele muncitorilor salariati de la orase ¿I sate; Reprezentan¡i: Al.Ionescu, Gh.Nadejde, I.Cre¡u, Alecu Constantin. ºårånismul: au aeprimat dezacordul acestor gânditori fa¡a de politica liberalilor în ceea ce prive¿te ¡årånimea. Reprezentanti: Dobrescu Arge¿, ¿I Vasile Kogalniceanu. Radicalismul: gânditori cu vederi democratice ¿I republicane au formulat o serie de critici juste la adresa unor inconsecven¡e ale liberalilor. Reprezentan¡i: C.A.Rosetti, Gh.Panu. 13.2 CONFRUNTÅRI DE OPINII ¥N PROBL. AGRARÅ - probl, agrarå este cea mai dificila si presantåproblemå economicå; - sunt necerare schimbåri de anvergurå in agricultura rom; a. Continutul si importan¡a Legii pt reforma agrara din 1864: - s-au amplificat ¿I s-au agravat controversele ideologice în jurul probl, agrare. Lupta se då între majoritatea progresistå care sus¡inea necesitatea abolirii marii proprietå¡i funciare feudale ¿I împroprietårirea ¡åranilor ¿I minoritatea conservatoare a marilor boierimi care recunostea cå tb renun¡at la structuri ¿I forme feudale de reletii între proprietarii de påmânt ¿I ¡åranii care îl munceau. Lucråri: “Despre abolirea ¿erbiei în Principatele Dunårene”; “Starea socialå a Principatelor Dunarene”. Reprezentantii marii boierimi: I Cantacuzino, N.Catargiu, N.ªu¡u au propus eliberarea ¡åranilor dependenti fårå a le da pamânt ceea ce ducea la ¿omajul acelor ¡årani. Reprezentan¡ii democratici si liberali au dorit improprietårirea ¡årånimii. Majoritatea conservatoare a incercat sa impunå proiectul de lege extrem de nefavorabil pentru ¡årani. Legea rurala a hotårât eleberarea ¡åranilor de sarcinile feudale ¿I împroprietårirea ¡åranilor pe påmânturile legiuite. B. Opera ec a lui Ion Ionescu de la Brad (1818-1892) - a militat pt desfin¡area a 3 feluri de robie: robia pamântului, noua robie a banilor ¿I robia ignorantei datoritå insuficien¡ei ¿colilor pt såteni. Noua robie a banilor a fost inlaturata prin înfiin¡area de institutii de credit ieftin. Robia pamântului a fost înlåturata prin împroprietårirea ¡åranilor; - I, a militat pt agricultura rezonata adicå pt modernizarea agriculturii române¿ti folosind ma¿ini agricole, metode înaintate deculturå, etc. Recomanda: combinarea ¿tiin¡ei cu experien¡a, råspândirea cuno¿tin¡elor agricole, un sistem fiscal democratic. Sfaturi practice pt ¡årani: “Calendar pt bunul gospodar”, “Credit rural”. 13.3 CONTROVERSE DOCTRINARE PRIVIND STRATEGIA DEZVOLTÅRII EC A ROM 1. Continutul si rolul îndeplinit de th România-¡ara evenimentelor agricole: N.