ࡱ> 7 bjbjUU 7|7|fl4u2@@@@@$ !Bu" @@/  @@  @4 zwpE0u " " PARTEA I CONSTITUbIONALITATEA DISPOZIbIILOR CUPRINSE N CODUL PENAL PRIVITOARE LA INFRACbIUNEA DE OFENS ADUS AUTORITbII  art. 238  Infracciunea de ofens adus autoritcii cuprins n articolul 238 C.pen., n prezent abrogat prin O.U.G. nr. 58/2002, prevedea: Atingerea adus onoarei sau amenincarea, svr_it n public, mpotriva uneia dintre persoanele prevzute n art.160, n legtur cu activitatea acesteia _i de natur a aduce atingere autoritcii, se pedepse_te cu nchisoare de la 6 luni la 5 ani. Lovirea sau orice alte acte de violenc, precum _i vtmarea corporal, svr_ite mpotriva uneia dintre persoanele _i n condiciile artate n alin. 1), se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani, iar dac s-a produs vtmarea corporal grav, pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 15 ani _i interzicerea unor drepturi. Art. 16 din Constitucia Romniei, intitulat  egalitatea n drepturi prevede la aliniatele 1) _i 2): alin. 1):  Cetcenii sunt egali n faca legii _i a autoritcilor publice, fr privilegii _i fr discriminri. alin. 2) : Nimeni nu este mai presus de lege. Art. 30 din Constitucie, intitulat  libertatea de exprimare  arat la aliniatele 6) _i 7): alin. 6) :  Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaca particular a persoanei _i nici dreptul la propria imagine. alin. 7) : Sunt interzise de lege defimarea crii _i a naciunii, ndemnul la rzboi de agresiune, la ur nacional, rasial, de clas sau religioas, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau violenc public, precum _i manifestrile obscene, contrare bunelor moravuri. n Hotrrea din 7 decembrie 1976, Curtea European arta c libertatea de exprimare constituie unul dintre fundamentele esenciale ale unei societci democratice _i este valabil _i pentru ideile care lovesc, _ocheaz sau nelini_tesc, iar orice restriccie n materie trebuie s fie proporcional cu scopul urmrit. Art. 19 al Declaraciei Universale consacr  dreptul la libertatea opiniei _i de exprimare , ceea ce implic  cum spune textul   dreptul de a nu fi tulburat pentru opinii , precum _i acela  de a cuta, de a primi _i de a rspndi, fr consideracii de frontier, informacii _i idei prin orice mijloc de exprimare. Cu privire articolul 238 C.pen., au fost ridicate excepcii de neconstitucionalitate n faca instancelor judectore_ti, fiind invocate prevederile art. 16 _i 30 din Constitucia Romniei referitoare la egalitatea n faca legii _i libertatea de exprimare, considerndu-se c incriminarea cuprins n art. 238 C.pen. creeaz privilegii _i discriminri ntre cetceni _i ngrde_te libertatea de exprimare. Un exemplu l constituie excepcia de neconstitucionalitate ridicat de numicii Ro_ca Stnescu ^tefan Sorin _i Ardeleanu Cristina, caz in care, Curtea Constitucional, prin decizia nr. 25/1996, a considerat c excepcia este nentemeiat, deoarece obiectul juridic protejat prin norma de incriminare este autoritatea public _i nu persoana fizic, _i prin urmare, nu se ncalc principiul constitucional al egalitcii n faca legii prin sanccionarea mai grav a infracciunilor svr_ite mpotriva persoanelor nvestite cu exerciciul autoritcii publice, iar libertatea de exprimare nu este limitat. Curtea Constitucional a constatat c dispoziciile art. 238 C.pen. sunt parcial abrogate, conform art. 150 alin. 1) din Constitucia Romniei, rmnnd n vigoare numai n msura n care faptele incriminate se refer la o persoan care ndepline_te o activitate important n stat. Trimiterea pe care art. 238 C.pen. o face la prevederile art.160 C.pen. face ca prin ofensa adus autoritcii s se nceleag n continuare atingerea adus onoarei sau amenincarea svr_it n public, mpotriva unei persoane care ndepline_te o activitate important de stat sau alt activitate public important, ns este evident c prin  alt activitate public important se ncelege altceva dect  o activitate important de stat , iar obiectul juridic protejat prin incriminarea infracciunilor contra autoritcii nu-l pot constitui dect relaciile sociale privitoare la exercitarea autoritcii statale, nu _i orice alt activitate