ŠĻą”±į>ž’ {}ž’’’tuvwxyz’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ģ„Į9 šæ{bjbjżĻżĻ*²Ÿ„Ÿ„aD’’’’’’lhhhhhhh|‹‹‹‹Tj‹l|p$ā“ā“ā“ā“ā“ā“ā“ā“ĒÉÉÉÉÉÉ$” “®ķ=hā“ā“ā“ā“ā“ķŹĄhhā“ā“*ŹĄŹĄŹĄā“)hā“hā“ĒŹĄā“ĒŹĄ ŹĄŌÅĪcā(hhkēā“֓ @»Å˜WĆ|š†‹ź¼¦‹ępkē\!@0pūępbĄ:bkēŹĄ||hhhhŁUNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: MAFTEI IULIAN ANUL III - IV B A S C H E T TEM I. Descrieci procedeul de aruncare la co_ cu o mān de pe loc _i prezentaci grafic 2-3 exercicii pentru īnvcarea _i perfeccionarea acestui procedeu II.Elaboraci regulamentul unei competicii _colare de baschet ce urmeaz a fi organizat la nivelul claselor IX-XII (stil turneu). I. Aruncarea la co_ cu o mān din dreptul umrului de pe loc Din pozicia fundamental, cu piciorul māinii de aruncare a_ezat cu o jumtate de talp mai īn fac comparativ cu cellalt picior, cu greutatea corpului egal repartizat pe ambele picioare, executantul cine mingea asimetric īn fac īn dreprul umrului bracului executant. Palma māinii de aruncare este desf_urat pe minge īnapoi _i pucin sub ea cu faca spre direccia de aruncare, cealalt mān sprijin mingea din lateral; cotul māinii de aruncare se afl sub minge, pucin lateral lāng corp, orientat pe direccia aruncrii. Execucia īncepe cu īndoirea genunchilor, apoi cu īmpingerea īn picioare concomitent cu īntinderea bracului cu mingea īn sus _i u_or īnainte. Mingea este suscinut de ambele māini pān īn dreptul capului, dup care este condu_ numai de māna care execut aruncarea, care ī_i continu ridicarea īn sus _i īnainte, iar prin īntinderea cotului _i prin impulsul dat din articulacia pumnului-din poignet- _i a degetelor se asigur mingii traiectoria _i rotacia dorit. Īn pozicia final juctorul se afl u_or ridicat pe vārfuri, cu bracul de aruncare īntins oblic īn sus _i īnainte, palma privind spre sol. II. 1. CUPA “1 DECEMBRIE” - la baschet 2. Colegiul “Octavian Goga” 3. 20.11.-28.11. 2002 īn sala de sport a Colegiului “O.Goga” 20.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a IX-a B 20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a X-a B 20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XI-a B 2002 ora 16.40 - clasa a XII-a A – clasa a XII-a B 21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a A 21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a B 21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a A 21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a B 22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a B 22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a B 22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a A 23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a A 23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XI-a B 23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a A 23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a B 26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a B 26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a XI-a A 27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a B 27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a B 28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a B 28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a A 28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XI-a B 28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a A 5. Echipele vor fi alctuite din 12 elevi din fiecare clas. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele _i prenumele, crcile de identitate _i trei tricouri ( alb, albastru _i ro_u). Vizita medical va fi executat īn data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al _colii _i va fi consemnat pe tabelul fiecrei echipe. 6. Cupa se va desf_ura sistem turneu, fiecare echip se īntālne_te pe rānd cu toate echipele o dat. Competicia este cā_tigat de echipa care īnvinge pe toate celelalte sau acumuleaz cel mai mare numr de puncte. 7. Se vor acorda premii sub form de diplome _i cupe la echipele clasate pe primele trei locuri. 8. Termenul de inscriere 19.11. 2002. 9. ^edinca tehnic se desf_oar īn data de 20.11. 2002 ora 09.30 UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: maftei iulian ANUL III - IV B A S C H E T TEM I.Descrieci acciunea tactic individual īn aprare marcajul individual. Prezentaci cel pucin 3 structuri de exercicii pentru iniciere _i consolidare. II. Exemplificaci grafic sistemul de atac īn semicerc cu aplicarea ptrunderii, dep_irii _i combinaciei de  d _i du-te III. Īncercuici rspunsul corect la īntrebrile din regulamentul oficial al jocului de baschet. Echipele trebuie s utilizeze pe maieuri numai numere de la 4 la 15 DA Cronometru de joc va fi oprit de ctre cronometror la fiecare fluier al arbitrilor DA Penalizarea la regula celor 10 secunde se va face prin repunerea din lateral de ctre echipa advers din dreptul liniei de centru a terenului DA I. Marcajul este acciunea tactic individual prin care un aprtor īncearc, īn limitele regulamentului de joc, s anihileze acciunile atacantului direct. Pentru realizarea marcajului, aprtorul trebuie s posede o bun pregtire fizic, s stpāneasc elementele tehnice fr minge care formeaz jocul de picioare, pozicia fundamental, pasul adugat, lucru cu bracele, deplasrile īn special cu spatele. De asemenea aprtorul trebuie s posede o bun orientare īn teren, o pregtire tactic temeinic, s reaccioneze prompt _i eficace, s anticipeze, s aib fantezie. Īn funccie de situaciile de joc _i de acciunile atacancilor, marcajul poate fi aplicat la juctorul cu minge sau la cel fr minge, deosebind urmtoarele situacii: marcaj normal _i marcaj agresiv; marcaj diferenciat; marcaj special. a.) 1x1: aprtorul execut marcaj īncercānd oprirea atacantului din dribling _i scoaterea mingii din dribling. Atacantul cu mingea execut deplasare cu dribling īnapoi, lateral, cu māna stāngp, ca māna dreapt, cu variacii de ritm _i dribling protejat. b.)  Leap_a īn perechi cu atingerea gambei c.) 3x3 pe ½ teren cu tema: marcaj de la centrul terenului; atacantul aplic demarcajul, ptrunderea, dep_irea _i recuperarea. II. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV V O L E I TEME I. Cum aci proceda dac aci fi īn situacia de a conduce o echip reprezentativ de volei (īnainte, īn timpul meciului _i dup meci). II. Descrieci principalele calitci motrice necesare practicrii jocului de volei, la nivelul echipei reprezentative _colare. I. Īnainte de īnceperea meciului - II. Īn jocul de volei obcinerea unei performance este de conceput fr dezvoltarea corespunztoare a componentei fizice sub toate aspectele ei complexe. Datorit specificului jocului de volei, pe lāng pregtirea tehnic, psihologic _i valorificarea potencialului tehnico-tactic trebuie legat permanent _i pregtirea fizic (multilateral _i specific). La acest nivel calitcile motrice care se educ īn principal sunt viteza _i īndemānarea iar īn secundar forca _i rezistenca. Viteza reprezint trei forme de manifestare: - viteza de reaccie; - viteza de execucie; - viteza de repeticie. Toate aceste forme de manifestare a vitezei īmbrac aspecte specifice īn fiecare acciune tehnico-tactic de joc. Īn volei predomin reacciile complexe īn cadrul crora semnalul nu este cunoscut dinainte _i uneori nici mi_carea identic de rspuns. Reacciile specifice voleiului sunt legate mai ales de deplasarea juctorilor _i a mingii. De_i sunt reaccii complexe, viteza poate fi educat aproape tot atāt de mult ca la reacciile simple, datorit faptului c voleibalistul anticipeaz acciunile coechipierilor, adversarului _i traiectoria mingii. Anticiparea poate fi efectuat īn funccie de pozicia centrului de greutate, de orientarea primirii, de pozicia segmentelor, de traiectoria ascendent a mingii etc. Pentru viteza de execucie o mare importanc o are īnsu_irea la nivel īnalt a tehnicii. Viteza de repeticie se manifest īn joc _i īn antrenament īn cadrul sriturilor din linia I, a repetrilor multiple a acciunilor, etc. Īn cadrul educrii vitezei de repeticie a mi_crilor trebuie executate degajat, fr īncordri inutile, viteza de repeticie a sriturilor necesitānd dezvoltarea complexului vitez-forc. Viteza de deplasare _i de schimbare a direcciei se manifest īn cadrul majoritcii acciunilor (preluare din serviciu, din atac, lovitur de atac, blocaj etc.). Se poate vorbi de viteza de deplasare īnainte, lateral _i īnapoi. De_i viteza de deplasare la voleibali_ti este mai pucin perfectibil, se poate interveni prin ameliorarea tehnicii specifice, dezvoltarea complexului forc-vitez _i mai ales prin mi_carea continu premergtoare intervenciei la minge. Īndemānarea. Aceasta se manifest īn volei īn cadrul deprinderilor specifice. Dintre aspectele specifice mencionm: - coordonarea ochi-cup _i ochi-antrebrac; - simcul mingii _i a juctorilor; - ambidextria; - capacitatea de reproducere _i dirijare a mi_crii - motricitatea analitic (degete, mān) Condiciile pentru educarea īndemānrii specifice: - īmbuntcirea ambidextriei prin volum de repetri cu 25% mai mare efectuat cu māna _i piciorul neīndemānatic; - modificarea unor deprinderi naturale; - exersarea dinpozicii _i īn condicii mereu schimbtoare; - acciuni cu pronuncat caracter tactic ( precizie, anticipacie) - "ruperea" stereotipului tipic la unele deprinderi specifice. Forca. Educarea forcei generale trebuie īmbinat permanent cu cea specific. Dintre formele de manifestare ale forcei generale, mencionez forca absolut _i forca exploziv. Īn cadrul pregtirii voleibali_tilor trebuie educate toate formele, dar īn special forca exploziv, care are o importanc deosebit. Dintre formele specifice de manifestare a forcei, cea mai important este detenta. Forca specific combinat cu viteza se mai manifest _i īn alte situacii: schimbarea direcciei de deplasare, oprirea din deplasare _i atacul puternic. Rezistenca. Īn ceea ce prive_te rezistenca specific, aceasta se manifest īn cadrul repetrii unor acciuni rapide cu starturi. Reprizele de efort intens sunt intercalate cu pauze active _i pasive. Rezistenca specific īn volei se manifest īn special prin rezistenca de joc cu unele aspecte specifice īn linia a II-a _i linia I. Eforturile din cele dou linii se succed ca urmare a rotaciei. Īn cadrul evalurii rezistencei de joc se pot folosi: - durata jocului; - numrul _i durata seturilor; - numrul _i durata fragmentelor de joc īn linia I _i a II-a; - numrul sriturilor _i durat pauzelor. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III  IV VOLLEY - BEACH TEME I. Explicaci caracteristicile loviturii. II. Prezentaci o succesiune de 10 exercicii pentru dezvoltarea detentei utilizare īn volley - beach. I. Mingea poate fi lovit cu orice parte a corpului. Mingea treguie lovit, nu prins sau aruncat. Ea poate s rico_eze īn orice direccie. Excepcii: - īn acciunea defensiv, ca urmare a unei mingi lovite puternic de adversar - īn acest caz mingea poate fi stopat pentru moment; - la prima lovitur a echipei sau īn aprare, īn urma unei lovituri puternice, mingea poate s ating consecuriv mai multe prci ale corpului, cu condicia ca aceste contacte s aib loc īn cursul unei singure acciuni. II. 1. Srituri ca mingea pe nisip 2. Srituri din ghemuit īn ghemuit 3. Cāte doi fac īn fac cu māinile sprijinite pe umerii partenerului, ridicri pe vārful unui picior. 4. Srituri de o parte _i de alta a unei bnci de gimnastic situate pe nisip. 5. Ridicri pe vārfuri cu īncrcri variabile (halter) executate pe nisip. 6. Srituri din ghemuit īn ghemuit peste 8 garduri situate la o distanc de 80 cm _i o īnlcime de 25-30 cm- 7. Alergare cu spatele pe nisip. 8. Srituri pe nisip cu mingea medicinal cinut īntre picioare. 9. Pas sltat pe nisip cu īncrcturi variabile. 10. Alergare de vitez pe nisip 30 m. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV V O L E I TEME 1. Care sunt acciunile individuale. 2. Care sunt acciunile colective. 3. Descrieci cerincele pentru optimizarea instruirii. 4. Descrieci principalele metode, procedee _i forme de organizare specifice voleiului. 5. Concepeci un proiect de organizare a unei competicii. 1. Acciunile individuale se pot sistematiza astfel: a.) acciuni individuale īn atac: - serviciul; - ridicarea pentru atac; - lovitura de atac. b.) acciuni individuale īn aprare: - preluarea din serviciu; - preluarea din atac; - preluarea din plas; - blocajul; - plonjonul. 2. Acciunile colective sunt: a.) sistemul ofensiv ( de atac ); b.) acciunile colective cu mingea - combinaciile tactice de atac; - combinacii cu atac din ridicare la distanc mic; - combinacii cu atac din ridicare la distanc mare; - combinacii cu atac din ridicare īnainte _i peste cap; - combinacii cu atac din ridicare īnalt; - combinacii cu atac din ridicare scurt _i īntins; - combinacii cu atac simultan; - combinacii cu schimb de locuri; - combinacii cu juctorii din linia I; - combinacii cu "intrarea" ridictorului din linia a II-a; c.) acciunile colective fr minge - dublarea _i plasamentul. 