ªu¡u, I.Ghica, I.Strat; - th e formulata de N.ªu¡u în lucrarea sa “ Privire asupra stråzii ec, Mold”; - th respectivå a fost preluata de majorit, adversarilor partidului liberal, indeosebi de conservatori dar ¿I de unii liberali modera¡i sau gânditori care au evoluat spre aceastå pozi¡ie ca si de reprezentan¡ii poporanismului; - ini¡ial, sintagma “Rom-¡, evenim, agric” = sinteza a unei ståri reale de lucruri. Economia ¡, rom, era prea putin diversificatå; - dupa reforma agrarå din1864 sintagma a fost transformatå într-un obiecte de viitor. Sintagma reprezenta si apårarea interesele unei minoritåti (mo¿ieri ¿I arendari) frânând preocupårile majoritåtii popula¡iei pt diversificarea struct, ec, nationale. 2. Controverse doctrinare privind industrializarea Rom ¿I pol ei ec, externå. Opera lui P.Aurelian ¿I Xenopol: - obiectivul industrializårii Rom a fost sus¡inut de economi¿ti cu vederi liberale ¿I democratice reprezentând interesele grupårilor mai radicale ale burgheziei ale partidului liberal; - sus¡inåtori: M.Kogalniceanu, P.Martian, P.Aurelian, I.Roman, P.Cosma, B.P.Ha¿deu, M.Eminescu, I.C.Bratianu. Contribu¡ii: - anliza înapoierii ec a Rom din acel timp; - argumentele care justificau industrializarea ¡arii; - opinii referitoare la cai ¿I metode de industrializare; - opinii de politica externå. 1. D.P.Martian (1829-1865) - 1858 -”Economnie socialå”; -a condus revistele “Anale economice” si “Anale statistice”; - idei: statul trebuia så sprijine industrializarea în special prin învå¡åmânt anual; folosirea tuturor formelor de organizare a industriei cunoscute. 2. M.Kogålniceanu (1817-1871) - criticå th occidentalå a liberului schimb; - amploarea ind, nat, ¿I destinatia produc¡iei nat, så serveascå pt consumul interior+ exterior 3. B.P.Ha¿deu (1838-1907) - a combåtut: th conservatoare “Rom- ¡arå eminamenta sau ponderent agricole”; - th liberala despre com, interna¡; - a militat pt dezv industriei nat, si protej, ei de concuren¡a stråinå, considerând cå pt Rom industria e o probl, de via¡a si de moarte. 4. Petru Aurelian (1833-1909) este preocupat de 3 probl, majore: - îmbunatå¡irea agriculturii; - crearea unei industri na¡ionale potrivitå cu nevoile ¡; - dezv, com; Lucråri: Elem, de ec, pol”; “ºara noastrå”. - aprecia ca este nev, de o revolutie economicå pt consolidarea independentei politice si a sus¡inut o politicå ec, internå ¿I externå bazatå pe trebuin¡ele na¡iunii. - rolul statului este acela de a elabora un program de industrializare 5. Al.D.Xenopol (1847-1920) lucråri: “Studii economice”, “Situatia fin, a României”; - pericole ale ¡arilor: dependen¡a de importul produselor fabricate din alte ¡; lipsa de diversficare a ec; niv, scåzut al popula¡iei. Sustine: folosirea marelui stabiliment industrial care sa încorporeze progresul tehnic. 