public important. n suscinerea excepciei se arat, n esenc, c dispoziciile art. 238 C.pen. contravin Constituciei _i deci sunt abrogate implicit potrivit art. 150 alin.1) C.R. Se consider c prevederile sale sunt contrare art. 16 din Constitucie, deoarece instituie o discriminare ntre cetceni. Astfel, infracciunile de insult, calomnie sau amenincare, atunci cnd sunt svr_ite mpotriva unei persoane particulare, se urmresc numai la plngerea prealabil a prcii vtmate, iar pedepsele prevzute de lege sunt mai mici, n timp ce, svr_ite mpotriva unei persoane care ndepline_te o funccie important n stat, constituie infracciunea de ofens adus autoritcii, urmrit din oficiu _i mai aspru pedepsit de lege. Se mai suscine c dispoziciile criticate sub aspectul constitucionalitcii ncalc _i prevederile art. 7 din Declaracia Universal a Drepturilor Omului, care consacr dreptul la o proteccie egal din partea legii mpotriva oricrei discriminri, deoarece instituie privilegii pentru o anumit categorie de persoane. De asemenea, se apreciaz infracciunea de ofens adus autoritcii  extrapoleaz insulta, amenincarea sau violenca la adresa unei persoane care decine o funccie n stat, la nivelul autoritcii  , deoarece se consider c o asemenea insult sau amenincare este o ofens adus autoritcii, iar nu persoanei care a fost victima insultei sau amenincrii. Autorii excepciei mai suscin c nu exist nici o justificare legal sau logic pentru o asemenea echivalare (insulta adus persoanei cu funccie n stat = ofensa adus autoritcii), ntruct ntr-o societate democratic nu se poate confunda omul cu autoritatea pe care o reprezint, deoarece el este desemnat sau ales s exercite o anumit funccie pe o perioad limitat, iar proteccia sa trebuie s se manifeste, pe aceast perioad limitat, numai n strict legtur cu asigurarea condiciilor pentru a-_i exercita funccia. Cu privire la dispozicia din alin. 6) art. 30 Constitucia Romniei, care prevede c libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaca particular a persoanei _i nici dreptul la propria imagine, autorii excepciei suscin c aceste restrngeri se refer la persoana privat n calitatea ei de cetcean simplu, nu de cetcean care decine anumite funccii n stat. Pornind de la aceast interpretare, se critic dispoziciile art. 238 C.pen., pentru c aduc atingere dispoziciei constitucionale mencionate, prin faptul c reglementeaz _i alte limite exterioare, neprevzute de Constitucie, ale libertcii de exprimare, ceea ce nu poate fi ngduit. Apoi, referitor la dispoziciile alin. 7) din art. 30 al Constituciei, care prevd ngrdiri aduse libertcii de exprimare, se arat c printre valorile fundamentale a cror vtmare sau periclitare nu poate fi ngduit, n numele libertcii de exprimare, nu este mencionat autoritatea de stat, astfel c dispoziciile art. 238 C.pen. pot fi considerate ca nclcnd _i aceast dispozicie constitucional. Constitucia interzice defimarea crii _i a naciunii, nu _i a autoritcilor, iar legea penal nu poate institui o limit n plus _i nu poate restrnge  cmpul de manifestare a libertcii de exprimare mai mult dect Constitucia . n continuare, autorii excepciei se refer la dispoziciile din Declaracia Universal a Drepturilor Omului _i din Convencia European a Drepturilor Omului, privitoare la libertatea de exprimare, artnd c nici acestea nu prevd, ca limit a libertcii de exprimare, defimarea autoritcii publice. n motivarea excepciei, autorii au depus la dosar, ca material comparativ, o documentacie privind modul cum este tratat, n diferite legislacii, fapta de ofens adus autoritcii. n temeiul acesteia se conchide c crile democratice cele mai civilizate nu mai accept ideea unei proteccii speciale, de ordin penal, a unor persoane care decin funccii n stat, considernd c acestea trebuie, atunci cnd sunt defimate, s foloseasc acelea_i mijloace de aprare ca _i cetcenii de rnd; mai ales cnd presa este implicat n astfel de procese, se consider c persoanele publice nu au dreptul la o proteccie privilegiat. Autorii mai arat c _i n crile unde astfel de incriminri mai exist, acestea nu se aplic n fapt _i c