ÐÏࡱá>þÿ []þÿÿÿTUVWXYZÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿì¥Á7 ð¿F’bjbjUU ü67|7|öÈÿÿÿÿÿÿlTTTTTTTd¸¤ý¤ý¤ý°Tþ„Øþü¸€4òàà"ááá0000000$r5 ’7V50TáÝááá50[TTÛ:4[[[ádTT0[á0[[s Â3DTTÃÔ 0h¾‡ôĸìù¤ýEw&ÃLP40€4&è7[è7Ã[¸¸TTTTÙ Întroducere Industria u_oar ocup un rol important în viaca oamenilor. Ea cuprinde ramuri ca: industria textil industria de tricot, industria înclcmintei, industria obiectelor de faianc, industria de confeccii _.a. Principala sarcin a industriei u_oare const în asigurarea populaciei cu produccie calitativ _i universal, produccie ce ar mri nivelul material _i cultural al viecii oamenilor. Un loc aparte în industria u_oar îl ocup industria de confeccii  cea mai important ramur a industrie date. Rolul principal în dezvoltarea industrie de confeccii  realizarea rezultatului final _i sporirea eficiencei muncii  aparcine reutilri tehnice, aplicrii în practic a ultimelor realizri în domeniul tehnologiei, mecanizrii _i automatizrii. Calitatea confecciei, efectul economic al producciei _i consumului ei e condicionat de proiectarea modelului, cestura folosit, utilajul modern. Cre_terea situaciei material _i culturale are ca rezultat cre_terea necesitcii unor vestimente frumoase, elegante, comode _i la mod. Îmbrcmintea joac un rol important de asemenea în comunicare _i în relaciile dintre oameni. Prin îmbrcminte omul se autocaracterizeaz, ea refectîndu-i gusturile _i nivelul de cultur general. coala Formarea unei economii de piac reale cu o structur renovat _i funccionabil eficient este un proces complex _i multilateral de reorganizare radical a viecii social-economice a societcii. În procesul desf_urrii acestor transformri, se rezolv în mod consecvent _i problemele privind reformarea macroeconomic în ansamblu, relansarea sectorului real al economiei. O importanc deosebit trebuie s se acorde reorganizarea lor deoarece anume de determinat, în cele din urm, eficacitatea reformei economiei nacionale _i dinamica dezvoltrii ei. În acest sens o atencie deosebit merit s i se acorde industriei u_oare una din ramurile de baz ale economiei nacionale, cruia îi revine o treime din volumul total al industriei. Aceast ramur în multe cazuri determin starea piecei interne a mrfurilor de consum. Reflectînd tendincele generale ale dezvoltrii economiei , vom mencine c industria u_oar dispune de posibilitci reale care permit realizarea cu succes a unor reforme de structur, de perfeccionare mecanismelor economice. Industria u_oar , ca _i întreaga economie nacional, pe parcursul ultimelor zece ani, se afl în stare de criz. Î n perioada anilor de reforme, produccia acestei ramuri continua s scad, volumul ei constituind în prezent abea jumtate din volumul produs în anul 1900. Crizele principale ale acestei situacii sunt: ruperea relaciilor economice cu partenerii tradicionali _i cre_terea brusc a precurilor la materialele prime _i resursele energetice ceea ce a fcut imposibil folosirea pe deplin a capacitcilor de produccie de import necontrolat care a complicat în mod serios activitatea productorilor locali necorespunderea nivelului tehnologic de producere _i a calitcii producciei autohtone cerincelor contemporane; administrarea economic ineficient în condiciile economiei de piac a activitcilor de marketing pe piecele de peste hotare. Programul elaborat de Ministerul Economiei Reformelor al Republicii Moldova _i Departamentul de !!!!!!!!!! privind dezvoltarea industriei pentru viitorul apropiat nu e deajuns de !!!!!!! _i reflecta numai modificarea bazei legislative, atragerea mai activ a investiciilor strine, proteccie productorilor autohtoni. În acela_i timp, astfel de probleme actuale ca asanarea financiar a întreprinderilor de ramur, modernizarea _i retehnologizarea lor. Trebuie s fie luat în cosiderencii _i faptul c procesele de privatizare _i decentralizare, liberalizarea economiei au dat na_tere la noi probleme privind formarea unui sistem eficient de seccionarea corporativ , adaptarea colectivelor întreprinderilor la dep_irea mentalitcii vechi _i asigurarea unor motivacii în activitatea de munc , dar totodat nu trebuie de idealizat fenomenul de autoreglare a piecei, cît _i a liberalismului nelimitat în economie. Toate acestea, luate în ansamblu vorbesc despre actualitatea _i necesitatea elaborrii unor probleme de teorie _i practic privind reformarea _i modificarea structural la nivel de ramur _i unitate economic a industriei u_oare. Reformele care au loc în fostele cri socialiste în realitate sunt ni_te procese voluminoase _i multilaterale , sensul _i scopul strategiei al crora se reduce la transformarea economiei contemporan la piaca, la modificarea fundamental a ansamblului relaciilor economice. În aceast ordine de idei o însemntate deosebit are strategia nacional de reorganizare social-economic în baza sistemului de realizri complexe a problemei în vigoare. Concinutul reformelor trebuie s corespund criteriilor de baz ale crora transformri racionale _i eficiente Iar sareinele principale , ca _i condiciile care determin tranzicia la un sistem economic nou, sunt: lichidarea favorabil de concurenc, antreprenoriatul liber, formarea mecanizmului economic, a bazei legislative _i a unei infrastructuri adecvate cerincelor de piac, ridicarea nivelului de publicitate a sistemului relaciilor economice mondiale, dar trecerea accelerat de la proprietatea de stat la proprietatea privat nu are efecte cuvenite; ci , invers, se poate solda cu ni_te consecince social-economice nedatorite. Deseori , _i mai ales reformatorii radicali, economia de piac este prezentat în forma d sistem de dominacie indivizibila a capitalului privat. Iar rolul , proprietcii de stat se reduce la minim sau în general este ignorat. Concepcia rolului deosebit al statului în condicii contemporane este inclus în tendinca internacional de avansare spre modulul economiei mixte, întemeiate pe îmbinarea nacional a diferitor forme de proprietate _i activitate economic, a mecanismului reglamentrii de piac _i celor statale. În timpul efecturii reorganizaciilor sistematice trebuie s ne bazm pe practica mondial. brile dezvoltate au ajuns treptat la relaciile de piac civilizate, prin evolucie, pe cînd fostele crii socialiste sunt orientate spre transformri radiale, care prevd schimbarea rapid _i afectiv a formelor _i metodelor administrative de comand. bara noastr trebuie s se adapteze la condiciile piecelor strine _i integrarea în sistemul economic mondial. În totalitatea eforturilor de rena_tere a economiei nacionale în baza principiilor relaciilor de piac o importanc deosebit are reformarea sectorului real _i, în primul rînd , a producciei industriale. Economia nacional depinde în mare msur de furnizorii de materie-prim _i resurse energetice, _i pe piecele strine de realizare a producciei sale. Formarea industriei u_oare de constituire a structurii complexului economic al R.M. s-a produs pe parcursul mai multor decenii, dar piscul dezvoltrii ramura l-a atins la hotarele anilor 80  90. Ctre acest timp ea a fost creat ca sector multifunccional al economiei, care a unit în sine subramurile textil, de croitorie, de pielrie _i înclcminte. Întreprinderile acestor subramuri produceau fire de bumbac _i diferite cesturi de la cele de mtase _i pîn la cele decorative de mobil _i tehnice , peste 100 de denumiri de confeccii , articole de tricotaj, ciorapi _i confeccii din blnuri, covoare, diferit înclcminte, alte ramuri de larg consum. Ramura în general a pstrat un ritm înalt de dezvoltare cuprinzînd aproape o ptrime din toat produccia industrial (22,6%), _i aproximativ aceea_i pondere din numrul total de lucrtori, peste 10% din capacitatea de produccie. Activitatea întregii ramuri se deosebea prin stabilitatea , grad înalt de aplicare a tehnologiilor noi, calitatea producciei, folosirea potencialului de cadre. Importanc deosebit a acestei ramuri pentru perioada actual de dezvoltare a Moldovei se determin de urmtoarele: prelungind s rmîn una din diviziunile stratesferii importante ale economiei nacionale , industria u_oar poate fi privit cu siguranc ca ramur de perspectiv pentru dezvoltarea economic a Republicii. Inicial dezvoltîndu-se ca ramur orientat spre export, industria u_oar _i acum posed un solid potencial pentru dezvoltarea _i consolidarea relaciilor comerciale externe ale Moldovei. La aceasta contribuie _i apropierea relativ de piecele externe de desfacere , practica de colaborare cu alte state, mai ales cu statele Europene; Perspectiva industriei u_oare în calitate de catalizator specific al rena_terii economice a Republicii este recunoscut _i de expercii strini, în particular, de reprezentancii organizaciilor financiare internacionale. Ca prioritate sînt acceptate practic toate domeniile de baz ale activitcii : textile, îmbrcminte, înclcminte, covoare avînd îns o clar orientare spre cerincele pecii. Exportul Moldovenesc în crile Uniuni Europene în ultimii ani s-a mrit aproximativ de 2 ori, iar 1/3 din ele alctuie_te produccia textil. Din crile U.E. se disting Italia _i Germania ca cei mai solizi parteneri. Cea mai mare parte a volumului total de export al industriei u_oare spre crile occidentale revine serviciilor: în ramura de croitorie ponderea acestor ajunse la 70/75%, de tricotaj 20-25%. În R.M. exist întreprinderi mari _i de o calitate înalt.  Ionel ,  Covoare - Ungheni ,  Pielar ,  Blceanca , SA  Terotex , întreprinderi mai mici  Piele ,  Mioara ,  Artima ,  Floarea-Carpet ,  Tipar-Color _.a. Unele dintre întreprinderile industriale din primele au fost societatea pe acciuni  Ionel ,  Zorile ,  Piele . Modelul II. Model de rochie ce este destinat pentru doamnele sau domni_oarele pîn la vîrsta de 35 de ani pentru var. Modelul avangard de stil romantic compozicia cruia este creativ , reprezint echilibru formelor. Rochia de o silvet semiajustat. Partea din fac este croit dintre detalii cu dou pense în regiunea pieptului _i doua pense în regiunea taliei. Iar în regiunea gîtului este rscroit pucin mai tare pîn pe liniile umerale _i prelucrat cu bentic. Partea din spate este croit din dou detalii iar în regiunea spatelui rscroitura mai mare _i prelucrat cu bentic. Rscroitura gîtului _i bracului poate fi prelucrat cu bentic oblic sau surfilat. Din regiunea taliei pîn la tiv este prelucrat titaru medie. La fel ca _i modelul precedent aici asemnare între ele între elementele prin forme _i dimensiunile acesteia. Modelul III. Modelul de rochie recomandat doamnelor _i domni_oarelor pîn la vîrsta de 30 ani pentru anotimpul vara. Rochia de stil romantic compozicionalo - criativ. Originalitatea acesteia const prin faptul c tiparele sale mult defer de cele a rochiei de baz. Are o siluet semiajustabil la care partea din fac este croit din trei detalii. La partea dreapt în regiunea pieptului este prelucrat cu o pens. Iar în regiunea taliei prelucrat cu dou pense _i doua tieturi unindu-se în regiunea taliei. Partea din fac a umrului drept este modelul cu o tietur pîn în regiunea pieptului, _i prelucrat cu bentic _i voluna_ de înfrumusecare. Regiunea gîtului _i rscroiala bracului melucrot cu bentice. Partea din spate croit din dou detalii. Iar din regiunea gîtului melucrat cu partea din fac. Lungimea articolului este pîn la genunchi. Pentru acest model recomandm cesturi de tricotaje cu culori mai deschise sau comprimate. Modelul IV. Modelul de rochie recomandat domni_oarelor _i doamnelor în vîrsta de pîn la 40 ani pentru anotimpul vara. Acest model este la un pas cu moda datorit avangarditcii sale, aranjri dinamice sau echilibrate a formelor în compozicie contrsului albastru cu siniliu care în moda anilor 2002-2003 este principal introducere de stili_ti în moda culorilor cele mai rspîndite din toat gama de culori propuse pentru anul 2003. Partea din fac este croit din patru detalii care trei sunt de culoare sinilie iar detalie de baz sau unul este de culoare albastr. Regiunea bustului prelucrat cu dou pense _i în regiunea taliei cu dou pense. Din regiunea umrului sunt prelucrate cu cestur pîn în regiunea bustului lsîndule libere. Iar rscroitura bracului _i gîtului ca fel poate fi prelucrat cu bentice oblice sau suflilat. Iar din regiunea genunchiului prelucrat cu cestura sinilii _i pucin încrestat . Partea din spate este prelucrat la fel cu partea din fac înafar de regiunea bustului . Centrul compozicional este redat de detalii sinili ale compoziciei. Metoda de msurar direct. Metoda de msurare direct, sau metoda clasic a fost elaborat de antropologul elvecian R. Martin (1840-1925). Martin a sintetizat un bogat material adunat pîn în 1914 de ctre diferici antropologi _i a elaborat o tehnic antropometric amnuncit. Astfel a definit o serie de repere posibil de determinat pe corp _i a indicat un instrumentar variat adecvat fiecrei prelevri în parte. Ulterior aceast tehnic a fost perfeccionat _i este tehnica care se utilizeaz curent atît în cercetrile de antropologie, cît _i în cercetrile aplicate la cerincele industriei de confeccii. Pentru msurarea înlcimelor se folose_te antropometrul ( somatometrul) portativ Martin. Antropometru este format dintr-o tij cilindric cu lungimea de 2 m. Pentru comoditatea transportrii, tija este divizat în patru secciuni fiecare cu lungimea de 50 cm. Tija este gradat de la 0 la 2000 mm. începînd de la extremitatea de jos _i de la extremitatea de sus are diviziuni în sens invers (0-1000mm.) pe primele dou segmenta superioare ale tijei. La extremitatea superioar antropometrul prezint o rigl fixat la înlcimi diferite cu ajutorul unei brcri, o alt rigl. Aceast rigl mobil este adus la nivelul diferitelor puncte antropometrice a cror înlcime se poate citi direct pe tij. La extremitatea superioar antropometru prezint o rigl fixat în plan orizontal cu lungimea de 25 cm, iar pe tij poate culisa _i poate fi fixat la înlcimi diferite cu ajutorul unei brcri, o alt rigl. Aceast rigl mobil este adus la nivel diferitelor puncte antropometrice a cror înlcime se poate citi direct pe tij. Segmentul superior al antropometrului se poate utiliza în calitate de _ubler antropometric la prelucrarea unor diametre. Diametrele se msoar _i cu ajutorul unui compas antropometric. Dimensiunile curbilinii (lungimile, lcimile, perimetrele _i arcele) se msoar pe suprafaca corpului cu ajutorul panglicii gradate (panglica de croitorie) care nu trebuie s deformeze cesuturile moi. Toate dimensiunile se preiau cu o precizie de 0.50 cm . Înaintea începerii msurtorilor se verific precizia instrumentelor _i în special a panglicii gradate. Fiecare subiect este msurat de o echip format din doi speciali_ti cu aceia_i pregtire, dintre care unul msoar _i cellalt noteaz în fi_ rezultatele msurtorii. În timpul msurtorilor acesta urmre_te corectitudinea poziciei instrumentelor. Metoda de msurare direct este o metod simpl, necesit un instrumentar relativ ieftin _i u_or transportabil , de asemenea este o metod cu ajutorul cruia anchetele antropometrice se pot desf_ura fr amenajri speciale. Pentru cercetrile de antropologie prezint avantajul contractului vizual al specialistului cu subiectul, prin care pot fi fcute o serie de observacii referitoare la fizionomia subiectului. Pentru cerincele industriei de confeccii, metoda prezint ca principale dezavantaje urmtoarele: - în urma anchetei rmîne doar o fi_ în care sînt trecute valorile unor cote, valori care nu ofer informacii despre forma corpului, relieful acesteia , iar dup terminarea anchetei nu se mai pot obcine informacii despre formarea corpului, relieful acesteia, iar dup terminarea anchetei nu se mai pot obcine informacii suplimentare, respectiv nu se mai pot face coreccii asupra eventualilor erori. - pentru desf_urarea unei anchete de volum mare necesit un personal numeros _i bine instruit; - msurarea unui numr mare de cote (30-60) imobilizeaz mult subiectul , care î_i poate schimba pozicia _i aceasta afecteaz corectitudinea msurrilor. Pentru construccia corect a îmbrcmintei nu sînt suficiente numai dimensiunile diferitelor segmente ale corpului ci sunt necesare _i informacii cu privire la forma suprafecei corpului , cinuta acestuia, informacii pe care antrometria clasic nu le poate furniza. Din necesitate de a obcine date cît mai complete cu privire la particularitcile morfologiei ale corpului uman au fost dezvoltate o serie de metode perfeccionate de antropometrie. Dintre acestea un loc însemnat îl ocup metodele fotografice. Metodele fotografice Metodele moderne de cercetare antropometric fr contact , se bazeaz pe fotografierea subiectului de msur . Problema principal a metodelor fotogramei const în determinarea dimensiunilor _i formei subiectului pe baza imaginilor sale. Astfel, se deosebesc dou categorii de metode: modele de fotogrammetrie plan _i metode de fotogrammetrie în spaciu (steriofotogrametria). Metode de fotogrammetrie plan În aceste metode subiectul de msurat , pe suprafaca cruia a fost marcat pozicia punctelor antropometrice, este fotografiat în mai multe pozicii, obcinîndu-se imagini plane ale acestuia. Fotografiile obcinute nu asigur determinarea întru-n spaciu tridimensional a coordonatelor punctelor subiectului. Se cunosc urmtoarele tipuri de metode: Fotografierea succesiv; Fotografierea simultan; Fotografierea tridimensional. 