ࡱ> b numele Statute of Anne. Proteccia drepturilor de autor asupra programelor de calculator Introducere "Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la protectia operelor de creatie. Prin "oper de creatie" se ntelege orice creatie intelectuala, incluzIoana Moldoveanu Anul III, grupa 1 Dreptul de autor nd aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cat si cele datorate imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc). Dreptul de autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea operei lor n orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale. Cele dou premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc n drepturile fundamentale ale om#$:ului, consemnate ca atare n Declaratia universala a drepturilor omului: "1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este; 2. Orice persoana are dreptul sa ia parte n mod liber la viata cultural a societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile ce rezult de aici;" Din aceste premize decurg cele dou ratiuni importante care au condus la instituirea drep):: "(, !!"0"6"$$$((:**7(7b8t89:v:::;;;? @"@xxxzf~flp@RTrx2xzzt"L$$5CJmHOJQJ>* 5>*B*5>* 5>*CJ6CJCJ>*CJ>*CJ$CJNxxx(yLyNyފ΍Ѝ*,ҞԞ֞fh@B|$ Dreptul de autor asupra programelor de calculator Introducere "Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la protectia operelor de creatie. Prin "oper de creatie" se ntelege orice creatie intelectuala, incluznd aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cat si cele datorate imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc). Dreptul de autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea operei lor n orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale. Cele dou premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc n drepturile fundamentale ale omului, consemnate ca atare n Declaratia universala a drepturilor omului: "1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este; 2. Orice persoana are dreptul sa ia parte n mod liber la viata cultural a societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile ce rezult de aici;" Din aceste premize decurg cele dou ratiuni importante care au condus la instituirea dreptului de autor n societatea moderna. n primul rnd pentru ca autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie. In al doilea rand, pentru ca societatea sa poata avea acces la opera sa. Cele dotului de autor n societatea moderna. n primul rnd pentru ca autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie. In al doilea rand, pentru ca societatea sa poata avea acces la opera sa. Cele doua principii sunt in stransa dependenta, iar legile privind dreptul de autor urmaresc stabilirea unui echilibru cat mai just ntre acestea. Astfel, societatea ncurajeaza autorul in publicarea operelor sale, pentru ca acestea sa ajunga in acest fel la dispozitia tuturor. In acest scop ii garanteaz autorului o exclusivitate suficient pentru ca acesta sa poata ceda o parte unui editor care sa-i publice opera (in lipsa unei exclusivitati editorul nu ar avea garantia ca un concurent nu va publica simultan aceeasi opera). Pe de alta parte, societatea fiind cea care creaza conditiile de lucru ale autorului, se considera indreptatita sa dispuna, in anumite limite, de operele publicate. Astfel, durata exclusivitatii este limitata n timp, dupa care opera devine un bun public. Pe de alta parte, in unele tari legislatia limiteaz chiar exclusivitatea autorului, admitand notiunea de bons usages, adica dreptul de a utiliza scurte citate dintr-o oper fra autorizarea autorului (de pilda in studii critice sau cercetari personale). Denumirea englez copyright este perfect echivalent notiunii "drept de autor". Ea provine de la primul act care a recunoscut dreptul exclusiv al autorilor de a-si tipari lucrarile sau de a autoriza tiparirea lor: The Copyright Act, promulgat in Anglia n 1709 si cunoscut sub numele Statute of Anne. Proteccia drepturilor de autor asupra programelor de calculator Ca _i alte opere protejate, programele pentru calculator sunt opere de creacie intelectual (conform Art. 7 din lege), rezultat nu al unei munci mecanice, executate cu mijloace tehnice obi_nuite sau cu ajutorul unor cuno_tince ce stau la ndemna oricui. Programele de calculator sunt opere de creacie intelectual, a cror valoare nu este dat de suportul material pe care programul n sine este fixat _i nici de munca depus pentru realizarea acestor suporturi numite generic CD-Rom-uri. Valoarea protejat de lege este chiar creacia intelectual original concretizat n programul pentru calculator. Protectia programelor de calculator n exprimarea Articolului 72 din lege, "proteccia programelor de calculator include orice expresie a unui program, programele