3. a.) Structurarea modelelor de joc, racionalizarea concinutului tehnico-tactic. Structurarea modelului final de la ciclul gimnazial _i liceal trebuie efectuat īn funccie de : condiciile de _coal, timpul foarte scurt la dispozicie, elevi mulci _i nivelul eterogen, etc. Astfel, structura modelului va fi orientat pe linia simplificrii _i a asemnrii dintre structurile de joc din cadrul aceluia_i model _i chiar din modele diferite. Īn acest fel se va u_ura _i seleccia elevilor pentru echipa reprezentativ _i pentru voleiul de performanc. Modelul de joc pentru clasa a VI-a: joc 4x4 pe teren redus. Modelul de joc pentru clasa a IX-a: joc 6x6 cu blocaj individual la corespondent, dubleaz cel mai apropiat juctor din linia I, sistem de aprare cu juctorul din zona 6 avansat, servici de jos din fac, a_ezarea la primirea serviciului se va efectua cu juctorul din zona 2 lāng plas. b.) Extinderea jocului cu efectiv redus Se recomand utilizarea jocului cu efective reduse atāt la nivelul lecciei cāt _i la orele de activitci sportive _i opcional. Pentru aceasta este necesar cunoa_terea jocului de ansamblu, a aprrii īn semicerc, etc. Jocul cu efectiv redus pe teren redus, peste plas regulamentar sau improvizat, pe teren regulamentar, creaz posibilitatea organizrii de īntreceri cānd nu sunt 12 elevi disponibili. De asemenea, jocurile cu efective inegale (2x4, 3x6) pe teren redus sau regulamentar sunt stimulative atāt pentru elevii mai buni cāt _i pentru ceilalci. c.) Operativitatea maxim īn cadrul exersrii Timpul afectat īn leccie pentru realizarea obiectivelor din volei fiind relativ mic (aproximativ 15 min.) se impun msuri pe linia organizrii colectivului cāt _i a optimizrii instruirii. d.) Autopregtirea _i stimularea activitcii independente Datorit condiciilor din leccie se recomand organizarea colectivului pe grupe, ateliere. Īn cadrul acestora este foarte util autoorganizarea, autoconducerea _i autoinfluencarea cu ajutorul instructorilor la exersarea elemantelor. Se insist pe linia deprinderii prin autopregtire. Se recomand lucrul independent prin exersare īn ritm propriu cu toat clasa, pe grupe, cu sau fr instructor, a formrii deprinderilor de autoorganizare _i autoconducere. Īn volei, se pot utiliza cu eficienc exerciciile _i jocurile premergtoare, īn special cele care nu necesit mult spaciu, instalacii _i materiale deosebite. e.) Dublarea exersrii statice cu acciuni dinamice Aceasta constituie cea mai important cerinc, deoarece fr aplicarea ei voleiul nu-_i justific locul īn leccia de educacie fizic. Trebuie urmrit ca īn timpul exersrii momentele statice s fie dublate cu acciuni dinamice. f.) Sistem de accionare eficient Trebuie s se pun accent, īn lecciile de educacie fizic, pe īnsu_irea _i consolidarea preluarii de sus fr de care nu se poate desf_ura jocul. Celelalte acciuni pot fi īnsulite parcial: lovitura de atac, blocajul, serviciul. Ridicarea, preluarea din serviciu _i din atac pot fi rezolvate prin adaptarea prelurii de sus, mai ales dac se serve_te din aproprierea plasei _i se joac peste plasa mai īnalt. Pe msura īnsu_irii prelurii de sus se poate trece la īnvcarea organizrii-efecturii celor 3 lovituri, dup aprox. 6 leccii. Avānd īnsu_it aceast segvenc dup alte 6 leccii se poate trece la organizarea jocului _i īnvcarea modelului de joc 4x4. Īn continuare pentru īnvcarea rapid a modelului final de joc se recomand includerea īn traseul instruirii a prelurii din minge aruncat, a atacului cu minge īmpins, apoi īnsu_irea serviciului _i a prelurii din servici. Īnvcarea serviciului _i a prelurii din serviciu este deosebit de important pentru jocul bilateral. Dup īnsu_irea jocului 4x4 se trece la īnsu_irea modelului 6x6 fr blocaj. Paralel cu jocul 6x6 continum īnsu_irea atacului _i apare blocajul individual ce ne intereseaz mai mult ca mijloc pentru dezvoltarea detentei, a ambidextrinei decāt ca mijloc de oprire a atacului. 4. Metode, procedee metodice, forme de organizare īn leccie Demonstrare-explicare. Se va insista mai mult pe demonstrare, cu accent pe ansamblul acciunii _i punctri ale momentelor dominante din execucie. Exersare frontal cu toat clasa se va folosi mai ales dac sunt suficiente mingi. Lucru pe ateliere, pe grupe valorice presupune disciplin _i folosirea de instructori. Exersarea īn circuit pentru preluare, blocaj la minge care apare deasupra unei plase improvizate. 5. 1. CUPA “1 DECEMBRIE” - la volei 2. Colegiul “Octavian Goga” 3. 20.11.-28.11. 2002 īn sala de sport a Colegiului “O.Goga” 20.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a IX-a B 20.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a X-a B 20.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XI-a B 2002 ora 16.40 - clasa a XII-a A – clasa a XII-a B 21.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a A 21.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a B 21.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a A 21.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a B 22.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a X-a B 22.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 22.11. 2002 ora 15.00 - clasa a XI-a A – clasa a XII-a B 22.11.2002 ora 16.40 - clasa a XI-a B – clasa a XII-a A 23.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a A 23.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XI-a B 23.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a A 23.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 26.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XI-a B 26.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a X-a A 26.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XII-a B 26.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a A 27.11. 2002 ora 11.40 - clasa a X-a A – clasa a XI-a A 27.11. 2002 ora 15.00 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a B 27.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a B 28.11. 2002 ora 10.00 - clasa a IX-a A – clasa a XII-a B 28.11. 2002 ora 11.40 - clasa a IX-a B – clasa a XII-a A 28.11. 2002 ora 15.00 - clasa a X-a A – clasa a XI-a B 28.11.2002 ora 16.40 - clasa a X-a B – clasa a XI-a A 5. Echipele vor fi alctuite din 12 elevi din fiecare clas. Elevii vor avea asupra lor un tabel cu numele _i prenumele, crcile de identitate _i trei tricouri ( alb, albastru _i ro_u). Vizita medical va fi executat īn data de 24.01. 2002 la cabinetul medical al _colii _i va fi consemnat pe tabelul fiecrei echipe. 6. Cupa se va desf_ura sistem turneu, fiecare echip se īntālne_te pe rānd cu toate echipele o dat. Competicia este cā_tigat de echipa care īnvinge pe toate celelalte sau acumuleaz cel mai mare numr de puncte. 7. Se vor acorda premii sub form de diplome _i cupe la echipele clasate pe primele trei locuri. 8. Termenul de inscriere 19.11. 2002. 9. ^edinca tehnic se desf_oar īn data de 20.11. 2002 ora 09.30 UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV MANAGEMENTUL ĪN EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT TEM Reliefaci tangencele _i similitudinile īntre antrenamentul sportiv _i management. Ierarhizarea necesitcilor īn conducere _i metodele de stimulare a creativitcii (care sunt ele _i semnificacia lor). Managementul educacional _i relaciile existente īn _coala contemporan. Comunicarea _i conflictul īn educacie fizic _i sport (felurile lor). Schimbarea  element de baz īn modernizare, progres _i evolucie. 1.Referitor la programare, sunt necesare o serie de informacii _i cuno_tince, īn baza crora vom lua īn vedere urmtoarele: a) se īntocme_te cānd sunt stabilite clar _i corect condiciile _i situacia real īn care se īncepe activitatea; b) se stabile_te termenul prin care se īntocme_te planul obiectivelor de performanc posibil de atins _i al celor didactico-pedagogice stabilite inicial (din timp); c) se stabilesc macrociclurile, perioadele _i etapele de pregtire; d) s concin planul vizavi de obiective _i mijloace, metodele _i programul evalurii _i verificrii nivelului de pregtire a sportivilor _i datele controalelor medicale. 2. Referitor la metodele care privesc direct antrenarea factorilor intelectuali, exist trei feluri: 1) de abordare logic (tip convergent) 2) euristice (tip divergent) 3) imaginative ^tiind c etapele principale ale creaciei sunt: - pregtirea; - incubacia; - iluminarea _i - verificarea, puem menciona c īn primele dou etape intervin metodele convergente, iar īn ultimele dou intervin cele imaginative _i divergente. Īn cazul metodelor, tehnicilor _i procedeelor euristice  de tipul analogiilor, modelrilor, transpoziciilor  acestea sunt bazate pe principiile euristicii. Euristica  disciplin metodologic, de operare intelectual, ce se ocup de mijloacele prin care se se īnfptuiesc descoperirile _i invenciile, utilizānd sisteme deschise _i active de genul īntrebrii, al formulrii de ipoteze plauzibile etc. Referitor la procedeele imaginative, acestea pot fi orientate ctre imaginea reproductiv sau creatoare. Imaginacia reproductiv ajut la reconstituirea unor lucruri sau cuno_tince la care nu exist posibilitatea de acces _i de petrecere direct. Imaginacia creatoare este orientat numai ctre viitor, avānd un caracter proiectiv _i anticipativ, referindu-se la modul de elaborare a unor lucruri sau cuno_tince noi. Creativitatea dispune de urmtoarele trsturi definitorii  noutatea _i originalitatea. Cantitativ, se apreciaz c posibilitatea emiterii de idei īn grup este net superioar nu numai unui individ singular  luat ca termen de comparacie  dar _i aceluia_i numr de indivizi care lucreaz īn paralel, dar independent unii de ceilalci (īn grup nominal). Putem menciona chiar efectul  sinergic , īn sensul c eficacitatea persoanelor grupate dep_e_te eficacitatea persoanelor izolate. Reie_ind din cele expuse anterior faptul c activitatea organizacional aproape īntotdeauna este o activitate desf_urat īn colectiv, īn ceea ce urmeaz vom prezenta cāteva metode care stimuleaz creativitatea īn grup. 3. Profesorii (antrenorii) din cadrul unei _coli, potrivit concepciei sistematice, trebuie s constituie un corp didactic, fapt ce presupune o structur constituit din cadre calificate atestate _i probate, care satisfac anumite standarde (cerince) profesionale, de tact _i chiar de miestrie pedagogic. La nivelul acestui ansamblu se diferenciaz interacciuni bazate pe concinuturi, pe corelaciile interpersonale din cadrul echipelor ce accioneaz la nivelul fiecrui microsistem. Gradul de eficacitate educativ a corpului didactic autentic este rezultanta coeziunii integrative a colectivului din _coal. Un corp didactic puternic integrat asigur un proces de īnvcmānt de calitate superioar, demonstrat de valorile (performancele) fluxului de ie_ire, care trebuie s se apropie de finalitcile (scopurile) _i idealurile educacionale preconizate. Consiliul de administracie alctuie_te o alt component a sistemului _colar. Coerenca lui necesit o dublare de competenca managerial, numai īn acest caz se poate īnfptui conducerea efectiv. Un consiliu de administracie competent _i coerent nu este eficace dac colectivul didactic nu devine corp unitar. Funcciile _colii se pot identifica ca deosebit de variate: - intelectualizarea personalitcii elevilor; - culturalizarea elevilor; - formarea disponibilitcilor de integrare īn mediul natural _i social al elevilor; - crearea disponibilitcilor pentru autoeducacie permanent. 4. Schimbarea reprezint o modificare, o transformare, o īnlocuire sau completare a organizaciei sau a concinutului ei, ce confer noi valence de utilitate unui produs, proces, mentalitate, servicii sau sistem. Trstura fundamental a oricrei schimbri intencionate (inclusiv a celor din activitatea competicional) const īn dorinca de īmbuntcire a performancelor sistemului vizat. Īn acela_i timp, putem afirma c nu orice schimbare reprezint o īmbuntcire. Schimbarea poate fi: - con_tient ori nu; - parcial sau total; - temporar sau definitiv; - rapid sau lent; - prognozat sau neprevzut; - cu consecince negative sau pozitive; - major sau nesemnificativ. Īncadrarea schimbrii, indiferent de aspectele considerate _i supuse transformrilor, poate fi desf_urat sub dou aspecte de baz: - schimbri ale modelelor conceptuale (mentalitate); - schimbri ale modelelor fizice (materiale). Ca surse ale schimbrii putem constitui evoluciile (revoluciile) īn cultur, civilizacie, economie, politic, sport, modificrile mediului natural, marea majoritate a acestora reprezentānd rezonatori ai progresului tehnico-_tiincific. Astfel, sursa-izvor a schimbrilor cu caracter general valabil rezid īn creativitate, ultima fiind suscinut de om, de cuno_tince, de informacie, de climatul de munc, de motivare _i de timp. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV MIJLOACE AUDIO-VIZUALE TEM 1. Ce este un stenop? 2. Cāte tipuri de film fotografic cunoa_teci? 3. Ce este un sistem de vizare? 4. Ce īncelegeci prin termenul tele _i cine a folosit prima oar termenul? 5. De ce au rmas īn istoria mijloacelor audio-vizuale L. Braille, R. Hoe _i O. Margenthaler? Cine determin vizibilitatea īn cazul unei lucrri tiprite? Care sunt premisele ca un material ilustrativ s fie proiectat? Ce īncelegeci prin ablaciune? 1. Stenop  cum se formeaz imaginea īntr-o camer īntunecat, atunci cānd razele care vin de la o surs de lumin ptrund printr-un orificiu cāt un vārf de ac. 2. 3. Vizorul este dispozitivul care permite īncadrarea unui obiect static sau īn mi_care, īn anumite limite, īn vederea transpunerii acestui cadru pe materialul fotosensibil din interiorul aparatului. Este u n dispozitiv care joac un rol important īn buna desf_urare a operaciunilor de filmare corect a subiectului propus spre filmare. Vizorul poate fi īncorporat īn construccia aparatului sau poate fi montat alturi, printr-un dispozitiv anex. Un vizor corect trebuie s corespund distancei focale a obiectivului cu care este echipat aparatul. Sunt situacii cānd obiectivele pot fi de_urubate, deci īnlocuite cu altele de diferite distance focale, pentru care este necesar s schimbm vizorul. Aparatele moderne sunt prevzute cu vizoare universale care pot īndeplini funcciile tuturor obiectivelor mai pucin a transfocatoarelor, care necesit o vizare numai tip reflex. 