6. M.Eminescu (1850-1889) sus¡ine: cå nu tb så ramânen un popor agricol ci tb så devenim ¿I noi natie industrialå. 3. Contributia gânditorilor din Transil - Partidul Na¡ional Rom din Transilvania a fost înfiin¡at în 1869 de mi¿carea memorandistå, Liga pt unitatea culturalå ¿I de publici¿ti de la revista Tribuna. Personalitå¡i: George Bari¡iu (1821-1893). Lucrare: “Pår¡i alese din ist, Transil, pe 2 sute ani în urmå” . Gândirea ec a lui sa axat pe 3 prob: problema agrarå, premisele ¿I implica¡iile ec ¿I probl, dezv industriei na¡. B, a explicat înapoierea ec a ¡, noastre prin men¡inerea târzie a rela¡iilor de produc¡ie feudale. B. a sus¡inut abolirea totala a feudalismului ¿I împroprietårirea ¡åranilor fårå nici un fel de råscumpårare baneascå. B, sa pronun¡at pt libertatea de ac¡iune a ag, ec, pt dezv, marii industri, a preconizat protejareas industriei na¡, de concuren¡a mf2 straine ¿I de påtrunderea capitalurilor stråine recomandând un tarif vamal diferen¡iat. 4. Gândirea ec a lui M. Eminescu: - a subliniat obtiuni strategice realiste ¿I eficiente pt propå¿irea ec, si soc, a ¡, noastre, îndeosebi importan¡a ¿I urgen¡a fåuriri unei industri nationale; - este preocupat de apararea intereselor na¡ionale ale poporului român; - a criticat opinii ¿I pozitiiînguste, neconforme cu interesele generale ale na¡iunii rom; - numeroasele idei cu valoare ¿tiin¡ificå: îndemnul spre activitå¡i pozitive, spre diversificarea ec, na¡, elogii muncii productive si al industriei, necesitatea modernizårii agriculturii ¿I valorificårii superioare a resurselor ¡arii, etc pt a rezolvarea lor a sus¡inut necesitatea unui învå¡åmânt modern si eficient; - cheia depå¿irii situa¡iei nesatisfåcåtoare: antrenarea întregii popula¡ii ma muncå eficientå care så duca la sprijinirea bogå¡iei precum si practicarea unei politici economice care så stimulezeag, ec, de muncå, så descurajeze activ specula¡iile ¿I corup¡ia. 5.Th neoiobågiei în opera lui Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) - primul partid politic al muncitorilor este Partidul Social Democrat al Muncitorilor din România; - Reprezentan¡i: Dobrogeanu-Gherea, P.Mu¿oiu, Nadejde Arma¿u, C.Mille, Ioan Cre¡u; -Lucråri: Ce vor