de aplicacii _i sistemele de operare exprimate n orice fel de limbaj, (...), materialul de concepcie pregtitor, precum _i manualele." Mai mult chiar, legea romn protejeaz programele de calculator "independent de valoarea _i destinacia lor" concret. Proteccia acordat de lege nu se opre_te numai la obiectul dreptului de autor. Este protejat deopotriv _i titularul acestui drept, autorul programului de calculator respectiv. Potrivit legii (Art. 12 din Legea dreptului de autor), autorul programului are dreptul de a decide dac, n ce mod _i cnd va fi utilizat opera sa, inclusiv de a consimci la utilizarea operei de ctre alcii. Acest drept general d na_tere, n temeiul Art. 13 _i 73 din lege, la alte drepturi distincte _i exclusive ale autorului de a autoriza: 1. reproducerea integral sau parcial a programului de calculator; 2. difuzarea programului de calculator 3. importul, n vederea comercializrii pe teritoriul Romniei, a copiilor programelor de calculator realizate cu consimcmntul autorului. Consimcmntul pe care titularul dreptului de autor l d unei persoane pentru a putea reproduce, folosi, difuza sau importa copii ale unui program de calculator, se concretizeaz n practic n licence. Ele sunt documentele care probeaz c reproducerea, folosirea, difuzarea etc. a unui program de calculator de ctre o anumit persoan s-a realizat cu consimcmntul autorului. Pentru a dovedi c persoana n cauz este cea care a obcinut licencele respective, ea trebuie s probeze acest lucru cu facturi de cumprare sau cu alte documente de provenienc. Lipsa licencelor echivaleaz cu lipsa autorizrii din partea autorului. Importanca acestor licence este evident, ntruct desf_urarea activitcilor mencionate fr aceste licence, reprezint infracciuni. Potrivit Art. 142 din Legea nr. 8 din 1996, "constituie infracciune _i se pedepse_te cu nchisoare de la 3 luni la trei ani sau cu amend de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dac nu constituie infracciune mai grav, fapta persoanei care, fr a avea consimcmntul titularului drepturilor recunoscute: a) reproduce integral sau parcial o oper; b) difuzeaz o oper; c) import n vederea comercializrii pe teritoriul Romniei, copii de pe o oper;" A_a cum arat Art. 14 alin. 1 din lege, "prin reproducere se ncelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, n orice form material, (...), precum _i stocare):: "(, !!"0"6"$$$((:**7(7b8t89:v:::;;;? @"@xxxzCJmHOJQJ>* 5>*B*5>* 5>*CJ6CJCJ>*CJ>*CJ$CJ+#$: 8 : 2l6"$$$$'$)**+L-$$$$at si cele datorate imaginatiei: literatura, pictura, muzica, arhitectura, coregrafie etc). Dreptul de autor rezerva autorilor operelor de creatie dreptul exclusiv de a autoriza folosirea operei lor n orice mod. Prin aceasta se confera operelor de creatie calitatea unui bun care poate fi cedat sau transferat intr-un mod analog bunurilor materiale. Cele dou premize fundamentale pe care se bazeaza dreptul de autor se gasesc n drepturile fundamentale ale omului, consemnate ca atare n Declaratia universala a drepturilor omului: "1. Fiecare are dreptul la protectia intereselor morale si materiale ce decurg din orice productie stiintifica, literara sau artistica al carui autor este; 2. Orice persoana are dreptul sa ia parte n mod liber la viata cultural a societatii, sa se bucure de arte si sa participe la progresul stiintific si la binefacerile ce rezult de aici;" Din aceste premize decurg cele dou ratiuni importante care au condus la instituirea dreptului de autor n societatea moderna. n primul rna permanent sau temporar a acesteia cu mijloace electronice." Prin difuzare legea (Art. 14 alin. 2) ncelege "distribuirea ctre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vnzare, nchiriere, mprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit." Potrivit Art. 144 din legea dreptului de autor, n cazul reproducerii sau importului neautorizat de programe de calculator, acciunea penal se pune n mi_care la plngerea prealabil a persoanei vtmate, respectiv a titua principii sunt in stransa dependenta, iar legile privind dreptul de autor urmaresc stabilirea unui echilibru cat mai just ntre acestea. Astfel, societatea ncurajeaza autorul in publicarea operelor sale, pentru ca acestea sa ajunga in acest fel la dispozitia tuturor. In acest scop ii garanteaz autorului o exclusivitate suficient pentru ca acesta sa poata ceda o parte unui editor care sa-i publice opera (in lipsa unei exclusivitati editorul nu ar avea garantia ca un concurent nu va publica simultan aced pentru ca autorul sa poata ramane stapan pe folosinta care este data operei sale si sa poata pretinde, in aceasta calitate, o remuneratie. In al doilea rand, pentru ca societatea sa poata avea acces la opera sa. Cele doua principii sunt in stransa