ࡱ> 7 ԸbjbjUU j"7|7|%^lD<fiJJJJJfffffff$\k |mtfU fOJJ iOOO JJfOfOO/\aJ> n9_Ja6i0fi_fmZmaO Sudarea prin topire  Sudarea cu flacra de gaze face parte din categoria procedeelor de sudare ce utilizeaz energia termo-chimic. Sursa de energie termic folosit pentru a nclzi local piesele la temperatura de topire o formeaz flacra de gaze. Cu flacra de gaze se pot suda oteluri nealiate si aliate, fonta cenu_ie, metalele neferoase si aliajele lor (Al, Cu, Zn, Ni, Mg, Am, Bz etc.) precum si metalele precioase.  Flacra de sudare oxiacetilenic se formeaz prin aprinderea amestecului gazos compus din gazul combustibil - acetilena - si oxigenul, la ie_irea dintr-un arztor. n condiciile arderii normale o flacr oxiacetilenic prezint trei zone distincte, figura 2.1 : - nucleul luminos 1 corespunde disocierii acetilenei si nceputului arderii carbonului : C2H2 + O2 ! 2 C + H2 + O2 2 C + H2 + O2 ! 2 CO + H2 + 450 000 kJ/kmol Nucleul are o form cilindric si este nconjurat la exterior de un strat de carbon liber incandescent care-i confer luminozitatea caractristic : - flacra primar 2 este sediul reacciei de ardere primar cu formarea oxidului de carbon si degajarea unei cantitci mari de cldur . Are caracter reductor datorit CO si H2 concinute , este conic ca form mbrcnd nucleul luminos , se evidenciaz datorit transparentei sale ; flacra secundar 3 corespunde arderii complete : 2 CO + H2 + O2 ! 2 CO2 + H2O + 850 000 kJ/kmol cu oxigen din aerul nconjurtor. Gazele de ardere complet - CO2 si vaporii de ap i confer luminozitate , are temperatur mai sczut dect flacra primar datorit efectului de rcire al mediului nconjurtor. Din punct de vedere practic flacra oxiacetilenic este caracterizat de structura si forma sa ; compozicia si proprietcile chimice ; temperatura. Structura si forma flcrii depinde de raportul volumetric al componentelor amestecului gazos : k = DO2/DC2H2 care n condiciile unei arderi complete trebuie s fie unitar. Practic n condiciile enuncate, k = 1,1  1,2 corespunztor unei presiuni pC2H2 = max. 1,5 daN/cm2 si respectiv pO2 = 5 daN/cm2 . Dac k = 1,1  1,5 flacra este oxidant, n zonele 1 si 2 predomin oxigenul. Flacra este redus ca dimensiuni, figura 2.2, a , arde zgomotos, este violet pe fond albastru, ca nuant. Este utilizat doar pentru sudarea alamelor. Dac k = 1,1  1,2 flacra este normal, neutr, figura 2.2, b, zonele flcrii sunt perfect delimitate, structura si nuanca flcrii sunt constante. Este flacra cea mai utilizat la sudarea metalelor feroase si neferoase (Ol, Cu, Zn, Ni, etc.) datorit caracterului reductor al flcrii primare si temperaturii nalte. Dac k = 0,7 1,0 flacra este carburant, figura 2.2 , c, zonele flcrii se ntreptrund, flacra este deformat, lung, de culoare ro_iatic. n zona primar exist carbon , flacra se utilizeaz doar pentru sudarea aluminiului, fontelor si la ncrcarea prin sudare. Temperatura flcrii este una din caracteristicile importante, depinde de compozicia amestecului gazos fiind maxim pentru k = 1,1  1,3. Ea variaz n lungul si transversal flcrii n diverse zone, figura 2.3 . Temperatura maxim apare n flacra primar la cca. 5  20 mm de extremitatea nucleului, n funccie de debitul de amestec combustibil, variind ntre 3100  3200 grade C, n funccie de puritatea gazelor. Cu toate acestea randamentul tehnic al flcrii este foarte redus ( n = 0,80  0,11) datorit dispersiei pronuncate al cldurii flcrii.  