4. Īn 1668, Isaac Newton descoper telescopul, cu care a īncercat s observe astrele cere_ti. Acest instrument este primul sistem optic care a folosit componenta  tele , care īn limba greac īnseamn  din deprtare . 5. L. Braille - inventeaz alfabetul cu puncte īn relief, pentru orbi; R. Hoe  inventeaz o pres rotativ pentru tiprirea ziarelor, care putea imprima pān la 10 000 de ziare pe or; O. Mergenthaler  inventeaz linotipul, prima ma_in de cules litere separate. 6. Un text care īntrune_te toate condiciile ergonomice trebuie s fie prezentat lecturii sub un unghi de aproximativ 30 grade _i o distanc medie de ochi de 33 cm. 7. Ca un material ilustrativ, opac sau transparent, s poat fi proiectat, este necesar s avem la īndemān un aparat de proieccie _i un ecran. Condicia de baz a acestor aparate este redarea pe ecran a unei imagini clare, mrite _i luminoase. 8. Procesul denumit ablaciune folose_te un sistem laser pentru a arde pituri īntr-o pelicul de material. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV PROFILAXIA ^I TERAPIA DEFICIENbELOR FIZICE ĪN ^COAL TEM 1. Alctuici un complex de exercicii (10-12) pentru formarea atitudinii corecte a corpului. 2. Alctuici un complex de exercicii (10-12) pentru īmbuntcirea funcciei respiratorii, folosind _i metode de lucru variate. 3. Alctuici un complex de exercicii (8-10) pentru corectarea cifozei _i a segmentelor implicate īn aceast deficienc, (folosind pozicii variate, obiecte _i aparate specifice slii de gimnastic). 4. Alctuici un complex de exercicii (10-12) pentru corectarea cifo-lordozei folosind obiecte, aparate _i pozicii de lucru din metodica corectiv. 5. Alctuici un program de exercicii corective (6) pentru scolioza īn  C _i (6) pentru scolioza īn  S . Preciza_i alte mijloace asociate care pot fi folosite pentru corectarea scoliozelor. - pe genunchi, cu sprijin pe palme, tārāre īnainte avānd coloana vertebral sub orizontal; - mers corectiv cu trunchiul la vertical, bracele oblic sus, cu autocontrol; stānd cāte doi, spate īn spate, cu bracele oblic sus, prin_i de māini, executarea simultan a unei genoflexiuni, pstrānd spatele lipit, revenire; mers cu ducerea bracelor īn cerc, īn plan frontal, dinuntru īn afar _i ducerea alternativ a cāte unui genunchi la piept, mi_cari corelate cu inspiracie _i expiracie; - cāte doi, umr la umr, bracele pe lāng corp, pas lateral cu piciorul, apropierea celuilalt, revenire īn pozicia inicial atingānd umrul partenerului fr a dezechilibra corpul; - mers cu o minge medicinal pe cre_tet, suscinut cu māinile din lateral; - stānd cāte doi, fac īn fac, bracele prinse sus, pas īnapoi cu piciorul stāng, apropierea piciorului drept, bracele īnainte, revenire īn acela_i fel, controlānd permanent echilibrul corpului; - mers cu bastonul īnapoia umerilor, prins de capete; - mers cu musculatura corpului īncordat, relaxat _i normal, pentru autocontrolul tonicitcii; - _ezānd cāte doi spate īn spate, picioarele deprtate, bracele īntinse sus, de māini apucat, īndoire lateral de trunchi, alternativ stānga _i dreapta. 2. - 3. - a_ezat pe un scaun, cu māinile la ceaf, extensia trunchiului alternativ cu īndoire īnainte avānd capul īn extensie (1x6); - a_ezat pe un taburel, cu māinile la ceaf, rsucirea trunchiului stānga-dreapta (1x8); - decubit dorsal cu palmele sub ceaf, coatele lipite de sol, flexia alternativ a unui genunchi la piept (1x6); - decubit dorsal cu māinile sub ceaf, coatele pe sol, deucerea ambilor genunchi īndoici la piept, revenire (1x10); - pe genunchi, bracele īntinse īnainte, cu māinile pe scara fix, la nivelul umerilor  trecere īn a_ezat pe clcāie _i presarea trunchiului īn jos, capul īn extensie (1x8); - atārnat, cu spatele la scara fix, ridicarea alternativ a genunchilor la orizontal (1x8); - stānd, īn faca oglinzii, cu bastonul cinut la nivelul omoplacilor, ridicare pe vārfuri cu ducerea bastonului sus, revenire īn pozicia corectiv (1x6); - a_ezat pe taburel, cu bastonul la nivelul omoplacilor, rsucire alternativ a trunchiului stānga-dreapta. Se corecteaz inspiracia cu rsucire de trunchi, expiracia cu revenire (1x8); - tārāre pe banca de gimnastic din decubit dorsal; - mers pe vārfuri cu bracele īntinse sus (o lungime de sal). 4. a.) stānd deprtat, cu bastonul la nivelul omoplacilor: - īnclinarea trunchiului lateral stānga-dreapta (1x8); - rsucirea trunchiului stānga-dreapta (1x8); - īndoirea trunchiului īnainte pān la orizontal, capul īn extensie  revenire (1x8); b.) decubit dorsal cu māinile sub ceaf _i genunchii īn flexie: - ridicarea membrelor inferioare īntinse sus  alternativ (1x8) - ducerea alternativ a genunchilor īndoici la piept (1x8) c.) mers cu o minge medicinal pe cap suscinut din lateral cu palmele, coatele īnapoi: - mers ghemuit o lungime de sal; - mers pe vārfuri o lungime de sal; d.) atārnat cu faca la scara fix, balansarea lateral stānga-dreapta a membrelor inferioare (1x8); e.) atārnat cu spatele la scara fix, ridicarea genunchilor īndoici la piept (1x8); f.) decubit dorsal, palmele sub ceaf, genunchi īndoici, tlpile pe sol, ducerea genunchilor īn flexie pe abdomen, prin contraccia mu_chilor abdominali. 5. a.) decubit dorsal cu antebracul stāng a_ezat sub cap, bracul drept pe lāng corp īn supinacie; - ridicarea altenativ a membrelor inferioare īntinse la 90 (1x8); - ridicarea simultan a membrelor inferioare īntinse la 90 (1x8); b.) decubit ventral cu māinile īncruci_ate sub brbie, ducerea bracelor īntinse īn prelungirea corpului īnainte, palmele lipite de sol, īntinderea coloanei vertebrale īn ax (1x10); c.) stānd deprtat, cu bastonul prins oblic la spate, sus cu māna stāng, jos cu māna dreapt, ridicri pe vārfuri (1x8); d.) stānd deprtat, cu bastonul prins ca la exerciciul anterior, īnclinarea trunchiului lateral dreapta _i revenire (1x8); e.) atārnat asimetric cu faca la scara fix, prins cu māna stāng cu o treapt mai sus, īntinderea corpului _i ducerea piciorului drept īntins lateral dreapta (1x6); f.) mers pe vārfuri 1 lungime de sal; g.) mers cu ridicarea genunchiului drept la piept la doi pa_i 1 lungime de sal; h.)stānd deprtat cu o ganter mic īn māna stāng, ridicarea bracului īntins sus prin lateral, revenire (1x8); i.) decubit dorsal, cu antebracul stāmg sub cap, māna dreapt lāng corp īn supinacie: - ridicarea lent a membrelor inferioare la vertical _i coborārea lor cu mencinere (1x10); - forfecri cu membrele inferiore lateral stānga-dreapta (2x8); j.) decubit lateral stānga, cotul stāng īndoit, capul se sprijin pe palm, bracul drept jos īnainte: - ducerea piciorului drept lateral sus (10 ori); ducerea ambelor membre inferioare lateral sus (10 ori) k.) acelaci exerciciu executat _i pe partea dreapt. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV CAIET DE PRACTIC PEDAGOGIC TEM CUNOA^TEREA GENERAL A ^COLII Colegiul Nacional  Octavian Goga a funccionat de la 01. iulie 1971, sub denumirea de Liceul de cultur general nr. 2, avānd la aceea dat un numr de 20 sli de clas, 3 laboratoare _i un numr de 29 cadre didactice. La finele primului deceniu de funccionare - 1971-1981  dinamica efectivelor de elevi a totalizat urmtoarele cifre: 5132 elevi la clasele I-VIII; 6050 elevi la clasele IX-XII; Īn intervalul 1977-1990 populacia _colar a cuprins un numr de 8462 de elevi, pregtirea acestora a fost asigurat de 147 de cadre didactice. Din iunie 1990 Liceul Teoretic  Octavian Goga constituit din clase le de la seccia romān a ^colilor generale nr. 10 _i 11, de la Liceul de Matematic-Fizic, precum _i de la Liceul Industrial nr. 3. Din anul 1996, funccioneaz īn cadrul liceului _i _coala postliceal cu profilele de finance-contabilitate _i topografie, iar īn decursul anilor 1997-1998 au fost amenajate, ultramodern, un numr de 9 clase. Īn prezent liceul este de tip teoretic _i funccioneaz cu clase de matematic-informatic, limbi strine, chimie-biologie _i istorie-filologie. Rezultatele procesului educativ ce se desf_oar īn liceu au crescut de la an la an datorit locurilor obcinute la olimpiadele nacionale dar _i numrului destul de mare de admi_i īn īnvcmāntul superior. Tradicia sportiv este orientat spre baschet, volei, orientare turistic _i _ah. ASISTENbE OBSERVATE _coala: Colegiul O. Goga data: 22.05. 2002 clasa a VI  a profesor: Dinc Liviu Temele lecciei Consolidarea elementelor din gimnastica acrobatic la sol. Consolidarea sriturilor cu rostogolire la lada de gimnastic. Concinutul leccieiObservaciiVeriga 1 Organizarea colectivului de elevi - mers cadencat -din linie pe un rānd īn linie pe dou rānduri Veriga II Pregtirea organismului pentru efort - Mers cadencat - pe vārfuri - pe clcāie - Alergare  normal - cu joc de glezne - cu genunchii sus - cu pendularea gambelor īnapoi - lateral cu faca spre interior _i spre exterior Veriga III Influencarea selectiv a aparatului locomotor - Exercicii pentru brace: duceri, īndoiri-īntinderi, extensii _i arcuiri, rotri. - Exercicii pentru trunchi: aplecri, īndoiri, rsuciri, rotri, īndoiri cu rsucire. - Exercicii pentru picioare: balansri, īndoiri _i īntinderi, fandri Veriga V Realizarea temelor lecciei - Repetarea cumpenei pe genunchi - rostogolire īnainte _i īnapoi din ghemuit īn ghemuit - stānd pe cap - podul din culcat - stānd pe omoplaci - semisfoara - brcuca - rulri pe abdomen - Repetarea elanului _i a bti cu ridicarea bazinului sus - Realizarea integral a sriturii Veriga VI Dezvoltarea calitcilor motrice (forc) - pase cu mingea medicinal - genoflexiuni 20 - fete; 30 biecii - flotri - 7 fetele; 10 biecii Veriga VII Revenirea indicilor marilor funcciuni la nivelul obijnuit - mers cu scuturarea membrelor superioare _i inferioare - mers cu mi_cri de respiracie Veriga VIII Īncheierea organizat a lecciei - aprecieri, observacii, recomandri pentru activitatea independent Comenzi clare _i pe un ton adecvat pe care elevii le execut corect. Pe msur ce comand, profesorul lucreaz cu elevii fcānd unele corectri de mers, a poziciei capului _i membrelor Lucru īn oglind, demonstrarea exerciciilor _i corectri Se respect succesiunea metodic a exerciciilor din veriga III Formacia de lucru este dispus īn 4 coloane la 4 saltele, cu lucru īn torent, dāndu-se explicacii _i fcāndu-se corectrile de rigoare la unele exercicii Profesorul supraveghea-z activitatea elevilor la fiecare stacie de lucru  III. ACTIVITbI OBSERVATIVE DESF^URATE ĪN CADRUL PRACTICII PEDAGOGICE Nr. crt.Data ClasaTemele leccieiProfesor (semntura)1.22.05aVI-a B Consolidarea elementelor de gimnastic acrobatic la sol. Sritura la lad cu rostogolire Dezvoltarea forceiDinc Liviu        III. ACTIVITbI OBSERVATIVE DESF^URATE ĪN CADRUL PRACTICII PEDAGOGICE Nr. crt.Data ClasaTemele leccieiProfesor (semntura)1.22.05aVI-a B Consolidarea elementelor de gimnastic acrobatic la sol. Sritura la lad cu rostogolire Dezvoltarea forceiDinc Liviu        PLAN CALENDARISTIC Semestrul I clasa a V-a Probe practice 1 Gimnastic  exerciciu liber ales la sol - sritura īn sprijin ghemuit pe lad 2 Forc  tracciuni īn brace, abdomen, spate Nr.crt.DataConcinutSisteme de accionare1.17-21.09Īnvcarea rostogoliri īnainte din ghemuit īn ghemuit Test inicial-forc abdomen. Joc dinamicR 1 F 12.Īnvcarea rostogoliri īnapoi din ghemuit īn ghemuit Test inicial-forc brace. Joc dinamicR 1 F 23.24-28.09Īnvcare stānd pe omoplaci. Test inicial-forc spate. Joc dinamicR 1 F 34.Īnvcare rostogolire īnapoi din deprtat īn deprtat. Circuit de forc.R 2 F 45.01-05.10Īnvcare rostogolire īnainte din deprtat īn deprtat. Circuit de forc.R 2 F 56.Consolidarea rostogolirii īnainte din deprtat īn deprtat. Circuit de forc.R 2 F 67.08-12.10Īnvcare sfoara . Cumpna din stānd pe un picior. Circuit de forc.R 8 F 78.Īnvcare podul de jos din culcat dorsal. Podul de sus din stānd deprtat(fete) Circuit de forc.R 4 F 49.15-19.10Consolidare podul de jos din culcat dorsal. Podul de sus din stānd deprtat(fete) Circuit de forc.R 4 F 510.Īnvcare rsturnare lent īnainte _i īnapoi. Roata lateral. Circuit de forc.R 1; 10 F 611.22-26.10Consolidare roata lateral. Circuit de forc.R 10 F 712.Īnvcare semisfora (fete) cumpna din stānd pe un genunchi. Circuit de forc.R 8 F 813.29.10-02.11Īnvcarea legrii elementelor de acrobatic pentru proba de control. Circuit de forc.C F 914.Consolidarea legrii elementelor de acrobatic pentru proba de control. Circuit de forc.C F 1015.05-09.11Leccie de control. Exerciciu liber ales la sol16.Īnvcare sritura īn sprijin ghemuit pe lad _i sritura cu extensie. Circuit de forc.R 12 F 1117.12-16.11Īnvcare sritura īn sprijin ghemuit pe lad de gimnastic. Traseu aplicativ.R 12 18.Īnvcare exercicii pregtitoare pentru srituri. Srituri īn sprijin ghemuit pe lada de gimnastic _i aterizare cu extensie. Circuit de forc.R 12 F 1219.19-23.11Īnvcare exercicii pregtitoare pentru srituri. Srituri īn sprijin ghemuit pe lada de gimnastic _i aterizare cu extensie. Circuit de forc.R 12 F 1320.Consolidare sritura īn sprijin ghemuit pe lad _i coborārea cu extensie. Traseu aplicativ cu elemente din gimnastica acrobatic.R 12 C 21.26-30.11Leccie de control. Sritura cu sprijin ghemuit pe lad _i coborārea prin sritur cu extensie.22.