dependenta, iar legile privind dreptul de autor urmaresc stabilirea unui echilibru cat mai just ntre acestea. Astfel, societatea ncurajeaza autorul in publicarea operelor sale, pentru ca acestea sa ajunga in acest fel la dispozitia tuturor. In acest scop ii garanteaz autorului o exclusivitate suficient pentru ca acesta sa poata ceda o parte unui editor care sa-i publice opera (in lipsa unei exclusivitati editorul nu ar avea garantia ca un concurent nu va publica simultan aceeasi opera). Pe de alta parte, societatea fiind cea care creaza conditiile de lucru ale autorului, se considera indreptatita sa dispuna, in anumite limite, de operele publicate. Astfel, durata exclusivitatii este limitata n timp, dupa care opera devine un bun public. Pe de alta parte, in unele tari legislatia limiteaz chiar exclusivitatea autorului, admitand notiunea de bons usages, adica dreptul de a utiliza scurte citate dintr-o oper fra autorizarea autorului (de pilda in studii critice sau cercetari personale). Denumirea englez copyright este perfect echivalent notiunii "drept de autor". Ea provine de la primul act care a recunoscut dreptul exclusiv al autorilor de a-si tipari lucrarile sau de a autoriza tiparirea lor: The Copyright Act, promulgat in Anglia n 1709 si cunoscut sueasi opera). Pe de alta parte, societatea fiind cea care creaza conditiile de lucru ale autorului, se considera indreptatita sa dispuna, in anumite limite, de operele publicate. Astfel, durata exclusivitatii este limitata n timp, dupa care opera devine u/ =!"#$% Introducere "Dreptul de autor" este o sintagma care defineste legislatia ce se refera la protectia operelor de creatie. Prin "oper de creatie" se ntelege orice creatie intelectuala, incluznd aici atat lucrarile stiintifice si tehnice, cularilor de drepturi. Acela_i text legal stabile_te ns c n cazul difuzrii acestor programe, prin vnzare, prin nchiriere etc. acciunea penal se pune n mi_care din oficiu. Proteccia acordat de legea romn a dreptului de autor opereaz att asupra operelor si titularilor de drept romni ct _i asupra strinilor _i a operelor create de ace_tia. Conform legii , "strinii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaz de proteccia prevzut prin convenciile, tratatele _i acordurile internacionale la care Romnia este parte, iar n lipsa acestora, beneficiaz de un tratament egal cu cel al cetcenilor romni, cu condicia ca ace_tia s beneficieze, la rndul lor, de tratament nacional n statele respective." Aceea_i proteccie este recunoscut _i prin legea de reglementare a raporturilor de drept internacional privat care stabile_te c "drepturile de autor (....) ale persoanelor juridice strine sunt ocrotite pe teritoriul Romniei, conform legii romne _i convenciilor internacionale la care Romnia este parte". Statul romn este de asemenea semnatar al Acordului privind relaciile comerciale dintre Guvernul Romniei _i Guvernul Statelor Unite ale Americii ratificat de Parlament prin Legea nr. 50 din 1992. Conform Art. 8 din acest Acord, prevede c fiecare dintre prci asigur proteccia drepturilor de autor aparcinnd titularilor din cellalt stat semnatar, n condiciile paragrafului 2 lit. a) pct. i din scrisoarea anexat acestui Acord. A_a cum stabile_te textul mencionat, se bucur de aceast proteccie att programele de calculator ct _i titularii drepturilor de autor. Titularilor le este recunoscut expres dreptul exclusiv de a mpiedica existenca _i difuzarea pe teritoriul Romniei a copiilor neautorizate ale programelor de calculaton bun public. Pe de alta parte, in unele tari legislatia limiteaz chiar exclusivitatea autorului, admitand notiunea de bons usages, adica dreptul de a utiliza scurte citate dintr-o oper fra autorizarea autorului (de pilda in studii critice sau cercetari personale). Denumirea englez copyright este perfect echivalent notiunii "drept de autor". Ea provine de la primul act care a recunoscut dreptul exclusiv al autorilor de a-si tipari lucrarile sau de a autoriza tiparirea lor: The Copyright Act, promulgat in Anglia n 1709 si cunoscut sub numele Statute of Anne. Ca _i alte opere protejate, programele pentru calculator sunt opere de creacie intelectual (conform Art. 7 din lege), rezultat nu al unei munci mecanice, executate cu mijloace tehnice obi_nuite sau cu ajutorul unor cuno_tince ce stau la ndemna oricui. Programele de calculator sunt opere de creacie intelectual, a cror valoare nu este dat de suportul material pe care programul n sine este fixat _i nici de munca depus pentru realizarea acestor suporturi numite generic CD-Rom-uri. Valoarea protejat de lege este chiar creacia intelectual original concretizat n programul pentru calculator. Protectia programelor de calculator n exprimarea Articolului 72 din