toate crile democratice au nlturat rspunderea penal a ziari_tilor n raport cu persoanele publice. Dup examinarea ncheierii de sesizare, a punctelor de vedere ale Camerei Deputacilor _i Guvernului, a raportului ntocmit de judectorul-raportor, a suscinerilor prcilor _i concluziile procurorului, a prevederilor art. 238 C.pen. raportate la dispoziciile Constituciei si ale documentelor internacionale n materie, Curtea recine c dispoziciile art. 238 C.pen. trebuie s fie considerate ca abrogate parcial, n baza dispoziciei art. 150 alin.1) din Constitucia Romniei, deoarece ele sunt contrare Constituciei n msura n care se refer la o persoan care ndepline_te o activitate ob_teasc, iar subiectul activ nemijlocit al acestei infracciuni nu poate fi dect o persoana care ndepline_te o funccie important n stat. Curtea a mai recinut c nu este ntemeiat critica adus dispoziciilor art. 238 C.pen. prin care autorii excepciei afirm c aceste dispozicii contrare art. 150 alin.1) din Constitucie ar creea o favoare pentru persoanele care ndeplinesc o funccie important n stat, aceast favoare constnd n faptul c n timp ce n cazul insultei adus unei persoane particulare, tragerea la rspundere penal are loc numai la plngere prealabil a prcii vtmate, iar n cazul ofensei aduse autoritcii, prin aceea_i fapt, tragerea la rspundere penal are loc din oficiu. De asemenea, este nentemeiat afirmacia potrivit creia prin incriminarea ofensei aduse autoritcii se identific insulta, amenincarea sau actele de violenc asupra unei persoane cu ofensa adus autoritcii, de_i  ntr-o societate democratic nu se poate confunda omul cu autoritate pe care o reprezint. Curtea a mai recinut c argumentul potrivit cruia incriminarea ofensei aduse autoritcii, prin atingerea adus onoarei, este contrar dispoziciei art. 30 din Constitucie, privitoare la libertatea de exprimare, nu poate fi primit. Afirmacia autorilor excepciei, n sensul c dispozicia alin. 6) al aceluia_i articol din Constitucie, care prevede c libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea sau viaca particular a persoanei, nu s-ar aplica _i cu privire la persoana care ndepline_te o funccie important de stat, nu este ntemeiat. n sfr_it, autorii excepciei arat c exist legislacii n care defimarea autoritcii nu este incriminat, iar n acele legislacii n care incriminarea exist, dispoziciile respective nu se aplic n fapt. Aceste diferencieri de reglementare de la o legislacie la alta ndreptcesc concluzia c aprarea prin mijloace de drept penal a autoritcii de stat este o chestiune de politic penal, care se solucioneaz diferit, n funccie de realitcile din fiecare car. Dup cele artate, Curtea, n numele legii decide: constat c dispoziciile art. 238 C.pen. sunt abrogate parcial, conform art. 150 alin.1) din Constitucia Romniei, rmnnd n vigoare numai n msura n care faptele incriminate se refer la o persoan care ndepline_te o activitate important n stat. PARTEA A II A CONSTITUbIONALITATEA DISPOZIbIILOR CUPRINSE N CODUL PENAL PRIVITOARE LA INFRACbIUNEA DE PROSTITUbIE - ART.328  Infracciunea de prostitucie este prevzut n art. 328 C.pen. _i const n  fapta persoanei care _i procur mijloacele de existenc sau principalele mijloace de existenc, practicnd n acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane, _i se pedepse_te cu nchisoare de la 3 luni la 3 ani. Art. 26 alin. 2) din Constitucia Romniei, intitulat  Viaca intim, familial _i privat , prevede:  Persoana fizic are dreptul s dispun de ea ns_i, dac nu ncalc drepturile _i libertcile altora, ordinea public _i bunele moravuri. Art. 38 alin. 1) din legea fundamental :  Dreptul la munc nu poate fi ngrdit. Alegerea profesiei., a meseriei sau a ocupaciei, precum _i a locului de munc este liber. Art. 49 din Constitucie prevede: alin. 1) :  Exerciciul unor drepturi sau al unor libertci poate fi restrns numai prin lege _i numai dac se impune, dup caz, pentru : aprarea securitcii nacionale, a ordinii, a sntcii ori a moralei publice, a drepturilor _i libertcilor cetcenilor; desf_urarea instrucciei penale; prevenirea consecincelor unei calamitci naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. alin. 2) :  Restrngerea poate fi dispus numai dac este necesar ntr-o societate democratic. Msura trebuie s fie proporcional cu situacia care a determinat-o, s fie aplicat n mod nediscriminatoriu _i fr a aduce atingere existencei dreptului sau libertcii. Dreptul persoanei de a dispune de ea ns_i sintetizeaz ntrebri mai mult retorice dect prerogative, acum cnd fascinantele achizicii ale geneticii au devenit o realitate. Sub semnul acestui drept _i a_teapt nc rspunsul adecvat problemele cruciale care privesc sterilitatea voluntar, fecundarea artificial, manipularea artificial a materialului ereditar sau, pe scurt, ingineria genetic (de exemplu, transferul de gene, transplantul de organe clonarea), dar _i problemele cotidiene, cum ar fi: secretul medical, vaccinarea obligatorie, analiza grupelor sanguine n materie de filiacie, represiunea alcoolismului, obligativitatea viitorilor soci de a-_i comunica reciproc starea sntcii, obligacia sau refuzul individului de a se lsa ngrijit medical, experimentarea medical pe om, suicidul, etc. Proteccia viecii private stricto sensu. Viaca privat corespunde  sferei secrete a individului sau altfel spus, viaca privat este locul unde individul are dreptul de a fi lsat n pace. Viaca privat include dreptul la identitate  dreptul de a nu se dezvlui, fr temei sau fr consimcmntul expres al persoanei, numele adevrat, adresa, vrsta, situacia familial, modul de ntrebuincare a timpului liber, elementele patrimoniului su, obiceiurile cotidiene, etc. De asemenea, sunt garantate intimitatea conjugal, secretul cu privire la sntate, viaca sentimental, etc. Prin lege sunt stabilite limitele exercitrii dreptului la proteccia viecii private. Constituie fapte de nclcare a acestui drept fotografierea _i reproducerea fotografiilor fcute persoanei n locurile ei private, ca _i publicarea unor astfel de imagini fr consimcmntul expres al persoanei; sau, n scopuri comerciale ori politice _i fr consimcmntul celui n cauz, publicarea fotografiilor fcute public, reproducerea de informacii, caricaturi, etc. Art. 8 pct. 1) din Convencia European se refer la dreptul oricrei persoane de a i se respecta  viaca sa privat _i de familie . Textul a fost inspirat de art. 12 al Declaraciei Universale, care spune :  Nimeni nu va fi obiectul unor imixtiuni arbitrare n viaca sa particular, n familia sa, nici al unor atingeri ale onoarei sau reputaciei sale. Orice persoan are dreptul la proteccia legii mpotriva unor astfel de imixtiuni sau atingeri. n faca instancelor judectore_ti a fost ridicat excepcia de neconstitucionalitate privitoare la infracciunea de prostitucie, prevzut la art. 328 C.pen., aceste excepcii fiind respinse cu motivarea c dreptul persoanei fizice de a dispune de propria persoan este limitat chiar de legea fundamental, c exerciciul acestui drept nu poate nclca ordinea public _i bunele moravuri, iar prin faptul c se incrimineaz comportamentul de ordin sexual care prin sine nsu_i lezeaz demnitatea omului, nu nseamn c se aduc ngrdiri dreptului la munc _i libertcii alegerii profesiei. De altfel, incriminarea prostituciei este n acord cu obligaciile internacionale asumate de statul romn prin Convencia pentru reprimarea traficului cu fiince umane _i exploatrii prostituciei altora, adoptat de O.N.U. n 1949. Judectoria Constanca, prin ncheierea din 17 octombrie 1995, a sesizat Curtea Constitucional cu solucionarea excepciilor de neconstitucionalitate a dispoziciilor art. 328 C.pen., ridicate de Bo_ca Petrica _i Corbu Maria Sofia n Dosarul nr. 2.240/1995. n suscinerea excepciilor, se arat de ctre aprtorul inculpatelor, n esenc, c dispoziciile art. 328 C.pen., adoptate sub imperiul Constituciei din anul 1965 ce reflect concepcia comunist asupra drepturilor omului, contravin Constituciei actuale care consacr dreptul la libertate _i la viaca privat, ceea ce nseamn ca orice persoan are dreptul s dispun de trupul su. Se mai arat c n sarcina inculpatelor s-a recinut svr_irea infracciunii de prostitucie, ns, de fapt, statul romn era obligat