La obcinerea flcrii oxiacetilenice se folosesc ca materii prime oxigenul si acetilena. Oxigenul Oxigenul este un gaz incolor, transparent, inodor si insipid. Este mai greu dect aerul, 1 m3 de oxigen la 15oC si presiunea atmosferic cntre_te 1,38 kg. n condicii de presiune atmosferic obi_nuit este gazos. Prin rcire la  180oC se lichefiaz, proprietate folosit la fabricarea sa industrial. Oxigenul lichid este transparent, cu nuant albstruie. Oxigenul se fabric la puritci de 97 % (tip 97), 98 % (tip 98), 99 % (tip 99). Industrial, sunt trei metode de fabricacie : - metoda chimic, prin descompunerea srurilor oxizilor ; - metoda electrochimic, prin electroliza apei ; - metoda prin distilarea fraccionat a aerului lichid, metoda cea mai rpspndit la scar industrial. Metoda se bazeaz pe diferenca de temperaturi de vaporizare ntre principalele componente ale aerului lichid (O2 - 183oC ; N2 - 195oC). Oxigenul se livreaz n stare gazoas, n butelii si respectiv n stare lichid, n cisterne. Butelia de oxigen, figura 2.4, concine oxigen comprimat la 147 daN/cm2 si 15oC, capacitcile uzuale fiind de 40 si 50 dcm3. Sunt vopsite n albastru conform STAS 2031-71, cu inscripcia  OXIGEN . Butelia este confeccionat din otel carbon de mare rezistenc, iar robinetul ventil din alam conform STAS 2499-71. n scopul simplificrii manipulrii buteliilor la un consum mare de gaz se folosesc baterii de butelii, figura 2.5, buteliile fiind montate n cadre triunghiulare. Oxigenul lichid transportat n cisterne are avantajul deosebit al unui prec de cost sczut al transportului si n greutate mai mic a recipientului pentru transport, proporcia fiind de 1 : 10 fac de oxigenul gazos. Evaporarea oxigenului la locul de ntrebuincare se face cu evaporatoare sau gazeificatoare, care pot s fie calde (medie presiune), sau reci (presiune nalt), figura 2.6. Acetilena Acetilena este o hidrocarbur nesaturat n stare gazoas la temperatura ambiant si presiune atmosferic, cu miros slab eteric, la gust cu senzacii dulci, toxic dac este inspirat timp ndelungat. Se lichefiaz la presiune atmosferic la  80oC, n condicii normale 1 Nm3 cntrind 1,11 kg. Este solubil n ap (proporcie 1 : 1), n alcool (1 : 5) si aceton (1 : 25). Este instabil la presiuni ridicate, peste 15  16 daN/cm2 devine explozibil. Acetilena este un compus endoterm, aceast proprietate fiind originea de gaz combustibil. Puterea calorific a acetilenei este (5,6  5,7) 104 kJ/Nm3. Acetilena arde n oxigen : C2H2 + 5/2 O2 ! 2 CO2 + H2O + 1,3 106 kJ/mol cu producerea unei mari cantitci de cldur, presiunea maxim de lucru fiind 1,5 daN/cm2 . Amestecul de acetilen si aer este explozibil chiar la 3% acetilen . Industrial, acetilena se obcine prin descompunerea carbidului n contact cu apa : Ca C2 + 2 H2O ! C2 H2 + Ca(OH) 2 + 1,27 10 5 kJ/mol Carbidul comercial se livreaz conform STAS 102-73 n 7 tipuri granulometrice(tab. 2.1) concinnd cca. 70-80% CaC2 , restul impuritci. Reaccia de descompunere are loc n generatorul de producere a acetilenei, acetilena putnd fi consumat de la generator sau se mbuteliaz. Acetilena se mbuteliaz conform STAS 3660-79 la presiuni de maxim 16 daN/cm2 la 15o C. Presiunea