lege, "proteccia programelor de ca  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@Alculator include orice expresie a unui program, programele de aplicacii _i sistemele de operare exprimate n orice fel de limbaj, (...), materialul de concepcie pregtitor, precum _i manualele." Mai mult chiar, legea romn protejeaz programele de calculator "independent de valoarea _i destinacia lor" concret. Proteccia acordat de lege nu se opre_te numai la obiectul dreptului de autor. Este protejat deopotriv _i titularul acestui drept, autorul programului de calculator respectiv. Potrivit legii (Art. 12 din Legea dreptului de autor), autorul programului are dreptul de a decide dac, n ce mod _i cnd va fi utilizat opera sa, inclusiv de a consimci la utilizarea operei de ctre alcii. Acest drept general d na_tere, n temeiul Art. 13 _i 73 din lege, 6"6":UnknownIoanaIoanaLC:\Documents and Settings\Ioanna\My Documents\Scoala\Genuri\dr. de autor.docIoana<C:\DOCUME~1\Ioanna\LOCALS~1\Temp\AutoRecovery save of dr.asd@EE vE9CJ$CJ9EFGZiuKsCc+:R  FGQSo!/9Yoz(Mmost!)Ioy{ ! ) * 4 o r  C E F A@@ @@ @6 @8 A: A` A~ A A AN A ABAA@AAAAA2@rAARA@AA@JAlAAA @PAAAA8A:ANARAAAAAAA8A:An@zAAA AA^A@AA&AFAAAAAFAAAAA*A.AnA@AAAA>AAAAAAAAzAAAAAAAAAAAA~@A Ap!A!A!@2"@r@GzTimes New Roman5Symbol3& zArial"1h)ua&7ua& K $4i Ioana MoldoveanuIoanaIoanar ce le aparcin. Acordul mencionat face trimitere la Convencia de la Berna, pentru proteccia operelor literare _i artistice, stabilind expres faptul c "programele de calculator vor fi protejate ca opere literare" ceea ce nseamn c vor beneficia de toate mijloacele de proteccie acordate acestora din urm. Convencia de la Berna, ratificat (n ultima ei form revizuit, de la Paris) de statul romn prin Legea nr. 77 din 1998, ratificat de asemenea _i de statul american, oblig statele semnatare la protejarea reciproca a drepturilor de autor asupra "tuturor lucrrilor din domeniul literar, _tiincific _i artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare" (Art. 2 din Convencie), opere enumerate ulterior n mod exemplificativ. Deosebit de important pentru asigurarea cadrului legal de proteccie a drepturilor de autor este Tratatul TRIPS, semnat _i ratificat de statul romn. Conform Art. 11 alin 2 din Constitucia Romniei "tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern al crii". Pentru valorificarea acestor dispozicii legale, titularii drepturilor de autor recurg la acciunile legale ce se impun, n funccie de constatrile organelor de control _i de cercetrile ulterioare efectuate n fiecare caz n parte. A_a cum artam mai sus, protejarea drepturilor de autor _i a titularilor acestor drepturi se concretizeaz ntr-o prim _i necesar etap, n efectuarea de inspeccii de depistare a cazurilor de nclcare a acestor drepturi. Astfel, de la nceputul anului 2000, autoritcile romne au efectuat peste 200 de controale la utilizatorii _i distribuitorii de software. Fr a anula competenca general a organelor de policie n observarea _i controlul aplicrii legislaciei, Legea nr. 8/1996, n Art. 138 lit d), stabile_te c Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor are dreptul _i, n acela_i timp, obligacia de a exercita funccii de observare _i control asupra activitcilor ce pot da na_tere la nclcri ale legislaciei dreptului de autor _i a drepturilor conexe. De asemenea, Art. 138 lit. f) stabile_te c ORDA ncheie procese-verbale de constatare a nclcrilor legii, n condiciile prevzute de Codul de Procedur Penal, sesiznd apoi organele competente n cazul infracciunilor pentru care acciunea penal se pune n mi_care din oficiu. Potrivi Art. 145 din lege, actele ncheiate de ORDA urmeaz regimul prevzut de Art. 214 din Codul de Procedur Penal. Durata _i drepturile patrimoniale de autor Iulian ^erbnescu O problem juridic deosebit este dat de durata protecciei legale a programelor de autor, att a celor distribuite cu licenc, ct _i a celor ce intr n categoriile freeware, freesoftware, shareware _i public domain, precum _i de durata drepturilor de autor. Proteccia legal este asigurat n funccie de situacia n care se ncadreaz programul. Condicia esencial ce ar trebui ndeplinit pentru ca proteccia legal s funccioneze este aceea ca programul s fie nregistrat la Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor (ORDA) _i n Registrul Programelor de Calculator, registru care se gse_te la Agencia Nacional pentru Comunicacii _i Informatic (ANCI). Din momentul nregistrrii, programul beneficiaz de proteccie legal pentru drepturile de autor, indiferent pe ce pozicie se afl acesta, ca autor unic ori ca autor angajat, ori pentru situacia cnd autor este considerat firma productoare. Dac ne aflm n situacia n care un autor distribuie, indiferent de form, un program ce-i aparcine, dar pe care