1.Metoda fotografierii succesive. În aceast metod, subiectul este fotografiat succesiv în cîteva pozicii (fac, profil dreapta, spate, profil stînga). Fotografiile realizate pentru fiecare subiect servesc la preluarea diferitelor dimensiuni ale corpului . Cunoscîndu-se scara de realizare a fotografiilor se obcin valorile reale ale diferitelor mrimi antropometrice. Metoda prezint urmtoarele avantaje: este relativ simpl imobilizarea subiectul un timp minim; fotografiile reprezint documente care pot fi utilizate pentru diferite cercetri precum _i pentru verificarea corectitudinii datelor. Ca dezavantajele se mencioneaz: posibilitatea de modificare a poziciei subiectului în intervalul dintre dou fotografieri , astfel c se poate înrutci corespondenca dintre diferite imagini ale unuia _i acela_i punct antropometric; necesit lucrri laborioase de tehnic _i de prelucrarea a fotografiilor; se consum mult material fotografic. 2. Metoda fotografierii simultane. Subiectul este fotografiat simultan din mai multe pozicii cu ajutorul a 3-4 aparate de fotografiat. În acest fel corespondenca dintre punctele antropometrice fixate pe diferite imagini este asigurat _i se reduce durata de imobilizare a subiectului. Metoda prezint neajunsul de a necesita o echip mare de tehnicieni (3-4 pentru fiecare subiect), aparatur suplimentar, iar prelucrarea fotografiilor obcinute este _i în acest caz suficient de laborioas. Metoda fotografieri tridimensionale. Pentru desf_urarea fotografierii este necesar o instalacie care se compune dintr-un podium încadrat în spate, lateral ci sus de cîte un plan (P1,P2,P3). Planul lateral (P2) _i cel superior (P3) formeaz cu planul orizontal un unghi de 45 grade. În fiecare dintre cele trei planuri este fixat cîte o rigl topografic gradat în cm. În planul lateral _i cel superior sînt fixate oglinzile O1 _i respectiv O2. Subiectul este a_zat pe podium _i este fotografiat din fac cu ajutorul unui aparat de fotografiat (fototeolit). Printr-o singur declan_are se înregistreaz pe aceea_i pelicul imaginea din fac a subiectului , precum _i imaginile acestuia din oglind O1 (profil dreapta), respectiv oglinda O2 (imaginea de sus). Dimensiunile subiectului se preia din cele trei imagini fixate pe o singur fotografie cu ajutorul unui distancier, distancele fiind apoi plasate pe imaginea riglelor gradate. În acest fel se permite exprimarea dimensiunilor msurate în valori reale. Din imaginea obcinut în oglinda O2 se poate msura cu ajutorul cubrimetrului unele perimetre. Metoda prezint avantajul c într-o singur fotografie apare imaginea (plan) subiectului într-un spaciu tridimensional , astfel c se asigur o corespondenc ridicat dintre diferite puncte antropometrice; cotele se exprim direct în valori reale, necesit un singur aparat fotografic, iar consumul de material fotografic este mai redus comparativ cu metodele prezentate anterior. Dezavantajele principale ar consta în costul instalaciei, dificultatea de transportare a acesteia , precum _i în necesitatea asigurrii unui spaciu corespunztor pentru desf_urarea anchetei. Metode de fotografiere în spaciu Prin dezvoltarea acestor metode s-a urmrit posibilitatea de obcinere cu precizie înalt atît a informacilor despre dimensiunile _i forma corpului cît _i proieccii _i conturi ale unor secciuni ale corpului cu planuri verticale sau orizontale în scopul reproducerii prin machete a formei corpului. Dintre metodele fotogrametriei în spaciu se vor prezenta: - metoda stereofotogrametric ( cunoscut _i dezvoltat pe plan mondial , metoda fotostereotomic ( de concepcie romneasc). Metoda stereofotogrametric (fotogrammetria spacial) Metoda const în fotografierea simultan a corpului cu ajutorul unor aparate de fotografiat stereoscopice. Cele dou fotografii (fotograme), preluate unghiuri diferite, privite cu ajutorul unui stereocomparator , refac imaginea spacial corpului fotografiat. Metoda se bazeaz pe realizarea cu ajutorul stereocomparatorului a unui efect stereoscopic artificial. De pe imaginea obiectului realizat astfel, numit stereomodel , se poate msura cu precizie coordonatele oricrui punct de pe suprafaca acestuia. Pentru încelegerea modului de realizare a efectului stereoscopic artificial se prezenta întîi principiul vederii binoculare, sau efectul stereoscopic natural. Vederea stereoscopic (binocular)  este un efect natural datorat înregistrrii prin cei doi ochi a imaginilor obiectelor observate, a localizrii în spaciu a acestora. Cînd privirea se îndreapt spre punctul M, al unui obiect, situat la distanc fac de ochi, numit _i punct de fixacie, ochii se rotesc, iar razele vizuale intersecteaz pe punctul privit. Cu b0 s-a notat distanca interpupilar. Cu ajutorul fotogramelor obcinute prin fotografierea unui obiect cu dou aparate stereoscopice se realizeaz un efect stereoscopic artificial . Acesta const obcinerea imaginii spaciale a unui obiect, atunci cînd se observ simultan, în anume condicii dou imagini, perspectiva pane ale aceluia_i obiect, preluate din unghiuri diferite. O1 _i O2 = centrele optice (punctele nodale) ale cristalinilor ochilor b0 = baza ocular, distanca dintre centrele optice ale celor doi ochi; Preluarea celor dou fotografii se realizeaz cu ajutorul a dou aparate de fotografiat stereoscopice situate pe un trepied la o distanc constant între ele B, numit baza de fotografiere (15-200 cm.). Axele optice (O1O1= O2O2 ) a celor dou aparate sînt paralele _i egale (f = 108,54 mm) _i sînt perpendiculare pe baza de fotografiere. Cu ajutorul acestor aparate se fotografiaz subiectul, situat la o distanc de pîn la 20 m. Dac considerm un punct M, al acestui subiect, cu pozicia în spaciu definit prin coordonatele sale (X,Y,Z) atunci imaginea acestui punct în cele dou fotograme preluate în cele dou aparate va fi: m1 în fotogram din stînga _i m2 în cea din dreapta. Axa y este orientat în lungul axei optice a aparatului din stînga, iar axa x este paralel cu linia bazei. Axa z complecteaz triedrul triortogonal. Dac trasm liniile de proieccie MO1 _i MO2 ( prin punctele O1 _i O2 ale obiectivelor celor dou aparate) pîn la interseccia cu planul fotografiilor, pe acesta apar imaginile punctului M (m1  în stînga , de coordonate: x1, z1, m2, - în dreapta, de coordonate: x2, z2 ). Pozicia celor dou aparate în raport cu punctul M este diferit, din acest motiv imaginile m1 _i m2 difer între ele; aceast diferenc se nume_te paralax stereoscopic. p=x1-x2  diferenca abciselor imaginilor punctului M în cele dou fotograme = paralax orizontal. q = z1-z2  paralax vertical pentru preluarea dimensiunilor corpului, trebuie cunoscute poziciile diferitelor puncte antropometrice, definite prin cele trei coordonate. Aceste coordonate, în spaciu , se pot exprima în funccie de coordonatele acelora_i din fotografii, prin urmtoarele relacii de dependenc: în care: B = baza de fotografiat; p = paralaxa orizontal = x1  x2; q = O; fotogramele se afl în plan vertical; f = distanca focal cunoscut. Coordonatele x1, x2 _i z1 se msoar fotografii. Se observ din relacii, c ele pot fi folosite pentru determinarea coordonatelor oricrui punct de pe suprafac, pe baza coordonatelor imaginilor sale în cele dou fotografii. Precizarea de exprimare a coordonatelor: 0,01  0,02 cm. Avantajele metodei. subiectul este fotografiat în 30  40 s.; fotogramele sînt documentate care atest particularitcile structurale morfosomatice a subiectului msurat: sînt utilizate la prelucrarea dimensiunilor corpului , la studiul suprafecei corpului, la realizarea unor secciuni-necesare construcciei manechinelor industriale. Dezavantajele. aprtur scump; prelucrarea dificil; se pot utiliza numai pentru cercetri de antropometrie static; numrul mare de fotografii (3-4 pozicii); cost ridicat. Metoda fotostereotomic Ca metod de investigacie antropomtric prin fotografiere, metoda fotostereotemic este o metod original romîneasc elaborat de dr. Cantemir. Riscucia _i ing. Chiril Petrescu în 1959. În 1960 a fost publicat în documentele Congresului internacional de antropologie de la Paris. Denumirea metodei: foto = opereaz cu fotografii, deci este o metod fr contact direct;  stereo  se red relieful corpului supus msurtorii;  tomic  pe filmul fotografic apare imaginea corpului intersectat cu o recea de planuri ortogonale, luminoase, secciunile luînd aspect unor curbe de nivel care scor în evidenc relieful corpului. Metoda se bazeaz pe urmtorul principiu preluat din cartografie:  Dac asupra unui corp cu un relief neregulat se proiecteaz o recea de lunii echidistante _i ortogonale, planurile de proteccie a acestor linii se vor intersecta cu suprafaca corpului, dup anumite curbe, asemntoare curbelor de nivel pe o hart . Forma curbelor rezultate prin interseccia planurilor de proteccie a liniilor recelei _i suprafac, depinde de relieful corpului astfel c pe baza lor se poate face reconstituirea formei corpului, în mod asemntor ca la studiul formelor de relief de cartografie. Dac se consider o suprafac pe care se proiecteaz o serie de plane paralele echidistante, suprafaca privit _i fotografiat dintr-o direccie perpendicular direccia de proieccie va avea aspectul din fig. !!!!!!. Distanca dintre curbele de nivel astfel obcinute depinde de înclinarea suprafecei cuprins între ele fac de direccia de proieccie. Astfel observînd dintr-o direccie perpendicular fac de direccia de proteccie, îndesirea curbelor de nivel indic o suprafac aproximativ normal la direccia de proteccie (paralel la cea de fotografiere) în timp ce distancarea curbelor corespunde unor suprafece practic paralele cu direccia de proteccie (perpendiculare pe direccia de fotografiere). Suprafaca neregulat pe care s-a proiectat de linii ortogonale, va fi încadrat de patrulater curbilinii cu ajutorul crora se poate determina relieful corpului. Se pot calcula astfel permiterea diferitelor secciuni transversale ale corpului. Aplicarea acestui principiu în antropometrie, se reduce la fotografierea subiectului cu receaua proiectat pe el, în mai multe pozicii, imaginile obcinute putînd fi supuse oricror msurtori în vederea reproducerii formei reale a corpului. Instalacia cu ajutorul creia se realizeaz fotografierea este compus din dou grile formate prin interseccia echidestant a dou familii de benzi ortogonale, între care este plasat o platform care se poate roti cu 90 grade , pa care se a_eaz subiectul. În exteriorul fiecrei grile este plasat cîte un blic care ilumineaz lateral subiectul plasat pa platform, dup ce pe corpul acestuia au fost fixate punctele antropometrice cu buline de contrast. Fotografierea se face cu ajutorul unui aparat , dintr-o direccie perpendicular pe direccia fluxului luminos (direccia de proteccie) al blicurilor. Cli_eele astfel obcinute se proiecteaz pe un geam mat la o anumit scar _i de pe aceste cle_ee se preiau prin msurare pe ecran diferite cote antropometrice. Cotele liniare (înlcimea, diametre, adîncimi) se msoar cu rigla pe imaginea subiectului. Cotele curbilinii se preiau cu ajutorul curbimetrului. Perimetrele diferitelor zone de seccionare a corpului cu planuri transversale se aproximeaz la curbe cunoscute (cerc, elips) _i se calculeaz în funccie de dou diametre: transversal _i anteroposterior. Metoda prezint ca avantaje: eliminarea efortului fizic, scurtarea timpului de desf_urare a unor anchete de volum mare; conservarea unor documente care atest particularitcile de conformacie _i cinut a corpurilor subieccilor fotografiaci, documente care permit investigacii multiple; metoda are un cîmp larg de aplicare, nu numai pentru antropometria aplicat în industria confecciilor dar _i pentru diferite studii ergonomice (optimizarea dimensiunilor mobilierului, habitaclurilor pentru vehicule etc.) Ca dezavantaje mencionm: necesitatea aprtur greu de transportat _i un spaciu destul de mare pentru desf_urarea fotografierii; msurarea cotelor de pe imaginile proiectate pe ecran se desf_oar lent, datorit unor operacii pregtitoare necesar a fi reluate la prelucrarea fiecrei imagini; modul de aproximare a perimetrelor este defectuos _i confer o imprecizie în exprimarea dimensiunilor curbilinii. În prezent la laboratorul de antropometrie al CIC-Bucure_ti se lucreaz la perfeccionarea procedeului de prelucrare a filmelor. Este în curs de elaborare un sistem electronic interactiv de msurare a cli_eelor prin intermediu unei camere de televiziune _i întroducerea datelor msurate în memorie unui calculator, de unde urmeaz a fi prelucrate automat dup programe specifice diferitelor obiective de cercetare. Metoda de fotografiere cu lazer Metoda de fotografiere cu lazer face parte din categoria metodelor fr contact direct, care ofer informacii complete despre dimensiunile _i forma corpului în spaciu În esenc, în aceast metod se orienteaz asupra subiectului un fascicul de raze lazer, imaginea acestuia fiind fixat pe o plac fotografic. Imaginea stocat pe placa fotografic poart numele de hologram _i pentru investigare se reproiecteaz tot cu ajutorul laserului, refcîndu-se în acest fel imaginea spacial a corpului. De pe aceast imagine se pot preleva diferite dimensiuni cu mare precizie. Este o metod scump _i din acest motiv este folosit foarte pucin în practica antropometric. Domeniul în care este utilizat îndeosebi îl constituie investigarea operelor de art. Tabela 1 Nr.d/oDenumirea _i simbolizarea caracteristicii dimensionaleModul de msurareValoarea caracteristici dimensiona-le (cm)Figura 12345Perimetrul gîtului P.g.Se msoar din fac subiectului, aplicînd panglica cu marginea ei inferioar peste punctul cervical, punctele bazei gîtului _i punctele claviculare, panglica unindu-se apoi deasupra punctului suprasternal. Dimensiunea se cite_te pe partea inferioar a panglicii 2Primul perimetru al bustului P.b.IPanglica se aplic în spate peste omoplaci trecînd-o orizontal pe sub axile, atingînd cu marginea superioar axilele posterioare _i anterioare, iar în fac pe deasupra punctului mezosternal la barbaci _i a glandei mamare la femei, unindu-se apoi pe partea dreapt a bustului.3Al doilea perimetru al bustului P.b.IISe msoar în continuare msurii I 2 I fr modificare poziciei instrumentului în spate, trecînd panglica de la scobiturile axilare prin planul secciunii oblice spre punctele mamelonare încheindu-se pe partea dreapt a bustului.4Al treilea perimetru al bustului P.b.IIIPanglica pozicionat în plan strict orizontal la nivelul punctelor mamelonare. Se inchee pe partea dreapt a bustului5Perimetrul taliei P.t.Panglica pozicionat în plan strict orizontal înconjoar trunchiul la nivelul liniei taliei, încheindu-se pe partea dreapt. 6Perimetru fesier incluzînd proeminenca abdominal P.f.Se msoar aplicînd panglica în spate peste punctele fesier _i trecînd orizontal peste palma fixat în fac peste abdomen. Panglica se încheie în partea dreapt a corpului.7Perimetrul bracului P.br.Panglica se aplic orizontal pe partea interioar a bracului atingînd cu marginea superioar punctul axilar posterior _i uninduse în partea latero-extern. 8Perimetrul articulaciei mîinii Pa.m.Se msoar aplicînd panglica cu mijlocul peste punctele stilo-radial stilo-cubital, unind-o apoi în partea latero-extern a articulaciei mîinii 9Lcimea bustului I.b.La femei se msoar orizontal deasupra glandelor mamare, între semnele verticale trasate peste punctele axilare anterioare fr a cine cont de pliurile epidermei. În zona sternului panglica se situeaz direct deasupra liniei primului perimetru al bustului.10Lcimea bustului II I.b.IIMrime ajuttoare, se msoar orizontal între nerticalile, duse imaginar în jos peste punctele axiale anterioare. Se msoar peste glandele mamare. Aceast msur se folose_te pentru concretizarea pensei peptorale la figurile cu bustul mare _i calcularea lcimii fecei.11Lcimea spatelui I.sp.Se msoar în plan transversal din partea stîng spre dreapta subiectului deasupra liniei primului _i celui de-al doilea perimetru al bustului.12Lungimea spatelui pîn la talie, cinînd cont de roeminenca omoplatului L.t.s.Se msoar de-a lungul spatelui începînd de la punctul cervical pîn la linia taliei cinînd panglica peste rigla auxiliar cu care se fixeaz proeminenca omoplatului13Lungimea taliei în fac L.t.f.Se msoar de la baza gîtului _i peste punctul mamelonar _i apoi pîn la linia taliei.14Lungimea mrului L.u.Se msoar începînd de la punctul bazei gîtului pîn la punctul umeral.15Lungimea bracului L.b.Se msoar pe mîn liber de la punctul umrului pîn la lungimea dorit16Lungimea hainei L.h.Se msoar de la punctul cervical pîn la lungimea dorit. Lungimea fustei _i pantalonilor se msoar pe partea lateral.17Înlcimea bustului Î.b.Se msoar începînd de la baza gîtului pîn la punctul mamelonar. 