s stabileasc condiciile n care prostitucia, ca exercitare a drepturilor persoanei asupra propriului corp, poate fi legal _i s prevad sancciuni numai n cazul nclcrii acestor reguli, de aceea consider c, n lipsa unei reglementri legale, incriminarea prostituciei reprezint propria culp a legiuitorului n nclcarea drepturilor fundamentale ale cetceanului. Se mai suscine c la reuniuni internacionale se pune problema recunoa_terii prostituciei ca profesie, iar inculpatele au muncit pentru a-_i c_tiga mijloacele de existenc. n sprijinul excepciei, inculpatele invoc _i Decizia Curcii Constitucionale nr. 81/1994, rmas definitiv prin Decizia nr. 136/1994, prin care s-a declarat neconstitucional textul incriminator al homosexualitcii, respectiv art. 200 alin. 1) C. pen. Prin Decizia Curcii Constitucionale nr. 74/1996 s-a recinut c, incriminnd prostitucia, legea nu ngrde_te libertatea sexual, ci comercul cu raporturi sexuale, restrngere conform prevederilor art. 49 din Constitucie _i justificat de necesitatea aprrii moralei _i sntcii publice, ct timp prostitucia nu a fost legal recunoscut ca o profesie; de altfel prostitucia reprezint o atingere adus demnitcii persoanei, prin oprobriul public pe care l atrage, a_a nct nu poate avea semnificacia unei restrngeri a dreptului la munc, acesta putndu-se exercita numai prin activitcile legal recunoscute. Cu privire la cele artate sunt _i prevederile H.G. nr. 1.323/1990, emis n aplicarea Legii nr. 31/1990 privind societcile comerciale, potrivit creia nu pot face obiectul unor asemenea societci  activitcile care, potrivit legii penale, constituie infracciuni , fapt ce vizeaz implicit prevederile art. 328 C.pen. Deci, conform acestei hotrri, este interzis organizarea pe baze comerciale a raporturilor sexuale pentru practicarea prostituciei. Restrngerea pe care textul art. 328 C.pen. o instituie prive_te practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane, ca mijloc de procurare a celor necesare existencei, deci ca profesie. Acest fapt a fost considerat de legiuitorul romn nu numai ca profund imoral, n raport cu morala dominant n societate, dar _i socialmente periculos prin consecincele sale imediate _i mai ales prin cele ndeprtate. Prostitucia este n vdit contradiccie cu moralitatea viecii de familie _i cu sarcinile de importanc deosebit ce revin familiei n cre_terea _i educarea tinerei generacii. n acela_i timp, tolerarea prostituciei reprezint o grav atingere adus demnitcii persoanei, _tiut fiind faptul c persoana care practic prostitucia se situeaz ntr-o condicie de inferioritate caracteristic celui care se vinde pe sine. La aceasta se adaug situacia umilitoare, consecinc a oprobriului public la care aceste persoane sunt supuse pretutindeni, tocmai pentru c prostitucia este condamnat de morala public, laic sau religioas. Dispoziciile art. 328 C.pen. nu contravin Constituciei _i deci nu pot fi considerate ca abrogate. De altfel, aceste dispozicii nu contravin nici convenciilor internacionale privind prevenirea prostituciei la care Romnia este parte. n acest sens, poate fi invocat Convencia pentru reprimarea traficului cu fiince umane _i a exploatrii prostituciei altora, adoptat de Adunarea general a O.N.U. la 2 decembrie 1949 la care Romnia a aderat prin Decretul nr. 482/1955. n preambulul acestei convencii, se arat c  prostitucia _i rul care o nsoce_te, traficul cu fiince umane n vederea prostiturii lor, sunt incompatibile cu demnitatea _i valoarea persoanei umane _i pun n pericol bunstarea individului, a familiei _i a comunitcii. Fac de cele artate, Curtea, in numele legii, decide: respinge ca vdit nefondate excepciile de neconstitucionalitate a dispoziciilor art. 328 C.pen. invocate de cei n cauz. PARTEA A III A CONSTITUbIONALITATEA DISPOZIbIILOR CUPRINSE N CODUL PENAL PRIVITOARE LA INFRACbIUNEA DE VAGABONDAJ - ART. 327 - Infracciunea de vagabondaj este prevzut n art. 327 C.pen.:  Fapta persoanei care nu are locuinc statornic _i nici mijloace de trai _i care, de_i are capacitatea de a munci, nu exercit n mod obi_nuit o ocupacie sau profesie, ori