nu l-a nregistrat la ORDA (formalitatea nregistrrii la ORDA este o condicie esencial pentru existenca dreptului de autor), atunci el nu beneficiaz de proteccia legal a muncii sale, _i nici nu poate avea pretencii n momentul n care, un alt autor pornind de la programul su sau de la o parte a acestuia creeaz o alt versiune pe care o nscrie la ORDA sub numele su. Deci legea protejeaz att forma cu care este adus la cuno_tinca publicului opera, respectiv programul soft, ct _i baza pe care a fost creat acel program. n cazul n care se copiaz o versiune protejat, autorul poate cere despgubiri pentru faptul c i-a fost folosit ideea fr acordul su direct. Durata de proteccie a drepturilor patrimoniale (adic drepturile bne_ti ce i se cuvin autorului de produse soft) este prevzut n legea 8/1996, care n articolul 30 prevede c: "Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaz tot timpul viecii autorului, iar dup moartea acestuia se transmit prin mo_tenire potrivit legislaciei civile pe o perioad de 50 de ani", acest termen fiind valabil numai pentru autorii particulari de programe pentru calculator, ntruct cei angajaci sunt deposedaci de drepturile lor patrimoniale. Durata viecii autorului, plus nc 50 de ani, este un termen prevzut n majoritatea legislaciilor lumii _i este n deplin acord cu dispoziciile articolului 7 din Convencia de la Berna _i Directiva Comunitar din 14 mai 1991. Legea cadru a Organizaciei Mondiale a Proprietcii Intelectuale (OMPI) a prevzut un termen de 25 de ani, calculat de la data apariciei programului. Exist mai multe posibilitci de a stabili durata de proteccie pentru autorii angajaci, cei care nu au ncheiat vreo convencie special cu persoana care i-a angajat pentru a cere dreptul de a fi "adevratul printe" al programului. Prima este cea de la art. 30 din legea 8/1996 _i presupune c dup semnarea contractului de munc, persoana juridic angajatoare dobnde_te asupra viitorului program un drept patrimonial egal n durat cu cel stabilit pentru autorul programului aflat n situacia discutat mai sus. Aceast variant nseamn c angajatorul devine din punct de vedere legal un titular de drepturi patrimoniale exact ca autorul liber, iar adevratul autor, adic cel angajat, este deposedat de dreptul lui, el avnd doar statutul de salariat. A doua posibilitate nseamn aplicarea regulilor de cesiune, ceea ce presupune un drept patrimonial limitat n favoarea persoanei care angajeaz pe o perioad de 3 ani. Este solucia dat de art. 44 al aceleia_i legi, potrivit cruia pentru operele create n cadrul unui contract individual de munc, n lipsa unor clauze care s specifice termenul pentru care au fost cesionate, termenul de autor fiind de 3 ani de la data predrii operei. O ultim variant este aceea a autorilor de programe care sunt _i ei deposedaci de drepturile lor fr s fi ncheiat o convencie cu persoana care i-a angajat. Aici legea prevede c autorul este practic ndreptcit la o remuneracie dintr-un anume procent realizat din profitul obcinut prin valorificarea programului pe tot timpul viecii sale, iar mo_tenitorii si pe o durat de 50 de ani. Aceast ultim variant este din pcate doar o prevedere legal fr acoperire real, ntruct n viaca de zi cu zi nu se gsesc angajatori dispu_i la un asemenea compromis, cum de asemenea nici varianta convenciei prealabile dintre angajator _i angajat referitoare la drepturile patrimoniale ale aceluia din urm nu se realizeaz, singura variant care se ntlne_te att la noi ct de altfel n toat lumea este doar aceea n care autorul este salariat, iar remuneracia se stabile_te negociat dar cu mult sub cuantumul plcii pe care ar fi obcinut -o parte din drepturile sale de autor. Ct de liber este un program free Cum am mai spus, o categorie aparte este cea a programelor de tip freeware, freesoftware, shareware _i public domain, deoarece ele se pot afla n situacia pe care am prezentat-o, n sensul de a nu fi nregistrate la ORDA, iar atunci acel autor nu poate avea absolut nici o pretencie de la acei utilizatori care se folosesc de creacia sa, modificnd-o dup bunul lor plac. Freeware este un program pentru calculator cedat gratuit _i uneori disponibil prin internet sau prin grupurile de utilizatori. Un productor de programe independent poate oferi un produs sub form de freeware, fie pentru satisfaccia sa personal, fie pentru a vedea reaccia utilizatorilor interesaci, eventual la versiuni preliminarii celor finale. Productorii de freeware _i pstreaz adesea (cu condicia nregistrrii la ORDA) toate drepturile de autor _i utilizatorii nu sunt ntotdeauna liberi s copieze sau s distribuie mai departe astfel de produse. Freesoftware este software distribuit gratuit _i nsocit de codul surs. Utilizatorii sunt liberi s-l foloseasc, s-l modifice