Īnvcare sritura īn sprijin deprtat peste capr. Traseu aplicativ elemente din gimnastic.R 13 C23.03-07.12Īnvcare sritura īn sprijin deprtat peste capr. Traseu aplicativ elemente din gimnastic.R 13 C24.Consolidare sritura īn sprijin deprtat peste capr. Traseu aplicativ elemente din gimnastic.R 13 C25.10-14.12Consolidare sritura īn sprijin deprtat peste capr. Traseu aplicativ elemente din gimnastic.R 13 C26.Īnvcare exerciciu liber la sol. Circuit de forc.C F 1427.17-21.12Īnvcare exerciciu liber la sol. Circuit de forc.C F 1428.Consolidare exerciciu liber la sol. Circuit de forc.C F 1529.07-11.01Consolidare exerciciu liber la sol. Circuit de forc.C F 1030.Consolidare exerciciu liber la sol. Circuit de forc.C F 1231.14-18.01Leccie de control forca musculaturii abdominale. Tracciuni.32.Leccie de control forca musculaturii spatelui. Traseu aplicativ cu elemente din gimnastica acrobatic. ANEXA PLANULUI CALENDARISTIC CodulObiective instructiv-educative  sisteme de accionareDozareR1. Exercicii pregtitoare pentru rostogoliri - exercicii de mobilitate _i elasticitate - din stānd ghemuit, rulri īnapoi pe saltea - din stānd ghemuit, rulri īnainte pe saltea - stānd, ghemuire, culcat pe spate _i mencinereagenunchilor flexac la piept; īntinderea energic a picioarelor _i revenirea īn stānd ghemuit. 2. Rostogolire īnainte din deprtat īn deprtat - rostogolire īnainte din ghemuit īn ghemuit - rostogolire īnapoi din deprtat īn deprtat - rostogolire īnapoi din ghemuit īn ghemuit 3. Podul de jos-exercicii pregtitoare; podul cu sprijinul palmelor pe perete, pe scara fix, pod cu ajutor. 4. Podul de sus-īntoarcere _i ridicare 5. Stānd pe omoplaci-execicii pregtitoare, stānd, rulare īnapoi, cu ridicare, stānd pe omoplaci cu ajutor la glesne. 6. Cumpna pe un genunchi. 7. stānd pe māini cu sprijin 8. Semisfoara _i sfoara (fete) 9. Stānd pe māini cu cdere īn pod(fete) 10. Roata lateral. 11. Stānd pe cap (bieci) 12. Sritur īn sprijin ghemuit pe lad _i coborāre cu extensie. 13. Sritur īn sprijin deprtat peste capr _i coborāre cu extensie. 6x 6x 6x 4-6x 4-6x 6x 4-6x 4-6x 4-6x 4x 6x 4x 4x 6x 6x 6x 6xCStructuri de exercicii din elementele īnvcate. - Rostogoliri īnainte din ghemuit īn ghemuit. - Rostogoliri īnapoi īn deprtat īntins, īntoarcere 180, trecere īn culcat dorsal, ridicare, stānd _i sritur. - Culcat dorsal, podul _i revenire, stānd pe omoplaci, rostogolire īnapoi cu trecere īn cumpn pe un genunchi _i revenire īn stānd. - Cumpn īnapoi pe un picior, īntoarcere 90, oprire īn deprtat, īntoarcere 90 _i sfoara īnainte, trecere īn culcat dorsal, podul, ridicatare pe un genunchi _i apoi stānd. - Cumpna cu ridicarea piciorului liber īn lateral _i stānd deprtat, podul de sus cu ridicare īn stānd, rostogolire īnapoi cu picioarele apropiate _i īntinse. - Cumpn _i ducerea unui picior spre īnainte pentru stānd pe māini, cdere īn pod, īntoacere, cumpn pe un genunchi, ghemuire, sritur īn extensie.F1. Forc abdomen. - din stānd dorsal, ridicri _i coborāri ale corpului - atārnat la scara fix, ridicarea genunchilor la piept. - din stānd dorsal pe o banc de gimnastic, cu corpul īn afara acesteia, ridicri _i coborāri ale corpului. 2. Forc brace - flotri - aruncarea mingiei medicinale, de la piept, cu dou brace 3. Forc spate - din stānd, aplecarea _i ridicarea corpului avānd īn māini o minge medicinal.  10x 10x 10x 10-15x 10-15x 10-15x PROIECTAREA ACTIVITbILOR EDUCATIVE ^coala Colegiul  Octavian Goga Clasa a VI-a B Profesor Semestrul I Nr. crt.DataTemele leccieiObs.1.21.09Organizarea colectivului de elevi. Expunerea amintirilor legate de vacanc.2.28.09S circulm corect pe drumurile publice.3.05.10Cānd _i unde s ne adresm īn probleme de sntate4.12.10Cum s pstrez igiena personal _i cea de grup.5.19.10Care este rolul sistemului de legi ce conduc societatea romāneasc la ora actual.6.29.10Bunele maniere _i arta conviecuirii īn societate.7.02.11Munca _i activitatea fizic - surs de afirmare, de plcere sau de extenuare.8.09.11Primul ajutor īn caz de accidentri u_oare.9.16.11Locul ocupat de televiziune _i timpul alocat īn programul zilnic.1023.11Ziua Armatei - fapte de eroism pe cāmpurile de lupt.11.30.11Ecoul istoric al zilei de "1 Decembrie"12.07.12Despre dreptate, adevr, cinste _i sinceritate.13.14.12Prioritci _tiincifice actuale īn societate.14.21.12Vechi obiceiuri de Crciun _i Anul Nou īn folclorul romānesc.15.11.01Locul ocupat de muzica clasic īn cultura omului la īnceput de mileniu.16.18.01Bilancul rezultatelor primului semestru. Tema nr. 1 - PROIECT DIDACTIC data: 22.05. 2002 Temele lecciei: _coala: Colegiul O. Goga 1. Sritura īn lungime cu 1 ½ pa_i efectivul 24 elevi consolidarea clas btii _i zborului locul desf_urarii: sala de sport 2. Handbal: īnvcarea aruncrii la materiale necesare: poart din alergare. Consolidarea elementelor tehnico-tactice īn atac _i aprare īnvcate, īn condicii de joc Veriga DurataConcinutul leccieiDozareFormacii _i indicacii metodiceObs.I. 3 II. 5 III. 6 IV 5 V 20 VI 10 VII 3 VIII 2 Alinierea elevilor Raportul Verificarea strii de sntate _i a cinutei Enuncarea temelor lecciei Formacii de adunare, treceri dintr-o formacie īn alta Variante de mers - mers cadencat - mers obijnuit - mers pe vārfuri - mers pe clcāie - mers ghemuit cu māinile pe cre_tet Variante de alergare - alergare obijnuit - alergare cu ducerea māinilor cāte doi timpi la umeri-bracele lateral- māinile la umeri - bracele sus - alergare cu genunchi sus - alergare cu ducerea gambelor īnapoi - alergare cu pas sltat - alergare cu pas srit Exercicii īn deplasare pentru prelucrarea analitic a aparatului locomotor 1. t.1 Pas cu stāngul cu ducerea bracului drept īnainte; t.2 Pas cu dreptul cu ducerea bracului stāng īnainte; t.3 Pas cu stāngul cu ducerea māinilor pe cre_tet; t.4 Pas cu dreptul _i revenire īn pozicia inicial; 2. t.1 Stānd deprtat cu bracele lateral - balans al bracelor lateral 3. t.1 ridicarea coapsei stāngi la piept _i īmbrci_area ei; t.2 Pas īnainte cu piciorul stāng; t.3 Ridicarea coapsei drepte la piepr _i īmbraci_area ei; t.4 Pas īnainte cu piciorul drept. 4. t.1-2 Fandare cu stāngul īnainte cu ducerea bracelor lateral _i arcuire t.3-4 Fandare cu dreptul īnainte cu ducerea bracelor lateral _i arcuire 5. A_ezat cu picioarele apropiate _i īntinse t.1 Rulare dorsal īnapoi cu ducerea picioarelor īntinse peste cap cu atingerea solului deasupra capului cu vārfurile; t.2 Īndreptare a corpului īn stānd pe omoplaci, bracele pe sol t.3 Revenire īn culcat dorsal īndoit t.4 Rulare dorsal īnainte īn pozicia inicial 6. t.1-2-5-6 Srituri pe piciorul stāng cu deplasare īnainte t.3-4-7-8 Srituri pe piciorul drept cu deplasare īnainte t.1-8 Deplasare īnainte prin srituri īn deprtat pe timpi īmpari _i srituri īn apropiat pe timpi pari 7. Stānd t.1-3 Sritur īn deprtat cu ducerea māinilor la umeri t.2-4 Sritur īn stānd cu picioarele apropiate, cu ducerea bracelor lateral t.5 Sritur pe piciorul drept cu īmbrci_area genunchiului stāng la piept t.6 Sritur pe loc pe ambele picioare t.7 Sritur pe piciorul stāng cu īmbrci_area genunchiului drept la piept t.8 Revenire - prin sritur - īn pozicia inicial Organizarea elevilor īn 2 echipe egale numeric pe 2 coloane. Parcurs aplicativ- traseu identic pentru ambele echipe. Primul elev culege o minge medicinal, alearg _i sare peste o banc de gimnastic _i las mingea jos. Ia o minge de oin _i o arunc la cint. Recupereaz mingea de oin, o a_eaz la locul ei _i se īntoarce cu mingea medicinal pe acela_i traseu cu predarea _tafetei urmtorului. Cā_tig echipa care parcurge mai repede traseul _i fr penalizri. 1. Sritura īn lungime cu 1 1/2 pa_i īn aer. Consolidarea btii _i zborului. - Repetarea elanului _i btii - Repetarea desprinderii _i alturarea piciorului de btaie īnainte de aterizare - Elan 7 paci sritur cu aducerea piciorului de btaie lāng cel oscilant _i aterizare 2. Handbal: a) Īnvcarea aruncrii la poart din alergare - Repetarea paselor īn doi din alergare - Pase īn doi cu īncruci_are _i aruncare la poart din alergare - Contraatac cu intermediar _i aruncare la poart din alergare b) Joc bilateral Īnfluencarea rezistencei generale (calitate motric) - joc de hanbal, exersarea fazei a doua cu pas la portar. - Mers lini_titor cu mi_cri de respiracie; - Mers cu scuturarea membrelor superioare _i inferioare - Exercicii yoga pentru controlul respiraciei - Aprecieri asupra comportrii elevilor _i a rezultatelor obcinute. - Recomandri pentru activitatea independent a elevilor mai ales pentru īmbuntcirea calitcilor motrice. 10 30 20 20 100 1 tur 1 tur 1/2 tur 1/2 tur 15 m 1 tur 1 tur 1/2 tur 1/2 tur 1 tur 1 tur 4x4t 8x4 8x4 2x4 4x8 8x8 2x 2x 3x 3x 3x 2x 3x 3x 3 6x 1  X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O Se execut simultan treceri dintr-o formacie de deplasare īn alta, opriri-porniri X X X X X X X X X X X X X X X X X X Se execut cu balans alternativ al bracelor sus. Intervalul īntre cele dou _iruri la 2 lungimi de brace Se execut cadencat Ridicarea accentuat a coapsei _i īmbrci_are strāns la piept Spatele drept Nu se mencine coapsa la piept Māinile pe _olduri, piciorul opus ucor īndoit Se execut bti din palme sus _i pe coapse Accent pe accelerare _i pregtirea btii, desprinderea _i continuarea alergrii prin coborārea piciorului oscilant. Mencinerea poziciei de pas sltat Respectarea cerincelor regulamentare - joc 6 la 6 ; echipele formare din 7 juctori. La ajungerea la semicercul advers se paseaz la portar. Contraatacul este suscinut de toat echipa. Accent pe expiracie  Tema nr. 2 - PROIECT DIDACTIC data: 22.05. 2002 Temele lecciei: _coala: Colegiul O. Goga 1. Acrobatic: Consolidarea efectivul 24 elevi elementelor īnvcate īn structuri simple locul desf_urarii: sala de sport 2. Baschet:aruncarea mingii de materiale necesare: baschet la co_. Veriga DurataConcinutul leccieiDozareFormacii _i indicacii metodiceObs.I. 3 II. 5 III. 6 IV 5 V 20 VI 10 VII 3 VIII 2 Alinierea elevilor Raportul Verificarea strii de sntate _i a cinutei Enuncarea temelor lecciei Exercicii de ordine pe loc: - pozicia drepci _i repaus; - īntoarceri la stānga _i la dreapta; - comenzi combinate: pas īnainte-īntoarcere la stānga-īntoarcere la dreapta- pas īnapoi Variante de mers - mers cadencat- schimbarea pasului - mers ghemuit - mers pe vārfuri cu māinile pe cre_tet - mers pe clcāie cu māinile la spate Variante de alergare - alergare obijnuit - alergare cu pas srit - alergare cu genunchi sus - alergare cu joc de glezne - alergare lateral cu pas alturat Exercicii pentru prelucrarea analitic a aparatului locomotor 1. P.i. Stānd t.1 Pas lateralcu stāngul cu ducerea bracelor prin lateral sus; t.2-3 Īndoirea lateral spre stānga cu ducerea māinilor la umeri; t.4 Revenire īn pozicia inicial; t.5-8 Acela_i cu īndoire spre dreata; 2. P.i. A_ezat, sprijin īnapoi t.1 Ducerea bracelor īntinse sus; t.2 Īndoirea īnainte cu atingerea solului cu palmele, cu īndoirea accentuat a picioarelor; t.3 Īntinderea picioarelor t.4 Revenire īn pozicia inicial; 3. P.i. Stānd t.1Pas īnainte cu stāngul cu ducerea bracului drept lateral, māna stāng la umr; t.2Pas cu dreptul lāng piciorul stāng cu ducerea māinilor īn spate; t.3-4 Rotare a bracelor cu īncruci_are īnainte jos, cu īntoarcere 180; t.5-8 Acela_i īn sens opus 4. P.i. Stīnd deprtat, bracele lateral t.1 Balans al bracelor īnainte-jos cu īncruci_are; t.2 Balans al bracelor lateral; t.3 Ducerea bracelor sus cu īncruci_are; t.4 Revenire īn pozicia inicial; 5. P.i. stānd cu māinile pe _olduri t.1 Sritur īn stānd deprtat; t.2 Prin sritur, revenire īn pozicia inicial; t.3 sritur cu forfecarea picioarelor, cu ducerea piciorului stāng īnainte, bracul drept īnainte, stāngul īnapoi; t.4 Prin sritur, schimbarea poziciei picioarelor _i bracelor; t.5 Sritur īn stānd cu picioarele apropiate _i māinile pe _olduri; t.6 Sritur īn deprtat cu btaia palmelor deasupra capului; t. 7 Sritur īn apropiat cu btaia palmelor la spate; t.8 Sīritur pe loc, īn apropiat, īn pozicia inicial. 6. P.i. Stānd t.1 Sprijin ghemuit; t.2 Rulare dorsal īnapoi; t.3 Rulare dorsal īnainte īn a_ezat cu picioarele apropiate _i īntinse; t.4 Ghemuirea picioarelor, genunchii la piept; t.5 Īntinderea picioarelor īn a_ezat echer, spijin īnapoi; t.6 Revenire īn a_ezat ghemuit cu picioarele īncruci_ate; t.7-8 Ridicarea cu īntoarcere 180; 7. Stānd deprtat, bracele īndoite, māinile la piept t.1-2 arcuiri t.3-4 Ducerea bracului stāng sus, dreptul īntins jos _i arcuire; t.5-6 Bracele īndoite, māinile la piept _i arcuire; t.7-8 Ducerea bracului drept sus, stāngul īntins _i arcuire. Organizarea elevilor īn 2 ateliere egale numeric pe 2 coloane. Parcurs aplicativ- traseu identic pentru ambele echipe. Primul elev culege o minge medicinal, alearg _i sare peste o banc de gimnastic _i las mingea jos. Ia o minge de oin _i o arunc la cint. Recupereaz mingea de oin, o a_eaz la locul ei _i se īntoarce cu mingea medicinal pe acela_i traseu cu predarea _tafetei urmtorului. Cā_tig echipa care parcurge mai repede traseul _i fr penalizri. 