18Înlcimea oblic a umrului din fac Î.o.u.f.Se msoar de la punctul proeminent al bustului pîn la sfîr_itul umrului (msur adugtoare)19Înlcimea rscroieli la spate Î.r.sSe msoar pe spate vertical de la baza gîtului pîn la orizontala dus de subsiori. Aceast msur stabile_te adîncimea rscroielii20Înlcimea umrului oblic Î.o.u.Se msoar pe distanca cea mai scurt de la punctul de interseccie al liniei taliei cu coloana vertical pîn la punctul umeral, aplicînd marginea exterioar a panglicii peste puncte.21Centrul bustului C.b.Se msoar de la dreapta la stînga între punctele mamelonare. Tabela 2 Denumirea vestimentului Adausurile, cmFoarte ajustatAjustatSemiajustatDreptLrgitul trapezalA/6AtAfA6AtAfA6AtAfA6AtAfA6AtAfRochie4-51-1.50.5-15-62-31-1,56-74-52-37-9--9-10--Jachet5-61.5-21-26-73-41.5-257-85-63-48-10--10-12--Palton6-72-32-37-84-53-48-96-84-59-11--11-13-- Tabela 3 Denumirea vestimentului Adausurile, la totFoarte ajustatAjustatSemiajustatDreptLrgitul trapezalRochie0.6-0.8 1.200.8-1 0-050-03 1.2-1.61-1.40.5-0.8 0.6-11.4-208-1.42-2.6JachetPalton Tabela 4 Denumirea adausuluiSimboli zarea dimensional a adausuluiMsura ctre care se aduc adausul Adausurile cm Rochie Jachet PaltonCtre un spate lui pîn în talieA.Lts Alt.f Ao.u A.ar.m Alat.gît. Aad.gîtL.t.s L.t.f o.u a.r.m lat gît adaus gît0.5-0.1 0.5 0.5 1.5-2.5 0.5-1 ---0.7 0.7 0.7 2.5-3 1 ---1 1 1 2.5-3.5 1-1.5 0.2-0.4Ctre lung talie în facCtre înlcimea dolic a umruluiCtre adîncimea rscroele mîniciiCtre lcimea rscroelei gîtuluiCtre adîncimea rscrolei gîtului Tabela 5 Indicatorul dimensional Dup lucrrile crilor membre CAER Dup Buzov Brbaci (18-59 ani) Femei (18-59 ani) Brbaci (19-23 ani)Perimetrul bustului peste mameloane2.612.304.46Perimetrul taliei3.623.121.90Lungimea triunghiului în fac4.893.01--- Tabela 6 Tipul produsului  Grosimea medie sumar a îmbrcmintei (cm) Grosimea minim a stratului de aer (cm) Adaos pe semiperimetrul bustului taliei, _oldurilor (cm)Rochie0.05-0.100.1-0.30.4-10Sacou, jachet0.25-0.300.6-0.81.9-2.4Palton0.35-0.450.9-1.12.8-3.5 Tabela 7 Nr. criteriuluiTipul produsuluiAdaosul necesar pentru libertatea respiracieiAdaosul pentru grosimea stratului de aerAdaosul de lejeritate minim necesar Amin,(cm)(cm)(cm)1Rochie2.50.4-1.02.52Sacou, jachet2.51.9-2.42.53Palton3.54.7-5.95.5 Clasificarea metodelor de construccie a desf_uratelor suprafece Pentru a avea o imagine integr asupra destinaciei metodelor de construccie a desf_uratelor suprafecei utilizate la proiectarea îmbrcmintei la scara industrial este oportun de a le clasifica, de la diviza în grupe. Metodele de construccie a desf_uratelor suprafecei corpului uman _i a produselor de îmbrcminte pot fi clasificate în funccie de diverse criterii. În funccie de stabilire a dimensiunilor desf_urrilor suprafecei metodele existente de construccie a desf_uratelor suprafecei pot fi împrcite în urmtoarele 4 grupe. metoda mulajelor; metode analitice metode grafice metode grafo-analitice. În prima grup  a metodelor mulajelor se includ: metoda apropierii succesive (metoda probei); metoda mulajelor cu utilizarea cesturii; metoda mulajelor cu utilizarea înveli_ului rigid; metoda recelelor ajuttoare. Utilizarea acestei grupe de metode necesit prezenta suprafecei iniciale (corpului uman sau produsului vestimentar). Cea de-a doua grup (metodele grafice) întrune_te urmtoarele metode: 2.1 metoda triunghiurilor (intersecciilor, triangulaciei); 2.2 metoda planurilor secante; 2.3 metoda liniilor geodezice; 2.4 metoda liniilor geodezice; 2.5 metoda liniilor auxiliare de desf_urare (metoda LAD); 2.6 metoda geometric. Similar metodelor mulajelor, metodele grafice pot fi utilizate doar în cazul cînd este prezent suprafaca inicial. Construccia tiparului desf_uratelor suprafecei iniciale prin intermediul metodelor grafice se realizeaz în baza dimensiunilor acestei suprafeci, preluate direct de pe suprafaca corpului sau induse vestimentar. În cea de-a treia grup sunt induse metodele analitice: metoda analitic a academicianului Cebâ_ev; sistemele tranziciilor interdimensionale (sistemele TI) . Cea de-a patra grup o constituie metodele grafo-analitice. La aceste metode se refer sistemele de croire o parte din dimensiunile desf_uratelor reperelor, dup cum se _tie, se determin analitic, iar cealalt parte  grafic prin intermediul diferitelor procedee grafice de construccie a tiparelor, cunoscute în practica proiectrii îmbrcmintei. Din aceast grup fac parte: metoda mulajelor cu utilizarea înveli_ului rigid; metoda triangulatei; metoda planurilor secante; metoda liniilor geodezice. Dup cum se _tie, utilizînd aceast grup de metode se realizeaz diverse lucrri experimentale _i de cercetare îndreptate la perfeccionarea procesului de proiectare a îmbrcmintei. La cea de-a doua grup sunt atribuite metodele de construccie a desf_uratelor neobi_nuite a suprafecei  desf_uratelor înveli_urilor. În aceast grup se includ urmtoarele: II.1 metoda apropierii succesive (metoda probei); II.2 metoda mulajelor cu utilizarea cesturii; II.3 sistemele de croire; II.4 metoda analitic a academicianului Cebâ_ev; II.5 metoda celor patru coordonate; II.6 metoda recelelor ajutoare; II.7 metoda LAD. Metodele de construccie a desf_uratelor pot fi divizate _i funccie de principiul exactitcii determinrii (construcciei) dimensiunilor desf_uratelor suprafece. În urma acestei divizri la una din grupe pot fi atribuite metodele, ce permit realizarea construcciei desf_urate cu un grad mai înalt de exactitate la cealalt  cu un grad mai sczut de exactitate (metodele construcciei aproximative). Prin intermediu metodei desf_uratelor suprafecei se realizeaz diverse tipuri de lucrri. Luînd în considerare destinacia metodelor de construccie a desf_uratelor elaborate _i cunoscute actualmente acestea se împart în patru grupe. În prima grup sunt incluse metodele utilizate la construccia _abloanelor iniciale ale produselor de îmbrcminte: I.I metoda mulajelor (cu utilizare cesturilor _i înveli_ului rigid) I.II sistemele de croire; I.III metoda recelelor ajuttoare; I.IV metoda intersecciilor (triunghiurilor) I.V sistemele TI. La cea de-a doua grup se refer metodele de construccie a _abloanelor definitive ale duselor vestimentare (conform mostrei-etalon a produsului) dup cum urmeaz: II.I metoda apropierii succesive (metoda probei); II.II metoda recelelor-ajuttoare; II.III metoda LAD; În ultimul timp , la executarea lucrrilor de cercetare în domeniul studierii formei suprafecei corpului uman _i formei suprafecei produselor de îmbrcminte au început s utilizeze diverse metode de construccie a desf_uratelor suprafecei. În legtura cu acest fapt este necesar de a evidencia suplimentar dou grupe de metode. În cea de-a treia grup se includ metodele de construccie a desf_uratelor în scopul cercetrii formei suprafecei corpului uman. Acestea sunt: III.I metoda mulajelor (cu utilizarea înveli_ului rigid) III.II metoda triunghiurilor III.III metoda planurilor secante III.IV metoda liniilor geodezice. În grupa a patra au întrat metodele de construccie a desf_uratelor utilizate la cercetarea formei suprafecei îmbrcmintei: IV.I metoda mulajelor (cu utilizarea înveli_ului din materiale); IV.II metoda analitic a academicianului Cebâ_ev IV.III metoda celor patru coordonate IV.IV metoda recelelor ajuttoare; IV.V metoda LAD. Schema aproximativ a acestei divizri a metodelor de construccie a desf_uratelor suprafecei în grupe pe tipuri este prezentat în tabela !!! Unele metode de construccie a desf_uratelor se utilizeaz la executarea diverselor tipuri de lucrri. De aceea, de exemplu, metoda LAD este inclus _i în grupa a doua _i în cea de-a patra  pentru construccia _abloanelor definitive _i pentru cercetarea formei suprafecei îmbrcmintei. Alegerea unei sau altei metode de construccie a desf_uratelor depind de tipul lucrrilor executate, de exactitate dorita a construcciei desf_uratei _i de condiciile iniciale de desf_urare a suprafecei de corpului sau produsului vestimentar. Divizarea metodelor de construccie a desf_urtoarelor în grupe ( tab. ) în esenca deja prezent nu clasificarea acestora în funccie de un criteriu sau altul, care caracterizeaz una sau alta proprietate a unei sa altei metode, ci gruparea diverselor tipuri de lucrri executate la proiectarea îmbrcmintei la scara industrial cu utilizarea metodei desf_uratelor. Pentru a utiliza cu succes metoda desf_uratelor la proiectarea îmbrcmintei este necesar de a stabili clar cerincele impuse construcciei desf_uratelor, de a dezvolta în continuare principiile de construccie a desf_uratelor suprafecei adaptate la proiectarea îmbrcmintei. Pentru un _ir de metode de construccie a desf_uratelor exist doar caracteristica principiilor pe care se bazeaz acestea. Îns principiile de utilizare a cestor metode adaptate la scopuri bine stabilite (stabilirea formei _i dimensiunilor reperelor vestimentare, a gradului de curbur a liniilor de îmbinare, cercetarea suprafecei etc.) necesit o dezvoltare de mai departe. Astfel, la utilizarea metodei liniilor geodezice pot fi stabilite principiile de determinare a exactitcii construcciei desf_uratelor suprafecei în funccie de valoare intervalelor dintre liniile geodezice, evidenciate principiile de alegere a liniilor iniciale pe suprafaca în raport cu care se traseaz liniile geodezice. La utilizarea metodelor LAD este foarte important de a stabili principiile de alegere a liniilor principale _i auxiliare de desf_urare. În dezvoltarea bazelor teoretice de construccie a desf_uratelor suprafecei o importanc deosebit au cercetrile în vederea elaborrii principiilor de alegere a construcciilor optimale de desf_urare a suprafecei, principiilor de construccie a desf_uratelor-înveli_uri din materiale cesute etc. Metoda mulajelor Cea mai veche metod de obcinere a tiparelor care se utilizeaz pe parcursul a mai multe secole este metoda mulajelor,* de origine francez. În principiul, metoda const în aranjarea pe manechin, sau direct pe corpul purttorului a unei hîrtii sau pînze în corespundere cu schica modelului _i trasarea unor linii de contur pe aceasta (linia umerilor, linia de conturul perimetrului gîtului, linia de îmbinare cu trunchiul etc.) Realizarea mulajului direct pe corpul purttorului permite evidencierea siluetei proprietcilor dorite, precizarea liniei croielii în corespundere cu corpul, fixarea adîncimilor direcciei unor pense, falduri _i a unor puncte de control, marcarea locului de amplasarea buzunarelor etc. La realizarea mulajului se determin corespondenta dintre aspectul general modelului _i schica acestuia, se stabilesc cerincele tehnice impuse executrii produsului conformitate cu tehnologia de fabricacie. Urmeaz desf_urarea hîrtiei (pînzei) în plan. Forma detaliilor se contureaz prin croire _i se definitiveaz prin probe la confeccionarea mostrelor experimentale a modelelor produselor vestimentare. Calea experimental de creare modelului produsului proiectat în sculptura flexibil pe manechin sau corpul utilizatorului permite de a lua în consideracie particularitcile antropomorfologice a corpului uman _i capacitatea fireasc a materialului de creare a formei. Metoda mulajelor este simpl, construccia nu comport calcule, permite vizual crearea formei spaciale practic pentru orice modele, indiferent de complexitatea acestora. Simplitatea aparent _i accesibilitatea utilizrii acestei metode de proiectare a îmbrcmintei impun specialistului un simc artistic deosebit de rafinat _i îndemînri profesionale extraordinare. Îns, exactitatea obcinerii desf_uratelor reperilor vestimentare prin metoda mulajelor, chiar _i de un executant de o înalt calificare, nu este suficient de înalt _i în legtura cu acest fapt forma _i dimensiunile detaliilor necesit corectri multiple în procesul de creare a modelelor produselor vestimentare. Metoda grafo-analitice (sau grafice de calcul). La sfîr_itul sec.XVIII  începutul sec.XIX au început s se formeze _i s se contureze metodele grafo-analitice de proiectare a produselor vestimentare cunoscute _i sub denumirea de sisteme de croire ce purta un caracter experimental-uzual _i treptat au înlocuit metoda mulajelor. Autorii acestor metode erau croitori de o calificare foarte înalt care au generalizat experienca sa de lucru în vederea stabilirii _i evidencierii celor mai tipice construccii vestimentare, propunînd calcule empirice simple _i construccii grafice pentru elaborarea tiparelor reperelor de îmbrcminte. Metodele grafo-analitice de proiectare a produselor vestimentare posed un numr mare de mijloace de construccie a tiparelor, ce difer unul de altul prin structura formulelor empirice de calcul _i procedeele construcciilor grafice. Astfel, constructorii  proiectanci ai produselor de îmbrcminte în unele cazuri utilizeaz un numr mai mare de formule de calcul, în alte cazuri  un numr mai mic, substituindu-le prin construccii grafice. Actualmente sunt cunoscute cîteva zeci de tipuri de metode grafo-analitice, dintre care o rspîndire mai larg au obcinut metodele: de msurare _i de calcul; analitice de calcul. În afara de aceste se mai întîlnesc: metode de croire la scar; metode de coordonate; metode de calcul proporcional etc. În continuare se vor precuta unele din ele _i se va face încercarea de a urmri la general cile de formare _i evolucie a acestor metode. În anul 1800 croitorul londonez Michel a propus un sistem de croire a produselor vestimentare care a fost denumit Drittel. Drept caracteristic dimensional principal la construccia recelei de baz a fost luat perimetrul bustului ca fiind una din cele mai caracteristice _i stabile dimensiuni a corpului uman. Autorul împarte în trei prci egale jumtate din perimetrul bustului (cîte 1/3 pentru lcimea spatelui, rscroielei mînecii _i reperului fac). La elaborarea tiparului de baz a produsului în fiecare din dreptunghiurile obcinute, laturile crora erau cu 1/3 din semiperimetrul bustului se realizau construccii grafice a desf_uratelor aproximative a reperelor vestimentare. Sistemul Drittel permitea crearea similaritcii croielii produselor de îmbrcminte pentru toate mrimele, bazîndu-se pe caracteristicile dimensionale corespunztoare ale corpului. În baza acestei metode de croire în continuare se creeaz un nou sistem  cel al patrulea. În acest sistem dreptunghiul era divizat în 6 prci _i erau evidenciate în 18 ptrate mici în partea superioar _i 2 ptrate mari în partea inferioar. În partea din fac pe linia de simetrie era necesar de a proiecta un adaos, deoarece produsul pe linia de formare a metodelor de proiectare a produselor de îmbrcminte la construccia tiparului de baz se utilizeaz sistemul de coordonate cartezian cu evidencierea celulelor (patratelor), ce contribuiau la sistematizarea tiparului _i definitivarea liniilor de divizare a reperelor. Odat cu întroducerea în Franca a sistemului metrie corpul uman a început s fie msurat cu panglica centimetric. În aceast perioad a fost elaborat sistemul de croire centimetric de ctre dnul Kompein. Drept mrime de baz (normal) a corpului uman Kompein a luat cea mai rspîndit mrime  48, iar msurtorile corpului celorlalte mrimi proporcional le majora sau le mic_ora. Petru construccia tiparelor produselor vestimentare se utilizez panglica de scar cu împrcirea acestora în 48 de prci, iar toat lungimea panglicii era adaptat ca fiind egal cu valoarea semiperimetrului bustului în funccie de mrimea corpului. Astfel cota prcii pentru mrimi mari era mai mare, iar pentru cele mici  mai mic. Acest sistem completamente nu lua în considerare dimensiunile unor segmente ale corpului, cum ar fi: lungimea pîn la linia taliei, adîncimea rscroielii mînecii etc. Diversele variante ale metodei de croire la scara au existat _i sau utilizat o perioad relativ îndelungat, erau perfeccionate _i îmbuntcite de un _ir de autori. Îns, nectînd la toate încercrile de a le perfecciona, aceste metode permiteau obcinerea practic a tiparelor similare numai pentru corpul cu o constitucie normal. Executarea tiparelor pentru corpuri cu abateri de la constitucia normal necesit multiple probe _i corectri. Era necesar de a gsi modalitatea de msurare _i construccie a tiparelor reperelor modelului în conformitate cu particularitatea corpurilor de conformacii diverse. În anul 1840 