socialisti români? ¿I Neiobågia care este cea mai importantå ¿I e scriså dupå marea råscoalå din 1907; - neiobågia este o întocmire economicå ¿I pol-socialå particulara ¡årii noastre ¿I se caract prin urm, trasåturi: raporturi de produc¡ie în buna parte feudale; o stare de drept liberalo-burghezå prefåcutå în iluzie ¿I minciunå; o legislatie tutelarå; insuficien¡a påmântului. Concluzia lui teoreticå: in agricultura rom existå un regim capitalisto-iobågit macinat de puternice contradic¡ii. Concluzia practicå: necesitatea desfin¡årii iobågiei+ industrializarea. D, a adus critici justificate th “Rom- ¡, eminantelor agricole”. Curs 13 Doctrine economice 14. PRINCIPALELE CURENTE DE GÂNDIRE EC DIN PER INTERBELICÅ 14.1 PROBLEMATICA EC DUPA UNIREA DIN 1918 - unirea de la 1918 este importantå in raport cu trecutul pt desåvâr¿irea statului nat, unitar român iar în raport cu viitorul pt accelerarea progr, ec, soc, al ¡, noastre si stimuleazå înfåptuirea unor schimbåri structurale în via¡a ec, ¿I soc a ¡årii: înfaptuirea reformei agrare din 1917-1921; adaptarea noii constitu¡ii în 1923; regruparea for¡elor politice sub forma de partide; au favorizat ¿I accelerat valorificarea superioarå a poten¡ialului uman ¿I material al ¡årii; noul cadru politic a stimulat gândirea ec ¿I gândirea ec-soc ¿I då dimensiuni unor probleme economice mai vechi+ ridicå probl, noi mai ales probl, de practicå ec; amplificarea controverselor metodologico-teoretice ¿I doctrinare; demersul teoretic si doctrinar al ec, rom din per interbelica sa concentrat asupra diagnozei, prognozei ¿I terapeuticii probl, economice aflate la ordinea zilei pt a motiva strategia si politicile de dezv ec-soc propuse; au avut loc ¿I evenimente negative: criza ec mondialå din 1929-1933, politici externe protec¡ioniste practicate de majoritatea ¡arilor. 14.2 DOCRINELE EC ALE PRINCIPALELOR PARTIDE POLITICE - ca urmare a reformei agrare legiferatå în 1921 Partidul Conservator a fost înpins pe un plan secundar în via¡a politica, ac, a dus la largirea numericå a burgheziei ¿I sa format Partidul National Liberal. Apar si alte formatiuni politice cu voca¡ie democraticå: Part, na¡, din Transil; Part ºårånist; Part, Na¡ioal-ºårånist, Part, poporului; Part Na¡; muncitorii salariati erau reprezenta¡i de part. Socialist. Dimitrie Gusti a initiat in 1922-1923 o serie de 19 privilegii în cadrul Institutului Social Romån pe care le-a publicat în reviste. 