1. Acrobatic: Consolidarea elementelor īnvcate īn structuri simple - a) Exercicii pentru īnclzire specific - Repetarea elementelor dinamice īnsu_ite īn lecciile precedente: - rostogolire din ghemuit īn ghemuit-sritur dreapt-rostogolire īnapoi īn stānd deprtat-sritur dreapt īn stānd; - rostogolire īnainte īn deprtat-fandare lateral stānga - revenire īn stānd _i īntoarcere 180- ghemuire-stānd pe cap-rostogolire īnainte dorsal-sritur dreapt īn stānd. - stānd-cumpn-rostogolire īnainte- sritur lung cu rostogolire-sritur cu extensie īn stānd deprtat aplecat-stānd pe cap-revenire īn stānd deprtat aplecat-sritur _i revenire īn stānd. - b) Sritur cu sprijin deprtat pe lada transversal - sprijin ghemuit - sritur īn adāncime cu extensie: - desprinderi repetate pe trambulin _i sprijin pe aparat cu bracele drepte _i ducerea genunchilor la piept; - īnvcarea btii _i primul zbor (pān īn sprijin deprtat stānd pe lad) - din sprijin deprtat stānd - sprijin ghemuit; - din sprijin ghemuit- sritur īn adāncime cu extensie pe salteaua de gimnastic. 2. Baschet: a) Dribling multiplu īn condicii de īndemānare b) Aruncarea mingii de baschet la co_ Dezvoltarea forcei _i rezistencei - "Crabii _i crevecii" - "Leap_a pe perechi" - Mers lini_titor cu mi_cri de respiracie; - Mers cu scuturarea membrelor superioare _i inferioare - Exercicii yoga pentru controlul respiraciei - Aprecieri asupra comportrii elevilor _i a rezultatelor obcinute. - Recomandri pentru activitatea independent a elevilor mai ales pentru īmbuntcirea calitcilor motrice. 10 30 20 20 100 1 tur 1/2 tur 1/2 tur 1/2 tur 1 tur 1 tur 1/2 tur 1 tur 1/2 tur 4x8t 6x4t 4x8t 2x4t 4x8t 4x8t 4x8t 1 1 4x 4x 4x 4x 6x 6x 6x 6x 6x  X X X X X X X X X X X X X X X X X X X X O Se execut simultan treceri dintr-o formacie de deplasare īn alta, opriri-porniri X X X X X X X X X X X X X X X X X X Cu balans bracelor cu īncruci_are īnainte - jos . Bracele execut rotare complet īn plan frontal (īncruci_are īnainte-jos- ridicare- desfacere sus) Fr ajutorul bracelor Se organizeaz dou ateliere cu cāte o saltea. Accent pe mobilitatea gātului, articulaciile māinilor _i coxo-femurale Organizare pe un atelier Respectarea cerincelor regulamentare Accent pe expiracie  CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGIC I. DATE PRELIMINARE 1.Numele _i prenumele elevului VOAIDE^ EMIL 2. Data _i locul na_terii: 12.07. 1986 3. Locul na_terii: Miercurea Ciuc 4. Domiciliul actual: Miercurea Ciuc, str. Libertcii nr. 4 ap. 8 5. ^coala urmat īn prezent: Colegiul "Octavian Goga" din localitatea: Miercurea Ciuc clasa: a IX-a profilul clasei: matematic-informatic 6. ^coli urmate anterior: _coala primar Colegiul "Octavian Goga" gimnaziu Colegiul "Octavian Goga" liceul Colegiul "Octavian Goga" II. MEDIUL FAMILIAR 1. Numele _i profesia tatlui Voaide_ Grigore - electrician 2. Numele _i profesia mamei Voaide_ Alina - educatoare 3. Este o familie obijnuit? Copilul se afl īntr-un cadru familiar normal, obijnuit. 4. Fraci _i surori - Voaide_ Cristina - 17 ani - elev 5. Alte persoane care locuiesc īmpreun cu familia elevului. Nu 6. Raportul dintre princi. Cadrul familiar cldurs. Se īnceleg bine. 7. Cum ī_i trateaz princii copilul? Relacia este bazat pe īngduinc, spre echilibru. 8. Se preocup familia de activitatea _colar a copilului? Princi se intereseaz de activitatea copilului īn mod curent. 9. Raporturile dintre elev _i sor. Relacia dintre fraci este bun, echilibrat. 10. Condiciile materiale _i culturale din familie. Condiciile materiale sunt medii. 11. Are _colarul condicii favorabile pentru studiul individual? Condiciile favorabile pentru studiu sunt bune. 12. Influence extrafamiliare cu caracter pozitiv sau negativ? Influence negative din partea vecinilor, influenca pozitiv a prietenilor ofer un cadru agreabil. 13. Dac elevul st īn gazd are acele bune condicii materiale _i de studiu. - 14. Locuie_te cu īnc cineva īn camer? Nu 15. Gazda se preocup de modul īn care se comport elevul? - III. STAREA DE SNATATE 1. Elevul vede _i aude īn mod normal? Elevul vede _i aude normal _i nu prezint vreo deficienc de ordin fizic 2. Este sau a fost bolnvicios? Nu 3. A avut vreo maladie cu eventuale urmri? Nu 4. Este dezvoltat normal? Elevul este foarte īnalt pentru vārsta lui. 5. Exist unele simptome īngrijortoare legate de starea sa mintal? Elevul nu manifest nervozitate, nici apatie. Nu este emotiv, avānd o stabilitate normal. 6. Care ar putea fi explicaciile unor astfel de manifestri? Manifestri pozitive datorit unui mediu favorabil _i o bun stare de sntate. IV. REZULTATE ^I PREOCUPRI ALE ELEVULUI 1. Mediile generale obcinute īn ultimii trei ani. a VI-a 9,42 a VII-a 9,12 a VIII-a 9,34 2. Obiectivele la care a obcinut notele cele mai bune. Matematic, Fizic, Biologie, Istorie, Limba romān, Geografie, Educacie fizic, Englez - prin ce se explic aceast reu_it? interes, aptitudini, siguranc 3. Obiectele la care a obcinut note mai slabe Francez, Chimie - din ce cauz? lips de interes, comoditate 4. Rezultate obcinute īn activitatea tehnico-productiv Nu 5. Dac particip la cercuri pe materii Nu 6. Participarea _i reu_ita la concursuri _colare sau extra_colare. Marematic locul III pe _coal, Istorie locul II pe _coal. 7. Dac elevul ī_i completeaz pregtirea _colar prin: - lecturi ades - rezolvri de probleme ades - efecturi de montaje, experience, etc. mai pucin 8. Alte activitci care īi acapareaz o bun parte din timpul liber. Este preocupat īn timpul liber de baschet _i muzic. V. TRSTURI DE PERSONALITATE 1. Aptitudini _i capacitci intelectuale 1.1 Atencia: este capabil de o concentrare īndelungat a atenciei Da - particip activ la majoritatea lecciilor sau nu? Da 1.2 Inteligenca: īncelege explicaciile profesorului cu u_urinc sau are mereu dificultci? Īncelege destul de u_or tot ce se explic bine. - poate desprinde singur esencialul dintr-un text sau din expunerea profesorului Da - poate rezolva singur problemele mai deosebite Īn majoritatea cazurilor - Nivelul inteligencei: - foarte inteligent - inteligent - normal (mediu) - sczut - foarte sczut 1.3. Capacitate de memorare: - foarte bun - bun - normal - cu dificultci 1.4. Limbajul Se exprim clar, vorbe_te cu u_urinc 1.5. Creativitatea Gse_te solucii bune la rezolvarea unor probleme, are imaginacie. 2. Trsturi de caracter 2.1. Este sārguincios? Elevul este sārguincios, interesul īl face s īnvece cu regularitate. 2.2. Ī_i organizeaz īn mod eficient studiul? Este perseverent? Aproximativ īn ce prive_te organizarea _i este destul de perseverent. 2.3. Este disciplinat īn clas? Dar īn afara _colii? Disciplinat _i īn afara _colii. 2.4. Este un bun coleg? Ī_i ajut colegii, dac este solicitat. bine la prestigiul clasei _i al _colii. 2.5. Are tendinca de a fi īncrezut sau mai degrab modest? Este destul de modest, mai degrab moderat. 3. Trsturi de temperament 3.1. Extravertit sau introvertit. Se confrunt cu ambele situacii dup felul īn care este tratat de cei din jur. 3.2. Este energic, activ, mereu īn acciune sau dimpotriv. Elevul este de obicei activ. 3.3. Este o persoan emotiv, sentimental, reaccionānd puternic pe plan afectiv ori dimpotriv, este o fire rece, cu sensibilitate afectiv redus. Elevul manifest o sensibilitate afectiv relativ moderat. VI. CARACTERIZARE SINTETIC 1. Nivelul pregtirii _colare bun 2. Nivelul inteligencei foarte bun 3. Aptitudini sau interese speciale pentru _tiincele exacte _i pentru baschet 4. Trsturi de caracter mai pregnante foarte ambicios, curios 5. Particularitci temperamentale dominante prietenos, sociabil, abil ca urmare a temperamentului sangvin VII. ORIENTAREA ^COLAR ^I PROFESIONAL 1. Dorinc princilor Medicin 2. Aspiraciile realiste ale elevului Medicin sau automatizri calculatoare 3. Prerea studentului practicant Elevul īn aceast situacie ī_i apreciaz punctele forte, posibilitcile _i ca atare este dornic de a se orienta spre preferincele sale cu mari _anse de reu_it. VIII. RECOMANDRI DE ORDIN PEDAGOGIC Īn cazul īn care orientarea rmāne spre medicin elevul trebuie s-_i formeze bazele de pe acum, s-_i īmbuntceasc bagajul de cuno_tince, caracteristic domeniului ales. Aceasta se poate realiza printr-o īnvcare sistematic _i participare con_tient _i activ la ore. Īn mare, nu necesit supravegherea princilor deoarece se observ seriozitate īn activitatea ce o desf_oar. IX. DATE PRIVIND STUDENTUL CARE A COMPLETAT FI^A - Numele _i prenumele Stroe Marius - Facultatea _i seccia Facultatea de Educacie Fizic _i Sport - Anul de studiu III-IV - Data completrii fi_ei 05.06. 2002 UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHIS LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV FOTBALUL ĪN ĪNVbMĀNTUL LICEAL TEME Alctuici 10 structuri de exercicii īn care s apar elementele tehnice de baz, ale jocului de fotbal. Alctuici 10 structuri de exercicii pentru jocul de atac. Alctuici 10 structuri de exercicii pentru jocul de aprare. 1.a. Pase īn doi cu schimb de locuri, _ut la poart de la 10-12 m. A paseaz lui B, care preia _i face schimb de locuri cu acesta. B conduce mungea 2-3 m dup care o transmite lui A, īncrunci_ānd cu acesta. A preia, conduce _i _uteaz spre poart, de la 10-12 m. b. A conduce mingea, o opre_te prin clcare _a 12-14 m de poart dup care se deplaseaz lateral. B vine īn alergare _i _uteaz spre poart. c. Grupe de cāte trei juctori. A centreaz de la colcul terenului lui B, care se afl īn semicercul de la 9 m. Acesta restituie mingea cu capul īn dreptul liniei de la 7 m lui C, care , venit din spate, finalizeaz cu o lovitur de cap, din sritur. d. Grupe de cāte doi juctori. A centreaz de la colcul terenului spre linia de la 7 m lui B, care vine _i trage la poart cu capul, din sritur. Īnainte de finalizare, B pleac de la mijlocul terenului _i dep_e_te 3 jaloane a_ezate perpendicular pe poart. e. Suveic cu tem executat din 3 juctori. Conducerea mingii cu _iretul plin din alergare u_oar, cu piciorul īndemānatic 5-6 m, dup care ultimii 5-6 m cu cellalt picior. f. Conducerea mingii printre jaloane - 15 m (5 jaloane, a_ezate din 3 īn 3 m), acciunea finalizāndu-se cu _ut spre poart de la 10 m. Se pleac de la mijlocul terenului _i se lucreaz la ambele porci. g. Suveic cu patru juctori la o minge, unde fiecare juctor va executa preluare cu latul, conducerea mmingii _i lovirea ei cu _iretul plin. h. ^ut spre poart din  autopas . Elevii sunt dispu_i īntr-un _ir la jumtatea terenului, fiecare avānd cāte o minge. La jumtatea distancei se afl un aprtor semiavtiv. Juctorul conduce mingea īn vitez medie pān īn apropierea aprtorului (1-2 m), dup care va executa  autopasa , urmate de sprint _i _ut spre poart. i. A _i B se deplaseaz lateral pe linia de fund de o parte _i de alta a porcii, avnd toate mingile _i execut alternativ centrri precise īn afara semicercului de la 9 m, de unde C _i D, din alergare, transmit mingea din vole spre poart. j. Conducerea mingii cu schimbri de direccie _i finalizare cu _ut la poart de la 10-12 m. Se pleac de mijlocul terenului _i se execut la ambele porci. 2. a. Jocuri īntre grupa de 2, 3, 4 juctori, pe perechi. Juctorii care se demarc caut s scape de urmrirea adversarilor inicial stabilici. b. Juctorul A porne_te de la mijlocul terenului cu mingea la picior, paseaz _i reprime_te pe rānd de la trei parteneri B, C, D, dup care preia, conduce _i finalizeaz cu _ut la poart. Fiecare juctor va trece prin rolul lui A. c. Juctorul A conduce mingea de la mijlocul terenului 3-5 m, dup care paseaz unuia din cei doi parteneri B sau C, care reu_e_te s se demarce mai bine de aprtorii activi D _i E _i s finalizeze. d.  Un-doi īntre doi juctori, efectuat pe prcile laterale ale terenului de atac, precum _i īn partea sa central, acciunea finalizāndu-se cu _ut spre poart. Adversarii vor fi pasivi, folosindu-se jaloane. e. Acela_i exerciciu, numai c īn locul jaloanelor vor acciona aprtori, la īnceput semiactivi, apoi activi. f.  Un-doi īntre trei juctori. A conduce mingea 3-5 m dup care o transmite partenerului lateral B care nu o va retransmite lui A, ci va sri peste minge, lsānd-o lui C, care va veni din spate _i o va retransmite lui A, care va prelua, conduce _i va finaliza acciunea cu _ut spre poart. g. Grupe de cāte doi juctori, a_ezaci la 30 m de poart, vor executa īncruci_area pe centru. A conduce mingea spre centru careului de 16 m, de unde o cedeaz lui B, care o preia, conduce 2-3 m _i finalizeaz cu _ut spre poart. h. Grupe de cāte trei juctori, a_ezaci la 30 m de poart, vor executa īncruci_area pe centru. A conduce mingea, o opre_te pe centrul careului de 16 m , B vine din lateral _i sare peste minge, iar C venit de pe centru, īnainteaz sincronitāndu-_i mi_crile cu acciunea celorlalci _i finalizeaz din vitez cu _ut spre poart. i. Combinacie īntre juctorii A, B, C, care vor executa: A paseaz pe jos, de la centrul terenului lui B, care preia, conduce _i lanseaz pe jos pe C, care preia, conduce _i centreaz īn interiorul careului de 16 m, de unde B va sri peste minge, lsānd-o lui A, care va finaliza cu _ut spre poart. j. A ī_i ia elan, se īndreapt spre minge cu intencia de a _uta pe lāng zid, dar va pasa lateral lui B, care va finaliza cu _ut spre poart. 