Gustav Adolf Muller a creat a_a numit sistem de croire trigonometric. Conform acestui sistem, luînd în considerare faptul c copul uman reprezint o suprafac complex, pentru msurarea corpului erau utilizate principiile trigonometriei sferice, iar construccia tiparelor desf_uratelor se realizau cu ajutorul trasrii arcelor de circuferinca la cele trei laturi ale triunghiurilor (fig. !!) drept extremitate ale triunghiurilor serveau punctele principale ale reperelor construcciilor, iar drept laturi  dimensiunile corpului uman. Simultan cu Muller un sistem analogic a fost creat de ctre Russel. Numrul mare de msurtori, în deosebi cele curbilinii utilizate în ambele variante ale sistemului trigonometric totu_i nu reflect exact dimensiunile _i forma suprafecei corpului uman. Speciali_tii Academiei din Drezden, fondat în anul 1850 au început s perfeccioneze sistemul trigonometric _i au creat a_a numitele  sisteme de msurare . În 1880 au aprut noi autori a acestor tipuri de sisteme : Rudolf, Maurer, Ghirch, M. Lutz etc. Studiind _i perfeccionînd sistemul trigonometric M. Lutz în anul 1886 a elaborat un sistem universal, care se baza pe principiile geometriei analitice, iar în anul 1900 tot el a început lucrul asupra unui nou sistem de croire, care include msurarea poziciei corpului uman. Acest sistem în strintate a fost dezvoltat de ctre Kompel, iar în Rusia de ctre  Asociatria croitorilor din Sanct-Peterburg . O fim extrordinar în Rusia a cptat a_a numitul sistem de coordonate elaborat de fracii D. ^i Z. Levitanus _i sistemul lui Lengridje (fig!!). aceste sisteme nu necesitau calcule complexe _i prevedeau construccia tiparului în baza unor puncte, gsite pe calea construcciilor geometrice în sistemul de coordonate cartezian. O construccie de acest tip a tiparului este cu mult mai simple decît în alte sisteme. Drept dezavantaj al acestor sisteme servea faptul, ca acestea doar fixau interdependentele cunoscute remarcate în practic privind amplasarea reciproc a diferitelor puncte _i prezentau procedeele tehnice de construccie a tiparului, dar nu faceau o legtur dintre tipar _i conformacia corpului uman. Sistemul de coordonate rusesc a fost introdus în practic proiectrii constructiv a îmbrcmintei de ctre M.F. Metuzal în anii 1900-1905 _i s-a dezvoltat ulterior în lucrrile unui _ir de autori. La baza acestui sistem de croire era pus o considerare mai detaliat a constituciei corpului uman (fig.!!). În anul 1918 în Rusia Sovetic se organiza treptat produccia îmbrcmintei la scara industrial _i proiectrii constructive a acesteea i se acord o atencie deosebit. Preluarea dimensiunilor de pe corpul clientului în condiciile producciei îmbrcmintei în flux la scara industrial a devenit imposibil. A fost necesar substituirea msurtorilor tehnologice prin valori calculate, care se obcineau în baza interdependentelor proporcionale de la caracteristicile dimensionale principale  perimetrul bustului _i înlcimea corpului (talia). Toate aceste au condus la formarea unor varietci ale sistemului de coordonate: metoda de msurat _i de calculat; metoda de calculat proporcional. Metodele de msurare _i de calcul asigur construccia tiparelor reperelor vestimentare în baza unui numr mare de msurtori ai corpului clientului _i a unor calcule simple. Tiparele obcinute posed un grad nu prea înalt de exactitate a construcciei, fapt care conduce la necesitatea precizrii produsului în procesul probelor din contul rezervelor lsate pe conturul reperelor la croirea acestora. Acestea contribuie la majorarea suprafecei _abloanelor _i cheltuielilor de materiale. Îns gratie simplitcii _i accesibilitcii sale aceste metode au gsit o larg utilizare în practic confeccionrii îmbrcminte pe comenzi individuale. Luînd în consideracie interdependentele proporcionale ale dimensiunilor calculate de la caracteristicile dimensionale principale, autorii sistemelor de croire considerau ca corpurile tuturor oamenilor de mrime _i talie similar fr devieri esenciale ale conformaciei _i cinutei sunt condicionat-normale, sau de constitucie proporcional. Fiecare autor ddea definicia propriei a corpului condicionat-normal _i în legtur cu acest calcul caracteristicilor dimensionale secundare în funccie de cele principale în aceste sisteme este diferit. Metoda de calcul proporcional a dezvoltat sistemele precedente _i la rîndul su a avut multe varietci. Perfeccionarea acestea mergea în direccia studierii _i considerrii constituciei corpului omului cutrii _i gsirii unei divizare mai corect a reperelor _i subansamblurilor produsului, introducerii msurtorilor suplimentare de proieccie. Cel mai reprezentativ s-a dovedit a fi sistemul de coordonate elaborat în anul 1934 de ctre S.N. Korotkov adaptat la cerincele procesului industrial de produccie a îmbrcmintei. Utilizînd sistemul de coordonate autorul l-a sistematizat _i la generalizat în cartea  Proiectarea îmbrcmintei , fcînd o interdependenc strîns dintre proiectarea _i tehnologia de fabricacie a produselor vestimentare. Un interes deosebit în aceast carte prezint capitolul  Criteriile principale care stabilesc formele exterioare ale corpului uman pentru prima dat pregtit de ctre P.N. Baskirov. Cele mai importante variante ale criteriilor morfologice care stabilesc, la general, forma corpului uman _i, de regul, care sunt supuse unei analize speciale la proiectarea constructiv a îmbrcmintei, examinate de autorul nominalizat, au servit drept o etap calitativ nou la pregtirea speciali_tilor. Drept date iniciale în sistemul de coordonate se prevedea un numr mai mare (în comparacie cu alte sisteme de croire) de msurtori ai corpului uman. Drept particularitate a sistemului nominalizat se prezint utilizarea unui _ir de msurtori de proieccie a corpului (Ipu, Pc etc.) la construccia tiparului. Cu toate acestea conform principiilor de calcul _i elementelor construcciilor grafice a tiparului de baz sistemul de coordonate la fel prezint un sistem de croire, elaborat pentru construccia tiparelor pentru produse de îmbrcminte de o anumit croial, pentru un corp tip concret, dar nu reprezint o metod de proiectare a îmbrcmintei la general. Cu toate acestea sistemul de coordonate elaborat de S.N. Korotkov a servit drept o etap important în perfeccionarea metodelor de elaborare a construcciilor produselor vestimentare realizate la scara industrial. Mai tîrziu constructorii-proiectanci M.N. Rucikin, F.A. Postnicov, G.A. Samarov. A.I. Ceremnâh, N.I. barev _i mulci alcii _i-au adus aportul incontestabil la perfeccionarea metodei de calcul proporcional privind proiectarea produselor de îmbrcminte. Aceast metod a fost utilizat pe parcursul unei perioade îndelungate, pîn cînd nu a fost acumulat informacie privind msurtorile antropologice de amploare a populaciei, care au demonstrat în mod incontestabil faptul, ca proporcii în dimensiunile corpului uman pur _i simplu nu exist. N-a primit o dezvoltare ulterioar nici perfeccionarea metodei de proiectare a îmbrcmintei în baza generalizrii experiencei de lucru a unui _ir d Case de Mod. Pe baza acestea în anul 1956 a fost elaborat metoda tip proiectare a îmbrcmintei exterioare pentru brbaci, care prevedea construccia tiparelor reperelor vestimentare adaptate ctre silueta _i croiala predominate în acele timpuri. Drept particularitate destinacia a metodei date este evidencierea constructiv a trei tipuri de conformacii _i stabilirea în baza experiencei practice a corelaciei dintre caracteristicile dimensionale ale corpului omului. Dar dup principiile de calcul _i consecutivitatea construcciilor metoda nominalizat nu are destinacii esenciale de la sistemele examinate anterior. Din anul 1959 la Institutul Central de Cercetri pentru industria de confeccii din Moscova (bNII^P) se realizeaz lucrri în vederea elaborrii Metodei unice de proiectare a îmbrcmintei pentru brbaci, femei _i copii. La baza acesteia este metoda analitic de calcul în conformitate cu care tiparele reperelor vestimentare (fig.!!) se construiesc prin realizarea desf_uratelor geometrice ale conturului aplatizat al corpului tip cu adaosuri de lejeritate _i pentru definitivarea decorativ-constructiv. În baza caracteristicilor dimensionale a conturului aplatizat al corpului tip sunt prezentate tabelele msurtorilor obcinute în virtutea datelor msurtorilor antropologice cu introducerea corecciilor pentru grosimea stratului de lenjerie. Metoda analitic de calcul prevede o abordare unic a proiectrii îmbrcmintei pentru brbaci, femei _i copii. Structura principalelor formule de calcul rmîne neschimbat, se modific doar unii parametrii-coeficiencii de pe lîng valorile variabile _i absolute de pe lîng termenii liberi în funccie de particularitcile de sex _i vîrsta a corpului _i timpul produsului. Formulele de calcul sunt obcinute în baza interdependencei presupuse de corelacie dintre caracteristicile dimensionale ale corpului, ci _i de adaosuri, care nu au interdependente de corelacie cu caracteristicile dimensionale ale corpului uman _i dimensiunile produselor de îmbrcminte. Îns dimensiunile produselor de îmbrcminte sunt determinate nu doar de caracteristicile dimensionale ale corpului, ci _i de adaosuri, care nu au interdependente de corelacie cu caracteristicilor dimensionale ale corpului. Prin urmare, corelacia se rspânde_te asupra caracteristicilor dimensionale ale corpului, îns nu _i asupra dimensiunilor reperelor vestimentare. Pe lîng aceasta, în metoda de proiectare examinat, de exemplu, a îmbrcmintei pentru brbaci se utilizeaz 325 adaosuri, adoptate _i clasificate constructiv. Pentru construccia desf_uratelor reperelor vestimentare pentru un produs concret se aleg aproximativ douzeci de adaosuri. Procesul de proiectare constructiv a produselor vestimentare poart un caracter creativ. Alegerea diferencial a adaosurilor necesare, bazîndu-se doar pe intuicie _i schica modelului proiectat este o problem complex nu doar pentru un începtor ci _i pentru un constructor experimentat. Cele mencionate mai sus conduc la concluzia ca aceast metod nectînd la complexitate construcciilor grafice _i formulelor de calcul nu asigur exactitatea necesar la construccia tiparului de baz pentru produsele vestimentare _i necesit precizarea în procesul de confeccionare a prototipurilor de produs. Una din cauzele principale ale dezvoltrii lente a proiectrii constructive a îmbrcmintei a fost lipsa pîn în anul 1960 a datelor fundamentale _tiincific argumentate despre tipologia dimensional a populaciei crii adaptate pentru scopurile industriei de confeccii, fapt care nu a putut s nu se rsfrîng asupra evoluciei calitative _i perfeccionrii principiilor _i metodelor de proiectare. Metodele grafice de calcul au obcinut o larg rspîndire în virtutea faptului ca calculele empirice erau elementare _i construcciile grafice erau simple. Îns fiecare din familia acestor metode, dup cum ne arat analiza realizat de G.L. Truhan, E.B. Kobliakova, L.A. Ago_cov etc., reprezint nu altceva decît o  receta pentru construccia tiparului de baz pentru unul sau alt tip de produse, croiala _i silueta adaptat unor tendince ale modei _i tehnologiei de fabricacie a acestuia. Metodele aproximative de proiectare a îmbrcmintei sunt necesare pentru elaborarea _abloanelor iniciale a noilor metode de produse vestimentare. Este îns imposibil de atins o exactitate înalt _i o tehnologitate a construcciei desf_uratelor reperelor, care ar corespunde cerincelor unui proces de produccie, ce se afl în dezvoltare, nici prin una din metodele grafice de calcul, bazîndu-se doar pe msurtorile antropologice _i adaosuri. Modificarea în tendincele modei sau în tipologia dimensional a populaciei trebuie în mod obligatoriu s fie însocite de introducere modificrilor esenciale în calculele empirice _i construcciile grafice a tiparelor reperelor vestimentare pentru produse cu siluete noi. Desf_urata suprafecei produsului vestimentar se construie_te cu utilizarea sistemelor de croire nu în baza dimensiunilor suprafecei modelului, ci conform dimensiunilor (msurtorilor) corpului omului, adaosurile ctre dimensiunile reperelor vestimentare, iar acest caz, se determin orientativ, aproximativ. În urma acestui fapt exactitatea construcciei desf_uratelor reperelor vestimentare este insuficiente . la elaborarea unei construccii noi de îmbrcminte ( a unui nou model, croial) valoarea erorii la stabilirea dimensiunilor desf_uratei (tiparului) poate atinge 1& .2 cm _i mai mult. Practica proiectrii constructiv arat c o asemenea exactitate este insuficient. În procesul analizei sistemelor de croire au fost stabilici factorii principali ce influenceaz gradului de exactitate la determinarea dimensiunilor desf_uratelor reperelor vestimentare cu utilizarea sistemelor de croire. Exactitatea stabilirii dimensiunilor reperelor vestimentare depinde de: corectitudinea msurrii corpului _i stabilirea orientativ a valorilor adaosurilor ctre prcile componente a produsului de îmbrcminte, cu alte cuvinte, de calificarea executantului; instrumentele de msurare utilizate la msurarea corpului _i construccia tiparelor produselor vestimentare; corectitudinea stabilirii de ctre autorul sistemului de croire a valorilor coeficiencilor în formulele II _i III; gradul de corespondente a tipului de conformacie a clientului (în condiciile confeccionrii produselor pe corpuri individuale) acelui tip, care este pus la baza sistemului de croire ca fiind caracteristic; exactitatea construcciei tiparelor reperelor unui nou model va fi mai înalt, dac conform croielii (formei, siluetei, liniilor de divizare) modelul nou nu se va distinge esencial de construccia tip (de baz) a produsului vestimentar; cu cît mai multe msurtori ai corpului uman se utilizeaz în calitate de date iniciale în sistemul de croire, cu atît este mai înalt exactitatea construcciei tiparelor reperelor vestimentare. În acest caz mai amplu se iau în considerare particularitcile de conformacie a corpului uman, în calculele construcciei pot fi folosite mai multe formule de tipul I, ce asigur o exactitate mai înalt construcciei tiparului în comparacie cu formulele de tipul II _i III. În final trebuie de mencionat faptul c cel mai exact _i mai potrivit va fi acel sistem de croire care va corespunde urmtoarele cerince: în condicii similare utilizeaz numrul maxim de msurtori ai corpului uman; se bazeaz pe calcule cu dependentele cele mai veridice dintre dimensiunile corpului omului _i tiparului; permite construccia tiparelor reperelor vestimentare de diverse mrimi, talii _i conformacii cu acela_i grad de exactitate; cine cont de proprietcile materialelor textile (grosimea, draparea, proprietcile plastice etc.); iar în considerare tipul _i destinacia produsului vestimentar (uzului, de lucru, pentru var, iarn etc.); permite construccia tiparelor reperelor vestimentare de diverse forme, croieli fr modificarea esencial a formelor de calcul _i procedeelor grafice; permite stabilirea preliminar a dimensiunilor principale a reperelor vestimentare _i îmbinarea acestora în sectoarele conjugate ale construcciei; permite stabilirea locului, caracterului _i concinutului operaciilor de creare a formei spaciale a reperelor, luînd în considerare proprietcile materialelor _i condiciilor reale de producere. Metoda geometric. Un loc aparte printre metodele aproximative de proiectare a îmbrcmintei ocup metoda geometric. În Polonia ea poart denumirea de vesten, în România  fantom, în Germania  Zweite haut (în traducere  al doilea strat de piele). Aceast metod este combinat _i prevede utilizarea desf_uratei suprafecei corpului sau manechinului în calitate de tipar de baza cu construccia ulterioar a desf_uratelor reperelor vestimentare principale. Pentru construccia desf_uratelor suprafecei se utilizeaz principiul care st la baza metodei triunghiurilor. În acest caz suprafaca desf_urat este împrcit în triunghiurile suficient de mari (fig.!!!) , convencional adoptate drept desf_urabile. În baza acestor se construiesc desf_uratele aproximative ale suprafecei date a corpului sau manechinului. La elaborarea _abloanelor reperelor vestimentare principale se utilizeaz reproducerea (copierea) _abloanelor speciale pe carton. În conformitate cu schica modelului contururile _abloanelor speciale sunt trasate prin linii de florar luînd în considerare distribucia adaosurilor compozicionale, pozicia liniilor de divizare _i a elementelor decorative constructive. Utilizarea _abloanelor tip permite realizarea construcciei reperelor principale ale modelelor produselor de îmbrcminte, asigur baza pentru proiectarea tip a produselor vestimentare. Metoda geometric este mai pucin complex în comparacie cu metodele grafice de calcul. Îns ea nu da posibilitatea