sau s-l distribuie mai departe, cu condicia ca modificrile s fie marcate clar _i specificacia de copyright a autorului original s nu fie _tears sau modificat. Spre deosebire de freeware, n cazul cruia utilizatorul uneori nu are permisiunea de a efectua modificri, software-ul gratuit este protejat de un contract de acordare a licencei. Software-ul gratuit este un concept introdus pe piac de Free Software Foundation din Cambridge, Massachusetts. Aici ne aflm n situacia pe care am analizat-o, deoarece acele programe, aflate sub proteccia licencei, sunt nregistrate la un organism nacional sau internacional de gestionare a drepturilor de autor. Shareware este software-ul pentru care au fost nregistrate drepturile de autor _i care este distribuit pentru a fi ncercat de potencialii cumprtori. Utilizatorilor li se solicit ca, n cazul c vor s continue folosirea programului dup perioada de prob, s plteasc autorului o anumit sum de bani. Public domain (domeniul public) reprezint un set de lucrri, care concin munc creativ, cum ar fi crci, piese muzicale, sau programe, care nu intr sub incidenca legii dreptului de autor, sau a altui sistem de proteccie. Lucrrile de domeniu public pot fi copiate, modificate sau utilizate gratuit, n orice mod _i cu orice scop. Multe din informaciile, textele _i programele din internet sunt de domeniu public, dar lucrrile cu drepturi de autor nregistrate chiar dac au fost introduse pe internet, nu apar n domeniu public. Aici, n replic, intr a_a numitele proprietary software, adic programul pentru care au fost nregistrate drepturile de autor de ctre o persoan sau o firm _i care nu poate fi utilizat dect prin cumprarea unei licence sau prin obcinerea acordului posesorului. Acestea sunt problemele pe care le ridic drepturile de autor n raport cu durata lor de proteccie _i n raport cu situaciile ce se creeaz prin existenca unor posibilitci de distribuire de tipul celor analizate, mai ales c dup cum am vzut situaciile pot fi chiar foarte complexe. L-N-0>4>8::;;?? @"@"F2G IMOzQRHVfY<`"fmxxx$$$$$xxx(yLyNyފ΍Ѝ*,ҞԞ֞fh@B|$la alte drepturi distincte _i exclusive ale autorului de a autoriza: reproducerea integral sau parcial a programului de calculator; 2. difuzarea programului de calculator 3. importul, n vederea comercializrii pe teritoriul Romniei, a copiilor programelor de calculator realizate cu consimcmntul autorului. Licenta Consimcmntul pe care titularul dreptului de autor l d unei persoane pentru a putea reproduce, folosi, difuza sau importa copii ale unui program de calculator, se concretizeaz n practic [$@$NormalmH 0`0 Heading 1$@&CJ4`4 Heading 2$@&5CJ<A@<Default Paragraph Font*B`* Body TextCJ(.P`. Body Text 2CJ8Y@8 Document Map-D OJQJI #$djvwst3HH v w 9::{MG:!%********r1335599====*?+?\A]AtDuDEHHIIIv v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v v L-x\]:UnknownIoanaIoanaLC:\Documents and Settings\Ioanna\My Documents\Scoala\Genuri\dr. de autor.docIoana<C:\DOCUME~1\Ioanna\LOCALS~1\Temp\AutoRecovery save of dr.asd@ww vwwCJ$CJ$CJ "#$cdijuvw!{'GsF[rst1Dk;MRxy3Sak%'+Y~$DHRZz & 2 R Z [ e  8 H  1 < t u v w 9:b@gh9:D*****5IIIA@@ @@$@D@A$@F@AH@@$A$@$@$A$A$A$A$A.%A%A%A&A&A '@'A'A*'AL'A'A<(A(@(A$)AF)A)A:*Ad*@*@*A*A2+Ar+@+A+A,A6,A,A,@J-@L-AN-A$.AH.AR.A.A.A.A.A.A"/A:/AL/A^/A/A/A/A/@/A0AT0Ap0A0A0A0A1A:1A1A1A1A1A2A`2A2A2A2A2A2A3A3A3A3@64A>4AR4Ab4A4A4A5A5A5A25A85A|5A5A5A6AR6Ab6Ad6Ax6A6A6A(7A67Ab7A7@8A>8AN9A9A:A&:A:@:@:A:@;@;A;AR;AV;@?@?@?@ @A"@Ar@A@A.BA|DA~D@ F@"F@2G@6T@x@x@x@x@x@Ѝ@z@r@GzTimes New Roman5Symbol3& zArialC& Verdanaarial5& zTahoma"1h)ua&kua& <$4JwIoana MoldoveanuIoanaIoanaG $:bjbjَ I]|||| ^0       $^* 4* "  2   ֦3| ERoot Entry F*U+֦31TablexWordDocumentSummaryInformation( #4 !")$&'(-*5./012%6789:;KFGHIJLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuyz{|}~DocumentSummaryInformation8CompObjj0Table4   FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q՜.+,D՜.+,@ hp  MarkosJ  Ioana Moldoveanu Title 6> _PID_GUIDAN{02B9875D-602F-4938-9C9B-35282C62E437}Oh+'0`   ( 4@HPXIoana MoldoveanudoanIoanaMooanNormaloIoanao4anMicrosoft Word 8.0@~@+@#3 < [$@$NormalmH 0`0 Heading 1$@&CJ<A@<Default Paragraph Font*B`* Body TextCJ(F  #$:FGC E H  n licence. Ele sunt documentele care probeaz c reproducerea, folosirea, difuzarea etc. a unui program de calculator de ctre o anumit persoan s-a realizat cu consimcmntul autorului. Pentru a dovedi c persoana n cauz este cea care a obcinut licencele respective, ea trebuie s probeze acest lucru cu facturi de cumprare sau cu alte documente de provenienc. Lipsa licencelor echivaleaz cu lipsa autorizrii din partea autorului. Importanca acestor licence este evident, ntruct desf_urarea activitcilor mencionate fr aceste licence, reprezint infracciuni. Infractiuni Potrivit Art. 142 din Legea