nu presteaz nici o alt munc pentru ntrecinerea sa, se pedepse_te cu nchisoare de la o lun la 3 ani. Cu privire la infracciunea de vagabondaj, se constat c practica judiciar pare destul de rarefiat, att nainte de 1990 ct _i dup acest an. Se constat o depenalizare a faptelor de vagabondaj _i cer_etorie ntr-o larg tendinc european, de altfel _i Noul Cod penal francez din 1994 a dezincriminat cer_etoria _i vagabondajul. Se pune ntrebarea dac persoana care svr_e_te infracciunea de vagabondaj poate fi pedepsit n condiciile realitcii actuale, neputndu-_i asigura cele necesare traiului, pentru a avea siguranca zilei de mine, avnd n vedere c societatea nu-i poate asigura unei asemenea persoane nici mcar o locuinc social, dup cum exist _i multe O.N.G.-uri _i fundacii care au alt mobil dect acela pentru care sunt constituite. Constitucia Romniei prevede n art. 43 intitulat  nivelul de trai , urmtoarele: alin. 1):  Statul este obligat s ia msuri de dezvoltare economic _i de proteccie social, de natur s asigure cetcenilor un nivel de trai decent. alin. 2):  Cetcenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asistenc medical n unitcile sanitare de stat, la ajutor de _omaj _i la alte forme de asigurri sociale publice sau private, prevzute de lege. Cetcenii au dreptul _i la msuri de asistenc social, potrivit legii. Asigurarea unui nivel de trai satisfctor, mai ales n condiciile unei economii convulsive _i tranzitorii, este o aspiracie, realizabil progresiv, prin msuri de dezvoltare economic _i de proteccie social, iar dreptul la un nivel de  trai decent este un drept fundamental, nu o simpl problem de politic economic _i social. Proteccia social este asigurat prin consacrarea dreptului la pensie, la concediu de maternitate pltit, la asistenc medical n unitcile sanitare de stat, la ajutor de _omaj _i la alte forme de asistenc social prevzute de lege. Art. 43 din Constitucie exprim dezideratele cuprinse n art. 22 din Declaracia Universal a Drepturilor Omului, cu privire la  dreptul la securitate social , _i art. 25 al Declaraciei, cu privire la  dreptul la un nivel de viac corespunztor asigurrii sntcii persoanei, bunstrii proprii _i a familiei. Dreptul la securitate social poate fi examinat din dou perspective: stricto sensu, acest drept nseamn securitatea muncii _i a muncitorului, iar n anumite condicii chiar a familiei lui; de exemplu, implicarea societcii n determinarea condiciilor de munc, de angajare _i salarizare, asigurarea pentru incapacitate de munc din diverse motive (btrnece, invaliditate, etc.). lato sensu, const n asigurarea satisfacerii trebuincelor ireductibile, a unor condicii minime de baz, pentru existenca fiecrui individ. Dreptul la un nivel de viac corespunztor cuprinde, cum precizeaz art. 25 din Declaracie, hrana, mbrcmintea, locuinca, ngrijirea medical, precum _i serviciile sociale necesare. Asociat acestui drept este cel consacrat n acela_i art. 25 :  dreptul la asigurare n caz de _omaj, de boal, de invaliditate, vduvie, btrnece sau n alte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenc ca urmare a unor mprejurri independente de voinca persoanei. Statul de drept poate fi n orice caz statul asistencei sociale minimale prin activarea societcii civile _i a comunitcilor locale n rezolvarea acestor cazuri, care evident nu pot fi rezolvate prin represiune penal. De lege ferenda, msurile de coreccie penal sau administrativ trebuie nlocuite cu msuri de asistenc social, n care s fie implicat nu numai statul, ci _i societatea civil, iar cei care dispun de capacitatea de a munci _i nu o vor uzita, ar trebui s ia aminte de spusele lui Maxim Gorki (pseudonimul lui Alexei Maximovici S. Pe_cov, mare scriitor rus, 1868  1936) care afirma :  nu exist nimic mai frumos n lume dect ce este fcut prin munc, de mna iscusit a omului _i toate ideile noastre se zmislesc n procesul muncii. n fond munca este o onoare care l nnobileaz pe om, ea n-a dezonorat niciodat pe cineva.  