de a cine cont de capacitatea materialului de a îmbrca suprafaca _i a lua în considerare tehnologia de fabricacie. Metoda inginere_ti sau moderne de proiectare a îmbrcmintei. Dezavantajele sistemelor de croire au semnalizat necesitatea stringet de dezvoltare a metodelor de construccie a tiparelor vestimentare în direccia construcciei acestora ca desf_urare a suprafecei îmbrcmintei. Drept imbold în dezvoltarea acestor metode a servit lucrarea academicianului rus P.L. Cebâ_ev  Cu privire la croirea îmbrcmintei , în care a fost demonstrat posibilitatea construcciei desf_uratelor pentru înveli_uri din materiale cesute ce cuprind strîns suprafaca. La fel, cercetri în aceast direccie au fost întreprinse de un _ir de matematicieni. În lucrrile acestora sunt solucionate problemele teoretice particulare, legate cu îmbrcarea suprafecelor desf_urabile, iar rezolvarea problemei îmbrcrii suprafecelor este prezentat în form general, fapt care crea dificultci în solucionarea concret a acestuia. Metodele concrete de dezvoltare a problemei construcciei desf_uratelor suprafecelor complexe nedesf_urabile au fost elaborate de învcacii: A.P.Ivanov  conf. la VZITLP*, G.L.Truhanov  conf. la KTILP**, A.V.Savostitkii  prof. la MTILP*** etc. acestea au propus, c _i în cazul construcciei desf_uratelor suprafecelor complexe nedesf_urabile, la construccia tiparelor-desf_urate a suprafecei reperelor vestimentare s fie utilizat principiul de construccie a desf_uratelor parciale. Acest principiu este bazat pe devizarea suprafecelor nedesf_urabile în sectoare _i subsectoare cu curbura regulamentar sau apropiat de aceast _i desf_urarea succesiv a acestora în plan. La construccia desf_uratelor sectoarelor suprafecei se utilizeaz procedeele _i metodele cunoscute în geometria descriptiv _i desenul liniar. Drept suprafaca inicial la construccia desf_uratelor produselor de îmbrcminte de regul se utilizeaz produsul de îmbrcminte propriu-zis, manechinul formei interioare a produselor de îmbrcminte sau manechinul-macheta a produselor vestimentare, mai rar manechinul corpului tip. în ultimul caz pentru trecerea de la desf_urata manechinului corpului la desf_urata reperelor vestimentare este necesar de a utiliza sistemul de adaosuri pentru majorarea dimensiunilor suprafecei manechinului. Divizarea suprafecei îmbrcmintei în sectoare este determinat de particularitcile construcciei corpului uman. De obicei, pozicia liniilor de divizare coincide cu muchiile _i generatoarea lateral a corpului geometric. La construccia manechinului corpului tip liniile de divizare coincid cu baza gîtului, mîinilor, trunchiului, cu linia umerilor _i trec de-a lungul suprafecei laterale a trunchiului (fig!!!) (^ersniova, pag. 43, fig.!!!). (Schema poziciei liniilor principale de divizare a suprafecei trunchiului). Desf_uratele obcinute, la o astfel de divizare a suprafecei sunt simple _i evidente, asigurînd varianta tip a configuraciei _i numrului reperelor. În practic proiectrii constructive a produselor de îmbrcminte se utilizeaz diverse variante de divizare a suprafecei îmbrcmintei. În legtur cu acest fapt problema alegerii poziciei _i configuraciei liniilor de divizare trebuie solucionat în funccie de croial _i forma produsului vestimentar, numrul custurilor, cheltuielile de materiale, principiul de creare a formei etc. Îns divizarea suprafecei doar în sectoare nu asigur exactitatea necesar la construccia desf_uratei. De aceia fiecare sector se mai divizeaz în subsectoare elementare. Gradul de exactitate la construccia desf_uratei este determinat de numrul _i dimensiunile subsectorului: cu cît sunt mai mici dimensiunile subsectorului elementar cu cît mai înalt este gradul de exactitate a desf_uratei obcinute. De aici rezult tendinca spre majorarea numrului de linii de divizare a suprafecei în subsectoare. Are o însemntate deosebit la construccia desf_uratelor alegerea liniilor iniciale de desf_urare, adic liniilor în raport cu care se utilizeaz desf_urarea fiecrui sector (reper) sau subsector al suprafecei. Pe tipar aceste linii se prezint sub forma de linii drepte, care servesc drept axe de coordonate. Dimensiunile acestor linii pe suprafaca desf_urat _i pe tipar sunt identice. Pozicia diferit a liniilor de desf_urare conduce la obcinerea unuia _i aceluia_i reper diferit dup configuracie (fig.!!!) (^ersneova, pag 44, fig II 7, forma reperului spate la pozicii diferite a liniilor de desf_urare) la modificarea metodelor _i mijloacelor de creare a formei, procedeele grafice de construccie a desf_uratelor, cheltuielilor de material etc. În lucrarea lui P.L. Cebâ_ev  Cu privire la croirea produselor de îmbrcminte se mencioneaz faptul, c liniile iniciale de desf_urare la construccia desf_uratelor-înveli_uri trebuie s treac de-a lungul a dou linii geodezice reciproc perpendiculare, care se pozicioneaz în direccia celor mai mari eforturi de întindere _i corespund unui fir urzeal _i unui fir de bttur a înveli_ului. În urma cercetrilor s-a stabilit, c în produsele de îmbrcminte cele mai mari eforturi de întindere accioneaz în zonele celor mai proeminente puncte a glandelor mamare _i a omoplacilor atît în direccie longitudinal, cît _i în transversal. Alegerea dimensiunilor principale Problema cea mai important la alctuirea standardelor antropometrice, o constituie alegerea din totalitate mrimilor antropometrice a acelora, care vor caracteriza cel mai bine forma _i dimensiunile corpului. Corelaciile de intensitate mare între dimensiunile corpului situate în acela_i plan, sau în plane paralele, permit exprimarea multor dimensiuni în funccie de una singur. Aceste mrimi se numesc dimensiuni principale, iar corpurile caracterizate de mrimile alese în calitate de indicatori principali se numesc corpuri tip. Restul dimensiunilor care permite o caracterizare detaliat a fiecrui corp tip se numesc dimensiunile secundare. Alegerea corect a dimensiunilor principale, atît ca numr cît _i ca tip constituie problema principal a tipizrii corpurilor. Numrul corpurilor tip depinde în primul rînd de numrul dimensiunilor principale alese. Acest numr de dimensiuni trebuie s fie optim, întroducerea fiecrei noi dimensiuni conducînd la cre_terea numrului variantelor dimensionale, fapt care îngreuneaz fabricacia produselor. În acela_i timp, pentru elaborarea unui sistem racional de corpuri tip necesare industriei confecciilor, corpul trebuie s fie caracterizat în mod complex. Astfel, întroducerea unui singur indicator, de exemplu: perimetrul bustului este insuficient, deoarece la corpuri cu unul _i acela_i perimetru al bustului înlcimea corpului poate varia foarte mult. Dimensiunile alese în calitate de indicatori principali trebuie s îndeplineasc urmtoarele condicii: s aib cea mai mare valoare absolut, sau cît mai aproape de aceasta _i s fie indicatori morfologici ai corpului; s se dispun în plane diferite, dar fiecare din indicatorii ale_i s se coreleze cu un numr cît mai mare de dimensiuni din aceia_i categorie de orientate; între dimensiunile alese ca dimensiuni principale s existe o dependenc slab, pentru a fi justificate recinerea lor în calitate de dimensiuni de baz. În general la toate aceste condicii rspund înlcimea corpului (Îc) _i perimetrul bustului (Pb). Aceste dimensiuni sînt indicatori morfologici principale, sînt situate în plane diferite, iar intensitatea dependencei între acestea este mic. În acela_i timp între diferitele segmente de lungime ale corpului _i Îc _i respectiv diferite perimetre, lcimea _i Pb se pun în evidenc corelacii de intensitate mare (tab. !!!). Tabela 8 Coeficientul de corelacii a unor dimensiuni secundare cu perimetrul bustului. Variabila dependenc (y)Coeficientul de corelacie cu perimetrul bustuluiBrbaci Femei Diametrul toracelui sub mameloane0.8940.857Diametrul antero-posterior al toracelui sub mameloane 0.7990.864Perimetrul taliei0.7280.805Lcimea spatelui peste omoplaci0.7640.677 La construccia îmbrcmintei perimetrul bustului _i înlcimea corpului sînt indicatori de baz pentru care este necesar cea mai mare corespondenc a produsului cu corpul purttorului. Totu_i întroducerea doar a perimetrului bustului _i a înlcimii corpului în calitate de dimensiuni principale este insuficient pentru insuficient pentru caracterizarea corpurilor tip corespunztoare populaciei adulte. Cercetrile au evidenciat c la unul _i acela_i perimetru al bustului, perimetrul taliei _i perimetrul _oldurilor pot varia foarte mult, astfel c limitarea la o singur variant a perimetrului taliei _i _oldurilor pentru o valoare determinat a perimetrului bustului este nesatisfctoare din punct de vedere al corespondencei dimensionale ale produselor cu corpul purttorilor. Perimetrele taliei _i _oldurilor sînt dimensiuni importante în construccia îmbrcmintei, dar în acela_i timp oglindesc modificrile corpului sub influenca factorului vîrst. Din acest motiv, s-a ajuns la concluzia c pentru brbaci, indicatorul cel mai concludent al conformaciei ar fi perimetrul taliei, iar la femei perimetrul _oldurilor. Cercetrile au urmrit posibilitatea de a întroduce în calitate de indicatori principali o serie de dimensiuni care definesc cinuta corpului (înlcimea umerilor, pozicia corpului etc.) , dar niciuna dintre acestea nu îndeplinesc condiciile impuse dimensiunilor principale. Criteriul de dimensionare a produselor de îmbrcminte Forma _i dimensiunile produselor de îmbrcminte sînt dependente de: dimensiunile _i forma corpului, destinacia _i tipul produselor, cerince de ordin funccional estetic _i tehnologic _i de proprietcile materialelor din care se confeccioneaz îmbrcmintea . În funccie de pozicia în raport cu corpul _i de proprietcile materialelor produselor pot prezenta fie o form flexibil (instabil), fie o form spacial rigid. Forma flexibil (instabil) este caracteristic produselor care reprezint primul start pe corp sau primul start peste lengerie, confeccionate din materiale subciri (lengeria, bluzele, rochiile din materiale subciri, produsele din tricot, îmbrcmintea copiilor etc.). Pentru aceste produse forma exterioar este determinat de conformacia purttorului, de model, de mod _i se realizeaz în special pe ci constructive. Forma spacial rigid este specific produselor de îmbrcminte exterioar, confeccionate din materiale de grosime medie sau mare _i prevzute cu straturi suplimentare de consolidare a formei (rigidizare) pe diferite zone ale produsului (piepcii, gulere, revere). Îmbrcmintea este format dintr-un numr diferit de repere croite din structuri plane, asamblate prin diferite procedee. Numrul, forma _i dimensiunile reperelor depinde de o serie de factori dintre care cei mai importanci sînt: forma corpului omenesc; proprietcile materialului; tehnologia de execucie a produsului; destinacia _i tipul produsului, cerince estetice, moda. Corpul omenesc prezint o configuracie neregulat _i face parte din categoria suprafecelor nedesf_urabile. Din acest motiv pentru adaptarea materialului (structur plan) la forma regulat a corpului este necesar o detaliere. Cînd gradul de cuprindere (ajustare) a corpului de ctre produsul este mare, cerinca de redarea a formei corpului se poate realiza pe calea îmbinrii prin linii complexe a unui numr mare de repere decît la produsele cu silueta dreapt. Exist o mare varietate de timpuri de produse, dar în cadrul unui tip determinat principiile de redare a formei corpului sînt similare, diferencele fiind impuse de particularitcile modelelor. Pentru o categorie dat de produse pozicia liniilor de asamblare este mai mult sau mai pucin constant, fiind în mare msur condicionat de configuracia corpului, de modificare formei dimensiunilor corpului în timpul mi_crii. Ca urmare a simetriei corpului îmbrcmintea se realizeaz de obicei de repere simetrice (ex: spate din dou repere asamblate cu o custur în mijlocul spatelui; fece simetrice suprapuse pentru închidere la un rînd sau dou rînduri de nasturi etc.). Detalierea produselor de îmbrcminte este influencat în mare msur de proprietcile materialelor. La îmbrcmintea din cesturi se practic de obicei o divizare a produselor pe linia umerilor (spate _i fac asamblate pe linia umerilor). Aceasta este condicionat de neomogenitatea materialului. Prin executarea produsului din repere asamblate pe linia umerilor se obcine o aceia_i orientare a firelor de urzeal _i bttur atît pe partea anterioar cît _i cea posterioar a produsului astfel c se asigur o orientare a firelor de urzeal pe direcciile pe care apare timpul purtrii force de solicitare maxim. La materialele izotrope )care prezint acelea_i proprietci în toate direcciile) aceste cerince nu trebuie respectate strict în afar de cazul în care prin detalierea produsului se poate obcine o mai bun utilizare a materialului. La produsele din piele _i blan natural numrul de repere este strict determinat de dimensiunile materiale prime. Cerincele legate de economicitatea produsului de gradul de utilizare suprafecei materialelor impun proiectancilor rezolvarea constructiv produselor dintr-un numr de repere _i stabilirea unui raport optim între reperele mici _i mari. Detalierea produselor este influencat _i de tehnologiile de execucie în special de confeccionarea propriu-zis, de dificultcile care apar la manipularea unor repere mari, respectiv de asigurarea echilibrrii fazelor de execucie _i de posibilitatea de automatizare a unor faze _i operacii. În funccie de destinacie, produsele de îmbrcminte sînt executata dintr-un numr diferit de repere care au rolul de a asigura proporciile corecte între produs _i corp, de a anumite particularitci ale conformaciei. Modelul _i metoda influenceaz în mod hotrîtor forma exterioar a produsului _i numrul reperelor cu ajutorul crora se realizeaz. Astfel unele repere pot s lipseasc (mîneci, gulere) sau s fie renumite cu altele (mîneci chimono, gulere _al), pot aprea divizri suplimentare (pltci, corselete, clini etc.). moda influenceaz în mod deosebit numrul, forma _i dimensiunile reperelor mici cu un rol decorativ (man_ete, buzunare, clape, epoleci etc.). Definirea suprafecelor de sprijin Dimensiunile _i forma produselor de îmbrcminte sînt determinate în primul rînd de dimensiunile _i forma corpului omenesc, îmbrcmintea nefiind îns o copie fidel a acestuia nici chiar pentru produsele care reprezint primul strat pe corp. În funccie de pozicie în raport cu corpul, iar pentru una _i aceia_i pozicie în funccie de siluet, produsele prezint grade diferite de cuprindere a corpului. În general, la un produs de îmbrcminte se disting o form _i dimensiuni interioare _i respectiv o form _i dimensiuni interioare _i respectiv o form _i dimensiuni exterioare. Cele dou forme pot coincide (produse de lengerie, produse din cesturi subciri) sau pot fi diferite (produse de îmbrcminte exterioar formate din mai multe straturi). Pe diferite zone ale corpului raportul dintre forma interioar a produsului _i forma corpului este diferit. La stabilirea formei _i dimensiunilor interioare ale unui produs trebuie s se cin cont în primul rînd de suprafaca de sprijin a acestuia. Prin suprafac de sprijin se încelege zona (sau zonele) în care produsul cuprinde strîns corpul _i în care este necesar s se asigure o înalt corespondenc între corp _i produs pentru echilibrarea echilibrului produsului pe corp. În funccie de suprafaca de sprijin produsele de îmbrcminte se grupeaz în dou mari categorii: produsele cu sprijin pe umeri _i produse cu sprijin în talie. Pentru produsele cu sprijin pe umeri (produse care acoper partea superioar a corpului: bluze, rochii, sacouri, paltoane etc.) suprafaca de sprijin este determinat superior de linia perimetrului gîtului, de partea superioar a umerilor, anterior de partea cea mai proeminent a toracelui, iar posterior de proeminenc omoplacilor. Pentru produsele cu sprijin în talie (care îmbrac zona inferioar a corpului: pantaloni, fuste) suprafaca de sprijin este limitat la partea superioar de perimetrul taliei, lateral de proeminenca _oldurilor, anterior de proeminenca abdomenului _i posterior de proeminenca feselor. În porciunile dispuse mai jos de suprafac de sprijin între produsul de îmbrcminte _i corp se formeaz spacii de aer. Prezenca acestor spacii de aer este necesar pentru asigurarea libertcii respiraciei _i a mi_crilor, pentru realizarea strii de confort _i în plus, pentru conferirea unui anumit efect estetic (silueta _i forma produsului). În scopul realizrii acestor spacii de aer, dimensiunile interioare ale îmbrcmintei trebuie s fie mai mari decît dimensiunile corpului omenesc. Diferenca dintre dimensiunile interioare ale îmbrcmintei _i dimensiunile corespunztoare ale corpului poart numele de adaosuri de lejeritate. Adaosul de lejeritate Adaosurile