3. a. Joc 1x1: unul dintre juctori caut s-l dep_easc pe cellalt _i s trag la poart, cellalt urmre_te s-l īmpiedice _i s-l deposedeze de minge. b. Antrenorul cu o minge _i doi juctori, execut: unul dintre juctori se demarc permanent, pe un spaciu limitat, pentru a primi mingea de la antrenor, cellalt l marcheaz īncercānd s intre īn posesia mingii. c. Jocuri (fr poart) īn 2x2, 3x3, 4x4, 5x5 juctori, pe un spaciu limitat. Juctorii īn posesia mingii circul, executānd cāt mai multe pase, iar adversarii īi urmresc _i-i marcheaz. Juctorii care realizeaz marcajul nu deposedeaz. d. Spaciul de aprare se īmparte īn 4-6 zone egale. Juctorii aprtori īi urmresc _i īi marcheaz pe atacanci care temporar intr īn zona lor. Aprtorii nu urmresc _i īn zonele vecine. e. Juctorii din aprare, dispu_i īn zon, marcheaz pe atacancii care circul spre poart: funda_ii marcheaz īn zon, adic ī_i urmresc adversarii care intr īn zonele lor, iar juctorii mijloca_i marcheaz  om la om , pe tot terenul. f. Joc 9x9 sau 10x10. Una din echipe este la minge īntr-o circulacie liber pe tot terenul, cealalt echip este la marcaj. Juctorii echipei la marcaj ī_i aleg cāte un adversar pe care īl urmresc permanent. Dup un anumit timp, rolurile se schimb. g. 4-5 juctori sunt plasaci īn linie, la intervale mari. Antrenorul paseaz continuu de la distanc mare aceluia_i juctor, ceilalci se deplaseaz _i execut dublajul. h. Juctorii din aprare sunt plasaci īn linie frānt, īn zonele lor. Antrenorul st īn mijlocul terenului cu 10-12 mingi _i degajeaz alternativ lateral spre stānga _i spre dreapta. Linia de aprare formeaz  scara , īn funccie de direccia mingii. i. Juctorii din aprare sunt dispu_i īn zonele lor, unde 2-3 atacanci circul cu mingea spre poart, prin toate zonele. Aprtorii, fr s deposedeze, efectueaz, īn funccie de pozicia atacancilor, dublajul,  scara _i schimbul de oameni. j. Schimbul de adversari īn aprare: un atacant conduce mingea pe partea stāng sau dreapt a terenului; funda_ul dreapta sau stānga din aprare īi iese īn īntāmpinare, dar este dep_it de atacant; īn acest moment, funda_ul central prsindu-_i zona īl atac, īn timp ce funda_ul dreapta sau stānga (cel dep_it) alearg īn vitez s ocupe zona rmas liber, prin plecarea funda_ului central. UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHI LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV ELEMENTE DE STATISTIC APLICATE ĪN EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT TEME 1. Cunoscānd valoarea minim _i maxim dintr-un set de observacii, s se stabileasc intervalul de clas, limitele intervalului mai mic, limitele exacte ale clasei _i valoarea central a acestuia. 83 - 1974 - 3917 - 3235 - 960 - 1880,141 - 0,205 2. Se d urmtorul set de observacii: 59576583486151777154505740615059695647486457656063574757536170676081536257763781826158665559664376476281535160667652717350475469 Se cere s se realizeze o distribucie de fregvence, considerānd intervalul de clas de 5. 3. 4. 1.a.) i = 1:100 x 8 (197- 83) = 1: 100 x 8 x 114 = 0,01 x 912 = 9, 12 ClaseLimitele exacteValoarea central a clasei189 - 197188,5 - 197,5193180 - 188179,5 - 188,5184171 - 179170,5  179,5175162 - 170161,5  170,5166153 - 161152,5 – 161,5157144 - 152143,5 – 152,5148135 - 143134,5 – 143,5139126 - 134125,5 – 134,5130117 - 125116,5 – 125,5121108 - 116107,5 – 116,511299 - 10798,5 – 107,510390 - 9889,5 – 98,59483 - 8982,5 – 89,586 b.) i = 1:100 x 8 (39 - 4) = 1: 100 x 8 x 35 = 0,01 x 280 = 2,80 ClaseLimitele exacteValoarea central a clasei37  3936,5  39,53834  3633,5  36,53531  3330,5  33,53228  3027,5  30,52925  2724,5  27,5 2622  2421,5  24,5 2319  2118,5  21,52016  1815,5  18,51713  1512,5  15,51410  129,5  12,5117  96,5  9,584 - 63.5  6,55 c.) i = 1:100 x 8 (32 - 17) = 1: 100 x 8 x 15 = 0,01 x 120 = 1,20 ClaseLimitele exacteValoarea central a clasei3231,5  32,5323130,5  31,5313029,5  30,5302928,5  29,5292827,5 – 28,5282726,5 – 27,5272625,5 – 26,5262524,5 – 25,5252423,5 – 24,5242322,5 – 23,5232221,5 – 22,5222120,5 – 21,5212019,5 – 20,5201918,5 – 19,5191817,5 – 18,5181716,5 – 17,517 d.) i = 1:100 x 8 (96 - 35) = 1: 100 x 8 x 61 = 0,01 x 488 = 4,88 ClaseLimitele exacteValoarea central a clasei92  9691,5  96,59487  9186,5  91,58982  8681,5  86,58477  8176,5  81,57972  7671,5  76,57467  7166,5  71,56962  6661,5  66,56457  6156,5  61,55952  5651,5  56,55447  5146,5  51,54942  4641,5 - 46,54437  4136,5  41,53935 - 3634,5  36,535,5 e.) i = 1:100 x 8 (0,205  0,141) = 1: 100 x 8 x 0,064 = 0,01 x 0,512 = 0,005 ClaseLimitele exacteValoarea central a clasei0,201  0,2050,2005  0,20550,2030,196 – 0,2000,1955 – 0,20050,1980,191 – 0,1950,1905 – 0,19550,1930,186 – 0,1900,1855 – 0,19050,1880,181 – 0,1850,1805 – 0,18550,1830,176 – 0,1800,1755 – 0,18050,1780,171 – 0,1750,1705 – 0,17550,1730,166 – 0,1700,1655 – 0,17050,1680,161 – 0,1650,1605 – 0,16550,1630,156 – 0,1600,1555 – 0,16050,1580,151 – 0,1550,1505 – 0,15550,1530,146 – 0,1410,1455 – 0,14150,148 2.Tabel de distribucie a fregvencelor valorilor obcinute la trecerea probelor de control PunctefPunctefPunctefPunctef83168-53338-82167152137181366351280-65250379- 64149-78-63148277162247476361446-75-60345-74 -59344-73158143172-57642-71256141-701551401692 54239- Tabel de distribucie al fregvencelor valorilor obcinute la trecerea probelor de control ClaseFregvenca79 – 83574 – 78469 – 73664 – 68759 – 631354 – 581149 – 54944 – 48639 – 43237 - 381 3. 1. (8+15+13+6+10+16+7+12+11+14+9):11=120 : 11 = 10,9 2. (12+10+18+13+4+8+17+15+6+14) : 10 = 117 : 10 = 11,7 3. (9+8+9+15+3+9+11+9+13) : 9 = 84 : 8 = 9,2 4. (12+28+19+15+15+35+14+15) : 8 = 123 : 8 = 15,3 5. (7+18+20+14+27+23+13+3) : 8 = 125 : 8 = 15,6 4. ClasaValoarea central a clasei (xi)Fregvenca (fi)fixi52-5352,5152,550-5150,50048-4948.55242,546-4746,51046544-4544,59400,542-4342,51459540-4140,57283,538-3938,5840836-3736,5621934-3534,55172,532-3332,5397,5Total682926 x = 2926 : 68 = 429,79 UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^I FACULTATEA DE EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT SPECIALITATEA: EDUCAbIE FIZIC ^I SPORT FORMA DE ĪNVbMĀNT: ĪNVbMĀNT DESCHI LA DISTANb STUDENT: STROE ION-MARIUS ANUL III - IV SPECIALIZARE TEM Testaci capacitatea funccional _i capacitatea de coordonare  X†¢øŌ<FHž Ō2ģī$ Ä :!|!Č!Ž!ś!b"ą%č%Ž&’&°'“'P2Ę23X3n3‚3“3¾3Ą3Ä3Ģ4Ņ4Ģ566*6:6<6d@dBdDdFdHdJdLdNdPdRdTdVdżūūżżūūūūūūūūūūūłūūūūūūūūūūūūVdXdZd\d^d`dbdddfdhdjdldndpdrdtdvdxdzd„dˆdŅde†efTfČfŹfĢfżżżżżżżżżżżżżżżżżżūööööööööö$a$ĢfĪf8g‚gĀghhhøhiRi”iĄiųiüi8j„jk k0lČlDmÖm„Ų„œ…ä…ņj˜‘ģ“ų“” ”ģ”ī”,¢Ģ¢B£„£Ō£ź£:¤<¤>¤@¤b¤l¤n¤Ö¬Ų¬²²äµP¶ä¼ź¼–ČNŹšÓŌÕHՖ՘լÕÖ Ö$Ö<ÖHÖLÖPÖŖÖ®ÖģÖņÖ*×2ׂ׈׳ōłōķåķåķåķåķåķåķåķåķåķåōķōłōķåķōåŻōåŪåōķŌŃķåķÉķÉķåķķōåŻōłåōĄłōłōłōłōłōłōłOJQJmH sH >*CJOJQJCJ CJ$OJQJ55CJOJQJ5CJOJQJ CJOJQJOJQJ 5OJQJLDpFpHpšp–tuTw¬w |n|š}l~F€‚TƒVƒXƒĘƒ”…Ž…‰‹°āäņj˜‘żżųųųųųųųųųųųųųųųųųųųųųųųļķ$„Š`„Ša$$a$˜‘L’ “ź“ģ“ ”<”y”±”ģ”.•a••Ł•–c–Ÿ–Ū–—e—¢—ß—!˜g˜¤˜śśśśōėėćėŪÓėėŪśėėŪśėėŪśė$ & F2a$$ & Fa$$ & F1a$$„Š^„Ša$„`„$a$¤˜ą˜"™h™¦™ā™%šjšØšęš'›l›m›t€ž2 ”^”ģ”ī”š”ņ”ō”ö”ų”ś”ü”öīéööīéööīééąééééīéééééééé$„Š`„Ša$$a$$ & Fa$$„Š^„Ša$ü”ž”¢¢¢¢¢ ¢ ¢¢¢¢¢¢¢¢¢¢ ¢"¢$¢&¢(¢*¢,¢~¢Ģ¢£„£śśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśųųöö$a$„£ø£Ō£Ö£Ų£Ś£Ü£Ž£ą£ā£ä£ę£č£ź£<¤>¤@¤B¤D¤F¤H¤J¤L¤N¤P¤R¤T¤V¤żżūūūūūūūūūūūłōūėėėėėėėėėėė$„Š^„Ša$$a$V¤X¤Z¤\¤^¤`¤b¤l¤n¤ü¤„œ„¦x¦”¦ §¤§¦§¬Ø©äŖx«Š¬Ų¬Ś¬ööööööōöģēŪŅŪŅŪŪēēēēēēēē$ Ęa$ $ & F$ Ęa$$a$$ & F$a$$„Š^„Ša$Ś¬¶­®Z®Œ®Ž®Æ&ÆNÆzÆ°ÆĀ°ō³8·ņ·»ā¼č¼ź¼œĆĘĘ¢Ę ĒNĒȒȔȖȶśśśśśśśśśśśśśśśńśśśśśśśśśśś$„^„a$$a$–ČNŹXĢŒĢĀĢüĢ8ĶnĶ²ĶĪRĪbĻŌĻ8Š”ӖӘӚӜӞӠӢӤӦÓØÓŖÓ¬Ó®Óżųųųųųųųųųųųųųųļļļļļļļļļļļļ$„Š^„Ša$$a$®Ó°Ó²Ó“Ó¶ÓøÓŗÓ¼Ó¾ÓĄÓĀÓÄÓĘÓČÓŹÓĢÓĪÓŠÓŅÓŌÓÖÓŲÓŚÓÜÓŽÓąÓāÓäÓööööķččöööööööööööööööööööö$a$$„8^„8a$$„Š^„Ša$äÓęÓčÓźÓģÓīÓšÓBŌŌąŌHÕ|՘՚՜՞ՠբդզÕØÕŖÕ¬ÕŚÕÜÕŽÕąÕāÕäÕööööööōōņņōōņņņņņņņņņņšņņņņņ$„Š^„Ša$äÕęÕčÕźÕģÕīÕšÕņÕōÕöÕųÕśÕüÕžÕÖÖÖÖÖ Ö ÖÖÖÖÖÖ ÖLÖØÖżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżūõõ„Š`„ŠØּւ×>ŲøŲ8ŁtŁvŁxŁzŁ|ŁĄŚŹŚnŻTŽ¬į^ćģćÜä˜åäęęęĪč¤é¦éżż÷ņņņšėėėéėėéżÜÓéżż÷÷żż$„Š`„Ša$ $„¦’„*^„¦’`„*a$$a$ & F$„Š`„Šˆ×vŁ|Ł€ŁĄŚĀŚŠŚnŻ¬į°į^ćdćģćšå åäęźęŠčÖčöčų耼öź8ėˆėžėģģģ(ģ*ģ.ģäģčģāķęķrļvļššžšœōšõrö^÷ä„ś<ŒœŲN$&d&D'F'(Š(F)V)"*4*®,Ā,//|1Ž1Ø2¼2ę3ü369ūōīūōęōūęōęōūīūīūīūīūęŽūęūÕĶÄōęōęōęōęōęōūōūōūęŽūęūōÕęūęōęōūō¼ō¼ō¼ō¼ō¼ō¼ō¼ō>*CJOJQJOJQJmH sH 5CJ0OJQJOJQJmH sH 5CJOJQJ5CJOJQJ 5OJQJ CJOJQJOJQJJ¦éØéŖé¬é®é°é²é“é¶éøéŗé¼é¾éĄéĀéÄéĘéČéŹéĢéĪéŠéŅéŌéÖéŲéŚéÜéŽéąéżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżżąé2ź€źŠź8ėlėˆėŠėŒėŽėė’ė”ė–ė˜ėšėœėžėģ ģ ģģģģģģģģģżżūūżżūūūūūūūūūūūłōōōōōōōōōō$a$ģģ(ģāģąķpļ˜šņņņžņŌņtóōœō*õšõrö^÷ö÷~łģł®śāūšūśųóóóóóóóėóóćóŽÜÓÜóóóóóó$„Š`„Ša$ & F+$ & F+a$$ & F*a$$a$$a$šūņūōüØżŽžx’Ö”Č>Ø&(¢p "šL ’ Ž Ø R † ˆ R Ś bśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśś$a$bĪļ ZžąJĢšžlÖŲŚÜŽąāä6„Ō<pśśśśśśśśśśśśņéśśśśśśśēēååē$„Š^„Ša$$ & F+a$$a$pŒŽ’”–˜šœĀŲŚÜŽąāäęčźģīšņōöųżūūūūūūūūłłōōōļōōōōōōōōōōōō$a$$a$ųśüžNš,hˆ!ŗ"Ü#x%&&$&&&(&*&,&śśśśśśśųśšīīééīīīīīīīīąąąą$„Š`„Ša$ & F+$ & F.a$$a$,&.&0&2&4&6&8&:&b&d&D'ō'ö'(Š().)D)öööööööīééééäß×ĪĪ $$Ifa$$ & F/a$ & F/$a$$a$$ & F.a$$„Š`„Ša$D)F)œ)¼)* *‚*¦*Ų*+2+•Üsssi_ Ę$If ʦ’$If ʦ’„¦’$If^„¦’ Ę„¦’$If^„¦’$Ifi$$If–lÖÖ0”’&,"’ Ö0’’’’’’öÖ’’Ö’’Ö’’Ö’’4Ö laö 2+|+Ä+&,¬,®,"-Ę-r.ž./L/Ž/ü/0@0h0‚0–0¾041z1|1ā12d2¦2Ø243¤3łłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłłł$If¤3ä3ę3@4Ź4Ģ4V5X5@6B6D6F6H6J6¼6:7<7>7@7t8v8x8z8|8~8€8‚8„89łłłłłššššššššššššššššššššššš $$Ifa$$If999 9"9$9&9(9*9,9.909294969ööööööööööööŒ‡$a$i$$If–lÖÖ0”’&,"’ Ö0’’’’’’öÖ’’Ö’’Ö’’Ö’’4Ö laö $$Ifa$6989:9<9>9@9B9D9F9H9J9L9N9P9R9T9V9X9ę9ų9:::.:@:X:öööööööööööööööööķäääääää $$Ifa$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$69ę9ō;‚<Ž>ŗ>b?Ę? @@ņ@ō@ŲAŚAØBŖBVCXCDDĄDĀDxEzE,F.F G GHHÄHĘHNIPIJ JčJźJŗK¼K6L8LM MĪMŠMOOfPhPŠQŒQfRhRS"T$TžTUźUģUlVnVžVW†WˆWX X¦XØXYZjZšZņZöcųcljnj n‚n†n(o*p,pŲpŚp@qBq¼q¾q÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷š÷šėš÷š÷š÷š÷OJQJ CJOJQJ5CJOJQJ]X:Z:`:l:|:~:ņ:2;X;\<SJJJJJJ $$Ifa$ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laöX;p;r;t;v;x;z;|;~;ööööS(JJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$~;€;‚;„;†;ˆ;Š;Œ;Ž;ööķķķķJ(ö¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$ $$Ifa$Ž;;’;”;–;˜;š;œ;ž;ööööķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$ž; ;¢;¤;¦;Ø;Ŗ;¬;®;\(SSSSSJJ $$Ifa$ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö®;°;²;“;¶;ø;ŗ;¼;¾;ööS(JJJJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$¾;Ą;Ā;Ä;Ę;Č;Ź;Ģ;Ī;ööööS(JJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$Ī;Š;Ņ;Ō;Ö;Ų;Ś;Ü;Ž;ööķķķķJ(ö¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$ $$Ifa$Ž;ą;ā;ä;ę;č;ź;ģ;ī;ööööķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$ī;š;ņ;ō;‚<”<ž<\SNE<< $$Ifa$$„Š`„Ša$$a$$„Š`„Ša$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laöž< <¬<Ź<Ü<ō<ö<ü<=öööööS<öJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$===Ž=Ī=ō= >>>>ööööööööö $$Ifa$ >>>>>>> >">\(SSSSSJJ $$Ifa$ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö">$>&>(>*>,>.>0>2>ööS(JJJJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$2>4>6>8>:><>>>@>B>ööööS(JJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$B>D>F>H>J>L>N>P>R>ööķķķķJ(ö¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$ $$Ifa$R>T>V>X>Z>\>^>`>b>ööööķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$b>d>f>h>j>l>n>p>r>\(SSSSSJJ $$Ifa$ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laör>t>v>x>z>|>~>€>‚>ööS(JJJJJ $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$‚>„>†>ˆ>Š>Œ>Ž>>ööööSJA$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$¢$$If–lÖÖr”’vś2 Ę+"ā„8”eÖ0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö $$Ifa$>’>ø>ŗ>ź>ģ>b?@œ@¬@¶@Č@ņ@öööööķķķääää $$Ifa$$„Š`„Ša$$„Š`„Ša$ ņ@ō@ś@ AvAĘAĪAŠAŲAoĢff]]fff $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’†,"ˆģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöŲAŚAąAāAJB–BžB BØBn ee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöØBŖB°BĀBśBFCNCVCn\ee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöVCXC^C`CĢCšCųCśCDnXee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöDD DDŠD®D¶DøDĄDn|ee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöĄDĀDČDŹDBEfEnEpExEnpee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöxEzE€E’EöEF"F$F,Fnhee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö,F.F4F6FˆFŌFųFGG Gn¼ee\\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö G GG$GČGģGōGöGųGHnģee\\eeee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö HH H H†HŖHŗH¼HÄHnˆee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöÄHĘHĪHąHISFSXS¾STTT"TnĢee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö"T$T,T.TšTīTųTśTžTnøee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöžTUUU†UŚUäUęUźUnŲee\\eee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöźUģUōUöU:V^VbVlVnee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laölVnVvVˆVĢVšVōVžVn$ee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöžVWW WTWxW|W†Wnee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö†WˆWW¢WģWXXXn0ee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöX X(X*XtX˜XœX¦Xnee\\ee $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö¦XØX°XĀX$Y:YYFYHY¦YZZnøee\\e $$Ifa$ $$Ifa$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ`ģ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöZZZZ Z"Z$Z&Z(Z*Z,Z.Zneeeeeeeeee$„Š`„Ša$‘$$If–l4ÖÖ\”’†,"ˆ ~¦Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö .Z0ZjZvZāZšZņZöZP[¤[ž[Z\ööķķķp ķgggg $$Ifa$|$$If–lÖÖF”’* ,"–ö Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö $$Ifa$$„Š`„Ša$ Z\x]Ų]2^Ž^ę^Ą_`ś`0ajaØaśa"bVbŚbfchcjcpcvcxczc€c‚cŒc–cœcööööööööööööööööķķķķķķķķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$œcžc cŖc“c¶cøcĀcČcĪcŌcŚcącęcčcīcšcöcööööööööööööööööö $$Ifa$öcųcüc\død˜e¢fügpÖpŲpŚpąpģp>q@qo\ff]foŠff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö @qBqHqTqŗq¼q¾qÄqŠq0r2roųff]foģff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö ¾q2r4rīršrhsjsttˆtŠt"u$u¤u¦u vv„v†vövųvŠwŒw2x4xœxšxV~ī~š~ź¬š¬j­r° ± ±ČēšēZčzč|č~čŗčŚčé*éNénéšéöé,źpė¢ėBķJķhķjķlķ¦ķęķīVīŽīļ*ļvļīļųļ.