BIBLIOGRAFIE :   Constitucia Romniei Codul penal Convencia European a Drepturilor Omului Constitucia _i Codul Penal  V. Pa_ca, editura All Beck 2002 Tratat de Institucii _i proceduri constitucionale  I. Deleanu, editura Servo-Sat 2001 Decizii ale Curcii Constitucionale: - Decizia nr. 25/1996 - Decizia nr. 106/1996 - Decizia nr. 74/1996 .0 F r \ f "|~"$HJ@BX46hdddeeenffffjJllrs{{{|||.ؗX:x> hj(\vзҷ|5\5\mH sH 5\mH sH  CJmH sH mH sH mH sH V,.0@ ,ND %x+.48:B?ABH & F$a$BH NRUnY(]4]6]8]]]_______````ceffj & F$a$$^a$ & Fj*CJ CJ jCJ U5\:<TV&(^ & F$a$Pt^t^ & F 1h/ =!"#$%nx!sa8apuhPNG  IHDRDbKGD#2 cmPPJCmp0712`!IDATx^M$nh)h.޽ZT/~s/ 0KA 5$ HV`{L2"`̺=s6 |u6/yvB/m9<$2rB dcMEg } MVna]愕G dt}&6Kcm.h~rv6IQSt\3ڲj}悶PTypP ڌ04ZRqBh;RSO`&f؊o.htS\Оwd2捷n;T߿6Mw?&銑"7y> "MpS#5O#v.Wxɢ̡9* Mzph1Wcj y%H4_L 8+c8C+!S6e_h d!4A :Mr~6B0gC2[>~, 2 Q$9FZ%d940^37w{|º?@S;h1d²]w0QXr᚛$ZD2cPqhI&=M̭;+֜$c,eHp$"m-ӭ=|Y VT3t.y'O̘30 Z=7\/L Lﷇ jFYɲV"ehñzeCӱF`^hz--(?,YIb>=Hs/+h?E-ܨ3YҼ<[ ;7`,*TX4f릛wGoRj\!IaQ`xCE-uЬu$n3V m=7NvCHSKN-U[$oVя4Lrr[$s{wia uZr-f/H,#ǔ;toc=jZdrr]gڈv5w3SLc.XsuYf_vJhNv 137f(Dh|r'?ZzF|?5?^I=NuZyW p-!߂m"qh ϖpӽg#&@s*z|9?W<ߴ+>|>!$,[j?[E=߫-UJtпG:*qA ewIY!|PX] %Nn K}'Fu?GVH-{bZf&g/zP`8ҹǢfMw3@ӫ_S@st Dy Ax7mt.DBʹ% 8Q0ڋDzbhFIRfZՔVbjhZɏ >^<} a37yi>2CöĤYʚ%K}&%8yPjτAo|wv.=clZG){(۶SsW7 ݻ_$;VᄭjM x@;sx$5]8xI!e8 GC@f66Αx/HT ,û32=8b8f4Ր$᜚|S:e" 44/Q9{cѨfN 4J8T*8!"He9Tw:hݸqS)hf|sjѲ$FpM s,t6|ЂpjݝptG6mo?~TuFMۢNZ"r@@{IZ(xjtI^V# jhp@GuBmd 807!RELC*ƠnRj5$Q^ЌHp4#ThSw@{xPzkw{A M5XY6O|B^мtJfo3Ͷ?yI*kQn .3:\x:ϧ J֯)r'-Bjf#}ɶLaZo~9|cGhZJu9_:݌f鞳ڢK3Y[*6)xls $窷:KgH)Ay(>Hj/ּsy « #ۋ/h"t}e]jX}ߤnw:Zo٩I+.[SHJծЊ#8ܰR;RОЊYv4 m 5$@u%qr)Z1;~+F鳷 dC ȄDgcM@A/,թ!y( 8"fَ5MS Q7hWv,_uVy{?Ch1ԆC(; =@ʎew1E-dɢe ّ})Pg )0_J mV>^7;B>АJa #5A6O |niK*iQ@#uc.2tJq{_}ATCJ*mFq^Qze"𾇿"\hU6qU#0\O=HC#xomi*tqun:nveG '#xA}:Z+q`Z[Վ{g\Rm>!!;_sÛMkV?cSk9=6Z S_FrZ[Hh-r|mck Zsvl`r÷ijͅ·_ h_ٜ!:h֜OTk [{'ucW ]ĽZx؞ zhۄ!AEMQR1P}%;r+Gzh9-1 M5>&húh jhm ~ph81h-3wT [v#kGJ]q|@LvxJh)j=|>d+}ԛ,U~vU̎'? iWu$=Նwvڄ@V]^#b᾽W7 hx4bԪ_3.?@kر@e~!A 4F!1*ame6G6NFD<4K#2xhC`u,BU|I>)+ X-Mv|XjhhPajK# UP46J&c,fz*4ˍZa\*#RУ]#Q+aV.75eAkF+:8hThgeR6`XUGG4jZ4l~k~db0И~ G VI?Bc #ڈ@CJ? bcTA@t{EZaAZ `2 K}!cB ^ʲPڋ2Vڐ}TA##(k04C<@/#P H[EڕFt4R"- ծڋ.chpiĥ,5AChy54?v1,;^1+=za9䧘k/NZ$84$;Li}h 1DT@c)kne%"mPW ȏ4ǚ sLCc(ʊi[fYqAs#DžE̓vИfk+q+Vc&;i|1;FHc9\+=ZɎazdhgv+ҸЈ/] e =ΎK51 "~ ߦ;U0{oc i>mVEo?5^&]~CDVas El%XZŽ H9h~[HpP hRr@z'>?x~cI8hRl8e%^t'>yxyhhih_{E]]LUF:ji5bдJe8<;VX34!&IUϏ?vTО8F#U4jDVᦷjaqBDQc ڑ|nޤ֒ sT[M Y?}ߙAh=@qoV[cw\Z4;+xţyzeƩ+fⷻHBi!q@mi>1h~N˿K"%ˇ:5 4LW^?-ϕ`hd"|K0P[Md1G̏4]6/K/`Xt˃YYWj;R xlV|D4[dyH clXz0;VJ %Lblp[dmOFz׿((n.l9үE2N 2LA.xfV .*tX!I!J֏&0:-PK$PVfg#UwJ{ 3o `'哙645]a˴i}.B 64+m^#9(UXif eT#uw_Ol hvot96bVmltĆfDe?i˲R'PЌ.doԶV\/nдߊ :xLWZم[ 4wbˉazYtx.3PslE~IB&'IX-m~nO5sk'=_r LAuuNp)ƨِNhi]rg*汜 XM;rNs%\<0)Jn&N1lar GmHq|X'VfDžÃBŚQ+B{gEo/@C#wst8y,zjd\K_ʼn`Uݫ*hhjTXK Ѿ|W 79btc4,5(ܤ*&wDZ̽Ͳ ,E%4f -tݣNel&={d Τ"K`d;nD9=t;.OZ%HXP!ZA\"FɁjK,ڪE!TdđŞ=SGuR][`E%O_x"\IAXN<,jJLkOޞCe5f衊(,s^IruSܟei7EH1:bTC|mYa[b'! t1=g߀W#=a1 @鍄$4E2J},ƚ>.̌jHၖ T!e`bKP^-꺂^fZDRΙۙ2 +inS ̀I:PfopAmHaspPNgE ()^D2ϞANJivU޺MiRz[T8KTݣfݳ@+3v.k؇rq ͧ|! \v@# L=;T.GB>IȦa4ʧ#? nZ$c%%IdD)9%ƤY9ama իb~b-CUKoYHqZٷmOOIcR|jM+1[kPG{j$Hh,%K(4AI~[ O-zc= Mi/ 5=%7p0rNĸ#wipN,@3OI[eθbbM J3Kl.5,T{_|DG&h!8U|dw^#(_˥n }3 fD>k5L?Em>tnf1Qy WSg{vٳ$U}x5ye1r7h6"o*~e76v\z7hZ:s jz q1|,oNDJ7(*iFݚ9L:eC^@h6eϲOl&hjs1 Zd̦)>vK)ONS{W_ܹpq啘;jhx*h[ z呠w&t). -[3⥀:oiƿXC+/s{w_?W SӠ,tv|U}Ke'BR1/U J OhUQ36AVzk>/$Cj6>#4o! *a1V<^4 z!s{> U 5 6!EAL`BJ&fsYGpS_'h~K#nj#h2;t:YF=Ÿ Q#l\9pB .kfg*n 5Wyh.H.7tQ?7F ؒۑWoO}}CY'7/h>4L娠:p Aer:/P!. >fI҇f޵haH1}~.zln"@K%dN=G$! {W;CX W3Bfe ZbB䈠$*654,Œs| Z 2C^@t1ʇ/hh+ L~: \PeS4lZښ\qN/}!:޵BD~I!ou{0ctLt#kY?;2?~c^ޜAAtIzS}QU3Fy*rCcBU23b2'q)c-'#C ǬFALه[hb6l)vƘ WoZk~AK[?4qV1s; uS?-)͈S"Z/Y"v67{vg{~]~x;֙HKѼ1oOJ>tq~IENDB`DdUWN  C *Abs00580_2 4R dYapDq`! 4R dYap+ :>4x}zU5v&\  *MUDz&HTT{GR H& "?>{znN$Lf>`Bc4R$oIlԆQ;@DH+-ZCzhFDThPe>~I+ҙ 8wULt0n&kb./],U8-}q|e'Lڅ? JqWqG{$6G>'#XyK5hӠH*!8ۈe]~=|^Vpԗ`ܕ/2(x[ pp3`6 .9H |aOq׃nIE~ǟ -hVeEЀ[,Eb fBS0%ٌSbz&2E9x6M"D{vl{"/1M1ǓU\k~7@ؚGX^…? MU [\j jhޤZ΍YDӞ0uA*a~Yx)#O_)zg٩j^fkKS'͔K={SZLZ&`-}?P#2*ccr-h?+] G>edPVFAi=H/ma77o h 9p1 MI/?rhSAST:IhL㋊!˩_a(l?,#&,ekT $}\O7WV. 7 f6%ڝot>-O%I8L3`NZdh@6z$#qFxB n'y_$5A2d*Πl j⠌J "Dt9b)͟aq jIE8<-»MKGr&< qq5Oi'ºt&$hlSL1 QL.