1. Curentul liberal ¿I înnoirea lui sub den, de neoliberalism: - 3 curente de idei: - gândire socialista, g, comunistå si g, social-democratå. Elem, comun: ideea marxistå a luptei de claså, emanciparea socialå a muncitorilor salaria¡i. - deosebirea: viziunile diferå privind etapele ce tb, parcurse în ac, luptå tactica ce tb folos ¿I determinarea adversarilor ¿I a alia¡iilor. Gândirea ec comunistå: accent pe tactica revolu¡iei, gândirea ec social democratå: accent pe tactica reformelor; gândirea ec socialistå: oscileazå între cele 2. CUVINTE PRESCURTATE chelt cheltuieli ac aceasta prod produse th teorie ans ansamblu circul circula¡iei b bun pr pre¡ sch schimb proc proces cl claså dec decizie ap aport mf marfå neces necesar tb trebuie fc¡ie func¡ie t termen ¡ ¡arå pp presupune ref referå val valoare sal salariu p¡å pia¡å dob dobândå rel rela¡ie coef coeficient mom moment rap raport anal analizå / sau C cerere O ofertå ”boigulbert” - cuvânt incorect DOCTRINE ECONOMICE DEVI PAGE 29 PAGE 1 2345³ µ U V Á à á â µ¶(5,-¹º‹Œ•–hi7 8 6"7"ª#«#$$¥$¦$Æ$Ç$j&k&**.*/*X+Y+«+¬+Ã+Ä+,,~,,×0Ø0¡Q¢Q%T&TöèöÑ¿èö´ö´ö´ö´ö©öžö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö©ö´ö´ö´ö©ö©ö©ö©heKþ6CJOJQJheKþCJH*OJQJheKþ5CJOJQJ"jé:×9 heKþCJEHöÿOJQJU,jé:×9 heKþCJOJQJUVmHnHujheKþCJOJQJUheKþCJOJQJ>=uvÎÏ È s t ‰ Š ³ ~ P Q :w'‡qbÿ)Þýýýøøøýýóóóýýýýóóóóóóóóóóóóó$a$$a$ôe*fýýÞJcVWkmð—ò«… ‘!Æ!Ç!Ä"ƒ#X$Ÿ$ò%e'ç(µ*Â+,+-G/úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$G/ÿ/å384A5¯5°5±5²5³5´5µ5¶5·5¸5¹5º5»5Â5Ô5Õ5ú566N6†6o8š:›:úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúõõõõõúúú$a$$a$›:Ä:j?€@;AG…G†G¸GIHYI·JwK¡L¢L£L¤L¥L¦L§L¨L©Lúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$©LªL«L¬L­L®L¯L°L±L²L³L´LµL¶L·L¸L¹LºL»L¼L½L¾L¿LÆLÙLÚLèLMMúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúõõõ$a$$a$M6M—MKNQQÙQ)TØT£U½V¾VW}X8Z9ZiZš[¡[³[µ[ã[ä[ \N_Ù_uabdúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúõúúúúúúú$a$$a$&TÁ^Â^V`W`gbhbƒb„bòfófggQgRgwhxh[j\jâkãkšm›m0n1nëqìqssssÞsßsUtVtuuæxçxƒ‰„‰bŒcŒòšóšª›«›¬›­›¯›°›å›æ›ç›è›ê›ë› £ £££;£<£H£I£ˆ£Š£ò£ó£ ¤!¤0¤1¤_¤`¤ç¤è¤H¥I¥öëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöàöÓöÓöÆöÓöÓöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöë jsðheKþCJOJQJ jDðheKþCJOJQJheKþCJH*OJQJheKþCJH*OJQJheKþCJOJQJNddFdf"glhqmÏmÐmoÁo!r"r#r$rJrÝtßuàuáuâuãuäuåuæuçuèuéuêuëuúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$ëuìuíuîuïuðuñuòuóuôuõuöu÷uøuÿuvvAvBv]vw‘x`{a{{5~^~ª~ò~úúúúúúúúúúúúúúúúõõúúúúúúúúúú$a$$a$ò~âe€ž€É€)*_|‚҂σ'„z…ö…À†FŠ^‹eŒfŒÜŒI‘Ž>¾¿óc‘Ú‘_’ó’úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$ó’j“k“l“m“n“o“p“q“x“‹“Œ“´“µ“à“Ü”M•‡– –Ý–*—›—“˜”˜À˜»™3›O›Œ›úúúúúúúúúúúõõúúúúúúúúúúúúúúú$a$$a$Œ›´›þ›ßàxŸJ × Ø Ú Û Ü )¡È£2¥¦§§§§§§§§§§§§§§úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$I¥Ú¥Û¥´²µ²h´i´ÍµÎµ¹¹N¹O¹ø¼ù¼[½\½½‘½þ½ÿ½¿¿šÀ›ÀkÅlÅ:Æ;ÆôÈõÈÒÍÓÍQÏRÏnÏoÏÊÏËÏ>Ñ?