de lejeritate (Al) este constituit din dou prci, fiecare avînd o destinacie anumit anume: adaosul de lejeritate minim necesar (Al min) _i adaosul decorativ-constructiv (Ad-c): Al = Al min + Ad-c Mrimea celor dou componente ale adaosului de lejeritate nu este constant pe diferite zone ale îmbrcmintei _i depinde de o multitudine de factori. Adaosul de lejeritate minim necesar (Al min) trebuie s asigure libertatea respiraciei, a mi_crilor, s permit exercitatea de ctre produs a unei presiuni minime asupra corpului. De asemenea, prin prezenca adaosului minim necesar se formeaz între corp _i produs un strat de aer necesar termoreglrii _i respiraciei pieii. Astfel, daosul minim necesar este numit _i adaos-fiziologico-dinamic , adaos de care depinde în mare msur îndeplinirea funcciei fiziologico-igienic a îmbrcmintei. La baza stabilirii corecte a adaosurilor pentru libertatea respiraciei _i a mi_crilor st studiul modificrii dimensiunilor corpului în dinamica, comparativ cu acelea_i dimensiuni în static, _i în primul rînd a modificrilor care apar în timpul respiraciei. Diferenca dintre diametrele cutie toracice msurate la inspiracie adînc _i respectiv la expiracie forcat (complet) se nume_te în medicin  excursia cutiei toracice . Aceast valoare caracterizeaz gradul de mobilitate a cutiei toracice _i depinde de vîrst, sex, gradul de dezvoltare fizic, antrenament etc., la sportivi fiind de obicei mai mare  Excursia cutiei toracice este în medie la adulci de 5.5 cm, iar la sportivi 6.5  8 cm. Pentru stabilirea adaosului de lejeritate la dimensiunile corpului în scopul dimensionrii îmbrcmintei se folose_te mai mult un alt indicator _i anume diferenca dintre dimensiunile toracelui preluate la inspiracie adînc _i acelea_i dimensiuni msurate la respiracie lini_tit. În dinamic, la executarea diferitelor mi_cri ale bracelor, trunchiului, picioarelor, segmentelor corpului se modific mult mai mult decît la respiracie. Cercetri au evidenciat c diferite mi_cri provoac modificri neuniforme segmentelor diferite ale corpului. Astfel , cele mai mari modificri ale dimensiunilor longitudinale ale trunchiului se produc la ridicarea _i rotirea bracelor. În dinamic, cele mai mari modificri ale dimensiunilor transversale se produc pentru segmente situate cu 2  4 cm , mai sus de linia a bustului _i cu efecte dinamice mai mari în regiunea spatelui decît a fecei. Dimensiunile transversale ale toracelui situate mai sus sau mai jos pe linia bustului se modific semnificativ. Dimensiunile curbilinii: lcimea spatelui , lcimea bustului se modific într-o msur mai nare decît perimetrele (perimetrul bustului), aceasta deoarece la unele mi_cri este efectat mai mult partea posterioar a corpului (ex: aducerea bracelor înainte), iar la altele partea anterioar a acestuia. Datele furnizate de cercetrile de antropometrie dinamic trebuie astfel luate în considerare la calculul dimensiunilor produselor, îns corelate cu tipul produsului , particularitcile constructive _i destinacia acestuia. În timpul mi_crii, îmbrcmintea se poate deplasa adesea de pe o zon a corpului pe alta, a crei dimensiuni în momentul respectiv se mresc. Astfel, se poate mic_ora pucin mrimea adaosului de lejeritate pe întreg perimetrul în regiunea respectiv a corpului. Adaosurile pentru libertatea mi_crilor la terminacia produsului se înlocuiesc de multe ori cu elemente constructive (_licuri, falduri). De asemenea, de obicei, nu se prevd adaosuri pentru libertatea mic_orrilor la dimensiunile longitudinale ale produsului, deoarece acestea ar putea înrutci proporciile produsului _i aspectul exterior. Aceast lips este compensat prin posibilitatea majoritcii produselor de a se deplasa liber în lungul corpului. Prezenca elementelor constructive care fixeaz produsul pe corp (man_ete la mîneci, centuri) impune întroducerea adaosurilor pentru libertatea mi_crilor la dimensiunile de lungime respective ale produsului (lungimea mînecii, lungimea corsajului). Pentru produsele cu sprijin pe umeri mrimea adaosului minim necesar pentru libertatea respiraciei _i a mi_crilor se calculeaz în primul rînd pentru dimensiunea principal care determin lcimea produsului - perimetrul bustului (Pb). În funccie de destinacia produsului mrimea acestui adaos se diferenciaz fiind maxima pentru îmbrcmintea de proteccie, ca urmare a mi_crilor de amplitudine mai mare efectuate de ctre purttori. La îmbrcmintea uzual, în timpul purtrii creia purttorul nu efectueaz mi_cri de amploare mare, adaosul minim necesar la semiperimetrul bustului (Pb) pentru libertatea mi_crilor se poate stabili pornind de la modificarea acestei dimensiuni la inspiracie adînc. Din tabelul !!!!!! s-a vzut c modificarea perimetrului bustului la inspiracie adînc este în medie de 2.5% fac de valoarea avut în timpul respiraciei lini_tite. Pentru o gam larg de mrimi (42  58), modificarea semiperimetrului bustului va fi în jur de 1,5 cm. Astfel , mrimea adaosului minim necesar nu poate fi mai mic decît mrimea modificrii semiperimetrului bustului la inspiracie adînc ((Pb resp.) la care se însumeaz o jumtate din intervalul de indiferenc ((x) stabilit între dou mrimi vecine pentru semiperimetrul bustului (de obicei, (x=2cm ). În aceste condicii un produs de îmbrcminte de o anumit mrime va corespunde nu numai purttorilor care au semiperimetrul bustului egal cu mrimea produsului, ci _i acelora pentru care semiperimetrului bustului se abate de la cel al mrimii produsului în limitele ( ½ (x. De aici rezult c, adaosul minim necesar pentru libertatea respiraciei corespunztor produselor de îmbrcminte care reprezint al doilea strat corp (rochie, sacou) nu poate fi luat mai mic de 2,5 cm: Amin ( (Pb resp. + 0,5(x Pentru produsele de îmbrcminte situate mai departe de corp (pardesie, paltoane etc.), mrimea adaosului minim necesar trebuie s fie suplimentar cu o valoare care reprezint adaosul pentru grosimea straturilor de dedesubt (sacou, lengerie). Astfel, pentru produsele care reprezint al treilea strat pe corp adaosul minim necesar va include _i adaosul pentru grosimea (Ag.m) materialelor care compun stratul al doilea (în mediu 1 cm.) _i nu va putea fi mai mic de 3,5 cm.: A min. ( ((Pb)inspir. + 0,5(x + Ag.m A min. ( 1,5 + 1+1= 3,5 cm Termoreglarea _i respiracia tegumentelor impune prezenca în spaciul subvestimar a unui strat de aer. Îmbrcmintea actual, în special cea termoizolatoare, prezint o construccie complex _i este constituit din mai multe straturi de material. Microclimatul în jurul corpului se asigur prin formarea între diferitele straturi ale produsului _i între produs _i corp a unor spacii de aer. Se recomand ca mrimea stratului de aer s nu fie mai mic de 2,5x1 pentru îmbrcmintea de lîn, de 3x1 pentru cea de mtase _i 3.25x1 pentru îmbrcmintea de bumbac (unde 1 este grosimea sumar a straturilor îmbrcmintei). Aceste date pot fi luate în consideracie pentru calculul cu aproximacie a adaosurilor minim necesare pentru straturile de aer pe diferitele regiuni ale produsului pentru produsele cu sprijin pe umeri  pe linia bustului, taliei _i _oldurilor, iar pentru produsele cu sprijin în talie  pe linia _oldurilor. Pentru produsele de îmbrcminte care reprezint al doilea strat pe corp (rochie, sacou, jachet) adaosurile prezentate în tabela !!!!!! pot fi luate în calitate de adaosuri pentru grosimea stratului de aer. Pentru îmbrcmintea care reprezint al treilea strat pe corp (pardesie, paltoane) adaosul pentru grosimea stratului de aer se va calcula ca sum a adaosurilor pentru stratul de aer dintre primul _i al doilea strat _i respectiv dintre stratul al doilea _i al treilea. În acest fel adaosul sumar pentru grosimea stratului de aer pentru palton va fi în medie de 5,5 cm. Adaosul minim necesar la semiperimetrul bustului se va stabili din compararea adaosului necesar pentru libertatea respiraciei cu cel pentru grosimea stratului de aer _i va fi egal cu cel mai mare dintre acestea. Prezentm comparativ (tabela 9) valorile adaosurilor pentru respiracie _ui adaosurile pentru grosimea stratului de aer , din analiza crora s-a stabilit valoarea adaosului minim necesar pentru cîteva categorii de produse. Stabilirea adaosului de lejeritate, minim necesar la semiperimetrul bustului Tabela 9 Nr. criteriuluiTipul produsuluiAdaosul necesar pentru libertatea respiracieiAdaosul pentru grosimea stratului de aerAdaosul de lejeritate minim necesar Amin.(cm)(cm)(cm)1Rochie 2,50,4-1,02,52Sacou, jachet2,51,9-2,42,53Palton 2,54,7-5,92,5 Din tabela 9 se observ c pentru rochie, sacou, jachet, adaosul de lejeritate minim necesar pe linia bustului poate fi luat egal cu 2,5 cm (egal cu adaosul minim necesar pentru libertatea respiraciei), în timp ce pentru palton adaosul de lejeritate minim necesar nu poate fi luat mai mic de 5,5 cm (valoarea medie a adaosului pentru grosimea stratului de aer). La fundamentarea mrimii adaosului de lejeritate minim necesar iar trebuie luate în considerare _i datele privind deformacia materialelor în detaliile produselor în timpul purtrii. Adaosul de lejeritate minim necesar se nume_te _i adaos tehnic _i se ia în mod obligatoriu în considerare la construccia tiparelor de baz pentru orice categorie de produs. Tiparele detaliilor produselor de îmbrcminte construite cu adaosuri minim necesare la dimensiunile de baz prezint suprafece minime, limite inferioare, sub care reducerea suprafecei tiparelor ar compromite funccionalitatea produsului. Adaosul decorativ-constructiv Adaosul decorativ-constructiv este numit _i adaos pentru formare decorativ-constructiv sau adaos pentru siluet _i depinde de timpul produsului de îmbrcminte, de form _i silueta acestuia, precum _i de mod. Practica industrial _i cercetrile au evidenciat c adaosul decorativ-constructiv se stabile_te în procesul de creacie-construccie a noului model. Din acest motiv acest adaos nu se poate calcula, aprecia cu suficient precizie numai pe baza schicei modelului, ci doar în urma construcciei tiparelor _i execuciei modelului. Determinarea corect a adaosurilor decorativ-constructive depinde astfel, aproape exclusiv de miestria _i experienca practic a creatorului _i constructorului de tipar. Adaosul constructiv-decorativ determin în mare msur silueta produsului. Prin siluet se încelege configuracia, conturul plan al îmbrcmintei. Silueta unui model se stabile_te pe baza analizei gradului de cuprindere a corpului de ctre produs în zona bustului, taliei, _oldurilor, a poziciei _i lungimea umerilor, a lungimii _i lrgimii produsului la terminacie. În funccie de siluet produsele se clasific în urmtoarele tipuri: produse cu silueta ajustat, semiajustabil, dreapt, evazat _i cu silueta liber. Produsele cu silueta ajustat cuprind strîns corpul în zona taliei, astfel c adaosul de lejeritate pe linia bustului este practic egal cu adaosul de lejeritate minim necesar, iar produsul urmeaz strict linia corpului. La produsele cu silueta semiajustabil gradul de cuprindere a corpului este mai mic decît la silueta ajustat, conturul exterior al produsului la nivelul liniei, bustului, taliei, _oldurilor _i liniei terminale. La produsele cu silueta larg, liber, cuprind strîns corpul doar în regiunea suprafecei de sprijin, adaosul de lejeritate pa linia bustului, respectiv a _oldurilor fiind mult mai mare decît adaosul de lejeritate minim necesar (Adaosul decorativ-constructiv este foarte mare, impus de model). În scopul orientrii proiectancilor pentru fiecare sezon, casele de mod, centrele de creacie stabilesc siluetele dominante _i precizeaz valorile recomandate ale adaosurilor de lejeritate pentru acestea. Adaosul decorativ-constructiv pe lcimea produsului depinde de conformacia purttorului, fiind de obicei mai mic la conformaciile pline decît la cele medii _i svelte . adaosul decorativ-constructiv se stabile_te _i pe lungimea produsului (lungimea produsului, a mînecii; se modific pentru acela_i produs în funccie de mod) _i se stabile_te diferenciat în funccie de vîrsta purttorilor _i de mrimea produsului. Lungimea produsului, lungimea mînecii nu se diferenciaz în cadrul unei talii _i grupe de conformacie pentru fiecare mrime în parte, ci se stabilesc valori constante pentru o grup de mrimi. Direccia modei _i alegerea modelelor Moda este un capriciu de scurt durat pe care îl simte întreaga societate dorind mereu s-l înnoiasc pentru a-_i rsfca gusturile, _i a-_i pune în realitate visurile _i tendincele. Moda e acea care dirijeaz stilul, armonizarea materialelor, a culorilor _i a alegerilor pieselor componente ale îmbrcmintei fr a schimba îns funccionalitatea ei. Creatorii de mod trebuie s cin cont de mod, liniile _i armoniile de culori, iar materialul _i croiala s corespund formei. Moda contemporan se deosebe_te printr-o alegere liber. Ea nu dicteaz, ci creeaz pentru noi condicii favorabile pentru ca alegerea s fie totodat _i modern _i atrgtore. ^i e logic, deoarece toci oamenii sînt diferici nu numai la exterior, temperament _i stare social, dar _i prin privirea lor diferit spre mod. Astzi în mod se precuie_te individualitatea, se produc unele schimbri, siluetele devin ajustate îns lungimea se mresc. Pe ordinea de zi e pus stilul  Parisului lung _i ajustabil . Culorile modei de azi sînt variate _i complicate. Ele pornesc de la culori simple pale, fine pîn la desene complicate în carouri de diferite nuance bttoare Tabela 10 Tabela de calcul la proiectarea prcii din fac _i spate a rochiei Direccia Denumirea sectoruluiFormula _i calculul preliminar (cm)Rezultat calcul (cm) Ao a1 Ao a a1 a2 Ao B Ao T T S T L Ao O T T1 B  B1 T-T1 S-S1 P-P1 a-B3 a2-B4 A0-A1 A1-A2 A1-R T2-R A2-4 4 -(7-8) ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( Lcimea recelei Lcimea prcilor din spate Lcimea prcilor din fac Înlcimea rscroelei bracului Lungimea spatelui pîn la talie Linia _oldurilor Lungimea hainei Lungimea omoplacilor Abaterea liniei medii a spatelui în domeniul taliei în vestimentele de silvet ajustat Toate aceste puncte s-au obcinut la interseccia cu ( coborît din (() a1 Obcinute la interseccia cu linia BB1 Lcimea rscroielii gîtului la spate Înlcimea rscroielii bracului Lungimea umrului Înlcimea oblic a umrului la spate _i locul de interseccie a acestora 2 arce notm R Locul pensei Lungimea pensei CbII+Ab=40,5+6= 46,5 Lps+A=17+0,6=17,6 Lf+(CbII-CbI)=16+(40,5-37) =1,16+3,5=19,5 Lst+A=42+0,5=43,4 Cg13+A=18/3+0,5=6,5 A0A113=6,5/3=2,16 Lu+pens.