^) 8 ROut0X,#r"X%1<,ER-[* ra@«{pHjTH` zIT ҫt n';J=qWzE~ %ïa3Ζ^2&MRS o>NzdDUf-emX_H=NONf[c jiW[vo ZH˥û#}U /iE\xיÛ|2yybA`ojqA`GPO-i`X,xG5(ïuݠ6qV¸հbE}ApH;tjU,?;H\r\Ii'Ύ_ wG3RqQ?I9( ddZ2/ >nsW-9NQPVC3e/)'yl|#:ۚfކun%=|"5]9l<5^W)oD6`\p&Ί>¨g;\:,ív@#]n#[d*.qv܄Ux<+;O|sr.;9i56zɞv*նC@-4K=d-y[2^.0#ye4fR$#{lpVm:y&X;.|j(k +uxmHà OBelz&E`Xo#,%0R{moE*<Ǖ5dx]F 8ʫ@H%!^ o8kvỦ 2JMOjck00HEM#*Yr $A3h6 7+&c`zw)ojt(3MM6f-vL|y6o^L 7bOD>,#sۚSX|,ozH8d&?1 q2xJ)-0d+Kvǔus5;pYL#cJ禀f,yɆb&1L1eJhU&cjXSOQi{d$74z${v1W>P?$W%W:8F~.U}h&+Vw~t康kxZmb3]!4Z}恓LC<}whIph'Qu; t Sةs@j-Q:Xguӌ:؎6mE'\ zHBRNg.䞳\R݃+q/\LaC AN{p. o,-\qQiCIlj2aȊS*.TœPwAibȏ_C6p0p)TPB]Ľ/qʌ=߼\mPDhh!L 0BZ gu>Uw=x<-,qz`cwa`X_AS 1:X;'Um7smIW+Ke;4vlG,JsTYn[MvΌ=QaǞQQ?6+2{MClQfa={Xf)AKTӾĶƮeq8p VDǍy1u``>i(-HO ]З\k2,h`kګ]}\$&+;㐉~zodGG0~PLf.vgb /`. 4fV-QǓHnrW.r2WҮuMsqE}}% xLS:2mqMyPvtrW@^Nj6^X Faeea7XH˼0R],pٽg\85#FpyOVxGf"5,g&QAF  WU0:cv:ek xX풫\yH:>,6wY=PPjg4z:YGPJ~K2Wx<|<7SfT?:loE q&14x:doӣ~@k몿iG<7Q|C{;]KRZfQEC_gtQ#jKU)iCG3~tHCUϨ18|+h[OGNk7Q4Oћi.? ^+wylY2.Go~NtXrEs|Rs!aj}bdHiS4R&AMS4V.PF$>|H8"Z7rFï:.NpR~I-IH2jM=?||Pyryx,W`y.H{]6/F\V>ҖHO-?0^#k;U桚 %9j".3mI*!$ $zI)+7]{Z(}39OPYvinzs=#Sns\PI8'HC*UÒMVQ]GӇ#^Ao1(-dlu?zi.,$G_f&K%oۉ#i(Iea+8S\Y#i[A獒HZ|kY*cIiW*X!K`,sv0w8N 8sZa-O 9ͳ]GP<I;'e IrJ%L {MNy=ǓW-uWs2_3j{xQ߃_N+^b$vZ)rR(?WǸB2Ur<);7TRSr%{}Pǝ4sFMwf)v44(O,j܂SޘZ>op>ebzT.ԗdӻސl!Yk3IQ/]:R{z}19ï5\~È;n L-'0\k|@8q?:i @ * (#'v]/׆T3QNs*}!<#BOP>]rMXfk<GAҜq:jYh.gep!ǯR=.K9|yx?q IJG'S˭Z߮{9'E>|#7=s97/Q܇anMlв>>Omt>;S#Z?^;-y6)XOZǕ^>O9i!G[cSgL5-4 S'|Wi[R+<<8O|, kk-8 [  ǂ.xC9UR$`&9JoLһY|uKc.#,_6_& = Z?0ԍҸh-TpE2-gB}7Շ (]<$?:`J/f)4kxOl>.NwuF`N*k fNa8apn}cJ;if13"SIީav [?}ހ? DdsWN  C *Abs00554_2O H+N(I,,wp+ q`!# H+N(I,,wpxJ G<4 x}W TU̽@@ 5[-Lm&ajecM%20rT|XjCT\|7wfܹ3" |b܏8 !`u&[=4dވ2/s%FZ0l )RHp2sνEc!T CjN lCSi_7%CJ&h PX .4S0 _3T南FzRXL>Egj۞ts ! AW8N%b2>x~ ϸu쭅'=\t12$8u2#T ]tFAQE$/F<) _Za0KYMa:md:#bz4PS4Ňo-3U7&MӔƒ23cMkNt d&>gV }H߯Լk2:\;Vd HOIveUǘ).]^f1lI5Ϳ Jh]ȋ͓fC`C?fvO6E1z*/|o{'?jהS9J 5!g;×A')X4`;ǎ;<#!ܡw zD5d  ΰ?ϫ!ltL8Im`%Q=_3Vٸ61Jy(PazFb'h1R"YKt<0$DP[U8Hj*Vs%A+-+XW^d!L a< ,S$E\.f>;%$9C2tŁ7F;ȁ&/減Zb/o\SIJvvS_aqV v46c"D@<kd9$Lhh/mc#<:5֔pB7ғ-jϦBVdմ!X6{+EG}aa`; ̾5XDp5+h(fd܋CsCQxymu_e. `=*4U0uK8db3Xre>xY d.p_<4f O C\=I^CqmëX֑Mл&Z~g=LgD LT<y:6Ѵ6LgfMӽm3nu[3XnUj\nE@.b~-rX|;M\!H}\κAn].M#3*|Z|xQq˾s؝I1#yN5eWzdxTljטgV]܀i+x^GmngrUYtoZ)aL)vQ7,W*g4 ~bTmS:k`]Nw_ s>Ca/&*Sc:"Fbڹz$b&?3'Q dG1Yoxu+:t?Hȳg?eIHwv8αq- XNZ|ľf/Tlo 9xzbb ̏z$,_=WԔQsmri ,D i8@8 NormalCJ_HaJmHsHtH<A@< Default Paragraph Font.U@. Hyperlink >*B*phfioBHjjlmnpqkl,b$sa8apuh!"@(  h  8AG >J? `LAWB S  ?dft@ )m{>Afh  0 " , 2 3 B E N O Q R ^ h m o s t {  %(23=>@Q[\^mr~#$()17CFPQ[dghlmwx  !)*./;<JR]^`gpqvw  fffvxR.^.`.i.00<J=BRRHSTSUSVSddddde+eTeeefffDVD]D:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\DREPT\DRE3\www.referat.ro-Drept Penal 2.doc64f33.docr/伶H`A'<1`[f~blNʣ~]p? nVs"z *~%h ,,^,`OJQJo(h ^`OJQJo(oh   ^ `OJQJo(h   ^ `OJQJo(h ll^l`OJQJo(oh <<^<`OJQJo(h   ^ `OJQJo(h ^`OJQJo(oh ^`OJQJo(,,^,`OJPJQJ^Jo(- ^`OJQJo(o   ^ `OJQJo(   ^ `OJQJo( ll^l`OJQJo(o <<^<`OJQJo(   ^ `OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo(h   ^ `OJQJo(h ^`OJQJo(oh ^`OJQJo(h ^`OJQJo(h RR^R`OJQJo(oh ""^"`OJQJo(h ^`OJQJo(h ^`OJQJo(oh ""^"`OJQJo(h ^`OJQJo(h ^`OJQJo(oh | | ^| `OJQJo(h LL^L`OJQJo(h ^`OJQJo(oh ^`OJQJo(h ^`OJQJo(h ^`OJQJo(oh \\^\`OJQJo(,,^,`OJPJQJ^Jo(- ^`OJQJo(o   ^ `OJQJo(   ^ `OJQJo( ll^l`OJQJo(o <<^<`OJQJo(   ^ `OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo(h ^`OJQJo(h ^`OJQJo(oh pp^p`OJQJo(h @ @ ^@ `OJQJo(h ^`OJQJo(oh ^`OJQJo(h ^`OJQJo(h ^`OJQJo(oh PP^P`OJQJo(^`OJPJQJ^Jo(- | | ^| `OJQJo(o LL^L`OJQJo( ^`OJQJo( ^`OJQJo(o ^`OJQJo( ^`OJQJo( \\^\`OJQJo(o ,,^,`OJQJo(1`[~]pH`Ar/nVs~bl *~ O  J0d @ff_fffp "%3TXf@@@@.@H@N@j@@UnknownGz Times New Roman5Symbol3& z Arial;Wingdings?5 z Courier New"0{:T+jW,!20)hKg 3QHPPARTEA IaDVDOh+'0h  $ 0 <HPX` PARTEA I ARTaRTRTRT Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@@Pk@kdT՜.+,D՜.+,4 hp|  AW+)h  PARTEA I Title 8@ _PID_HLINKSAW$ bs00580_S) bs00554_laLAW  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~Root Entry F wData (1Table "WordDocumentSummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool w w  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q