њћÑÒ ÒeÒfÒŸØ Ø;Ú<ÚaÚbÚ}Ú~ÚGÜHÜ?Ý@ÝöÝ÷ÝÞÞìóíóôôôôõõUõVõzõ{õgöhöŠö‹ööëöëöëöëöëöëöëöëöëöàöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöëöÓöÆöÓöàöàöÓöàöà jsðheKþCJOJQJ jDðheKþCJOJQJheKþCJH*OJQJheKþCJH*OJQJheKþCJOJQJN§§§ §!§"§#§$§%§&§'§(§)§*§+§,§-§.§/§0§1§2§3§:§M§N§€§§®§úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúõõú$a$$a$®§j¨©ª{ªÍª««.«v«»«¬m¬(­×­ ®ä®@¯‹¯ °š°±*²ë²·³Ú´.¶/¶q¶J·úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$J·+¹lº(»œ¼”½¾¿¿ÁÁCÁsÂÈÃÞÄÆwÆxÆÈéÉêÉëÉìÉíÉîÉïÉðÉñÉòÉúúúúúúúúúúøúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$òÉóÉôÉõÉöÉ÷ÉøÉùÉúÉûÉüÉýÉþÉÿÉÊÊÊÊÊÊÊÊÊ Ê Ê Ê Ê ÊÊÊúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$ÊÊÊÊÊÊÊÊÊ0Ê1ÊZÊkÊlÊ°ÊŽËäËãÌ@ÎAÎuκδϵÐêÐTÑÀÑ[ÒúÓúúúúúúúúúúõõõúúúúúúúúúúúúúúú$a$$a$úÓQÔöÔÈÕÖÖÖ’Öó×cØÅØêÙÛŸÝpßØ߶à"âüãýãäHä×äòå•æ–æÏæòç›è¢èúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$¢èµè¶èåèøèùèézé'êhê¸ê©ëƒìnîjï§ïèï'ð…ð†ð¸ðÉñ˜òó…ó®óôóô›öúúõõõúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$$a$›ö°÷&ø'øtøÄù.ûùû³ý´ýµý¶ý·ý¸ý¹ýºý»ý¼ý½ý¾ý¿ýÀýÁýÂýÃýÄýÅýÆýÇýÈýúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$‹öÄ÷Å÷Ç÷È÷ ø ø ø øøøøøøøøø ø#ø$ø%ø” • QDSDqGsGPPëPùPSSyS|S'W*Wdôef f fföèöÚöÍöÀö³¨ö³¨ö³¨ö³¨öö’ö’ö’ö’öö’ö’öŠ€v€rheKþhiVÔCJOJQJheKþCJOJQJheKþOJQJheKþ5CJOJQJheKþCJH*OJQJheKþCJH*OJQJ jSðheKþCJOJQJ jbðheKþCJOJQJ jaðheKþCJOJQJ jbðheKþCJH*OJQJ jaðheKþCJH*OJQJheKþCJOJQJ*ÈýÉýÊýËýÌýÍýÎýÏýÐýÑýÒýÓýÛýîýïýþCþDþZþxþPÿ¾ŒÈ#ÄVúúúúúúúúúúúúúúõõõúúúúúúúúúúú$a$$a$Vp¯$0Ù1…ˆ =   U  xeÏe()*+,-./01úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLTgúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$gh”•Ä­Uò[rs¦Å…¤l=ªÅ Æ Ç È !ˆ!:""#S#úõõúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$$a$S#G%§%ê%Â&}'é'ž(~)Ç)ê*u+§+=,û,¨-°.Ì.ö/_0/1B2Ó2+4†4æ5ç5è5é5ê5úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$ê5ë5ì5í5î5ï5ð5ñ5ò5ó5ô5õ5ö5÷5ø5ù5ú5û5ü5ý5þ5ÿ566666666úúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$66 6 6 6 6 66(6)6X6l6m6‘6h7Ë79o9ñ9‘:ž;×;<Ž<¼<?==?}?úúúúúúúúúõõõúúúúúúúúúúúúúúúú$a$$a$}?