acetilenenei mbuteliate variaz n funccie de temperatur, figura 2.7. Butelia de acetilen este asemntoare cu cea de oxigen, figura 2.8, concinnd 20 kg mas poroas si 12 kg de aceton ca mediu de dizolvare, la capacitatea de 40 dm3 butelia concine cca. 4 m3 acetilen n condicii de presiune normal. Robinetul ventil al buteliei este din material feros, n scopul evitrii formrii acetilurii de cupru, substanc exploziv. Buteliile de acetilen sunt vopsite n alb sau galben cu inscripcia  ACETILEN . Tipuri granulometrice si caracteristici ale carbidului TABELUL 2.1 Tip granulometric0IIIIIIIVVVIDimensiunea granulelor, mm110- 8080-5050-2525-1515-707-44-2Volum de C2H2 dezvoltat, dm3/kg 320280270260250235230Volum ocupat de 1 kg carbid, dm30,8020,8290,8510,8940,9340,9581,012 Alte gaze combustibile Metilacetilena-propadiena (MAPP) este un gaz lichefiat, vaporii gazului avnd caracteristici apropiate de acetilen (temperatura flcrii de 2925o C). Este mbuteliat, transportat si manipulat ca orice gaz lichefiat. Avantajul MAPP-ului este limita mai redus de de explozie n amestecul cu aerul, comparativ cu acetilena, respectiv siguranca n exploatare. Metanul are puterea calorific 3,5 104 kJ/Nm3 , arde n amestec cu oxigenul, temperatura flcrii fiind 2000  21000 C. n amestec cu aerul este exploziv, se mbuteliaz la 147 daN/ cm2, buteliile fiind vopsite n ro_u cu inscripcia  METAN . Se folose_te la sudarea tablelor subciri si la tierea cu oxigen. Hidrogenul are puterea calorific 1.05 10 4 kJ/Nm3 , temperatura flcrii 2000 o C, arde n oxigen. Se mbuteliaz la 147 daN/ cm2, buteliile sunt vopsite conform STAS 3100-79 n ro_u nchis-brun cu inscripcia  HIDROGEN .  n componenta unei instalacii pentru sudarea cu flacr de gaze intr : - generatorul de producerea acetilenei sau butelia de acetilen prevzut cu reductorul de presiune; - epuratorul sau filtrul chimic; - butelia de oxigen cu reductorul de presiune; - furtune pentru conducerea celor dou gaze (ro_u  C2 H2 , albastru  O 2 ). - arztorul pentru sudare (sau trusa de sudare); - diverse accesorii (perii de srm, ciocane etc.). Generatoarele de acetilen se mpart dup diverse criterii, criteriile de baz fiind presiunea de generare a acetilenei si sistemul de contact ntre carbid si ap. Astfel pot fi generatoare de joas presiune (p< 0,3 daN/ cm2), de presiune medie (p= 0,3  0,8 daN/cm2) si de nalt presiune (p= 0,8  1,5 daN/cm2), respectiv generatoare sistem carbid n ap, ap peste carbid si prin contact intermitent (contact si refulare)- Cel mai utilizat este generatorul GA 1250, figura 2.9. Generatorul funccioneaz dup sistemul contact si refulare, debiteaz 1,25 Nm2/h la o presiune de 0,1  0,3 daN/cm2. Dup contactul carbid-ap se produce acetilena. Crescnd presiunea gazului, aceasta refuleaz apa de sub clopotul 2 n partea superioar a rezervorului 1, contactul ntre carbid si ap nceteaz. Pe msura consumrii acetilenei, datorit presiunii exercitate de ap si clopot apa ptrunde sub clopot, clopotul cu silozul 3 coboar n ap si reaccia se restabile_te . Acetilena produs trece peste epuratorul sau filtrul chimic 8, separndu-se impuritcile chimice (H2S, H3P) si eventualele impuritci mecanice nerecinute de ap. n continuare, gazul trece peste supapa de siguranc 9. Supapele de siguranc pot fi hidraulice, figura 