šˆšŅš<ń°ń2ņxņÖņ:ó€óžó^ōŚō¢õ<öDö’öœö÷÷"÷łńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłźłźłńłźłźłńąńłńłńłńłńłńłńłńąńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłńłń5>*CJOJQJ CJOJQJ5CJOJQJ CJOJQJX2r4r:rFrģrīršrörsfshsoxff]foōff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö hsjsps|sttt"t.t†tˆtodff]foÜff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö ˆtŠttœt u"u$u*u6u¢u¤uo4ff]foff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö ¤u¦u®uŗu v vvv"v‚v„voŠff]fošff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö „v†vŽvšvōvövųvw wˆwŠwoäff]fo(ff]f $$Ifa$ $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’vTš,"āŽœ<Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö ŠwŒw”w w0x2x4x@BLPöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$PRTVXZ\^`bdfhjlnprtvxz|~€‚„†ˆöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ˆŠŒŽ’”–˜šœž ¢¤¦ØŖ¬®°²“¶øŗ¼¾Ąöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ĄĀÄĘČŹĢĪŠŅŌÖŲŚÜŽąāäęčźģīšņōöųöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ųśü€€€ € €€€€€€€€€€ €"€$€&€(€*€.€4€6€8€:€<€öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$<€>€@€B€D€F€H€J€L€N€P€R€T€V€X€Z€\€^€`€b€d€f€h€n€t€v€x€€€„€öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$„€†€ˆ€Š€Œ€–€š€œ€ž€Āր0dŠŅŌցų‚D‚n‚˜‚Ō‚ō‚ƒNƒ‚ƒʃ„öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$„F„X„”„Ȅō„,…b…d…f…h…j…l…††>†|†œ†Ų†‡6‡r‡Ŗ‡Ź‡ˆ>ˆ`ˆbˆœˆöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$œˆäˆ‰‰P‰†‰¶‰ž‰ŠVŠŒŠ¼Š‹ ‹"‹b‹˜‹ę‹*ŒbŒŖŒ¬ŒT”ŠŽ@ŽfŽöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$fŽ¬ŽźŽX„Ź<p¢Ž‘D‘„‘ȑ’P’R’d’Ŗ’č’“H“Š“Ź“ ”H”öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$H”„”ž”Ś”•F•‚•¾•Ų•–N–n–p–r–\—™šš¶šōšöšųšśšüšž›NœPœRœjœöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$jœʜ–žž8ž:ž<ž>ž؞Ÿ Ÿ"ŸzŸźŸF J L Ō ®”°”ø”Ą”Ā”Ź”Ņ”Ō”öööööööööööööööööööööķķķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$Ō”Ž”ą”ā”ä”ę”ō”¢¢&¢(¢2¢4¢B¢D¢F¢H¢J¢X¢j¢l¢~¢Œ¢š¢œ¢ž¢ ¢¢¢¤¢öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¤¢¦¢Ø¢Ŗ¢¬¢®¢°¢²¢¼¢¾¢Ą¢Ā¢Ä¢Ę¢Č¢Ź¢Ģ¢Ī¢Š¢Ņ¢Ō¢Ö¢Ų¢Ś¢ā¢ä¢ę¢č¢ź¢öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ź¢ģ¢ī¢š¢ņ¢ō¢ö¢ž¢£££££ £ £££££££ £"£$£&£(£*£,£.£öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$.£0£2£:£<£>£@£B£D£F£H£J£L£N£V£X£Z£\£^£`£b£d£f£h£j£l£n£p£r£öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$r£t£v£x£z£|£~£€£†£ˆ£Š£Œ£Ž££’£”£–£˜£š£œ£ž£ £¢£¤£¦£Ø£®£°£¶£öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¶£ø£ŗ£¼£¾£Ä£Ę£Č£Ź£Š£Ņ£Ō£Ö£Ų£Ś£Ü£ā£ä£ź£ģ£ī£ō£ö£ų£ś£ü£ž£¤¤öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¤¤¤ ¤ ¤¤¤¤¤¤¤ ¤"¤$¤&¤(¤*¤.¤0¤2¤4¤6¤8¤:¤<¤>¤~¤¾¤öööööööööööööööööööööööööķķ $$Ifa$ $$Ifa$¾¤ō¤*„,„Ņ„Ō„Ö„Ų„¦X¦Z¦\¦^¦`¦b¦d¦f¦h¦j¦l¦n¦p¦r¦t¦Ö¦Ų¦Ś¦ܦŽ¦öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$Ž¦ą¦P§R§T§|§~§€§‚§„§†§ˆ§Š§Œ§Ž§§’§”§–§˜§š§œ§Ø6ØrØtØvØxØzØöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$zØ|Ø~؀؂؄؆؈؊،؎ؘؚؐؒؔؖ؜؞ؠآؤئØØØŖØ¬Ø®Ø ©b©öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$b©d©f©h©j©l©n©p©r©t©v©x©z©|©~©€©‚©„©†©ˆ©Š©Œ©Ž©©’©”©–©˜©š©öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$š©œ©ž© ©¢©¤©¦©Ø©Ŗ©¬©®©°©²©“©¶©ø©ŗ©¼©¾©Ą©Ā©Ä©Ę©Č©Ź©“ŖųŖśŖüŖöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$üŖžŖ««««« «T«V«X«Z«\«^«`«b«d«f«Ę«Č«Ź«Ģ«Ī«@¬˜¬š¬Ā¬Ĭʬöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ʬȬŹ¬Ģ¬Ī¬Š¬Ņ¬Ō¬Ö¬Ų¬Ś¬ܬŽ¬ą¬ā¬ä¬ę¬č¬ź¬öööööööööööööööööö $$Ifa$ź¬ģ¬ī¬š¬ņ¬ō¬ö¬ų¬ś¬\WWNNNNN$„Š`„Ša$$a$¢$$If–lÖÖr”’Ž¢¤+"J@ „ ‡Ö0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laöś¬ü¬ž¬­­­­­ ­ ­­­­­­­­­­ ­"­$­&­(­*­,­.­j­l­öööööööööööööööööööööööööööń$a$$„Š`„Ša$l­ś­Ž®HÆęÆj°l°n°p°r°€°Ž°“°Ā°± ±śśśśśśśśśńńčččč $$Ifa$ $$Ifa$$a$ ± ±±±±±±± ±"±\ümSSSSSSSS $$Ifa$¢$$If–lÖÖr”’Ž¢¤+"J@ „ ‡Ö0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö "±$±&±(±*±,±.±0±2±:±>±@±B±D±F±H±J±L±N±P±R±T±V±X±Z±\±^±`±b±öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$b±d±f±h±r±v±x±z±|±~±€±‚±„±†±ˆ±Š±Œ±Ž±±’±”±–±˜±š±œ±ž± ±¢±¤±öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¤±¦±رŖ±¬±®±°±²±“±¶±ø±ŗ±¼±¾±Ą±Ā±ıʱȱŹ±Ģ±Ī±Š±Ņ±Ō±Ö±Ų±Ś±ܱöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ܱŽ±ą±ā±ä±ę±č±ź±ģ±ī±š±ņ±ō±ö±ų±ś±ü±ž±²²²²² ² ²²²²²öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$²²²²²² ²"²$²&²(²*²,².²0²2²4²6²8²:²<²>²@²B²D²F²H²J²P²öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$P²T²V²X²Z²\²^²`²b²d²f²h²j²l²n²p²r²t²v²x²|²‚²„²†²ˆ²Š²Œ²Ž²²öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$²’²”²–²˜²š²œ²ž² ²¢²¤²¦²زŖ²¬²®²°²²²“²¶²ø²ŗ²¼²¾²Ą²Ā²IJĘ²Č²öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$Č²Ź²Ģ²Ī²Š²Ņ²Ō²Ö²Ų²Ś²ܲŽ²ą²ā²ä²ę²č²ī²ō²ö²ų²ś²ü²ž²³³ ³³³öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$³³³³³³$³(³*³,³R³d³¾³ņ³*“h“ŗ“pµrµtµvµ˜µŲµņµ¶X¶x¶ŗ¶Ö¶öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$Ö¶ܶŽ¶·8·n·Ŗ·č·&øBøJøLøNøPøRøTøŠøŅøņø6¹x¹ ¹ą¹ŗRŗ’ŗ“ŗöŗ»öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$»b»œ»Ä»¼>¼x¼ŗ¼½@½b½‚½Č½¾P¾l¾¬¾š¾$æjæ²æąæ$Ą&Ą~Ą¼ĄĮ@Į`Įöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$`Į¢ĮŠĮĀ2Ā€Ā¾ĀāĀ.ĆhĆ°ĆņĆ8ÄvĦÄÜÄÅTÅ–ÅÖÅ ĘTʖʶʜĘ6ĒRĒ’ĒĢĒöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ĢĒīĒšĒČFČˆČĢČ ÉDÉˆÉ¼ÉŹ>ŹZŹ–ŹŠŹöŹ*ĖXĖZĖÄĖīĖ,ĢpĢžĢÜĢĶ6ĶrĶöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$rĶŗĶŚĶźĶģĶīĶšĶŽĪŃšŃœŃ&ŅzŅ|Ņ~ŅÓīÓ`ŌHÕĢÖĪÖØ׈ŲŁ~Ł$Ś&Ś>ŚœŚöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$œŚžŚźŚģŚ0Ū^ŪŠŪŒŪŽŪŪčŪXÜ“ÜøÜŗÜBŻŽŽ&Ž.Ž0Ž8Ž@ŽBŽLŽNŽPŽRŽöööööööööööööööööķķķķķķķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$RŽTŽVŽXŽZŽ\Ž^Ž`ŽbŽpŽ‚Ž„Ž–ŽØŽŖŽ¬Ž®Ž°Ž¾ŽĢŽŽŽģŽžŽßßßßß ßöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ ß ßßßßßßßß$ß&ß(ß*ß,ß.ß0ß2ß4ß6ß8ß:ß<ß>ß@ßJßLßNßPßRßöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$RßTßVßXßZßdßfßhßjßlßnßpßrßtßvßxßzß|ß~߈ߊߌߎߐߒߔߖߘߚßöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$šß¤ß¦ßØßŖ߲߬߮߰ߓ߶ßøßŗß¼ß¾ßĄßĀßÄßĘßČߏßĢßĪߊßŅßŌßÖßąßāßöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$āßäßęßčßźßģßīßšßņßōßößųßśßąąąąąąą ą ą ą ą ąąąąąöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ąąąąąąąąąąąąą ą!ą"ą#ą$ą%ą'ą(ą)ą*ą+ą,ą-ą.ą/ą0ąöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$0ą3ą4ą5ą6ą9ą:ą;ą<ą?ą@ąAąBąCąFąGąHąIąJąKąLąOąPąQąRąSąVąWąXąöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$Xą[ą\ą]ą`ąaądąeąfągąhąiąjąkąląmąnąoąpąqąrąsą’ą±ąäąįįįöööööööööööööööööööööķķķķķķ $$Ifa$ $$Ifa$į ā¢ā¤ā¦āęā&ć(ć*ć,ć.ć0ć2ć4ć6ć8ć:ć<ć>ć@ćBćDćFćHć®ć°ć²ć“ć¶ćöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¶ćøćŗć¼ć¾ćĄćĀćÄćĘćČćŹćĢćĪćŠćŅćŌćÖćŲćŚćÜćŽćąćāćäćęćčćźćģćīćöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$īćšćņćōćöćųćśćüćĀäÄäĘäČäŹäĢäĪäŠäŅäŌäÖäŲäŚäÜäŽäąäāäääęäčäźäöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$źäģäīäšäņäōäöäųäśäüäžäååååå å åååååååååå å"åöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$"å$å&åTåVåXåZå\å^å`åbådåfåhåjålånåpåråtåvåxåzå|å~å€å‚å„å†åöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$†åˆåŠåŒåŽåå’å”å–å˜åšåœåžå å¢å¤å¦åØåŖå¬å ę˜ęšęœęžę ę¢ę¤ę¦ęöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¦ęØęŖę¬ę®ę°ę²ę“ęęęčęźęģęīęšęņęōęöęųęśęüęžęēēēēē ē ēēöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$ēēēēē`ēbēdēfēhējēlēnēpērētēvēxē ē¢ē¤ē¦ēØēŖē¬ē®ē°ē²ē“ēöööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$“ē¶ēøēŗē¼ē¾ēĄēĀēÄēĘēČēöööööööööö $$Ifa$ ČēŹēĢēĪēŠēŅēŌēÖēŲēŚēÜē\WWWWWWWWW$a$¢$$If–lÖÖr”’Ž¢¤+"J@ „ ‡Ö0’’’’’’öÖ’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’Ö’’’’’4Ö laö ÜēŽēąēāēäēęēčēģēīēšēņēōēöēųēśēüēžēččččč č ččččččśśśśśśśśśõõõõõõõõõõõõõõõõõõõ$a$$a$čRčTč|čŲč(énéōébźŠźnėōėœģ@ķBķjķäķTīļtļöļ†š:ń0ņŌņ~ó^ō¢õBöśśõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõõ$a$$a$Böšö÷÷J÷*ųrųŅų`ł¢ś¾ūĄūüŹüģżŒž ’z’ņ’JJ¼öLŠĘČXäśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśś$a$"÷F÷J÷L÷–÷,ųjųtųŹųŌųłbłźł¤śūĄūČūüüvüĢü8żģżLžŽžčž ’>’z’ź’ō’BJŠL¼Ųź@høŅZČĢ XZbrÜfnxŽ"$.0ptˆŠ( 2 ` f | ~   & t € š $ * öīēīēīēīēīēīēīēīöēīēīēīēīēīēīēīēīēīēīēīēīēīēīöīēīöēīöīēīēīöīŪēīöÓēīöīēīöīöīēīöēīöēī>*CJOJQJ5CJOJQJmH sH  CJOJQJ5CJOJQJ5>*CJOJQJSän†LäXŠÄī& ~ ¤ Š  t  " V   Ģ žnpŖŽ@äęśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśś$a$* T V X „  Œ " Š Ī ü  rxŖīBjęī &Zhn–˜“ŗśüTZ ÖÜ,¬¶śüž(@ˆŚbnŖ¬¾Ę "Lj–čL~”Ö&<|~”žöīēīēīēīēīēīēīöīēīēīēīöīēīöēīößēīößēīöēīöēīöīēīēīēīēīöīēīöīēīēīēīēīēŚīŅŚīŚŹēŹ5CJ0OJQJ5CJOJQJOJQJ>*CJOJQJ CJOJQJ5CJOJQJ5>*CJOJQJMf²RŌŖ¬ü>Ų`b¬Ž¼¾ hęfhjlnprtvxśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśśś$a$xz|~ŠnÖ &(*,.02468:<|~€‚„†ˆśśśųųööųųöööööööööööōļśśśśś$a$$a$ˆŠŒŽ’”–˜šœžØx ģ f!h!j!l!z#Ø$°&Ģ(@*č+-śśśśśśõõõõõóīęęśśśŻśśśśśś$„h`„ha$$ & Fa$ & F$a$$a$žØx l!t!Š##¢$¤$ø$¾$Ā&Č&ą(ę(V*\*ž+,0-6-Ņ/Ų/Č1Ņ13"34484R4V4<6B6č7š7Ø9®9 :¦:č<=č>ģ>ŽA”ABčCD D"EHEtF”FVH\HNJTJäKźKŚMąMŠOšOVQ\QbShS^UdU¾X^YŌYZdZzZØZĀZōZ[°\*]x]z]÷ņėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėņėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėćėņćŪņćņ×ĻņėņĻ>*CJOJQJ5CJ05CJOJQJ5CJOJQJ CJOJQJOJQJOJQJmH sH R-ŗ/“13384 6"6Ģ7Ī7Œ9Ž9„:†:ę<č<Ģ>Ī>tAvABčCźC"EtF*CJOJQJ CJOJQJVŗ]Ą]Ę]Č]Ī]Ō]Ś]ą]ā]č]ī]ō]ööf4ööööf,ööö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ ō]ö]ų]ž]^ ^ ^^^^ ^"^öf,ööööf,öööö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ "^$^*^0^6^8^:^@^F^L^N^P^o,ffffo,ffffo, $$Ifa$$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD P^V^\^b^d^f^l^r^x^z^|^‚^ööööf,ööööf,ö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ ‚^ˆ^Ž^^’^˜^ž^¤^¦^Ø^®^“^öööf,ööööf,öö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ “^ŗ^¼^¾^Ä^Ź^Š^Ņ^Ō^Ś^ą^ę^ööf,ööööf,ööö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ ę^č^ź^š^ö^ü^ž^__ ___öf,ööööf,öööö$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD $$Ifa$ ___"_(_*_,_2_8_>_@_B_o,ffffo,ffffo $$Ifa$$$If–lÖÖ\Ų \ †°Ś„***Ö0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laöD B_ų_ž_```”` `Ą`ę`ų`ś`ażūūņņņéééélté|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö $$Ifa$$„Š^„Ša$ a*a2a4aHadalana‚aža¦aØa¼aŲaąaööytöööytöööytööö|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö $$Ifa$ąaāaöa b bbb&b*b+b5bCbGbHbRb‚tyyy‚tyyy‚tyyy‚ty $$Ifa$|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laöRb`bdbebob}bb‚bŒbšbžbŸbØbµb¹bööytöööytöööylööö|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö $$Ifa$¹bŗbĀbĪbŃbŅbŚbębébźbėb-c3cCc‚`yyy‚`yyy‚ttyy$a$ $$Ifa$|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö Cc&d8d:dJdbdhdjdzd’d˜dšdŖdĀdČdööy`öööy`öööy`ööö|$$If–lÖÖF”’@ ¤,"¬ d ˆ Ö0’’’’’’öÖ ’’’Ö ’’’Ö ’’’Ö ’’’4Ö laö $$Ifa$ČdŹdŚdņdųdśd e$e*e,e*CJOJQJ CJOJQJ@Öpäpčpöpśpöööö $$Ifa$śpüpq#T $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöqq qqqq q$qööööööö $$Ifa$$q&q,q#T $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laö,q0q6q:q@qDqJqNqööööööö $$Ifa$NqPqVq#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöVqZq`qdqjqnqpqrqööööööö $$Ifa$rqtqzq#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laözq~q„qˆqŽq’q”q–qööööööö $$Ifa$–q˜qžq#L $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöžq¢q¤qŖq®q“qøqŗq¼qöööööööö $$Ifa$¼q¾qÄq#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöÄqČqĪqŅqŲqÜqŽqąqööööööö $$Ifa$ąqāqčq#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöčqģqņqöqüqrrrööööööö $$Ifa$rr r#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laö rrrr r$r&r(rööööööö $$Ifa$(r*r0r#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laö0r4r:r>rDrHrJrLrööööööö $$Ifa$LrNrTr#L $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöTrVrZr`rdrjrnrprrröööööööö $$Ifa$rrtrzr#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laözr~r„rˆrŽr’r”r–rööööööö $$Ifa$–r˜ržr#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöžr¢rØr¬r²r¶rørŗrööööööö $$Ifa$ŗr¼rĀr#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöĀrĘrĢrŠrÖrŚrÜrŽrööööööö $$Ifa$Žrąręr#H $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laöęrźršrōrśržrssööööööö $$Ifa$ss s#L $$Ifa$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laö sssss s$s&s(söööööööö $$Ifa$(s*s,s#$„Š^„Ša$Ū$$If–lÖÖ“”’ :jąŚ†¤," š0vś¬ˆÖ0’’’’’’öÖ ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’Ö ’’’’’’’’4Ö laö,sœsÜsčsüsžst t tttttt tżōėė,ėė,ėė,ėė,i$$If–lÖÖ0ę ą€ś Ö0’’’’’’öÖ’’Ö’’Ö’’Ö’’4Ö laöR $$Ifa$$„Š^„Ša$ t(t*t+t3t6t7t?tBtCtKtMtNtVtXtYtatööŒ0ööŒ0ööŒ,ööŒ,ööŒ,öi$$If–lÖÖ0ę ą€ś Ö0’’’’’’öÖ’’Ö’’Ö’’Ö’’4Ö laöR $$Ifa$atctdtltntotptqt©tåt(uiuØuöŒ,ööŒƒƒvƒnlƒ$ & Fa$ $„Š„Š^„Š`„Ša$$„Š^„Ša$i$$If–lÖÖ0ę ą€ś Ö0’’’’’’öÖ’’Ö’’Ö’’Ö’’4Ö laöR $$Ifa$ ØuŖuÆuµu@v^vhvjvvv€v„vööķķķķ]Lķķķ$$If–lÖÖ\”’śüĘ,"f ŹfÖ0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö $$Ifa$$„Š^„Ša$ „vŽvvœv¦vŖv®v°v¼vĘvŹvÖvöf@ööööfPöööö$$If–lÖÖ\”’śüĘ,"f ŹfÖ0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö $$Ifa$ ÖvŲvävīvōvüvžv www$w&woLffffoPffffoL $$Ifa$$$If–lÖÖ\”’śüĘ,"f ŹfÖ0’’’’’’öÖ’’’’Ö’’’’Ö’’’’Ö’’’’4Ö laö &w2wz@zBzDzFzHzJzLzNzPzRzTzżūūūūūūūūūūūłššššššššššššššš$„Š^„Ša$TzVzXzZz\z^z`zjzęzčzźzģzīzšzņzōzözųzśzüzžz{{{{{ { {ööööööōļööööööööööööööööööö$a$$„Š^„Ša$ {{{{{öööö$„Š^„Ša$(PP&P°Š/ °ą=!°"°# $ %° i0@ń’0 Normal_HmHsHtH:@: Titlu 1$@&5CJmHsHu@@@ Titlu 2$$@&a$5CJ0mHsHu@@@ Titlu 3$$@&a$5CJmHsHuH@H Titlu 4$$„Š@&`„Ša$5CJmHsHuH@H Titlu 5$$„Š@&^„Ša$5CJ$mHsHu@@@ Titlu 6$$@&a$5CJ$mHsHuH@H Titlu 7$$„Š@&^„Ša$5CJmHsHu2@2 Titlu 8$$@&a$CJF F Titlu 9 $$„ųų@&^„ųųa$CJmHsHuBA@ņ’”B Font de paragraf implicitRC@ņR Indent corp text$„Š`„Ša$CJmHsHu^R^ Indent corp text 2$„¦’„*^„¦’`„*a$CJmHsHuVS@V Indent corp text 3$„Š^„Ša$CJmHsHu0B@"0 Corp text$a$CJ8P28 Corp text 2$a$5CJ0aD²’’’’)Px¬ĆŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪÜźļšńņóōõö÷ųłśūüżž’#¹=?