&@QAˆAxB¾BD D DQDºD EïEÊFqGÁGH IÕIãJK§LhNOPPÛPQ RwSúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$wSxSyS…T!V&W'W(WÉW¥Z¦Z§Z¨Z©ZªZ«Z¬Z­Z®Z¯Z°Z±Z²Z³Z´ZµZ¶Z·Z¸Z¹Zúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$¹ZºZ»Z¼Z½Z¾Z¿ZÀZÁZÂZÃZÄZÅZÆZÎZáZâZ[[J[u\u_v_­_MaÓaNcñcòcúúúúúúúúúúúúúúúúõõúúúúúúúúúú$a$$a$òcócôcõcöc÷cøcùcúcûcücýcþcÿcddddddddddd0d=dLdXdgdúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$gd|d„dŽd›d©d´dÂdÍdØdèdõdeee(e5eCeQe]ekeye‹e˜e¥e´e¼eÇeÒeòeúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$òeóeôe fffff'f(f)f*f+fúúóñèæñèæññú„üÿ„&`#$ ÆÀ!Œ$$a$ fffffffff#f$f%f&f'f*f+fõïõïõïëõïõàõïëØheKþOJQJheKþ0JmHnHuheKþ heKþ0JjheKþ0JU#0°Ò/ °â=!°Š"°Š#‹$Ä%°°S# 0°Ò/ °â=!°Š"°Š#‹$Ä%°°S  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ¡¢£¤¥¦§¨©ª«¬­®¯°±²³´µ¶·¸¹º»¼½¾¿ÀÁÂÃÄÅÆÇÈÉÊËÌÍÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×ØÙÚþÿÿÿÜÝÞßàáâþÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿæéþÿÿÿêëìþÿÿÿ,ýÿÿÿïðñòóôõö÷øùúûüýþÿRoot Entryÿÿÿÿÿÿÿÿ  ÀF0lÈä¶Âè€Data ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÛWordDocument ÿÿÿÿÿÿÿÿJ´ObjectPoolÿÿÿÿp¼öÇä¶Â0lÈä¶Â_970406633ÿÿÿÿÿÿÿÿÀFp¼öÇä¶Âp¼öÇä¶ÂOle ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿPIC ÿÿÿÿLMETA ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ¨þÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿ þÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿL=4´@èè=4 P ÿÿÿ.1   &ÿÿÿÿÀÿÀÿàÀ & MathTypeP & ÿÿÿÿþÿ ÿÿÿÿÀFMicrosoft Equation 2.0 DS Equation Equation.2ô9²qCompObj ÿÿÿÿfObjInfoÿÿÿÿ ÿÿÿÿEquation Native ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ <1TableÿÿÿÿîÞ{DÒ `ÿ ðÿ  •"£.#„dqþÿà…ŸòùOh«‘+'³Ù0𘠼ØèøTh x„   ¬ ¸ ÄÐØàèäDoctrine economiceAn lll, Grupa 463Bogdan ****n RDupå manualul Doctrine economice de Sultana Suta-Selejan - URA, Ed.Bucuresti 199SummaryInformation( ÿÿÿÿ DocumentSummaryInformation8ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ,CompObjÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿjÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ7u DOCTRINEaluuserINE2erMicrosoft Word 10.0@@â‰ì»¾@ˆˆ­ä¶Â@ˆˆ­ä¶Â;4¹)þÿÕÍÕœ.“—+,ù®0ü hp|„Œ” œ¤¬´ ¼ Ûärtc{²B]A Doctrine economice Title      !"#$%&'()*+þÿÿÿþÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿœT@ñÿT Normal5$7$8$9DH$CJOJQJ_HmH sH tH DA@òÿ¡D Default Paragraph FontVi@óÿ³V  Table Normal :V ö4Ö4Ö laö (k@ôÿÁ(No List 4 @ò4 Footer  ÆàÀ!.)@¢. Page Number4@4 Header  ÆàÀ!\+^´ÿÿÿÿ%´ÿÿÿÿ=uvÎÏ Èst‰Š³~PQ:w'‡ q b ÿ ) Þ J cVWkmð—ò«…‘ÆÇăXŸòeç µ"Â#$+%G'ÿ'å+8,A-¯-°-±-²-³-´-µ-¶-·-¸-¹-º-»-Â-Ô-Õ-ú-..N.†.o0š2›2Ä2j7€8;9<9Q9 <g=h=i==²=>?…?†?