nr. 8 din 1996, "constituie infracciune _i se pedepse_te cu nchisoare de la 3 luni la trei ani sau cu amend de la 700.000 lei la 7 milioane lei, dac nu constituie infracciune mai grav, fapta persoanei care, fr a avea consimcmntul titularului drepturilor recunoscute: a) reproduce integral sau parcial o oper; b) difuzeaz o oper; c) import n vederea comercializrii pe teritoriul Romniei, copii de pe o oper;" A_a cum arat Art. 14 alin. 1 din lege, "prin reproducere se ncelege realizarea uneia sau mai multor copii ale unei opere, n orice form material, (...), precum _i stocarea permanent sau temporar a acesteia cu mijloace electronice." Prin difuzare legea (Art. 14 alin. 2) ncelege "distribuirea ctre public a originalului ori a copiilor unei opere, prin vnzare, nchiriere, mprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit." Potrivit Art. 144 din legea dreptului de autor, n cazul reproducerii sau importului neautorizat de programe de calculator, acciunea penal se pune n mi_care la plngerea prealabil a persoanei vtmate, respectiv a titularilor de drepturi. Acela_i text legal stabile_te ns c n cazul difuzrii acestor programe, prin vnzare, prin nchiriere etc. acciunea penal se pune n mi_care din oficiu. Protectie Proteccia acordat de legea romn a dreptului de autor opereaz att asupra operelor si titularilor de drept romni ct _i asupra strinilor _i a operelor create de ace_tia. Conform legii , "strinii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaz de proteccia prevzut prin convenciile, tratatele _i acordurile internacionale la care Romnia este parte, iar n lipsa acestora, beneficiaz de un tratament egal cu cel al cetcenilor romni, cu condicia ca ace_tia s beneficieze, la rndul lor, de tratament nacional n statele respective." Aceea_i proteccie este recunoscut _i prin legea de reglementare a raporturilor de drept internacional privat care stabile_te c "drepturile de autor (....) ale persoanelor juridice strine sunt ocrotite pe teritoriul Romniei, conform legii romne _i convenciilor internacionale la care Romnia este parte". Statul romn este de asemenea semnatar al Acordului privind relaciile comerciale dintre Guvernul Romniei _i Guvernul Statelor Unite ale Americii ratificat de Parlament prin Legea nr. 50 din 1992. Art. 8 din acest Acord prevede c fiecare dintre prci asigur proteccia drepturilor de autor aparcinnd titularilor din cellalt stat semnatar, n condiciile paragrafului 2 lit. a) pct. i din scrisoarea anexat acestui Acord. A_a cum stabile_te textul mencionat, se bucur de aceast proteccie att programele de calculator ct _i titularii drepturilor de autor. Titularilor le este recunoscut expres dreptul exclusiv de a mpiedica existenca _i difuzarea pe teritoriul Romniei a copiilor neautorizate ale programelor de calculator ce le aparcin. Acordul mencionat face trimitere la Convencia de la Berna, pentru proteccia operelor literare _i artistice, stabilind expres faptul c "programele de calculator vor fi protejate ca opere literare" ceea ce nseamn c vor beneficia de toate mijloacele de proteccie acordate acestora din urm. Convencia de la Berna, ratificat (n ultima ei form revizuit, de la Paris) de statul romn prin Legea nr. 77 din 1998, ratificat de asemenea _i de statul american, oblig statele semnatare la protejarea reciproca a drepturilor de autor asupra "tuturor lucrrilor din domeniul literar, _tiincific _i artistic, oricare ar fi modul sau forma de exprimare" (Art. 2 din Convencie), opere enumerate ulterior n mod exemplificativ. Deosebit de important pentru asigurarea cadrului legal de proteccie a drepturilor de autor este Tratatul TRIPS, semnat _i ratificat de statul romn. Conform Art. 11 alin 2 din Constitucia Romniei "tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern al crii". Pentru valorificarea acestor dispozicii legale, titularii drepturilor de autor recurg la acciunile legale ce se impun n funccie de constatrile organelor de control _i de cercetrile ulterioare efectuate n fiecare caz n parte. Protejarea drepturilor de autor _i a titularilor acestor drepturi se concretizeaz ntr-o prim etap, n efectuarea de inspeccii de depistare a cazurilor de nclcare a acestor drepturi. Astfel, de la nceputul anului 2000, autoritcile romne au efectuat peste 200 de controale la utilizatorii _i distribuitorii de software. Fr a anula competenca general a organelor de policie n observarea _i controlul aplicrii legislaciei, Legea nr. 8/1996, n Art. 138 lit d), stabile_te c Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor are dreptul _i, n acela_i timp, obligacia de a exercita funccii de observare _i control asupra activitcilor ce pot da na_tere la nclcri ale legislaciei dreptului de autor _i a drepturilor conexe. De