2.10, sau uscate, figura 2.11, de presiune mic, medie sau nalt (la fel ca generatoarele), ele avnd rolul de a opri ntoarcerea flcrii n generator si evacuarea undei de _oc n atmosfer. Oxigenul este admis din butelie prin reductorul de presiune, figura 2.12 , care reduce presiunea oxigenului de la 147 daN/ cm2 la presiunea de lucru (2  5 daN/ cm2 ). Reductorul de presiune pentru butelia de acetilen este asemntor celui de oxigen, doar c n locul racordului filetat 2, are jug de strngere sau brid. Prin furtun (ro_u pentru gazul combustibil, albastru pentru oxigen) gazele ajung la arztorul de sudare, figura 2.13. Arztoarele de sudare se livreaz n trusele de sudare, figura 2.14, pentru sudarea grosimilor 1 30 mm, trusele cuprind si arztoarele pentru tierea cu oxigen. Caracteristicile tehnice ale arztoarelor pentru sudare sunt cuprinse n tabelul 2.2. Caracteristici tehnice ale arztoarelor pentru sudare TABELUL 2.2 Nr. arztor01234567Grosimea materialului sudat, mm0,5-1,0 1-22-44-6 6-99-1414-20 20-30Consum acetilen,dm3/h751503005007501 2001 7002 500Consum oxigen,dm3/h861753305508251 3201 8502 750Presiune oxigen, daN/cm21,5-2,0 1,8-2,5 2,5-2,82,5-3,02,8-3,53,5-4,03,8-4,54,0-5,0Lungime nucleu luminos, mm68121517192125Vitez de sudare posibil, m/h12-108-66-44-33-22-1,51,5-11-0,75 Accesoriile operatorului sudor cuprind n afar de utilajul descris, ochelari de sudur, perii de srm, calibre, _abloane de sudur, ciocane de sudur si ciocane de lctu_erie.  Tehnologia de sudare cu flacr de gaze presupune stabilirea urmtoarelor : - regimul de sudare ; - pregtirea rostului de sudare ; - metoda de sudare ; - modul operator ; - eventuale tratamente termice . Regimul de sudare Const n alegerea puterii arztorului, metalului de adaos, formei si structurii flcrii. Puterea arztorului, respectiv debitul volumetric specific de amestec gazos se face tabelar (tab. 2.3) sau grafic, figura 2.15 n funccie de materialul sudat. Valori ale debitului volumetric specific TABELUL 2.3 Metal de bazOcelFont cenu_ieCupruAlame si bronzuriAluminiu si aliajePlumbDebit volum specific, dm3/h/mm80 - 180 100 - 150180 - 225125 - 180 75 - 12510, - 25Raport n amestec combustibil, k=DO2/DC2H21,0 - 1,20,9 - 1,01,1 - 1,21,3 - 1,5 1,1 - 1,20,9 - 1,01,0 - 1,1 Metalul de adaos se alege ca diametru si compozicie n funccie de grosimea si compozicia chimic a metalului de baz. Diametrul metalului de adaos se alege dup relacii empirice : dma = (0,5  0,25)s, n mm dma = (1,2 1,5)s, n mm sau tabelar (tab. 2.4). Valori ale diametrului metalului de adaos TABELUL 2.4 Grosime metal-s-mm 1,51,6 - 33,1 - 55,1 - 77,1 - 1010,1Diametru metal de adaos-dma mm1,5 - 2,02,5 - 3,03 - 44 - 55 - 66 - 7 Relativ la compozicia chimic, metalul de adaos trebuie s aib compozicia metalului de baz sau mbuntcit, cu adaosuri de elemente de aliere care s compenseze arderea acestora n procesul de sudare sau s mbuntceasc proprietcile mbuntciri sudate. Metalul de adaos trebuie s corespund certificatului de calitate, s fie curat, lipsit de impuritci sau unsori, s aib suprafaca neted. Se livreaz sub form de colaci sau vergele cu lungimea 0,8  1 m, n gama de diametre 1  8 mm. Forma si structura flcrii se alege n funccie de natura materialului de baz, detalii se vor da la tehnologiile specifice