¸?I@YA·BwC¡D¢D£D¤D¥D¦D§D¨D©DªD«D¬D­D®D¯D°D±D²D³D´DµD¶D·D¸D¹DºD»D¼D½D¾D¿DÆDÙDÚDèDEE6E—EKFIIÙI)LØL£M½N¾NO}P8R9RiRšS¡S³SµSãSäS TNWÙWuYZ\\F\^"_l`qeÏeÐegÁg!j"j#j$jJjÝlßmàmámâmãmämåmæmçmèmémêmëmìmímîmïmðmñmòmómômõmöm÷mømÿmnnAnBn]no‘p`sass5v^vªvòvâwexžxÉx)y*y_y|zÒzÏ{'|z}ö}À~F‚^ƒe„f„Ü„I…‘†>ˆ¾ˆ¿ˆóˆc‰Ú‰_ŠóŠj‹k‹l‹m‹n‹o‹p‹q‹x‹‹‹Œ‹´‹µ‹à‹ÜŒM‡Ž ŽÝŽ*›“”À»‘3“O“Œ“´“þ“ß•à•x—J˜×˜Ø˜Ú˜Û˜Ü˜)™È›2žŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸŸ Ÿ!Ÿ"Ÿ#Ÿ$Ÿ%Ÿ&Ÿ'Ÿ(Ÿ)Ÿ*Ÿ+Ÿ,Ÿ-Ÿ.Ÿ/Ÿ0Ÿ1Ÿ2Ÿ3Ÿ:ŸMŸNŸ€ŸŸ®Ÿj ¡¢{¢Í¢££.£v£»£¤m¤(¥×¥ ¦ä¦@§‹§ ¨š¨©*ªëª·«Ú¬.®/®q®J¯+±l²(³œ´”µ¶··¹¹C¹sºÈ»Þ¼¾w¾x¾ÀéÁêÁëÁìÁíÁîÁïÁðÁñÁòÁóÁôÁõÁöÁ÷ÁøÁùÁúÁûÁüÁýÁþÁÿÁ     ÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂÂ0Â1ÂZÂkÂl°ŽÃäÃãÄ@ÆAÆuƺƴǵÈêÈTÉÀÉ[ÊúËQÌöÌÈÍÎÎÎ’ÎóÏcÐÅÐêÑÓŸÕp×Ø׶Ø"ÚüÛýÛÜHÜ×ÜòÝ•Þ–ÞÏÞòß›à¢àµà¶àåàøàùàázá'âhâ¸â©ãƒänæjç§çèç'è…è†è¸èÉé˜êë…ë®ëìóì›î°ï&ð'ðtðÄñ.óùó³õ´õµõ¶õ·õ¸õ¹õºõ»õ¼õ½õ¾õ¿õÀõÁõÂõÃõÄõÅõÆõÇõÈõÉõÊõËõÌõÍõÎõÏõÐõÑõÒõÓõÛõîõïõöCöDöZöxöP÷¾øŒùÈù#úÄúûûVûpü¯ü$ýý0þÙþÿ1ÿ…ˆ=  U xeÏe ( ) * + , - . / 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 : ; < = > ? @ A B C D E F G H I J K L T g h ” • Ä ­ U ò [rs¦Å…¤l=ªÅÆÇȈ:"SG§êÂ}éž ~!Ç!ê"u#§#=$û$¨%°&Ì&ö'_(/)B*Ó*+,†,æ-ç-è-é-ê-ë-ì-í-î-ï-ð-ñ-ò-ó-ô-õ-ö-÷-ø-ù-ú-û-ü-ý-þ-ÿ-......... . . . . ..(.).X.l.m.‘.h/Ë/1o1ñ1‘2ž3×34Ž4¼4?557}7&8Q9ˆ9x:¾:< < <Q<º< =ï=Ê>q?Á?@ AÕAãBC§DhFGHHÛHI JwKxKyK…L!N&O'O(OÉO¥R¦R§R¨R©RªR«R¬R­R®R¯R°R±R²R³R´RµR¶R·R¸R¹RºR»R¼R½R¾R¿RÀRÁRÂRÃRÄRÅRÆRÎRáRâRSSJSuTuWvW­WMYÓYN[ñ[ò[ó[ô[õ[ö[÷[ø[ù[ú[û[ü[ý[þ[ÿ[\\\\\\\\\\\0\=\L\X\g\|\„\Ž\›\©\´\Â\Í\Ø\è\õ\]]](]5]C]Q]]]k]y]‹]˜]¥]´]¼]Ç]Ò]ò]ó]ô] ^^^^^'^(^)^,^˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€ˆ˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€ˆ˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€ˆ˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€M90€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜@0€€ø€My0aMy0aMy0aMy0a@0€€˜@0€€My0†Ž¤Æ(5555555558&TI¥‹öf+f´¼ÂËÙÞG/›:©LMdëuò~󒌛§®§J·òÉÊúÓ¢è›öÈýV1gS#ê56}?wS¹Zòcgdòe+fµ·¸¹º»½¾¿ÀÁÃÄÅÆÇÈÉÊÌÍÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×Ø*f¶24+^:ÿ„!$(/18!ÿ€!ÿ€ó]ô]ô]^ ^^^^&^,^ó]ô]ô]^ ^^^^&^,^ó]ô]ô]^ ^^^^&^,^ô])^,^ÿÿ Microsoft CorporationMicrosoft CorporationMicrosoft CorporationMicrosoft CorporationuseråiVÔeKþô])^,^ÿ 1þ? 9þ?€Toolbar 1 (DOCTRINE)©ÿÿToolbar 1 (DOCTRINE)L,ffCf+L,ffCf+L,ffCf+L,ffCf+L,ffCf 0@+^@@ÿÿUnknownÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿG‡: ÿTimes New Roman5€Symbol3& ‡: ÿArial;Bookman R?Helvetica R"ˆÐhHBqfHBqfï«6&;4¹)²ƒ{;4¹)²{©¥Àxx€4B]B]2ƒÿßHðÿ?äÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿiVÔÿÿDoctrine economiceAn lll, Grupa 463****QDupå manualul Doctrine economice de Sultana Suta-Selejan - URA, Ed.Bucuresti 1997Bogdanuserþÿ ÿÿÿÿ ÀFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8ô9²q