+A=13+2,5+0,5=15,5 Lst+A=40+0,5=0,7=41,2 =(3,5(4,5) (7 – 8) 46,5 17,6 19,5 2 43,4 18,0 14,0 17,0 1,5 6,5 2,16 15,5 41,2 4,6 7,0 4-(7-8) =(7-8)---2 4-2 4-C3 R – R1 B3 – R1 B3 – R2 A6-A6 Bb-Ac AB- R4 B4R4 =R3R 1 B4-R5 R5-R6 B4-R5 x-0,5 B4-2 B31 B1B5 B5-T3 T3-T4 T4-T5 T3-A3  ( I( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( ( Laturile se formeaz pensa sînt egale între ele Adîncimea pensei (() Ajuttor (() ajuttor pe viitor locul de destinacie a crestturii este mijlocul lcimea _i rscroielii bracului Adîncimea pensei Un arc ajuttor Lungimea umrului la partea din fac (() ajuttor (() a _i locul de destinacie a crestturii (() ajuttor un arc de pus cu raza R6R3 spre interseccie cu arcul AC R4 _i locul de interseccie notm R4. De unim cu o dreapt R4 cu R5 (() ajuttor Bisectoarea unghiului B4 de unit cu o linie curb R4-0,5-2 B2, formînd rscroiala bracului la F. Bisectoarea unghiului. De unit cu o linie curb R-R2-1-B2 formînd rscroiala bracului. Centrul bustului (() ajuttor coborîrea liniei taliei la partea din fac (() ajuttor în domeniul taliei lungimea prcii din fac pîn la talie. =2(2,5 =(B3R1)13+2 B3B4/2=11/2=5,5 =2(CbII-CbI)+0=2(81-76) +(1)=2(5 + 1= 11 =ABBb=Îb=22 L4=13+Apensei B4R3/3 =0,6 constant 0,5 B1B4/2  1=20/2-1=9 =1,5 Lf+A=41+0,5=41,5  2,0 0,7 5,5 11 22 13 0,6 0,5 A3-A3 A3-A4 A3-A5 A4-B6( ( ( (Abaterea liniei medii a prcii din fac în dependenc de figur Lcimea rscroiturii gîtului Adîncimea rscroielii gîtului la partea din fac. De unit cu o linie curb A3 cu A5 Înlcimea bustului=0,5 A1A=B3B2=5,5 Ltrg +1=A3A4+1=5,5+1=6,5 Îb= Modelul I Modelul acestei rochie de sear este recomandat doamnelor _i domni_oarelor de pîn la 20  35 ani destinat pentru anotimpul vara. Rochie modern de stil pucin avangard compozicional creativ originalitatea creia const în echilibru formelor creative. Rochia de o siluet semiajustat. Partea din fac este croit dintr-o detaliu. Rscroiala bilancului este prelucrat cu bentic oblic sau surfilat de oarece este tricot am prelucrato la ma_ina de tricoturi. În regiunea gîtului sunt fcute cutii încrestîndu-le dîndule forma gîtului _i am prelucrato cu bentic. Din regiunea genunchilor pornesc dou tieturii prelucrate cu _iret. Iar în partea stîng _iretul este introdus în tietur. Fcînd forma dorit. Tioul este prelucrat la ma_ina de tricotaj. Partea din spate este croit dintr-un detaliu fr nici o modelare. Din regiunea bracului este pucin mai rscroit pîn în regiunea gîtului prelucrat cu pentic. Tivul la fel prelucrat ca partea din fac. Acest model se recomand cesturi dorit mai mult tricot deoarece tricotul d o form a corpului mai frumos. Astfel tricotul prime_te o anumit expresivitate. Aca recomandat este cea aimata ni 40. Modelul II Model de rochie recomandat doamnelor _i domni_oarelor pîn la 25  30 ani, anotimpul vara. Rochie de siluet semiajustat _i pucin avangard. Partea din fac este croit din dou detalii. Rscroiala bracului _i gîtului este prelucrat cu bentic oblic sau suflicat. Rscroiala decolteului prelucrat cu bentic iar în regiunea bustului fcînd ni_te încrestturi dînd o form mai frumoas. Din regiunea genunchilor pornesc dou tieturi . iar prcile laterale prelucrate cu siret adîncindule pucin în sus fcînd cutii. Partea de jos a tivului este prelucrat la ma_ina de tricoturi sau la ma_ina ciaica  Ligzag Partea din spate croit dintr-un detaliu. Regiunile bracului _i decolteiul spatelui sînt prelucrate cu bentic oblic sau surfilat. Tioul la fel ca partea din fac la fel ca _i modelul precedent gsim simetria în care este exprimat ritmicitatea de lunii asemnarea între ele prin forme _i dimensiunile acestora. besturi recomandate pentru acest model tricoturi atlasuri _i multe alte. Aca recomandat este cea armat ni 40. Modelul III Acest model de rochie este recomandat pentru doamne _i domni_oare pîn la vîrsta de 20-35 ani. Rochie de stil romantic compozicional creativ originalitatea acestea const prin faptul c piparele sale mult difer de cale a rochiei de baz. Partea din fac este croit din dou detalii rscroiala bracului prelucrat cu bentic oblic sau surfilat formînd cutii în regiunea bustului. Din rscroiala bracului prelucrat la fel cu bentic oblic sau surfilat. Din regiunea genunchilor este croit o form oval _i prelucrat la ma_ina de tricoturi _i tivul la fel. Acest model de rochie poate fi confeccionat din cesturi atlas crep satin. Aca recomandat la acest model cea armat ni 40. Modelul IV Acest model de rochie este recomandat pentru doamnele _i domni_oarelor pîn la vîrsta de 18  35 de ani anotimpul vara . Rochie semiajustabil. Partea din fac este croit din dou detalii. În regiunea bustului sunt fcute încrestturi pîn la regiunea bracului. Iar mai sus de bust este decolteu ridecinduse titurile pîn în regiunea gîtului prelucrat cu bentic. Prcile laterale sunt prelucrate cu siret întituri. Tivul prelucrat la ma_ina de tricot. Partea din spate este croit din dou detalii, spatele gol pîn în regiunea bustului, iar regiunea bracului _i gîtului cu bentic oblic sau surfilat. Sistemul de închidere cu nasturi, tivul _i prcile laterale la fel ca _i faca. besturi recomandate pentru acest model tricot. Aca recomandat pentru acest model armat ni 40. Modelul V Modelul dat este recomandat pentru domni_oare _i doamne de la 20-30 ani pentru anotimpul vara. Rochie semiajustat. Partea din fac este croit din trei detalii , rscroiala bracului este prelucrat cu bentic oblic sau surfilat. Decolteu în regiunea bustului iar în regiunea gîtului fcînd pucine încrestturi _i prelucrat în regiunea gîtului. În regiunea taliei dou pense. De la regiunea genunchiului tituri iar în prcile laterale prelucrat cu siret. Tivul este prelucrat la ma_ina de tricot. Partea din spate este croit din trei detalii, rscroiala bracului prelucrat cu bentic oblic sau surfilat. În regiunea gîtului încheetoare la torle dou pense. Tivul la fel prelucrat ca fac .besturi recomandate pentru acest model tricot _i multe altele . aca armat ni 40. Moda este o art pe care nu pot crea toci. În orice rstimp oamenii sînt atra_i cu o putere magic s admire zîmbetele _i noile desf_urri a genurilor ce furesc moda. În timpul nostru moda este o problem feminin, cine se intereseaz de mod mai mult decît ele? Se spune c :  Femeile sînt slabe cu trupul _i puternice cu sufletul . Fiecare modelier talentat se consider  cutiurie . Modelele create de ei nu evidenciaz moda Parisului, dar exemplul viecii. Pentru a întrupa viaca într-un costum trebuie s fie maestru croitorului, s fim stpîni secretelor, elegancei acea armonie în care încelesul  costumului _i a  siluetei dup curentele arhitectorului înseamn încelepciune _i calmece. O importanc imens în toaleta femenin, în frumusecea lor liric sînt întruchipate rochia de sear, care este simbolul armoniei, configuracia corpului, umerii _i gîtului dezgolit _i a stilului  rococo s-a format sub influenca sociali_tilor de fiecare zi, ea este ca un proces social. besturile alese pentru diferite modele trebuie s corespund accionalitcii _i destinaciei de timp. Îns cesturile s-au modernizat mult, acum sînt utilizate tot mai frecvent: crepurile, tvilul, satinul, atlasul, satinul, catifeaua, tricotajele subciri _i multe altele. Culorile joac _i ele un loc nu mai pucin deosebit. Semnificacia culorii  violet o floare de liliac în haina dumneavoastr v v-a aduce aminte de o clasic clar. Pe bolta cerului sumbru al toamnei culorile aprinse a vestimentelor se privesc cu o deosebit plcere _i ne ofer o bun dispozicie. Sînt foarte contemporane vestimentele de culoare neagr ce dace concurenca cerului sumbru. Culorile pestrice a vestimentelor exterioare sînt bine privite în orice rstimp _i nu are nevoie de ritmul dictat de mod . Fiecare din noi; doamnele _i domni_oarele î_i doresc foarte mult s arate bine _i s fie mereu în centrul atenciei. De aceea eu propun ca fiecare din noi s-_i aleag modele deosebite, pentru a arta deosebit. Istoria costumului Caracterele generale ale costumului. În deceniile care au urmat s-a accentuat tot mai mult deosebirea dintre înfci_are brbatul _i a femei. Brbatul antrenat de angrenajul economici capitaliste a adoptat uniforma avil a celor care taie bani indiferent de meserie camilînduse _i luînd culoarea mohoret a mediului industrial pe cont femeia subordonat familiei considerat neajuttorat _i fragil, slugice doar la etalarea averii brbatului. Sculptural pe cînd costumul masculin evolua ctre forme severe cu forme geometrice rigide culeri sobre cel femenin devenea mereu mai somptuns, cu volume enorme crinoline încrcat cu multe detalii volane broderii. Picturali noile culori de anilin alctuiau o planet mai contrastant vesmintelor femenine pe cînd negru jomea aproape în exclusivitate în cele brbte_ti. Materiale folosite erau o mare varietate. Precuirea valorii comerciale a investiciei, ducea la aglomarea exagerat de drapaje _i armamente cerînd mult munc. Executarea aplicaciilor la mod a fost facilitat mai mult la rochii _i costume femee_ti. ^i la fel cum altdat fotolnile. Ludovic al XV  lea î_i modifiser bracele pentru a face loc fustei acum s-au inventat tabure _i special pout pentru a permite _ederea doamnelor cu crinaline. Pe deasupra salului se purt în continuare în cas ca _i pe strad Pardesiul era larg lung sau mai ales scurt uneori ca o cazac înblnic Kasawekos. În picioare înclcmintea era pucin vizibil ciorapii din bumbac albi pantofi sau boinele cu tocuri  Luis XV . Ca accesori mnu_ile erau obligatorii pe strad. Bijuteriile erau abundente mari atîrnînd sirageui de perle medalioane cercei lungi. Evolucia crinolin a cunoscut perioada de glorii între 1850  1860. Iar în 1860  1870 crinolina fabricat pe scar industrial a devenit intens _i u_or de purtat datorit scderii greutcii cercurilor. Ea s-a rspîndit foarte mult _i a pierdut rolul de distance sociale, ca urmare a pierdut rolul de distance sociale ca urmare a disprut treptat întîi cercurile apoi au coborît sub genunchi , dînd fustei o form piramidal. Apoi a aprut mai intense în anul 1868 a devenit peac în fac cu tren triunghiulari _i rmînea mai lung o mod special local prea s fi fost în ceurincioas nfram dar rsucit în jurul crestetului ca un turban denumirea tulpan . Un exemplu de manifestare spontan _i exebeiant a fantezii populare în creacia vestimentar adoptat funccional unei activitcii. Aria _abloanelor produsului TABELA 1 Articolul mrimea talia Schica piesei cu împrcirea în tiguri geometriceFiguri geometriceFormula de colde a arieiAria cm12345 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Drept Drept Drept ( drept ( ( ( (  S =a ( b= 5.3 ( 1,6 S = a ( b=4,5 ( 7,8 S = a ( b=2,3 ( 3,5 S = a ( b h = 3,5 ( 4 ( 5 2 2 S = a ( b= 2 ( 0,5 S = a ( b h = 1( 0,5 ( 5 2 2 S = a ( b h = 0,5 ( 0,6 ( 5 2 2 S = a ( b h = 0,9 ( 4,5 ( 5 2 2 S = a ( b h = 2,9 ( 0,9 ( 5 2 2  58 33,75 8.05 3,5 1 1,25 0,75 10,12 63  Aria _abloanelor produsului TABELA 2 Articolul mrimea talia Schica piesei cu împrcirea în tiguri geometriceFiguri geometriceFormula de colde a arieiAria cm12345 1 2 3 4 5 6 7 8  Drept Drept Ptrat Drept ( ( ( (  S =a ( b= 12,8 ( 6,7 S = a ( b=5 ( 7,8 S = a =4 ( 4 S =a ( b= 1,9 ( 0,9 S = a ( b h = 1,8 ( 0,8 ( 3 2 2 S = a ( b h = 1,8 ( 0,8 ( 3 2 2 S = a ( b h = 2,5 ( 0,8 ( 3 2 2 S = a ( b h = 0,6 ( 2,3 ( 3 2 2  85,76 39 16 1,71 15,5 3,8 3 0,2  Specificacia detaliilor Nr. d/oDenumirea detaliilor! de _abloane! de detalii Desenul 1 2 3 4  Partea din fac Partea din spate Bentica ^iretul  1 1 1 1 2 2 1 1 Specificacia detaliilor Nr. d/oDenumirea detaliilor! de _abloane! de detalii Desenul 1 2 3 4  Partea din fac Partea din spate Bentica ^iretul  1 1 1 1 2 2 1 1 Specificacia detaliilor Nr. d/oDenumirea detaliilor! de _abloane! de detalii Desenul 1 2 3 4  Partea din fac Partea din spate Bentica ^iretul  1 1 1 1 2 2 1 1 Specificacia detaliilor Nr. d/oDenumirea detaliilor! de _abloane! de detalii Desenul 1 2 3 4  Partea din fac Partea din spate Bentica ^iretul  2 1 1 1 1 1 1 1 Specificacia detaliilor Nr. d/oDenumirea detaliilor! de _abloane! de detalii Desenul 1 2 3 4  Partea din fac Partea din spate Bentica ^iretul  2 1 1 1 1 2 1 1 Construirea tiparelor de baz a rochiei de tricot Nr. d/oDenumirea sectorului constructivNotarea convenc-ionalFormula de calcul Calculul ObiecciiReceaua de baz 1 2 3 4 5 6 7 8 Construccia recelei Linia bustului Linia taliei Linia _oldului Lcimea recelei Lcimea prcii din fac Lcimea rscroelei mînicii Nivelul tieturii laterale A AB AT T^ AA1 A1a1 a1a1 B3B2  ARM LST 18-20cm S.p.b.III+Ab l.f./2 AA1-(Aa2+A1a1) B3B4/2 20 40 20 44 15,5 13,5 7 Trasm dou trepte reciproc perpendiculare. Din A pe verticala în jos. Din T pe verticala în jos. Din B,T,^ trasm orizontale în dreapta. Din A1 trasm verticala în jos _i la interseccie cu linia bustului taliei, _oldului, obcinem B1,T1,^1. Din A1 pe orizontal în stînga din a1 trasm vertical în jos _i la interseccie cu linia bustului aflm B3. Verificarea tiparului. Din B3 pe orizontal în stînga. Din B2 în jos _i la interseccie cu linia T,^ obcinem T2; ^2Construirea prcii din spate9 10 11 Construirea rscroielii gîtului Linia umrului Formarea rscroiturii mîniciiAA2 AA3 A2U TU UU4 B4U5 B41S.C.g.: 3A.g AA2 : 3 Lu Iau Din constru. B4U5 : 3+2cm 0,2(B4B3+0,5 cm5,5 1,2 14 42 4 7,3 3,3Din A pe orizontal în dreapta. Din A pe vertical în jos unim cu o linie curb punctele A2;A3 din A2 trasm în dreapta un arc de circumferinc cu raza A2U. Din T în sus un arc de circumferinc cu raza TU _i la interseccie cu arcul precedent obcinem U unim cu o linie dreapt A2U. Din U trasm orizontal în stînga _i la interseccie cu segmentul A2B4 obcinem U4 . Din B4 pe vertical în sus. Din B4 în sus pe bisectoarea ( U5;B4 P3 unim cu o linie curb punctele U;U5, 1,B2 Construirea prcii din fac 12 13 14 15 16 17 Lungimea prcii din fac Linia rscroielii gîtului Linia umrului Oformarea liniei, rscroielii mînicii Oformare tieturii laterale la linia taliei Oformarea tieturii, laterale la linia _oldului T1A4 A4A5 A4A6 a) B1B5 b) A5B6 B6U6 A5U6 B3U7 B3U8 B3 2 T2T21 T3T4 T2T3=T2T4 ^3,^4 ^2^4=^2^3 L.f.t+Az.f.t. AA2 (de la spate) A4A5 + 1cm Cp/2 I.b.+A.I.b. I.o.b.+AI.O.b. L.u. B4U4(de la spate) B3U7 : 3 0,2 ( B3B4 1  1,5 cm BB1 (S.C.T+At) T3T4 : 2 S.C.^  BB1 ^^/2 42 5,3 6,3 9 22,5 20,5 14 17 5,6 2,8 1,5 11 5,5 2 1 Din T1 pe vertical în sus. Din A4 pe orizontal în stînga. Din A4 pe vertical în jos. Unim cu o linie curb A5A6 . Din B1 pe orizontal în stînga. Din B5 trasm vertical în sus _i în jos 5 cm. Din A5 în jos un arc de circumferinc cu raza A5B6 la interseccia cu verticala precedent obcinem B6 . Din B6 în sus un arc de circumferinc cu raza B6U6. Din A5 în stînga un arc de circumferinc cu raza A5U6 _i la interseccia cu arcul precedent obcinem U6. Unim cu linie dreapt A5,U6. Din B3 pe vertical în sus. Din B3 în sus pe bisectoarea ( U8, B3 unim cu linie. Din T2 pe vertical în sus. Unim cu linie dreapt T21,T1,T. Din T2 în stînga _i dreapta. Unim cu linie dreapt T3,B3T4B _i la interseccie cu segmentul precedent obcinem T31,T41. Segmentele B2,T31,B2,T41 se curbeaz la mijloc cu 0,5  1 cm. Din ^ pe orizontal în stînga _i dreapta. Unim cu o linie dreapt T31,^3,T41,T4 care apoi se vor curba la mijloc cu 0,5 – 1 cm. PAGE  PAGE 54   "ú: , "$hvš¢ð¬$Î$ö*/;¶>€@ÀAÎOäOÂPŒQnTrVŒVâ]ú]bb~b€fºfHk¢wÀwĆð†è‰.ŠžŒ¬ð•X•ò˜<™`šbšfšhšlšnš–š˜šÀšÂšNœPœnœpœtžvžÂžÆžìžä *¡,¡¤¡Ä¡Ø¡ ¤º¤"¦ùòïùùïùïùïèïãùãùùùùÛùùÛùÛùãùÛùãÙÙãÕÕÕÒÒÒÒÒÒÒÒÒãÒùÊùÊù>*CJmHsHCJ5655CJmHsHmHsH CJmHsHCJ CJmH sH  CJmHsHP "$&(*,.¼újP: ` p , ùùùùùóêêêêêêáùÔÔÇùáá¾¾ dð$If $„$If`„a$ $„$If`„a$ $$Ifa$ $$Ifa$$If$If+’E’ýý  ö——————$IfX$$If–lÖ”d-ÖrÿÞ'l(Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÖÿÖÿÖÿ4Ö laöÞÿ dð$If "$&F@@@@@@$If¹$$If–l4Ö”=ÖˆrÿC RÞ'ÑÅnÅ`ŒÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿ&(*,.024F@@@@@@$If¹$$If–l4Ö”>ÖˆrÿC RÞ'ÑÅnÅ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿ468:<>@BF$@@@@@@$If¹$$If–l4Ö”=ÖˆrÿC RÞ'ÑÅnÅ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿBDFùù$IfFHJ $$Ifß$$If–l4Ö”>Ö´rÿ RKƒ#Þ'–nÅ`Á88[Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿJLNPRTVXùùùùùùù$IfXZ\ 8$Ifß$$If–l4Ö”>Ö´rÿ RKƒ#Þ'–nÅ 88[Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿ\^`bdfhtùùùùùùù$Iftvx $$Ifß$$If–l4Ö”=Ö´rÿC R˜$Þ'ÑÅnÅ`Á`… FÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿxz|~€‚„†ùùùùùùù$If†ˆŠ $$Ifß$$If–l4Ö”>Ö´rÿC R˜$Þ'ÑÅnÅ `FÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿŠŒŽ’”–˜ùùùùùùù$If˜šœž ß$$If–l4Ö”>Ö´rÿC R˜$Þ'ÑÅnÅ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿÖ ÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÞÿž ¢ð€!¬$®$°$²$´$¶$¸$º$¼$¾$À$Â$Ä$Æ$È$Ê$Ì$Î$š&¾(ö*/ýýøïïïýýýýýýýýýýýýýýýýýïïéø„`„$„`„a$dð/Ô0"3´6L8x9;;;;; ; ;;;;;¶>€@ÀAªBHCFDèDâFúIKööööñïïïïïïïïïïïêñêöâñâñññ$ & Fa$dð$a$$„`„a$K&MÚNºO¼O¾OÀOÂOÄOÆOÈOÊOÌOÎOÂPŒQÐQ‚SnTU–UrVtVbWÈWŽXzZ–[ööôôôôôôôôôôôîéöööéééöööööödð„`„$„`„a$–[\f\,]â]ä]Ø^Nabbdbfbhbjblbnbpbrbtbvbxbzb|b~bc@e|f~f€f¸fööööööööôôôôôôôôôôôôôôöööööö$„`„a$¸fºf°hHkVsÌt¢w¤w¦w¨wªw¬w®w°w²w´w¶w¸wºw¼w¾wÀw´yô|¶}Ö€–Ì‚ööñìììêêêêêêêêêêêêêêêììììììdð$a$$„`„a$̂ބ†Ćî†ð†æ‰è‰ê‰ì‰î‰,Š.ŠŽŒŒ’Œ”Œ–Œ˜ŒšŒœŒžŒîŒ R¬úúúúúúúúúúúúñññññññññúéééà„dð`„ & Fdð$„Å`„Åa$dð¬ðÜ‘P‘ô‘^’ ’:“2”Æ”••X•–N—ì˜î˜ð˜ò˜<™,›tœìžúúúòòòéúòéòòÜÜÜéúúúúÔúúú & Fdð „„dð^„`„„dð`„ & Fdðdðìžâ ä æ ‚¡¤¡ ¤ ¦"¦d¦f¦¸¨,©(ª*ª–ªž¬’®Ò¯&±ð²–µ(¶ööñäÛÕÌÌÇÅÕÕÕÕÕÕÕÕÕÕÕö$a$$„Ð`„Ða$„Ð`„Єdð`„ „„dð^„`„dð$„Å`„Åa$"¦d¦f¦(ª`ª¦²¨²–µ˜µžµ¢µ¦µ¨µ¬µ*¶.¶Æ¶~¸€¸‚¸„¸Š¸Œ¸Ž¸¸À»Â»ü»þ»š½œ½¨½ª½Î½Ð½Ú½Þ½Ð¾Ô¾¿¿¿¿¿ ¿`¿b¿h¿l¿*À,À6À8ÀÎÀÐÀÔÀÖÀ˜ÁšÁžÁ Á¢Ä¤Ä¬Ä®ÄlÅnÅtÅvŀńņǮǒÈ.ÊLÊŽËÀËpÞß ßÜߨñêñDõröâ÷ûôêôãôûãûãûãûãûàààààààààààààààààààààààààààÜûÜÚûÜûÚûû556CJ CJmHsH56CJmHsH CJmHsHmHsHV(¶¶¶¸¶º¶¼¶¾¶À¶Â¶Ä¶Æ¶(º(¼r¿ÈÀŽÁÌÁúÃ"Ä$Ä&Ä(Ä:ÄlĸÄÅPŴņÇöööööööööñññññññèèèèèññññèñ„dð`„dð$„Å`„Åa$†ÇˆÇ°ÇÈ’È"Ê$Ê&Ê(Ê*Ê,Ê.