de sudare. Pregtirea rostului de sudare Se refer la prelucrarea si curcirea rostului de sudare n vederea asigurrii formei si strii necesare procesului de sudare. Rostul indicat la sudarea otelurilor carbon si slab aliate, figura 2.16, se obcine prin tierea mecanic sau cu oxigen. Metode de sudare Aplicat corect conduce la utilizarea racional a cldurii flcrii, calitate superioar a mbinrii sudate, productivitatea maxim si economie de material. Metoda de sudare spre stnga (nainte), se aplic tablelor subciri, pn la 5  7 mm, figura 2.17, a , este u_or de nvcat, permite obcinerea unor suduri cu aspect neted, estetic. Viteza de sudare este mic, debitul de gaze mare, calitatea mbinrii sudate este sczut. Sudarea spre dreapta (napoi), se aplic tablelor mai groase, figura 2.17,b, respectiv 5  30 mm la execucia sudurilor solicitate n exploatare, la sudarea otelurilor slab si bogat aliate, materialelor neferoase aceasta deoarece flacra fiind ndreptat spre custur realizeaz un tratament termic. Metoda este mai greu de nsu_it, productivitatea mai ridicat (cu 20  25%), consum de gaze mai sczut (cu 10  15%) dect sudarea spre stnga. Modul operator Se refer la deplasarea si mi_crile arztorului si metalului de adaos n timpul procesului de sudare. Acesta se deplaseaz n axa rostului, pentru repartizarea uniform a cldurii si metalului de adaos pe cele dou componente, figura 2.18, mi_crile arztorului si metalului de adaos sunt n opozicie, arztorul fiind nclinat fat de suprafaca componentelor, n funccie de grosimea lor, figura 2.19, metalul de adaos pstreaz nclinacie constant (30  45o). Tratamentele termice Pot s fie prenclzite sau tratamentele postoperatorii, ele fcndu-se diferenciat n funccie de natura metalului de baz si calitatea cerut mbinrii sudate. De la caz la caz, n funccie de gabaritul componentelor, ele se pot executa cu flacra de sudare, cuptoare sau vetre amenajate.  Sudarea otelurilor carbon Se realizeaz fr dificultci dac se tine seama de : - arderea carbonului si formarea porilor; - formarea structurii Widmannstttn. n acest sens, regimul de sudare se prescrie astfel : - puterea arztorului : 120  180 dm3/h/mm grosime component , - metalul de adaos de compozitia metalului de baz al componentelor, sau mbunttit cu adaosuri de Si, Mn, Mo, pentru evitarea porilor, conform STAS 1126-76; - flacra de sudare neutr, sudarea executndu-se n zona reductoare a flcrii, figura 2.20, cu vitez de sudare mare, pe ct posibil sudarea executndu-se ntr-o singur trecere; - la continut n carbon peste 0,3% se aplic o prenclzire la 150  300o C nainte de sudare, iar dup sudare o recoacere de detensionare la 750  800o C cu ciocnirea usoar a custurii, n scopul omogenizrii structurii si detensionriimbinrii sudate. Sudarea otelurilor slab aliate Regimul de sudare impune respectarea urmtoarelor : - puterea arztorului redus, respectiv 75  120 dm3/h/mm grosime component ; - metal de adaos de compozicia metalului de baz al componentelor ; - prelucrarea rostului conform figurii 2.16 ; - flacr u_or reductoare (k= 1,0  1,1) ; - metoda de sudare si modul operator . nainte de sudare, componentele se prenclzesc la o temperatur corespunztoare nivelului de aliere, grosimii etc. (250  300o C), sudarea se execut cu vitez mare, pn la 10 mm grosime ntr-o