asemenea, Art. 138 lit. f) stabile_te c ORDA ncheie procese-verbale de constatare a nclcrilor legii, n condiciile prevzute de Codul de Procedur Penal, sesiznd apoi organele competente n cazul infracciunilor pentru care acciunea penal se pune n mi_care din oficiu. Potrivi Art. 145 din lege, actele ncheiate de ORDA urmeaz regimul prevzut de Art. 214 din Codul de Procedur Penal. Ct de liber este un program free Programele de tip freeware, freesoftware, shareware _i public domain, se pot afla in situatia de a nu fi nregistrate la ORDA, iar atunci acel autor nu poate avea absolut nici o pretencie de la acei utilizatori care se folosesc de creacia sa, modificnd-o dup bunul lor plac. Freeware este un program pentru calculator cedat gratuit _i uneori disponibil prin internet sau prin grupurile de utilizatori. Un productor de programe independent poate oferi un produs sub form de freeware, fie pentru satisfaccia sa personal, fie pentru a vedea reaccia utilizatorilor interesaci, eventual la versiuni preliminarii celor finale. Productorii de freeware _i pstreaz adesea (cu condicia nregistrrii la ORDA) toate drepturile de autor _i utilizatorii nu sunt ntotdeauna liberi s copieze sau s distribuie mai departe astfel de produse. Freesoftware este software distribuit gratuit _i nsocit de codul surs. Utilizatorii sunt liberi s-l foloseasc, s-l modifice sau s-l distribuie mai departe, cu condicia ca modificrile s fie marcate clar _i specificacia de copyright a autorului original s nu fie _tears sau modificat. Spre deosebire de freeware, n cazul cruia utilizatorul uneori nu are permisiunea de a efectua modificri, software-ul gratuit este protejat de un contract de acordare a licencei. Software-ul gratuit este un concept introdus pe piac de Free Software Foundation din Cambridge, Massachusetts. Shareware este software-ul pentru care au fost nregistrate drepturile de autor _i care este distribuit pentru a fi ncercat de potencialii cumprtori. Utilizatorilor li se solicit ca, n cazul c vor s continue folosirea programului dup perioada de prob, s plteasc autorului o anumit sum de bani. Public domain (domeniul public) reprezint un set de lucrri, care concin munc creativ, cum ar fi crci, piese muzicale, sau programe, care nu intr sub incidenca legii dreptului de autor, sau a altui sistem de proteccie. Lucrrile de domeniu public pot fi copiate, modificate sau utilizate gratuit, n orice mod _i cu orice scop. Multe din informaciile, textele _i programele din internet sunt de domeniu public, dar lucrrile cu drepturi de autor nregistrate chiar dac au fost introduse pe internet, nu apar n domeniu public. Aici, n replic, intr a_a numitele proprietary software, adic programul pentru care au fost nregistrate drepturile de autor de ctre o persoan sau o firm _i care nu poate fi utilizat dect prin cumprarea unei licence sau prin obcinerea acordului posesorului. f~v,x02zzrt"$$$$$$"Jj Lvp$$$$Oh+'0`   ( 4@HPXIoana MoldoveanudoanIoanaMooanNormaloIoanao5anMicrosoft Word 8.0@#@+@P; +$՜.+,D՜.+,@ hp  Markos[4  Ioana Moldoveanu Title 6> _PID_GUIDAN{A5E155FF-8544-452E-98C3-ED6C2D5E641E}$ [$@$NormalmH 0`0 Heading 1$@&CJ4`4 Heading 2$@&5CJ4`4 Heading 3$@&>*CJ<`< Heading 4$$@&>*CJ8`8 Heading 5 $$@&>*CJ:`: Heading 6 $$@& 5>*CJ<A@<Default Paragraph Font*B`* Body TextCJ(.P`. Body Text 2CJ8Y@8 Document Map-D OJQJ@C`"@Body Text Indent $CJ2Q`22 Body Text 3$CJ24 #$VWc_22 ` i]^fdeq5 "#$''*(*J*_+-/1041444X(8H$L-x"$\]:UnknownIoanaIoanaLC:\Documents and Settings\Ioanna\My Documents\Scoala\Genuri\dr. de autor.docIoana<C:\DOCUME~1\Ioanna\LOCALS~1\Temp\AutoRecovery save of dr.asd3*6 hho(.3*6@ v CJ$CJ$CJd "#$+UVWbcv g3_2G^_/Vn%7<bcmo=KUuCh.2<Dd   < D E O  " 2  & ^ _ ` z | ,hi\]^ef)0cdepq45 d ""##$/%N%%%&''&*'*(*I*J*K*S*T***_+-//1041424A@@ @@@D@AA@d@F@Af@|A~AA¼AڼAAAҽAA־A@AA A.A޿AAv@AA(AAAF@tAvAAR@AAAAdA@*A,AA&A0A|A~AAAAAA*A<A`A|A~A@AA2ANAbAAAAAhAAAAA>AAAAAAlApAA@AA0A@AAAAAAAAZAAAA0A@ABAVAAAAA@A@AA,AAAAt@vAxAA@.@0A2A:@xAzAAAAA@xAz@AAAA@p@rAt@AA @A@~@A@@AA@ A"@A@@A@@AAA*AAAdAA@A@H@JAjAATA6A8A@ A @@A@JALANA^A`A@@vA@n@p@@$@r@GzTimes New Roman5Symbol3& zArialC& Verdanaarial5& zTahoma"1h)ua&ua&2 +[$44Ioana MoldoveanuIoanaIoanaG 4:bjbjَ *24] (,0' ) ) ) ) ) ) $ ^M M `"' ' 2 ' T D;$ Root Entry F*U+D;1TablexWordDocument*SummaryInformation( EDocumentSummaryInformation8CompObjj0Table[ 4$ + !")&'(-*5,3./012<%6789:;K=>?@BCDvFGHIJLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrst wyz{|}~  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q՜.+,D՜.+,@ hp  Markos[4  Ioana Moldoveanu Title 6> _PID_GUIDAN{A5E155FF-8544-452E-98C3-ED6C2D5E641E}Oh+'0`   ( 4@HPXIoana MoldoveanudoanIoanaMooanNormaloIoanao5anMicrosoft Word 8.0@#@+@P; + [$@$NormalmH 0`0 Heading 1$@&CJ<A@<Default Paragraph Font*B`* Body TextCJ(F  #$:FGC E H