@Aźėģķīļšńņóōõö÷ųłśūüżž’   2N‹Ćž@sÆė. u ± ķ 0 w “ ń 3 y ¶ ņ 4 z ø ō 7 | ŗ ų 9~9æ˜.uvwxyz{|}~‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘ŗį =Ucdefghijklmn|‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“­®Æ°µQĖ+osĘÉWZ[™=^r‚­-.23456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVW€§Ļ+,-./0123456@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTY^äcde†Ž*÷u£¹Ščį²! "N#%‘%½%ą%š%%&N&&Ē&','g'Ø'č'*Ģ*+Ē+Ś+ś+9,e,g,h,i,j,k,l,m,n,o,p,q,r,s,t,u,v,w,x,y,z,{,|,},~,,€,,‚,ƒ,„,…,†,‡,ˆ,‰,Š,‹,Œ,,Ž,,,¹,ą,-<-V-d-e-f-g-h-i-j-k-l-m-n-o-~-ƒ-„-…-†-‡-ˆ-‰-Š-‹-Œ--Ž---‘-’-“-”-•-–-—-œ--Ę-5.6.l.Ä.Ļ.R/-0.040T0x0ą001}1ė1 2O22Ø2«2¬2­2Æ2°2±2²2³2“2µ2Ž23-3a3{3‰3Š3‹3Œ33Ž333‘3’3“3”3ž3Ÿ3 3”3¢3£3¤3„3¦3§3Ø3©3Ŗ3«3¬3­3®3Æ3°3±3²3³3“3µ3¶3·3ø3¹3ŗ3»3¼3Į3Ć3č3 4B4†4©4ć4ä4å4ę45@5`5Œ5³5Ū56(6I6_6{6}6›6Į67O7—7ć7!8j88Ó89]9Ÿ9 9”9¢9£9÷9Ź;<)=U=„?¶?w@µ@¢A‡B)C*C+CbCIDnD F GWHpIqIxI“IKJ„JKtKuKŸK»KųK0LkL­LąLMXM›MāMNZNNäN!O^O OęO#P_P”PēP%QaQ¤QéQ'ReR¦RėRģR¦S,TUmU›UāUćUäUåUęUēUčUéUźUėUģUķUīUļUšUńUņUóUōUõUöU÷UųUłUśUūUüUżUžU’UVVV+VRVzV®VČVÖV×VŲVŁVŚVŪVÜVŻVŽVßVąVįV W W W WWWWWWWWWWWWWWWWW"W#WjWvWŗWķW(X6X|X¾XæXBY“Y^ZØZT[X[Y[Ē[÷[\2\3\l\\“\©\Ä\M]ę^ˆ`å`tb]c`cacŗfųgłg=hrh“hļh5i6i7ijk2kMkjkˆk£kÅkškllÖlm¶n·nøn¹nŗn»n¼n½n¾nænĄnĮnĀnĆnÄnÅnĘnĒnČnÉnŹnĖnĢnĶnĪnĻnŠnŃnŅnÓnŌnÕnÖn×nŲnŁnŚnŪnÜnŻnŽnßnąnįnānćnän o4o\ooŖoøo¹oŗo»o¼o½o¾oæoĄoĮoĀoŁoŚoŪoÜoŻoŽoßoąoįoāoćoäoåoęoēočoéoźoėoģoķoīoļošońoņoóoōoõoöo÷oüop@pap­p qHqˆq¦q§qØq©qŖqLrQr£stĀu›vāvZwøw^x_xSy¾yæyĄyĮyĀyĆyÄyÅyĘyĒyČyÉyŹyĖyĢyĶyĪyĻyŠyŃyŅyÓyŌyÕyÖy×yŲyŁyŚyŪyÜyz,zTzˆz¢z°z±z²z³z“zµz¶z·zøz¹zŗz»zšzńzņzózōzõzöz÷zųzłzśzūz{]{Ü{¤|8}÷}ų}ł};~V~¦~ī~:ä%€›€ē€«āC‚Ż‚ä‚å‚fƒĄƒ3„Ø„W…¶…P† ‡@‡‡€‡½‡õ‡$ˆ{ˆ¼ˆżˆ9‰’‰µ‰Ū‰@Š•Š/‹0‹•‹Ł‹ŒÓŒNŹqŽ™ŽėŽ\“R¹ė"‘W‘X‘Y‘Z‘[‘\‘]‘^‘‡‘®‘Ö‘ ’$’2’3’4’5’6’7’8’9’:’M’X’Y’Z’[’\’]’^’_’`’a’b’c’d’e’f’g’h’i’j’k’l’m’n’o’t’u’“’o“ä“” ”°”y•I–Ś–Ø—ś—ū—ž—’—˜˜˜˜˜˜˜˜˜ ˜˜˜Ž˜ę˜ē˜ö˜1™p™ƒ™Ž™™ŗ™Ź™ł™ü™-š?šXšpš…šŖšĪš’šB›C›}›Ļ›%œkœlœ’œ³œźœłœ  -7K†©ŖŻłž?ž@ž†ž¾žŽžßž ŸQŸRŸ—Ÿ˜Ÿ        J ‰ Š ‹ Œ &”'”(”)”*”+”,”-”.”y”z”{”|”}”~””€””‚”ƒ”„”…”†”‡”ˆ”‰”Š”‹”Œ””Ž”””‘”’”“”””•”–”—”˜”ß”č”ķ”ī”ō”¢ ¢¢¢¢"¢*¢+¢e¢…¢˜¢¤¢„¢¦¢§¢Ø¢©¢Ŗ¢«¢¬¢­¢®¢Æ¢°¢±¢²¢³¢“¢µ¢¶¢·¢ø¢¹¢ŗ¢»¢¼¢½¢¾¢æ¢Ą¢Į¢Ā¢Ć¢Ä¢Å¢Ę¢Ē¢Č¢É¢Ź¢Ė¢Ģ¢Ķ¢Ī¢Ļ¢Š¢Ń¢Ņ¢Ó¢Ō¢Õ¢Ö¢×¢Ų¢Ł¢Ś¢Ū¢Ü¢Ż¢Ž¢ß¢ą¢į¢ā¢ć¢ä¢å¢ę¢-£6£;£<£B£Q£Z£f£g£j£p£x£y£³£Ó£ę£ņ£ó£ō£õ£ö£÷£ų£ł£ś£ū£ü£ż£ž£’£¤¤¤¤¤¤¤¤¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤ ¤!¤"¤#¤$¤%¤&¤'¤(¤)¤*¤+¤,¤-¤.¤/¤0¤1¤2¤3¤4¤5¤H¤I¤a¤b¤¤ó¤:„B„G„P„e„f„i„r„§„Ļ„Ó„Ō„Ų„Ł„Ü„Ż„¦7¦;¦<¦@¦A¦D¦M¦i¦¦“¦—¦˜¦›¦œ¦Ņ¦ä¦č¦é¦ķ¦ī¦ń¦ś¦1§C§G§H§L§M§P§Q§§Ÿ§£§¤§Ø§©§¬§µ§ē§ł§ż§ž§ØØØØ0ØVØhØlØmØqØrØuØ~ØŠØāØęØēØčØģØķØńØņØ/©A©I©J©N©O©S©\©x©Š©©“©”©˜©™©Õ©ē©ė©ģ©š©ń©õ©ŖGŖYŖ[Ŗ\Ŗ`ŖaŖeŖfŖÆŖĮŖĆŖÄŖÉŖŹŖĪŖ×Ŗ««« « «S«e«j«k«p«q«u«~«ŗ«Ģ«Ń«Ņ«Ó«Ō«Ų«Ł«V¬h¬m¬n¬o¬p¬u¬v¬z¬ƒ¬­­­­­­­ ­$­%­p­Ø­­­®­°­±­²­¶­æ­®® ®$®%®X®‚®‡®ˆ®Š®‹®®˜®Ė®õ®ś®ū®ż®ž®ÆÆ9ÆcÆhÆiÆkÆlÆpÆyÆÆÆŁÆŽÆßÆįÆāÆęÆēÆ °°°"°#°'°0°R°d°f°k°l°p°q°–°Ø°Ŗ°Æ°°°“°½°ā°ō°ö°ū°ü°±±&±8±:±?±@±D±M±~±‰±Š±‹±±±æ±÷±ų±ł±ś±ū±ü±ż±ž±’±²²²²²!²'²]²d²e²g²”²¾²ė²³Ø³Ų³“3“_“Ģ“ó“iµ„µ”µĄµéµżµ¶Y¶Ÿ¶ ¶”¶¤¶§¶Ø¶©¶¬¶­¶²¶·¶ŗ¶»¶¼¶Į¶Ę¶Ē¶Č¶Ķ¶Š¶Ó¶Ö¶Ł¶Ü¶ß¶ą¶ć¶ä¶ē¶č¶ź¶·H·ø·=øźøŠ¹!ŗ"ŗ#ŗ%ŗ8ŗoŗØŗ»$».»i»x»Ė»Ģ»Š»Ō»Õ»Ł»Ś»į»č»é»ź»ė»ņ»ó»ō»õ»ö»÷»ų»ł»ś»ū»ü»ż»ž»’»¼¼¼¼¼¼¼¼¼ ¼-¼.¼/¼€¼ß¼č¼ķ¼ü¼½½½ ½W½X½Y½\½b½‹½Œ½½½–½É½Ź½Ė½Ī½Ō½¾¾¾ ¾¾b¾c¾d¾g¾m¾Ÿ¾ ¾”¾¤¾Ŗ¾ų¾ł¾ś¾ż¾æ/æ0æ1æ4æ:æ|æ}æ~ææ‡æ½æ¾æææĆæÉæńæņæóæ÷æżæ-Ą.Ą/Ą3Ą9ĄfĄgĄhĄlĄrĄ°Ą±Ą²Ą¶Ą¼ĄĮĮĮ ĮĮ9Į:Į;Į<Į=Į>Į?Į@ĮAĮBĮCĮDĮEĮFĮdĮeĮ¬ĮĀlĀÕĀGĆ«ĆÄÄÄÄÄ%Ä8Ä?Ä^ÄcÄdÄgÄiÄjÄkÄlÄmÄnÄoÄpÄqÄuÄwÄxÄyÄzÄ{Ä|Ä}Ä~ÄĀāĂ㥹ĆćĈĉĊċČčĒĔĕĖėĘęĚěĜĝĞğĠĔĢģĤĄĦħÄØÄ©ÄŖīĬĭĮÄÆİıIJijēĵĶķÄøĹÄŗĻļĽľÄæÄĄÄĮÄĀÄĆÄÄÄÅÄĘÄĒÄČÄÉÄŹÄĖÄĢÄĶÄĪÄĻÄŠÄŃÄŅÄÓÄŌÄÕÄÖÄ×ÄŲÄŁÄŚÄŪÄÜÄŻÄŽÄßÄąÄįÄāÄćÄäÄåÄęÄēÄčÄéÄźÄķÄļÄšÄńÄņÄóÄōÄõÄöÄ÷ÄųijĜÄūÄüĿĞĒÄÅÅÅÅÅÅ Å Å Å Å ÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅÅ Å#Å&Å'Å(Å,Å.Å/Å0Å1Å2Å7Å9Å:Å;ÅNÅWńŞÅŌÅÕÅÖÅ×ÅčÅūÅĘ#Ę8ĘVĘfĘ{ʓʭĘĻĘķĘĒĒ6ĒPĒfĒ‚ĒĒžĒŸĒ Ē”Ē¢ĒķĒīĒ Č*Č:ČXČwȇȄČĮČŃČļČ ÉÉÉ:É^ÉvÉwɔÉÆÉĒÉėɳɏ2ŹJŹnŹ|Ź}ŹŹøŹßŹĖĖAĖBĖsĖ–Ė¶ĖŌĖļĖ ĢĢBĢaĢxĢ˜Ģ®ĢŃĢģĢķĢ Ķ$Ķ=Ķ[ĶuĶŽĶ®ĶŠĶōĶĪĪĪAĪ`ĪmĪĪ±ĪŃĪņĪĻ.Ļ;ĻYĻoĻĻ­ĻĖĻŲĻōĻŠ#Š$Š%ŠšŠ“ŃųŃłŃGŅfŅgŅhŅiŅjŅ»ŅÓÓÓ!ÓOÓwÓ·ÓöÓ÷ÓŌ Ō Ō Ō@Ō{Ō|Ō}Ō©ŌįŌÕÕÕVÕĆÕÄÕČÕĢÕĶÕŃÕÕÕÖÕŪÕÜÕŻÕŽÕßÕęÕķÕöÕ’ÕÖÖÖ ÖÖÖÖÖÖ!Ö"Ö+Ö2Ö9Ö:Ö;Ö<Ö=Ö>Ö?Ö@ÖAÖBÖCÖDÖEÖJÖKÖLÖMÖNÖOÖPÖQÖRÖSÖTÖUÖVÖWÖXÖYÖ]Ö^Ö_Ö`ÖaÖbÖcÖdÖeÖfÖgÖkÖlÖmÖnÖoÖpÖqÖrÖsÖtÖuÖvÖwÖxÖ|Ö}Ö~Öրցւփքօ։֊֋֌֍֎֏֐֑֛֢֣֤֚֒֓֗֘֙֜֝֞֟֠֔ք֦֧ÖØÖ©ÖŖÖ«Ö¬ÖÆÖ°Ö±Ö²Ö³Ö“ÖµÖ¶Ö·ÖøÖ¹ÖŗÖ»Ö¼Ö½Ö¾ÖæÖĄÖĆÖÄÖĒÖČÖÉÖŹÖĖÖĪÖĻÖŠÖŃÖŌÖÕÖÖÖ×ÖŲÖŁÖŚÖŻÖŽÖįÖāÖćÖęÖēÖčÖéÖźÖėÖģÖķÖīÖšÖńÖņÖóÖōÖöÖ÷ÖųÖłÖüÖżÖžÖ’Ö×××××××× × × ×+×K×fׁׂ×Õ×Ö×××Ų×ų×ŲŲŲŲŲŲŲŲ Ų!Ų"Ų#Ų$Ų%Ų&ŲWŲXŲYŲZŲ[Ų\Ų”Ų•Ų–ŲŖŲ«Ų¬Ų­Ų®ŲÆŲ°Ų±Ų²Ų³Ų“ŲµŲ¶Ų·ŲøŲ¹ŲŗŲłŲŁ%Ł&Ł'Ł(Ł)Ł*Ł+Ł,Ł-Ł.Ł/Ł0Ł1Ł2Ł3Ł4Ł5Ł6Ł7Ł8Ł9Ł:Ł;Ł<Ł=Ł>Ł?Ł@ŁAŁBŁCŁqŁŁžŁŸŁ Ł”Ł¢Ł£Ł¤Ł„Ł¦Ł§ŁØŁ©ŁŖŁ«Ł¬Ł­Ł®ŁÆŁ°Ł±Ł²Ł³Ł“ŁµŁ¶Ł·ŁøŁ¹ŁŗŁ»Ł¼Ł½Ł¾ŁæŁĄŁĮŁĀŁĆŁÄŁÅŁĘŁĒŁČŁÉŁŹŁĖŁĢŁĶŁĪŁĻŁŠŁŃŁFŚhŚiŚjŚkŚlŚmŚnŚoŚpŚqŚ–Ś—Ś˜Ś™ŚšŚ›ŚœŚŚžŚŸŚĻŚŠŚŃŚŅŚÓŚ Ū8Ū9ŪMŪNŪOŪPŪQŪRŪSŪTŪUŪVŪWŪXŪYŪZŪ[Ū\Ū]Ū^Ū_Ū`ŪaŪbŪcŪdŪeŪfŪgŪhŪiŪjŪkŪlŪmŪnŪoŪpŪqŪrŪsŪtŪuŪvŪwŪxŪyŪzŪ{Ū|Ū}Ū~ŪŪ€ŪŪ‚ŪƒŪ”Ū¢ŪéŪ3ܐÜßÜ!Ż"Ż#Ż$Ż%Ż,Ż3ŻFŻMŻlŻqŻrŻuŻwŻxŻyŻzŻ{Ż|Ż}Ż~ŻŻ€ŻŻ‚ŻƒŻ„Ż…Ż‰Ż‹ŻŒŻŻŽŻŻŻ‘Ż’Ż“Ż”Ż•Ż–Ż—Ż˜Ż™ŻšŻ›ŻœŻŻžŻŸŻ Ż„Ż§ŻØŻ©ŻŖŻ«Ż¬Ż­Ż®ŻÆŻ°Ż±Ż²Ż³Ż“ŻµŻ¶Ż·ŻøŻ¹ŻŗŻ»Ż¼Ż½Ż¾ŻæŻĄŻĮŻĀŻĆŻÄŻÅŻĘŻĒŻČŻÉŻŹŻĖŻĢŻĶŻĪŻĻŻŠŻŃŻŅŻÓŻŌŻÕŻÖŻ×ŻŲŻŁŻŚŻŪŻÜŻŻŻŽŻßŻąŻįŻāŻćŻäŻåŻęŻēŻčŻéŻźŻėŻģŻķŻīŻļŻšŻńŻņŻóŻōŻõŻöŻ÷ŻųŻłŻśŻūŻüŻżŻžŻ’ŻŽŽŽŽŽŽŽŽŽ Ž Ž Ž Ž ŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽŽ Ž!Ž"Ž#Ž$Ž%Ž&Ž'Ž(Ž*Ž-Ž.Ž/Ž0Ž1Ž2Ž3Ž4Ž5Ž6Ž7Ž8Ž9Ž:Ž;Ž<Ž=Ž>Ž?Ž@ŽAŽBŽCŽDŽEŽFŽGŽHŽIŽJŽKŽLŽMŽNŽOŽPŽQŽRŽSŽTŽUŽVŽWŽXŽYŽZŽ[Ž\Ž]Ž^Ž_Ž`ŽcŽfŽgŽhŽiŽjŽkŽlŽpŽrŽsŽtŽuŽvŽwŽxŽyŽ~Ž€ŽŽ‚Ž•ŽžŽĖŽåŽß ßIߤ߄ߦߧßøßŲßåß÷ßą(ąIąWąZą[ąpąˆą£ąĮąąą’ą įįįįįįįTįUįeį‡įØį¼įÜįūįā5āFāgā{āāŗāĪāīā ć(ćIćlćŒćć­ćŠćóćä"äBädä~ä”äÅäÜäžä’ä+åJåmåŒåœå½åŌåōåę,ęKę]ęƒę ęÄęåęē'ē?ēZēvē–ē·ē×ēņēč7čGčič‡č•čµčŅčćčäčōčé0éRéqéŽé°éŹéģé źź7źTźgźź˜ź™źĪźćźė$ė;ėZėvė‡ė„ėÉėŁėįėāėćėäė[ģuķ¹ķŗķ’ķ)ī*ī+īmīćīļļRšSšĄš0ń{ń«ńžń’ń ņ:ņ;ņaņbņ„ņ›ņ±ņ²ņ³ņ“ņąņóFóHóIóóśóūó’óōōō ō ōōōōōōōōōōōōō$ō-ō.ō7ō@ōAōBōCōDōKōRō[ōbōkōlōmōnōoōpōqōrōsōtōuōvōwōxōyō~ōō€ōō‚ōƒō„ō…ō†ō‡ōˆō‰ōŠō‹ōŒō‘ō’ō“ō”ō•ō–ō—ō˜ō™ōžōŸō ō”ō¢ō£ō¤ō„ō¦ō§ōØō©ōŖō«ō°ō±ō²ō³ō“ōµō¶ō·ōøō¹ō¾ōæōĄōĮōĀōĆōÄōÅōĘōĒōČōÉōŹōĖōĢōĶōĪōĻōŠōŃōŅōÓōŌōÕōÖō×ōÜōŻōŽōßōąōįōāōćōäōåōęōēōčōéōīōļōšōńōņōóōōōõōöō÷ōųōłōśōūōüōżōžō’ōõõõõõõõõ õ õ õ õõõõõõõõõõõõõõõõ õ!õ"õ%õ&õ'õ(õ+õ,õ-õ.õ/õ2õ3õ4õ5õ6õ7õ8õ;õ<õ=õ>õ?õBõCõDõGõHõIõLõMõPõQõRõSõTõUõVõWõXõYõZõ[õ\õ]õ^õ_õ~õõŠõķõö ö\ö]ö^ö_ööŸö ö”ö¢ö£ö¤ö„ö¦ö§öØö©öŖö«ö¬ö­ö®öÆö°öćöäöåöęöēöčöéöźöėöģöķöīöļöšöńöņöóöōöõööö÷öųöłöśöūöüöżöžö’ö÷÷÷÷÷÷÷÷÷ ÷ ÷m÷n÷o÷p÷q÷r÷s÷t÷u÷v÷w÷x÷y÷z÷{÷|÷}÷~÷÷€÷÷‚÷ƒ÷„÷…÷†÷‡÷ˆ÷‰÷Š÷‹÷Œ÷÷Ž÷÷÷‘÷’÷“÷”÷•÷–÷—÷˜÷™÷š÷›÷œ÷÷ž÷Ÿ÷¶÷·÷ø÷¹÷ŗ÷»÷¼÷½÷¾÷æ÷Ą÷Į÷Ā÷Ć÷Ä÷Å÷Ę÷Ē÷Č÷É÷Ź÷Ė÷Ģ÷Ķ÷Ī÷Ļ÷Š÷Ń÷Ņ÷Ó÷Ō÷Õ÷Ö÷×÷Ų÷Ł÷Ś÷Ū÷Ü÷Ż÷Ž÷ß÷ą÷į÷ā÷ųXųYųZų[ų\ų]ų^ų_ų`ųaųbųcųdųeųfųų€ųų‚ųƒų„ų…ų†ų‡ųˆų‰ųŠų‹ųŒųųŽųųų‘ų’ų“ų”ų•ų–ų—ų¼ų½ų¾ųæųĄųĮųĀųĆųÄųÅųĘųĒųČųÜųŻųŽųßųąųįųāųćųäųåųęųēųčųéųźųėųģųķųīųļųšųńųņųóųōųõųöų÷ųųųłųśųūųüųżųžų’ųłłłłłłłł ł ł ł ł łłłłłłłłłłł5ł6łJłxł łĆłś=śtśĆśūZū¬ū­ūĮūžū6üŽüĘüżOż©ż$žvžĖž;’Ż’-Y—˜±!Eu¼]ėģqR’É1±ź2tļš8~ĆO²ž8 Q n ƒ Ÿ Ė Ž ō  F œ  ·  œ ņ [ Ć Ä į S ¬ ~›æå5vįā +x<=b{źė@™æĄĮĀĆÄÅĘĒČÉŹĖōCw‘Ÿ ”¢£¤„¦§Ø©ŖŹĖĢĶĪĻŠŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪąH‚æĄĮĀÉ`dr,™éꍮ(  ņ ó Ņ!Ó!N"O"#€#r$s$Ę%Ē%&'''F(*)&*ń*ģ+ō,Ŗ-°.®/E1F1G1H1I1J1K1L1M1N1O1P1Q1R1S1T1U1V1W1X1Y1Z1[1\1]1^1_1`1a1b1c1d1e1f1g1h1i1j1k1”1»1ć1202>2?2@2A2B2C2D2E2F2G2H2I2`2m2†2‡2ˆ2‰2Š2‹2Œ22Ž222‘2’2“2”2•2–2—2˜2™2ž2d3m3n3u3v3~33‡3ˆ33‘3Ÿ3 3”3Č3É3Ģ3Ļ3Ņ3Õ3Ö3Ł3Ü3ß3ā3ć3ę3é3ģ3ļ3š3ó3ö3ł3ü3ż344444 4444444444!4$4'4(4)4,4/424344474:4=4>4?4B4E4H4I4J4M4P4S4T4U4X4[4^4_4`4c4f4i4j4k4n4q4t4u4v4y4|44€44„4‡4Š4‹4Œ44’4•4–4—4š44 4”4¢4„4Ø4«4¬4­45 5555V5\5l55ˆ5‰5“5”5„5¦5°5¾5Ā5Ć5Ķ5Ū5ß5ą5ź5ų5ü5ż56666$6266676A6O6S6T6^6l6p6q6{6‰66Ž6˜6¦6Ŗ6«6“6Į6Å6Ę6Ī6Ś6Ż6Ž6ę6ņ6õ6ö6÷697?7O7b7k7l7t7€7ƒ7„7Œ7˜7›7œ7¤7°7³7“7¼7Č7Ė7Ģ7Ō7į7ä7å7ķ7ś7ż7ž788888*8-8.868B8E8F8N8Y8\8]8c8m8o8p8v8€8‚8ƒ8„8…8†8‡8ˆ8‰8Š8‹8Œ8Ī8Ō8ä8÷89999999#9&9'9*96999:9=9I9L9M9P9\9_9`9c9o9r9s9v9‚9…9†9‰9•9˜9™9œ9Ø9«9¬9Æ9»9¾9æ9Ā9Ī9Ń9Ņ9Õ9į9ä9å9č9ō9÷9ų9ū9: : :::::!:-:0:1:2:t:z:Š::¦:§:Æ:»:¾:æ:Ē:Ó:Ö:×:ß:ė:ī:ļ:÷:;;;;;;;';3;6;7;?;K;N;O;W;c;f;g;o;{;~;;‡;“;–;—;Ÿ;«;®;Æ;·;Ć;Ę;Ē;Ļ;Ū;ą;į;ā;ć;ä;2<8<H<[<d<e<s<ƒ<‰<Š<˜<Ø<®<Æ<½<Ķ<Ó<Ō<ā<ņ<ų<ł<====,=<=B=C=Q=a=g=h=v=†=Œ==›=«=±=²=Ą=Š=Ö=×=å=õ=ū=ü= >> >!>">[>{>‚>„>‹>>”>–>>Ÿ> >£>„>Ø>Ŗ>­>Æ>²>“>µ>ø>ŗ>½>æ>Ā>Ä>Ē>É>Ź>Ķ>Ļ>Ņ>Ō>×>Ł>Ś>Ū>Ü>ß>į>ä>ę>é>ė>ģ>ķ>ī>ń>ó>ō>÷>ł>ü>ž>’>???? ? ?????????? ?"?#?$?%?(?*?-?/?2?4?5?6?7?:?">2>B>R>b>r>‚>>ņ@ŲAØBVCDĄDxE,F GHÄHNIJčJŗK6LMĪMOfPŠQfR?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWX{C‹µĀĀ#$¹ŗ=‚żžźHLƒ‰‹ĆČžsxÆ“ėõ  . = u z ± ¶ ķ ÷ 0 ? w | “ ¹ ń ū  3 B y ~ ¶ » ņ ü 4 C z  ø ½ ō ž  7 F |  ŗ æ ų 9H~¼æĮ' du‘FL°µ¶QĘČÉY[=^­-€āäY^_ab}~ä+÷ųuZįā!­!°!³! " "N#č#ė#%‘%’%½%į%š%ń%%&&&N&O&&Ó&'','-'g'h'Ø'©'č'é')n)})~)****†*ū+9,:,e,,--<-U-—-œ--Ÿ- -Ę-Ļ-Ņ-Ó-5.7.l.m.Ä.Å.Ļ.Š.R/S/-0/0y0ą0į011}1~1µ2@3B3a3S6_6i6{6~6›6Ÿ6Į6Å677O7c758D8E8j8~88±8ų9·:<)=-=T=V=Õ=0>ź>ˆ?µ?ŗ?w@{@A¢A¦AŚA‡B‹B)C/CbCfCėCģCMDnDrDEF GGńG©HpIxIKtKyK{K~KKK™K¢K»KųK0L5LjLuLąLåLM!MXMbM›MŖMāMēMN#NZNdNjNkNN¬NäNéN!O&O^OhOjOkO OÆOęOėO#P(P_PiP”P°PēPģP%Q*QaQkQ¤Q³QéQīQ'R,ReRoR¦RµRėRģR)S,T.T”T+VVV®VČVÖVįV WW"W#WjW(X¾XĄXCY_Z©ZZ[Ŗ\Ä\Č\N]ģ]Q^S^ē^‰`īaub­b¼bbc“dņde8eCeEe»f~gjk¤k¦k°kōmänünooqoo q¦qŖqMrQrRrTrUr£stĀu›vāvęvZwiwļxSyTygyhy¾yÜygzizˆzŻ{ß{ą{¤|„|ł}:~;~U~W~ī~9:€%€š€œ€č€ų€ś€Ŗ¬ĻŃįćB‚D‚d‚f‚Ü‚Ž‚4„O„P„i„k„Ÿ„”„„„©„’„…V…X…µ…·…††††6†7†O†Q†½†|ˆ»ˆ½ˆ–Š.‹1‹3‹4‹7‹8‹@‹A‹”‹–‹Ņ‹Ó‹Ų‹Ś‹ŒŒSŒUŒmŒnŒ…Œ†ŒŒŒŠŒŌŒMOnoÉĖpŽrŽ]³µQSøŗ^‘é‘ė‘ ’y•?–@–I–Ø—°—±—ō—õ—ś— ˜˜˜˜˜7˜W˜[˜]˜b˜c˜}˜˜š˜œ˜ž˜Š˜å˜ē˜õ˜ö˜0™1™‚™ƒ™}›ŗ›»›kœlœ³œźœ †ł?ž@žJžLžŽžßž ŸQŸRŸ–Ÿ˜Ÿ   I J ˜”Ž”ß”ē”č”ģ”ī”ó”ō”¢¢ ¢ ¢¢¢ø’ĶÕu389?ćVXŸŖŹą 45GH‚¾ĀĘĒøŗČŃÓŌ]hÖŲcmŠŒš›žp|ŽžŸ*7[\]^bdef’ ˜¤»¼ÄĒŒ™›”£¬­ø¹ĮÄčõ÷ųåņōõŒ–™šœø¹ĆÅ&578 * , - ń !!! ! !Ņ!ą!ā!ć!N"\"^"`"f"h"¾"æ"Ą"Į"ß"į"####é#ė#1$3$r$€$‚$ƒ$ø%¹%Ę%Ó%ö%÷%&&ø&¹&’&'''''›'Ŗ'E(S(U(V( ) )()7)9):)Ė)Ģ)ē)č)ń)ó)%*3*5*6*z*{*Œ**¹*ŗ*ļ*ž*++?+@+D+E+Ø+©+¬+®+Š+Ń+Ł+Ü+ė+ł+ū+ü+ó,---©-·-¹-ŗ-Ē-Č-ˆ.‰.Ž.‘.Æ.½.æ.Ą.//•/—/­/»/½/¾/å0ē0;1<1D1ˆ1ö1ų1>2I2†2™2ž2Ÿ2m3n3u3v3~33‡3ˆ33‘3Ÿ3¢3Č3É3Õ3Ö3ā3ć3ļ3š3ü3ż3444444'4)42444=4?4D4E4H4J4S4U4^4`4i4k4t4v444Š4Œ4•4—4 4¢4«4®4555V5[5\5k5l5~55‡5‰5Œ55’5“5š5›5 5”5¤5¦5Æ5°5·5ø5½5¾5Į5Ć5Ģ5Ķ5Ó5Õ5Ś5Ū5Ž5ą5é5ź5š5ņ5÷5ų5ū5ż566 666666#6$6*6,616265676@6A6G6I6N6O6R6T6W6X6]6^6d6f6k6l6o6q6z6{66ƒ6ˆ6‰6Œ6Ž6—6˜6ž6 6„6¦6©6«6³6“6¹6»6Ą6Į6Ä6Ę6Ķ6Ī6Ņ6Õ6Ł6Ś6Ü6Ž6å6ę6ė6ķ6ń6ņ6ō6ų6ū6ü6ż697k7l7o7q7s7t7y7{77€7‚7„7‡7‰7‹7Œ7‘7“7—7˜7š7œ7Ÿ7”7£7¤7©7«7Æ7°7²7“7·7¹7»7¼7Į7Ć7Ē7Č7Ź7Ģ7Ļ7Ń7Ó7Ō7Ų7Ū7ß7į7ć7å7č7ź7ģ7ķ7ņ7ō7ų7ś7ü7ž78888 8 888888888#8%8)8*8,8.818385868;8=8A8B8D8F8I8K8M8N8R8T8X8Y8[8]8_8a8b8c8g8i8l8m8n8p8s8t8u8v8z8|88€88Ī89999 9 999999999"9#9%9'9)9*9/919596989:9<9=9B9D9H9I9K9M9O9P9U9W9[9\9^9`9b9c9h9j9n9o9q9s9u9v9{9}99‚9„9†9ˆ9‰9Ž99”9•9—9™9›9œ9”9£9§9Ø9Ŗ9¬9®9Æ9“9¶9ŗ9»9½9æ9Į9Ā9Ē9É9Ķ9Ī9Š9Ņ9Ō9Õ9Ś9Ü9ą9į9ć9å9ē9č9ķ9ļ9ó9ō9ö9ų9ś9ū9:::: : : :::::::: :!:&:(:,:-:/:2:3:6:8:t:¦:§:Ŗ:¬:®:Æ:“:¶:ŗ:»:½:æ:Ā:Ä:Ę:Ē:Ģ:Ī:Ņ:Ó:Õ:×:Ś:Ü:Ž:ß:ä:ę:ź:ė:ķ:ļ:ņ:ō:ö:÷:ü:ž:;;;; ; ;;;;;;;;;";$;&;';,;.;2;3;5;7;:;<;>;?;D;F;J;K;M;O;R;T;V;W;\;^;b;c;e;g;j;l;n;o;t;v;z;{;};;‚;„;†;‡;Œ;Ž;’;“;•;—;š;œ;ž;Ÿ;Ŗ;«;­;Æ;²;“;¶;·;¼;¾;Ā;Ć;Å;Ē;Ī;Ļ;Ō;Ö;Ś;Ū;ß;ä;å;č;ź;2<d<e<k<m<r<s<z<|<‚<ƒ<ˆ<Š<Ÿ<”<§<Ø<­<Æ<Ä<Ę<Ģ<Ķ<Ņ<Ō<é<ė<ń<ņ<÷<ł<======3=5=;=<=A=C=X=Z=`=a=f=h=}==…=†=‹==¢=¤=Ŗ=«=°=²=Ē=É=Ļ=Š=Õ=×=ģ=ī=ō=õ=ś=ü=>>>> >">Z>[>z>{>Ÿ> >“>µ>É>Ź>Ł>Ü>ė>ī>ó>ō>ž>???"?%?4?7?F?I?L?M?Y?\?k?n?}?€??’?”?¤?©?Ŗ?“?ø?ļ?š?@@@!@$@&@(@)@*@,@/@1@3@4@5@7@:@<@>@?@@@B@E@G@I@J@K@M@P@R@T@U@W@Y@\@^@`@a@c@e@h@j@l@m@n@p@s@u@w@x@y@{@~@€@‚@ƒ@„@†@@Ž@@“@”@–@›@œ@ŗ@Š@Ó@Ō@ļ@ņ@õ@÷@ū@ż@AAAAAA$A%A'A(A)A*A8A;A=A@AGAYAzA|A€A‚A„A†AŠAšAAžA“A·A¹A»AæAĮAĀAÅAÉAĶAŠAŃAÖA×AņAóAõA÷ABBBB B BBBBBBBBB$B%B)B*B+B,B-B/B4B5B9B:B;B^OZŚ’’’’’’’’’ 8Cس¼’’’’’’’’’H(v’L”F,D… H(4?4B4E4H4I4J4M4P4S4T4U4X4[4^4_4`4c4f4i4j4k4n4q4t4u4v4y4|44€44„4‡4Š4‹4Œ44’4•4–4—4š44 4”4¢4„4Ø4«4¬4­45V5\5l5ˆ5‰5“5”5„5¦5°5¾5Ā5Ć5Ķ5Ū5ß5ą5ź5ų5ü5ż56666$6266676A6O6S6T6^6l6p6q6{6‰66Ž6˜6¦6Ŗ6«6“6Į6Å6Ę6Ī6Ś6Ż6Ž6ę6ņ6õ6ö6÷697?7O7k7l7t7€7ƒ7„7Œ7˜7›7œ7¤7°7³7“7¼7Č7Ė7Ģ7Ō7į7ä7å7ķ7ś7ż7ž788888*8-8.868B8E8F8N8Y8\8]8c8m8o8p8v8€8‚8ƒ8Œ8Ī8Ō8ä89999999#9&9'9*96999:9=9I9L9M9P9\9_9`9c9o9r9s9v9‚9…9†9‰9•9˜9™9œ9Ø9«9¬9Æ9»9¾9æ9Ā9Ī9Ń9Ņ9Õ9į9ä9å9č9ō9÷9ų9ū9: : :::::!:-:0:1:2:t:z:Š:¦:§:Æ:»:¾:æ:Ē:Ó:Ö:×:ß:ė:ī:ļ:÷:;;;;;;;';3;6;7;?;K;N;O;W;c;f;g;o;{;~;;‡;“;–;—;Ÿ;«;®;Æ;·;Ć;Ę;Ē;Ļ;Ū;ą;į;ä;2<8<H<d<e<s<ƒ<‰<Š<˜<Ø<®<Æ<½<Ķ<Ó<Ō<ā<ņ<ų<ł<====,=<=B=C=Q=a=g=h=v=†=Œ==›=«=±=²=Ą=Š=Ö=×=å=õ=ū=ü= >> >!>[>{>‚>„>‹>>”>–>>Ÿ> >£>„>Ø>Ŗ>­>Æ>²>“>µ>ø>ŗ>½>æ>Ā>Ä>Ē>É>Ź>Ķ>Ļ>Ņ>Ō>×>Ł>Ś>Ū>Ü>ß>į>ä>ę>é>ė>ģ>ķ>ī>ń>ō>÷>ł>ü>ž>’>???? ? ?????????? ?"?#?$?%?(?*?-?/?2?4?5?6?7?:?"?"@×A×B×CaD@@@$@@@ @"@.@0@2@6@J@V@X@b@d@f@h@p@€@‚@(@@œ@¢@¦@®@²@Ę@Č@Ź@Ī@Š@Ö@ņ@ō@@@@@,@0@:@>@B@D@H@J@P@^@`@n@p@t@v@x@€@„@†@ˆ@Š@Œ@Ž@@’@”@–@ž@¢@¤@¦@²@“@¶@ŗ@¼@¾@Ä@Ę@Č@Ī@Ņ@Ž@Ą@@ā@ę@č@ģ@ī@ņ@ü@@@@ @,@6@D@^@`@Ä@@d@f@Š@@j@l@Ü@@p@r@č@@v@x@z’’Unknown’’’’’’’’’’’’G‡:’Times New Roman5€Symbol3& ‡:’ArialmRo Times New RomanTimes New Roman"1 ˆšŠh&…e†”żw†»af:qģ.x ˆ:!š„Ą““€0dxH¬šß’’(UNIVERSITATEA  ALEXANDRU IOAN CUZA IA^IStroe Alexandru Mony & Iulyž’ ą…ŸņłOh«‘+'³Ł0œ˜ĢŲšü $0 L X d p|„Œ”ā)UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŖIordNIVStroe Alexandrutro Normal.dotn Mony & Iuly58yMicrosoft Word 9.0A@ę{@’\2’£Į@ 0lżĮ@°)¼˜WĆģ.x ž’ ÕĶ՜.“—+,ł®0 hp€ˆ˜  Ø°ø Ą õāHomeI:ˆxHæ )UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŖI Titlu  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ”¢£¤„¦§Ø©Ŗ«¬­®Æ°±²³“µ¶·ø¹ŗ»¼½¾æĄĮĀĆÄÅĘĒČÉŹĖĢĶĪĻŠŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪÜŻŽßąįāćäåęēčéźėģķīļšńņóōõö÷ųłśūüżž’      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ”¢£¤„¦§Ø©Ŗ«¬­®Æ°±²³“µ¶·ø¹ŗ»¼½¾æĄĮĀĆÄÅĘĒČÉŹĖĢĶĪĻŠŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪÜŻŽßąįāćäåęēčéźėģķīļšńņóōõö÷ųłśūüżž’      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYž’’’[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ”¢£¤„¦§Ø©Ŗ«¬­®Æ°±²³“µ¶·ø¹ŗ»¼½¾æĄĮĀĆÄÅĘĒČÉŹĖĢĶĪĻŠŃŅÓŌÕÖ×ŲŁŚŪÜŻŽßąįāćäåęēčéźėģķīļšńņóōõö÷ųłśūüżž’      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcž’’’efghijkž’’’mnopqrsž’’’ż’’’ż’’’ż’’’ż’’’ż’’’ż’’’ż’’’|ž’’’ž’’’ž’’’’’’’Root Entry’’’’’’’’ ĄFą«·Å˜WĆ~€1Table’’’’’’’’’’’’ZbWordDocument’’’’’’’’*²SummaryInformation(’’’’dDocumentSummaryInformation8’’’’’’’’’’’’lCompObj’’’’jObjectPool’’’’’’’’’’’’ą«·Å˜WĆą«·Å˜WĆ’’’’’’’’’’’’ž’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’’ž’ ’’’’ ĄFDocument Microsoft Word MSWordDocWord.Document.8ō9²q