singur trecere, peste 10 mm fiind admise si dou treceri. Dup sudare, mbinarea se supune normalizrii prin nclzire la o temperatur corespunztoare nivelului de aliere si rcire n aer lini_tit. Sudarea otelurilor aliate Tehnologia de sudare se stabile_te diferenciat n funccie de compozicia otelului, dificultcile care apar sunt legate de : - arderea elementelelor de aliere ; - conductibilitate termic redus ; - posibilitci de clire n ZIT ; - tendinc de fragilizare si fisurare ; Regimul de sudare va tine seama de : - putere redus a arztorului, respectiv 100  140 dm3 /h/mm grosime component ; - flacr de sudare reductoare (k= 0,95  1,1) ; - material de adaos de compozicie identic sau mbuntcit compoziciei metalului de baz al componentelor ; - pregtirea rostului ca si pentru otelurile slab aliate. Sudarea se execut continuu, cu vitez mare pentru a compensa conductibilitatea termic sczut, pe ct posibil ntr-o singur trecere, pozicionnd componentele la mijlocul zonei reductoare a flcrii, figura 2.20. Pentru evitarea oxidrii elementelor de aliere se va folosi un flux decapant (borax). Exceptnd otelurile inoxidabile Cr  Ni, componentele se prenclzesc local sau global nainte de sudare la 250  300o C, iar dup sudare se aplic o normalizare. La otelurile Cr  Ni, dup sudare, se aplic mbinrii sudate o omogenizare prin nclzire la 1 100o C, mencinere pentru omogenizare si rcire rapid.  Sudnd cu flacr de gaze fontele cenu_ii (2,3  3,0% C), se obcin mbinri sudate de calitate foarte bun dac se cin seam de urmtoarele : - folosirea arztoarelor de putere medie respectiv 100  150 dm3/h/mm grosime component ; - flacra de sudare este carburant (k= 0,9  1,0) ; - materialul de adaos are compozicia 3,0  3,5 % C; 3,0  3,5 % Si; 0,5  0,8 % Mn; 0,03  0,1 % S; 0,5  0,8 % P ; - flux de sudare format din sod de rufe si sare de buctrie ; - delimitarea locurilor defecte prin gurire cu un burghiu cu de 5 mm si pregtirea pentru sudare conform figurii 2.21 ; - prenclzirea local, preferabil global a piesei la 700  900o C n vetre special amenajate, cptu_ite cu materiale termoizolante ; - sudarea cu vitez mare, n locuri ferici de curenci de aer, metalul de adaos se tope_te prin cufundarea n baia de sudur ; - dup sudare piesele se vor rci cu vitez foarte mic, prin mpachetare n materiale termoizolante, nisip sau a_chii de turntorie. Respectnd cele mencionate n mbinarea sudat se creeaz condicii de grafitizare, respectiv mbinarea sudat are duritate sczut, putndu-se prelucra u_or dup sudare. Sudarea cu flacr a fontelor cenu_ii se aplic doar la repararea defectelor de turnare sau a efectelor produse n exploatare (fisuri, uzuri, etc.).  Sudarea cuprului si aliajelor sale Sudarea cu flacr de gaze a cuprului este competitiv cu sudarea WIG (n mediu de gaz protector cu electrod nefuzibil). Calitatea bun a mbinrii sudate este condicionat de respectarea urmtoarelor : - folosirea unor arztoare de putere mare, respectiv 180  225 dm3/h/mm grosime component care s compenseze conuctibilitatea termic ridicat (6 ori mai mare dect la otel) ; - pregtirea rostului de sudare cu deschidere mare (3  5 mm) ; - folosirea unei flcri strict neutr (k =1,05  1,1) care s evite absorptia gazelor (O 2 H2) ; - folosirea unui flux decapant (borax calcinat) care s mpiedice formarea oxizilor de cupru, oxizi care nruttesc calitatea mbinrii sudate ; - prenclzirea componentelor pn n apropierea temperaturii de topire (700  800o) ; - prinderi provizorii distantate la 100  125 mm, sau folosirea unui rost variabil ; - material de adaos cu continut de elemente dezoxidante (Si, Mn) ; - sudarea cu viteze ridicate fr ntreruperi si reveniri ale flcrii de mbinare ; - tratarea termic a mbinare dup sudare prin nclzire la rosu (500  600o C) si rcire rapid n scopul micsorri gruntilor. n cazul alamelor se respect indicatiile tehnologice precedente cu deosebirea c flacra de sudare este oxidant (k= 1,3  1,5) iar dup sudare mbinarea nu se trateaz termic. Sudarea aluminiului si aliajelor sale Indicaciile tehnologice pentru sudarea aluminiului si aliajelor sale se rezum la : - folosirea arztoarelor de putere mic (75  125 dm3/h/mm grosime) ; - foosirea unei flcri carburante (k= 0,9  1,0) pentru a prentmpina formarea oxidului de aluminiu, greu fuzibil (2 050o C) ; - metal de adaos de compozitia celui de baz al componentelor ; - flux decapant pe baz de sruri de Li, Na, K, care s reduc Al2O2 format inerent ; - prenclzirea componentelor local sau global la 200  250O C, n scopul compensrii conductibilitcii termice (de 3 ori mai mare ca a otelului) ; - prinderea provizorie ca si la cupru ; - sudare cu viteze mari, preferabil ntr-o singur trecere : - dup sudare ciocnirea la rece pentru umplerea porilor si finisarea structurii si nlturarea chimic sau prin fierbere a resturilor de flux care sunt corozive.  <ABDIJ>    L 68NRV^vjl*!2!|!."0"B"D"""# #$$((((((((**>*OJQJ^JH*H* CJH*aJCJaJ OJQJ^J>* jUCJOJQJaJCJHOJQJaJHO  "0<=>?@ACDJ $ & > `^ ^s^sԸ> H L N (unhj *!z!`@& & F  ^``@&`z!|!."0"B"D"%&&&()F-.N0P0d0T5V5 7 7X8899r:@&` L^`L@&``*(*****N0P0d0f0P2R222335 555R5T5V5555555555555 7779N9P9\9^9h9j9n9p999999V;X;4=6=B=D=8?:?l?n?dAA"B/B0B4BABBBõ5B*OJQJ\^Jph#5B*OJQJ\^JmH phsH 5>*>*CJOJQJaJH* CJH*aJ CJH*aJCJaJ OJQJ^JH*Dr:;`AbAdAAA/B0BBBDBFBIBMBPBRBUB $$Ifa$ @&`@&``BBUBVBaBbBlBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB*C+CCCҮҮt`V>*CJ OJQJaJ &5B*H*OJQJ\^JmH phsH #5B*OJQJ\^JmH phsH &5B*H*OJQJ\^JmH ,phsH ,&5B*H*OJQJ\^JmH ,phsH ,#5B*OJQJ\^JmH ,phsH ,#5B*OJQJ\^JmH phsH 5B*OJQJ\^JphCJaJmH sH +5B*CJOJQJ\^JaJmH phsH  UBVBqByBBB=4444 $$Ifa$$$Iflִ [$(                     &`  (6    44 la_BBBBBB4$$Iflfִ [$(  &`(6    44 la_ $$Ifa$BBBBBBBBB $$Ifa$BBCC CC=04444 $$Ifa$$$Ifl ִ [$('  &&&&&&&`(6    44 la_CCC$C*C+C4$$Iflִ [$('  &&&&&&&`(6    44 la_ $$Ifa$+CCCCC6FHfJhJjJnJpJrJtJvJKKLpL MnMM0QhUWW`` & F^ & F`CCCCDD4F6FDFFFFF$G&GGGHHHHHI IIFIJIIIdJfJjJlJLLLLMMOOOOHPJP:R*>*CJOJQJaJH* jUOJQJ>*H* >*OJQJCJ aJ DW W"W$W&W Y[]v^x^z^^__` `$`(`,`0`4`8`<`@` $$Ifa$ @&`@&``@`B```*<!! $$Ifa$$$Ifl  ,d !D%|)   8   8   8   8   8   8   &8   8  +6$$$$44 la7l`n`x``````aaaLaXaZafaza|aaaaaaaaaabbbbbbbbbbbb c cc(czc|cd¹¹¹~¹¹ppp¹5OJQJ\^JmH sH 5H*OJQJ\^JmH sH 5OJQJ\^JmH sH 5OJQJ\^J&5B*H*OJQJ\^JmH phsH CJaJmH sH OJQJ\^JmH sH  B*OJQJ\^JmH phsH 5B*OJQJ\^Jph#5B*OJQJ\^JmH phsH ,```````` $$Ifa$``aa*!! $$Ifa$$$Iflf  ,d !D%|)  8  8  8  8  8  8  &8  &8 +6$$$$44 la7aa$a,a4a@aLaXa $$Ifa$XaZaaa*!! $$Ifa$$$Ifl   ,d !D%|)'  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8 +6$$$$44 la7aaaaaaaa $$Ifa$aabb*p!! $$Ifa$$$Ifl  ,d !D%|)'  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8 +6$$$$44 la7b$b4bDbTbdbtbb $$Ifa$bbbb*!! $$Ifa$$$Ifl  ,d !D%|)'  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8 +6$$$$44 la7bbbbbbbb $$Ifa$bb(c4c*$!! $$Ifa$$$Ifl  ,d !D%|)'  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8  &8 +6$$$$44 la74c*>*CJOJQJaJCJOJQJaJ>*CJ OJQJaJ jU4iiiijj(j.j$$&P#$/Ifa$.j/jNjXjbjljwjHl66666$$&P#$/Ifa$$$Ifl֞$ X D%0*       T                6P*44 lawjjjjjjj6$$Ifl ֞$ X D%0*     T           6P*44 la$$&P#$/Ifa$jjjj k$&P#$/If$$&P#$/Ifa$ k k k k khmjmHBBBBB`$$IflF֞$ X D%0*&   &  &T  &  &  &  &   6P*44 lajmntnvnnnn ooFpnpvpppppp $$Ifa$ @&@&` ` `/n1nnnnMoYoFpppppZq\qVvvvvxx8:Jrȅ‡46ҋԋz|Β tv "¦,D OJQJ^JmHsHjUmHnHuH*>*CJ OJQJaJ 5B*H*OJQJ\^JphCJaJ5B*OJQJ\^Jph5>*>*CJOJQJaJCJaJH*@ppqq*q6qBqNqZqR0IIIIIII $$Ifa$$$Ifl:֞p\ H4!`'                      '44 laZq\q^q@uNvPvRvTvVvRPJJJJJJ`$$Ifl;֞p\ H4!`'               '44 laVvvvxxxxy||~BDtx & F ^` & F ^` & F p^``^ & F ^…ąƅȅl x8V| 0^`0 & F ^` & F ^`` h`|؎0~|ВڒГfHP*prt~ h` & F ^``Xž* .*8:<>@ĦƦȦ.0ƨ( & F!  ^``DFHJXZ^bd46رxԸ>*CJ OJQJaJ H*H*mHsHl>rڱܱ>f0 & F" ^``¸ĸƸȸʸ̸θиҸԸh+p 8,p 8-p 8.p 81h/R / =!8"#$%4 85 86 87 8 i8@8 NormalCJ_HaJmHsHtH <A@< Default Paragraph FontJ6@J List Bullet 2  & F>*CJ OJQJaJ 6@6 Normal Indent ^JY"J  Document Map-D M OJQJ^J.U@1. Hyperlink >*B*ph%^"*BBCl`d/nDԸafhor> z!r:UBBBBC+CW@```aXaaabbbb4czcdi.jwjj kjmpZqVv|Ըbdegijklmnpqstuvwxyz{|}~Ըcx>@,b$} G)s%@%$  ? (  *   8 WXX?f3< P6SUDAREA CU FLACR DE GAZE Arial Black"`B   HW3ydXX?0<PFLACRA DE SUDARE OXIACETILENICImpact"`( "  LW3ydXX?GAZE PENTRU FLACRA OXIACETILENICImpact"`< 8  `W3ydXX?UTILAJUL PENTRU SUDAREA CU FLACRA DE GAZImpact"`8 9  \W3yd%XX?TEHNOLOGIA DE SUDARE CU FLACR DE GAZEImpact"`( :  LW3yd%XX?TEHNOLOGIA DE SUDARE A OTELURILORImpact"` <  $W3ydXX?SUDAREA FONTELORImpact"`" ? c RW3yd?SUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR NEFEROASEImpact"`B S  ?Ac%!3DOU%^ !yTy3T"<ET8Q !T9hT:hT<h^T?-T1:=*+ejl. / 4 5 G H 9::8:9:Q:R:W:X:]:^:c:d:h:1E>EAExEyEEEEEEE?FAFHFIFFF;G!>!@!@!11111111111111111111111111111111Q:Q:W:W:]:]:c:c:CC-D4D[\\^'^DVDhD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\DIVERSE\DIV17\www.referat.ro-Sudarea prin topire.docd6c17.doc"|^|}'Xg~6}B <%Y.Y&E6@ B-l6NnlS>va# qg#p"l$Հw1W&! .@:= w;^\>L4>o?0x> B BL=BEQx Kx{SUNLw&~T!8Y̺/ TZ qyO`L0SUNSqyO`>EiD4>o?"l$h Nuw&~T8YB-l Kw;.@:""FO        ] K       }d        A,         Ҝ        B        ~{                           8d        "o                X=                         !!!!'!-!3!9!>!C!G!H!p!t!x!|!!!!!!!!!!!!!!!0000000000000011 111115181<1@1D1H1N1T1Z1[1o1r1v1z1~1111111111111111 22222222"2#2B2H2L2P2T2X2^2d2k2l25555555555666%6.67686c6m6w6666669999:::::<:F:P:V:\:b:h:i:'^@$^$^ȫs$^$^P  "#$%&-01345679<KPVX[%^0@000 0 00 @00000@0000 0"0$0(0*0,0.0006080:0<0>0@0@0D0F0H0J0L0Z0`0b0f0h0@0l0@0p0v00000UnknownGz Times New Roman5Symbol3& z ArialMV  BuxomDCourier New?& Arial Black5& z!Tahoma?5 z Courier New;Wingdings"0h&u: M'|P)80dT_^ 2QHX  Pupazan Constantin LucianDVDOh+'0   < H T`hpx   Pupazan Constantin LucianMiPupPup Normal.dotoDVD3DMicrosoft Word 9.0n@@49@ M՜.+,0 hp|   'T_  Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~Root Entry F孳1TablemWordDocumentj"SummaryInformation(DocumentSummaryInformation8CompObjjObjectPool孳孳  FMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.89q