ÊLÊœÊËpˌˎ˾ËÀËòÍΦÎϤÐÓ,ÕÚÖúúòòéééééééúòòòòúúúúúúúúúúú$„Å`„Åa$ & FdðdðÚÖâפÚêÛŽÜpÞÔßÖßØßÚßÜ߀à â4ãœå8çrç è*èÀèxéê4ëhëì:ìÎìúúúúúñññññèúúúúúàèàèàèúàèà & Fdð„dð`„$„Å`„Åa$dðÎì„íîjî¦ñ¨ñèñêñ8ó8õ:õ<õ>õ@õBõDõröÞ÷à÷â÷ô÷øpøöîöééééàÛÛÛÛÛÛÛöÛÛÛÖÍÄ $$Ifa$ $$Ifa$$a$$a$$„Å`„Åa$dð & Fdð„dð`„â÷ô÷úøüøùùVûXûÎýÐýòÿôÿ:<np@B¸º,.f h Ä Æ  " ÖØ¢¤ÌÎŽ¶¸ÖØŒàJ¶(Ôz’ªÀØÜîH"\"|$Ž$¶&È&( (è(l)â-ä-..0.2.B/D/¦/¨/à/â/X1b1÷òëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòëòä÷ä÷äÝäÝäÝä÷ä÷ä÷ä÷äÖäÐòÐòÐòÐòÐòÐòÐòÐ 5mHsH CJ mHsH CJmHsH CJmHsH CJmHsHmHsH5CJmHsHRpø”øêøúøüøùùù ùùöööO,ööööö¦$$IfT–lÖ”OÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ ùùùDùRûTûVûXŒOFOOO $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”™Ör”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöVûXû\û–û¢ûÊýÌýÎýXðOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”§Ör”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöÎýÐýÔýþ"þîÿðÿòÿXHOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”£Ör”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöòÿôÿøÿ:J68:XOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”uÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö:<@dnjlnXhOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”mÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laönptØâ<>@X¤OOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”TÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö@BFnz´¶¸XðOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”{Ör”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö¸º¾ü(*,XèOOOFFF $$Ifa$ $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”ÙÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö,.04V`b XSJDJ; $$Ifa$$If $$Ifa$$a$¦$$IfT–lÖ”ZÖr”ÿ˧ $É%©)7Ü}¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöb d f h n – ¤ À ööO¼öIö@ $$Ifa$$If¦$$IfT–lÖ”OÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$À  Ä Æ Ì ð ü  ööO¸F@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”îÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$   " ( ¶ Ä ööOèF@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”ÿÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$N\ ööOôF@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”uÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$  8BÒööOF@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”Ör”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ÒÔÖØÞ žööO˜F@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”õÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ž ¢¤ªÊÔÈööOTF@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”EÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ÈÊÌÎÔúŠööO„F@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”ÙÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ŠŒŽ–àò²ööOPF@Fö$If $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”kÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$²´¶¸¾èüööOÀFööFö $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”ZÖr”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$R`ÒÔööO€FöFöö $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”Ör”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ÔÖØÞ †ˆŠöOhFöFööö $$Ifa$¦$$IfT–lÖ”Ör”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö $$Ifa$ŠŒŽ’”–˜šœXSSSSSSSS$a$¦$$IfT–lÖ”Ör”ÿª 5&*i }¥àÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laö œž ¢¤¦¨ª¬®°²´¶¸º¼¾ÀÂÄÆÈÊÌÎÐÒÔÖúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúúú$a$ÖØÚÜÞàâôöøú*,JLúúúúúõõìììììì|ôo$$If–l4Ö”BÖ0”ÿ¥‚*`Ø#Ö0ÿÿÿÿÿÿöö ÖÿÿÖÿÿÖÿÿÖÿÿ4Ö laö $$Ifa$$a$$a$LNl|” Äöööööö $$Ifa$ÄÆÈÐÖÜâCÀ::::: $$Ifa$»$$If–l4Ö”¿Öˆ”ÿ¥Ò ÿ*V#‚* ++++,Ö0ÿÿÿÿÿÿöö ÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöâèîôú $&4<HT\dpx€ˆ”˜¢¦ªöööööööööööñ ööööööööööööööööFf $$Ifa$ª¬¼ÄÐØàèöþ ,046DLT\dlt|„úññññññññññññññññìüñññññññññFfÓ $$Ifa$Ffí„Œ–šžª®²´¶ÈÊÌÎþ(öööööööñìçöööööö$a$$a$Ff¹ $$Ifa$(*,JZr~¢ô†††††† $$Ifa$o$$If–l4Ö”BÖ0”ÿ¥‚*`Ø#Ö0ÿÿÿÿÿÿöö ÖÿÿÖÿÿÖÿÿÖÿÿ4Ö laö¢¤¦¨ª¬®CD::::: $$Ifa$»$$If–l4Ö”¿Öˆ”ÿ¥Ò ÿ*V#‚* ++++,Ö0ÿÿÿÿÿÿöö ÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laö®°²´¶¸º¼¾ÀÂÄÆÔäìðü ,<HTbnpröööööööööööñlööööööööööööööööFfŸ $$Ifa$rtvxz|ŒŽ’”–˜šœž ¢¤¦¨ª¬º¼¾ÀÂööööñ`ööööööööööööööööì\öööööFfrFfŒ $$Ifa$ÂÄÆÈÊÌÎÐÒÔÖØÚÜîðòh®°Ìöööööööööööñìçìöööööö$a$$a$FfX $$Ifa$ÌÎÐÒÔÖäæôölpccccccccc $$Ifa$“$$If–l4Ö”:Ö\Yt• 7 *``!`¢éÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöÅ HTVbdFˆ===== $$Ifa$¹$$If–l4Ö”¦ÖˆYt• 7/'" * øøùÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅdnp~€”–¦²´ÀÂÊÌØÚþ    " $ 4 6 B D L T öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$T V ^ ` h j v x | ~ † Š Œ  ’ – ˜ ¨ ª ¶ ¸ È ööööööööööööööööööööö $$Ifa$È Ê ü þ !!!F|===== $$Ifa$¹$$If–l4Ö”'ÖˆYt• 7/'" *`!`¢`ø`ø`ùÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ!!!L!N!P!R!ö= öööö¹$$If–l4Ö”8ÖˆYt• 7/'" * Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ $$Ifa$R!T!V!X!œ!ž! !öö= ööö¹$$If–l4Ö”QÖˆYt• 7/'" * Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ $$Ifa$ !¢!¤!¦!¨!ê!ì!ööö=œöö¹$$If–l4Ö”çÖˆYt• 7/'" * Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ $$Ifa$ì!î!ð!ò!ô!ö!:"öööö= ö¹$$If–l4Ö”)ÖˆYt• 7/'" * Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ $$Ifa$:"<">"@"B"D"F"ööööö=¹$$If–l4Ö”þÖˆYt• 7/'" * Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöÅ $$Ifa$F"H"J"\"^"Ž""Ö"Ø"î"ð"ò"ô"úõõììììììmüìì~$$If–lÖ”zÖFÅÿ† ‰*Á  ù Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿ4Ö laö1 $$Ifa$$a$$a$ ô"##B#D#l#n#¶#À#Ê#Ô#ööööödÐöööö‘$$If–lÖ”¹Ö\Åÿv '؉*± ± ± ± Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laö1 $$Ifa$ Ô#Ö#ú#$$$mˆdddd $$Ifa$‘$$If–lÖ”ûÖ\Åÿv '؉*± ± ± ± Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laö1$$V$`$j$r$m´dddd $$Ifa$‘$$If–lÖ”>Ö\Åÿv '؉*± ± ± ± Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laö1r$t$v$x$z$|$Ž$$²$´$¶$mhhhhcZZZZ $$Ifa$$a$$a$‘$$If–lÖ”Ö\Åÿv '؉*± ± ± ± Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laö1 ¶$ %%^%`%Ò%Ô%â%ö%&&öööööd„öööö‘$$If–lÖ”Ö\ÚÿŒ >ð£*² ² ² ³ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöF $$Ifa$ &&4&H&X&h&m¨dddd $$Ifa$‘$$If–lÖ”½Ö\ÚÿŒ >ð£*² ² ² ³ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöFh&j&x&Œ&œ&¬&mˆdddd $$Ifa$‘$$If–lÖ”fÖ\ÚÿŒ >ð£*² ² ² ³ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöF¬&®&°&²&´&¶&È&è& 'f'¸'mhhhhcZZZZ $$Ifa$$a$$a$‘$$If–lÖ”½Ö\ÚÿŒ >ð£*² ² ² ³ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöF ¸' (((((&(0(öQHööööö¤$$If–lÖ”¼ÖrRÅ 9¬ £*Rs t s ÷ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöl $$Ifa$0(2(6(D(L(\(d(ZhQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”¼ÖrRÅ 9¬ £*Rs t s ÷ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöld(f(j(ˆ(( (¨(ª(®(¼(ZˆQQQQQZhQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”½ÖrRÅ 9¬ £*Rs t s ÷ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöl ¼(Ä(Ô(Ü(Þ(à(â(ä(æ(öööQLLLJ$a$¤$$If–lÖ”½ÖrRÅ 9¬ £*Rs t s ÷ Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöl $$Ifa$æ(è(j)l)"+ž-Â-ä-.2.–.ð.D/¨/â/Ì0X1Ð12P22383Ì5úõõììääääÛÓÓÓÓÊÊÊÊÊÊÊÊÊ$„Å`„Åa$$ & Fa$$„Ð^„Ða$$ & Fa$$„Ð`„Ða$$a$$a$b1n1p1Ò1Ú122R2Z2’2š2 33 44²PÒQècd:tštfÅjÅpÅrÅ’º–°EöE IJIJJÖJK U¢UØUÚUŽW’WìWîWlX€XYVfÆfjJj\mˆm ŒfŒ¡F¡|¡~¡b¢n¢¸¢¾¢È¢΢ТÔ¢Þ¢ì¢ò¢&¤n¤r¤|¤´Â¶Â~Å€Å~ÆŽÆÉûõûõûõûõûõûõûõûïûõûõûèûèûàûàûõûÚûÚûÚûèûèûèûèûõÚûõûõûõûõûõûèûèûèûèûèûèûõûèûèûèûÑû56>*mHsH 6mHsH56mHsH CJ mHsH >*mHsH 5mHsHmHsHQÌ5<6”67Ä9þ9b:Œ:Â:ø:œ;f<Æ=*>ˆ>¼>?f?¦?È? AèBžC¼D¢EöîîååÝÝÝÝÔÏööööööööööööö$a$$„Ð^„Ða$$ & Fa$$„S`„Sa$$ & Fa$$„Å`„Åa$¢E0FdFªFG&GlHÐHI[J[V[€´wnn $$Ifa$ $$Ifa$~$$If–lÖ”nÖF–ýŠ ̦'ôB Ú Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿ4Ö laöþV[X[Z[Î\‚a.dRfTfVfÄfÆfÌhj€wwwwwwwnnww$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$~$$If–lÖ”kÖF–ýŠ ̦'ôB Ú Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿÖ ÿÿÿ4Ö laöþ j,l\mlo8qhq qêqZrüuJy@{ |€ÞÄ‚š„à†ˆŒ ŒdŒfŒLŽŒD’6”ööööîîîîööööööööööööååöööö$„Å`„Åa$$ & F a$$„Å`„Åa$6”–B—Ü™œÆž¡¡¡¡¡D¡F¡Ä¢Æ¢ö¢ø¢&¤¨x­¨¯à°@µœ·Z¹f»äÀöööööööíííííööííçööööööööö„Å`„Å$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$äÀJÄfƖΘÎÊÎÌδЂ҄ÒÐÒÓÓØ×>ÚÞÛ¾Þhà$â&âÀâÒâòâãpãÂãööööííöööíííööööööööäÛÛÛÛ $$Ifa$$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$É’É¢É$Ê&ÊÆÊÈÊðÌòÌúÌü̚Π΢ΤΦΨάήκÎÄÎÆδѺшҒҔҘҚҞҠҰҺҼÒÆÒÌÒÎÒÐÒÔÒÞÒàÒ–ÖšÖàÖâÖ×"×l×n×&âÀâÒâ ääääjì¨ìD¤ ¸ > ø ú ü þ        øñìøìøìäìøìñìÜìøñìñìøìñìñÜìøñìñìøìñìñìñÜìììììÖÐìñìÉìÐìÁìÐÖìºñìºìºìºìº CJmHsH5CJ mHsH CJmHsH 5mHsH 6mHsH j³ðmHsH j±ðmHsHmHsH CJ mHsH jDðmHsHIÂãääää&ä0ä:äöQHööHHH $$Ifa$¤$$If–lÖ”êÖrŽáR Ä5§%SqrqrÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöú $$Ifa$:ä<ä@äPäXähäpäräväZlQHQQQZˆQ $$Ifa$ $$Ifa$¤$$If–lÖ”˜ÖrŽáR Ä5§%SqrqrÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöúvä”äœä¬ä´ä¶äºäÊäÒäöíííHlíöí¤$$If–lÖ”˜ÖrŽáR Ä5§%SqrqrÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöú $$Ifa$ $$Ifa$ÒäâäêäìäîäÄç0éfìhìööQHHHHH$„Å`„Åa$¤$$If–lÖ”™ÖrŽáR Ä5§%SqrqrÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöú $$Ifa$hìjì¦ì¨ìNî*òõ6öî÷–ùâû|ý:<>@BDŽPÒÊ „ † ˆ Š Œ öííööööööööööööööííööööèèöö$a$$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$Œ Ž  ’ ” – ˜ š œ ž   ¢ ¤ ¸ > @ B V € È ò ööööööööööööíäöÛÛÛÛÛ $$Ifa$$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$$„Å`„Åa$ò ô ö       ( ZdQQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”3Örìý4¥ÔÇ!R(Hq/ ó‹Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöXþ   " , . N R ^ ` r t v | ~ € † Š  ” š œ   ¢ ¦ ¨ ® ° ´ ¶ ¼ ¾  Ä Ê Ì Ô Ö æ è   "&(,.02:<>@BDFHJLNPTVZ\`bdfnpûôûôûôûôûôíûôíûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûåûåûÝûÕûÕûÕûÕûÕûåûåûåûåûåûÕûÕûåûÕûÍûÅûå jäðmHsH jæðmHsH j¯ðmHsH j¬ðmHsH j®ðmHsH CJ mHsH CJmHsHmHsHN( * 4 6 > @ J L V X b d f h v € Š ” ž ª ¬ ¸ º Æ È Ò Ü à â öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$â ä î   $&*,0468:>BFJöööíííííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$JNRTXZ^`dhjlnrvx˜šÐÒD„¦¨ÈÊööööööööööööööííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$prt ,.46€‚ $z~„† hiÕÖðñ÷øúûÿ   !"#%'()+-.014578:;=>KLSTZ[\]_`bceûóûëûãûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÔûÎûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜûÜû 5mHsH j¸ðmHsH CJmHsH j·ðmHsH j^ðmHsH j¯ðmHsHmHsHQÊôö¦8:„†Ð2àúFHlnÂÄÆêìîðòôööööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$öøúüþ./J`abcnvw|}‚ööööööööööööööööööööööööííí $$Ifa$ $$Ifa$‚ƒˆ‰‹Œ‘’—˜ž£¤¨©ª«¬­®¯°±²¶·¼½öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$½ÂÇÈÉÊÎÒÓöööööööQ¤$$If–lÖ”X,Örìý4¥ÔÇ!R(Hq/ ó‹Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöXþ $$Ifa$ÓÔÕÖéíòù   ,239?@ABCDöñïæææææææææææææææææææææææ $$Ifa$$a$$„Å`„Åa$DJOPQRVWXY^dklmnopvwx~€‚„…ööööööööööööööööööööööííííí $$Ifa$ $$Ifa$efhjkpqrtuwyz|}‚ƒ†‡ˆ‰‹ŒŽ‘’“”˜™›œž¤¥¦§°±µ¶·¸¿ÀÂÃÅÆLjŠ¢¤þrt¸ùôùôíôùôùíôùôùôåôÝôÕôåôÍôÅôÍôÕôåôÅôåôÅô½ôµô­ô­ôå¦ôÕôžôžôžôžôžô j·ðmHsH CJ mHsH j¯ðmHsH jßðmHsH jäðmHsH jãðmHsH jåðmHsH j­ðmHsH j¬ðmHsH j®ðmHsH CJmHsHmHsH CJmHsH>…ˆŠ‹Ž‘“•–—˜š›Ÿ ¡¢£¤¦¨©ª«²³ööööööööööööööööööööðöööööðö$If $$Ifa$³´µ·¹ÁÂÄÅÆÈÉÊË`b„† n’²üööööðööööööööççççççççççççç $$Ifa$$If $$Ifa$pŠ‚œ`0J à0246DF^`b‚„Öî  öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$¸º¼¾öúüþ>@pt|~„†ÊÌÆÈÐÒ24¢¤:<LNPRdfhjŽ’˜šÀÂÚÜÞàäæðòprtv0468:>@BDHJNPVX\^hjnprtùôùôùôùôùôùôùôìôùôùôùôùôùôìôìôäôùôùôùôùôùôùôìôùôùôùôùôùôùôùôùôÞôùôùôÞôùôùôùôùôùôùôÕ j¬ð5mHsH 5mHsH j¸ðmHsH j·ðmHsHmHsH CJmHsHT <>@BDFH^`bdfhjln–˜¢¤¦¨ªÌÎöööööööíçççççççççççççççççç$If $$Ifa$ $$Ifa$ÎÐÒÔÖÞæèêìôöüþ   "$&(0ùððððððððððððððððððððððððððð $$Ifa$$If0246BDFRZQKBBBB $$Ifa$ Æ9r $„Å`„Åa$¤$$If–lÖ”7ÖrnÜ þ#£*nn/ ó¥Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laölRT`bdfrvxz~€„†ˆŠŽHð  " $ > @ r t ööööööííííííííííööööööööööö $$Ifa$ $$Ifa$tz|~€‚ŠŒàâìî& ( . 0 2 4 B H R T V X € È Ê à @&B&ê)þ),2F2¨7Â7è=>žS S¦SÊSðfòfúfDg_h`hjhkhmhnhphqhshth}h~h†h‡h“h”h›hœh¨h©h°h±h¼h¾hùðùëãëÛëÔëÔëÔëÔëÔëÍëÔëÔëùëùëëùëùëùëùëùëÅëùëùë½ë½ë½ë½ë½ëµëµëµëµëµëµë¯ >*mHsH j·ðmHsH jDðmHsH5CJ(mHsH CJmHsH CJmHsH jåðmHsH j¯ðmHsHmHsH j¬ð5mHsH 5mHsHEt v x € ‚ „ † ˆ öööíH??$„Å`„Åa$¤$$If–lÖ”øÖrnÜ þ#£*nn/ ó¥Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöl $$Ifa$ $$Ifa$ˆ Š Œ Ž  ’ ” – ˜ š œ ž   ¢ ¤ ¦ ¨ ª ¬ ® ° ² ´ ¶ ¸ º ¼ ¾ À öööööööööööööööööööööööööööö$„Å`„Åa$À  Ä Æ È Ê Þ à ä!#l&(è)ê)**+-.Î.F1*2,2D2F2(4Ü5ööööôîôååååååååååååååååååå$„Å`„Åa$„Å`„Å$„Å`„Åa$Ü5®6¦7¨7À7Â7´8â8¢:V;„=æ=è=þ=>¾>è>Ð?$D&D(D*D,D.D0D2D„EDFÒFöööööööööööööööööööööööööööö$„Å`„Åa$ÒF¢IÞK¨LüMdNDOüQ¢S¤S¦SÌSÎSTÀTHWòXd\Î^¬_¶`æeðfòfôföföööööööööööööîéàààààààéÞé$„Ð`„Ða$$a$$ & F a$$„Å`„Åa$öføfúf2gDgvgØgüghhúúõõììììì $$Ifa$$a$$a$ h h"h$h&h(h*hZ,QQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”ÝÖr”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý*h+h,h.h/h1h2h4h5h7hZ<QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý 7h8h9h;hh?hAhBhDhEhGhHhIhOhPhWhXh^h_hahbhchihjhlhmhohöööööööööööíööööööööööööööö $$Ifa$ $$Ifa$ohphrhshuhvhwhxhŒhh¡h¢h·h¸hÖhôhõhi i&iDidi‚i¢iÀiàiþiÿiööööööííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$¾h¿hÃhÉhÍhÎhÑhÒhÓhÔhÕhÖhûhühiii i iiiiiii!i"i#i$i%i&iHiJiKiOiTiYiZi_i`iaibicidi†iˆi‰ii’i—i˜iižiŸi i¡i¢iÄiÆiÇiËiÐiÕiÖiÛiÜiÝiÞißiài*j.jdjfj†jÔjbldljlöðëðöðëãëÜðëãëãëÕëðöðëðöðëãëÜðëðöðëðöðëãëÜðëðöðëðöðëãëÜðëðöðëðöðëãëÜðëÕëÕëÏëÇë jDðmHsH 5mHsH CJmHsH CJ"mHsH j·ðmHsHmHsH >*mHsH j·ð>*mHsHNÿijjj jjj"j$j,j.j0j2j6j8jBjDjNjPj\j^jdjfjhjjjljnjpjööííííííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$pjrjtjvjxjzj|j~j€j‚jöQOOOOOOO¤$$If–lÖ”3 Ör”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý $$Ifa$ ‚j„j†jˆjŠjÂjÔjkhkŒk¾kÎkýýøøøøïïïïï $$Ifa$$a$ ÎkÐkÔkØkÜkàkäkZ,QQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”ÝÖr”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöýäkækèkìkîkòkôkøkúkþkZ$QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý þkllll llllllll l"l.l0l>l@lPlRl^l`lblflhljlnlööööööööööööíöööööööööööööö $$Ifa$ $$Ifa$jlllplrlvlxlŠlŒlžl l¸lºlÄlÆlälælúlül mmmm$m(m*m2m>mFmHmRmTmVmZm\m˜mšm¢m¦m¨m°m¼mÄmÆmÐmÒmÔmØmÚmn"n$n,n6n@nBnLnNnPnRnTnVnšnžn n¨n²n¼n¾nÈnÊnÌnÐnÒn:o>ohojoŽoÀoúoøóøóøóëóëóëóëóëóëóëóäóÞÕÞóÞÕÞóëóÞóäóÞÕÞóÞÕÞóëóÞóÞÕÞóÞÕÞóëóÎÞóÞÕÞóÞÕÞóëóÞóäóäóÈó 5mHsH CJ"mHsH j·ð>*mHsH >*mHsH CJmHsH j·ðmHsHmHsH jDðmHsHOnlpltlvlzl|l~l€lªl¬lÐlÒlìlîlmmm\m˜mšmÚmnVn’nÒnoooööööööííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$oo o"o(o*o0o2oo@oBoLoNoVoXo\o^ofohojolonoporotovoöííííííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$voxozo|o~o€o‚o„o†oˆoŠoZXXXXXXXXX¤$$If–lÖ”"Ör”üªf}5$)¼ ¸ÞÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý ŠoŒoŽo¾oÀoÐoúop0p2pBpýýøøïéééïï$If $$Ifa$$a$ úoüoppVqªqäqæqrr@s’sÌsÎsèsìs(u€uºu¼uÖuÚuwhw¢w¤w¾wÂwþx|y"z4z| ||||||| |"|(|*|,|.||’|š|œ| |¢|¤|¦|¬|®|°|²|~~Ì~Î~Ò~Ô~Ø~Ú~è~ê~$&¬®êì*€.€Ž€€–€˜€’˜šž ®°´¶¸ºûûõûûûõûûûõûûûõûûûõûîûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûçûç CJmHsH CJmHsH 5mHsHmHsH[BpDpFpHpLpNpPpRpTpXpZ$QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý XpZp\p^p`pdpfphpjplppprptpvpxpzp|pœpžp p¢p¤pÆpÈpÊpÌpÎpàpööööööööööööööííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$àpâpäpæpèpúpüpþpqqqq qqqqqqqqq q"q&q(q*q.q0qöööööíííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$0q2q4q6q:qq@qBqFqHqJqLqNqRqTqööööööööööööööö $$Ifa$TqVqXqZq\q^q`qbqdqfqhqZXXXXXXXXX¤$$If–lÖ”"Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý hqjqlqnqpqrqtqvqxq¨qªqºqäqrrr,rýýýýýýýýøøïéééïï$If $$Ifa$$a$,r.r0r2r6r8r:rrBrZ$QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý BrDrFrHrJrNrPrRrTrVrZr\r^r`rbrdrfr†rˆrŠrŒrŽr°r²r´r¶r¸rÊrööööööööööööööííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$ÊrÌrÎrÐrÒrärærèrìrîrðròrôrørúrürþrssss s ssssssöööööíííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$sss s$s&s(s*s,s0s2s4s6s8ssööööööööööööööö $$Ifa$>s@sBsDsFsHsJsLsNsPsRsZXXXXXXXXX¤$$If–lÖ”"Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý RsTsVsXsZs\s^s`ss’s¢sÌsèstttýýýýýýýøøïéééïï$If $$Ifa$$a$ttttt t"t$t&t*tZ$QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý *t,t.t0t2t6t8t:ttBtDtFtHtJtLtNtntptrtttvt˜tštœtžt t²tööööööööööööööííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$²t´t¶t¸tºtÌtÎtÐtÔtÖtØtÚtÜtàtâtätætètìtîtðtòtôtøtútütuuöööööíííííííííííííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$uuuu uuuuuuuuu u$u&uööööööööööööööö $$Ifa$&u(u*u,u.u0u2u4u6u8u:uZXXXXXXXXX¤$$If–lÖ”"Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý :uu@uBuDuFuHuJuLuNu~u€uuºuÖuðuòuvýýýýýýýýýýøøïéééïï$If $$Ifa$$a$vvvv vvvvvvZ$QQQQQQQQ $$Ifa$¤$$If–lÖ”Ör”ürÿj f})Þø ü–Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿ4Ö laöý vvvv v$v&v(v*v,v0v2v4v6v8v:v> $$Ifa$·$$If–lÖ”Öˆ”ürÿj f&–)Þø üÀp}Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöýlznzpztzvzzz|z€z‚z†zˆzŒzŽz’z”z˜z’\ Œƒƒƒƒƒƒƒƒƒƒƒƒƒ $$Ifa$$Ifm$$If–l4Ö”ŸÖ0”ürÿ)Þ¡)Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÖÿÿÖÿÿÖÿÿ4Ö laöý˜zšzžz zÈzÊzèzêz{{${&{F{H{x{®{ä{æ{ê{ì{ò{ô{ú{ü{|| ||ööííííííííííííííööööööööööö $$Ifa$ $$Ifa$|||$|&|2|4|6|8|:|B|D|L|N|^|`|z|||Š|Œ|ª|¸|º|¼|¾|Ä|Æ|Ì|Î|öööööööööööööööööööööööööööö $$Ifa$Î|Ô|Ö|Ü|Þ|è|ê|ô|ö|ú|ü|Þ~š€öööööööööííí $$Ifa$ $$Ifa$ š€œ€Ö€Gx> $$Ifa$·$$If–lÖ”ªÖˆ”ürÿj f´–)Þø üNâ}Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöýր؀܀ހä€æ€ì€î€ð€0NPŒ”œ¤¥¼ œœœœœœœ““““††œ $ & F$Ifa$ $$Ifa$ $$Ifa$Z$$If–l4Ö”-Ö”ü),Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÖÿÖÿÖÿ4Ö laöý¤ª²¼ÄÞîö‚‚4‚T‚\‚d‚j‚p‚t‚|‚„‚4†ööööööööööööööööööð$If $$Ifa$º¾Àâä‚‚ ‚$‚.‚2‚4‚:‚<‚>‚@‚B‚D‚L‚N‚R‚4ƒ6ƒ:ƒ<ƒHƒJƒ²ƒ´ƒª„¬„6…8…:…<…P…R…b…d…š…œ…Ê…Ì…Ð…Ò…Ö…Ø…Ü…Þ…$†&†0†2†6†>†^ˆ`ˆbˆdˆlˆnˆpˆrˆvˆxˆzˆ~ˆŠˆŒˆŽˆˆšˆœˆžˆ ˆ¤ˆ¦ˆ¨ˆªˆ®ˆ°ˆ²ˆûôûôûôûôûíûæÜæôæôæûíûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûÔûôûôûôûôûôûÎûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôûôû 5mHsH j<ðmHsH j·ðCJmHsH CJmHsH CJmHsH CJmHsHmHsHQ4†6†8†:†<†>†@†GEEEE< $$Ifa$·$$If–lÖ”ÎÖˆ”ürÿj f´–)Þø üNâ}Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöý@†x†z†|†‚†„†††Œ†Ž††–†˜†š†œ†ž†¤†ö‰¤öööööööööööööm$$If–l4Ö”Ö0”ürÿ)Þ¡)Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÖÿÿÖÿÿÖÿÿ4Ö laöý $$Ifa$¤†¦†¨†ª†°†²†´†¶†¼†¾†ð†ò†&‡(‡F‡H‡J‡L‡N‡š‡œ‡ž‡ö‡ø‡ú‡Zˆ\ˆfˆhˆööööööööðððððððððððððððððððð$If $$Ifa$hˆjˆtˆ~ˆ€ˆ’ˆ¢ˆ¬ˆ¶ˆ¸ˆˆ̈Öˆ؈äˆîˆ‰‰‰$‰&‰B‰D‰F‰j‰‚‰„‰Ž‰ùùùùùùïïùùùùùùùùùùùùùùùùùùù  & F$If$If²ˆ´ˆºˆ¼ˆ¾ˆÀˆĈƈȈʈΈЈÚˆ܈Þˆâˆæˆèˆêˆìˆîˆðˆòˆôˆöˆúˆüˆþˆ‰‰‰ ‰‰‰‰‰‰‰‰‰ ‰"‰J‰L‰N‰h‰l‰n‰p‰r‰¶‰‰Ò‰Ô‰Ö‰؉ò‰ö‰ø‰ú‰ü‰ŠŠŠŠŠŠ8Š:ŠNŠPŠVŠXŠZŠ\Š|Š~Š‹8:БÔ‘ùôùôùôùôùôùôùôùôùôùôíùíùíùíùôùôùôùôùæôùôùôùôßôùôùôùôùôùíôùôùô×ôùôùôùôùôùôùôùôíÍíù j<ðCJmHsH j·ðmHsH CJmHsH CJmHsH CJmHsHmHsH CJmHsHQŽ‰¦‰ĉΉЉô‰ŠŠŠ4ŠTŠfŠhŠ€ŠŠŠŒŠ’Š”Š–ŠžŠ¦Š¨Š¬Š¶ŠÀŠÆŠÈŠΊÖŠùùùùùùùùùùùùùùðððððððððððððð $$Ifa$$IfÖŠÞŠàŠèŠîŠöŠøŠüŠ‹‹:‹<‹ˆŒV¾ÆŽþŽâJ‘%’ööööööööííííííííííí $$Ifa$ $$Ifa$Ô‘Ø‘Ú‘Þ‘â‘æ‘è‘+’,’2’3’4’6’7’=’>’@’A’B’E’F’ûôûôûôûíêíêíêíâíêû0JmHnHu0J j0JU CJmHsHmHsH%’&’'’G> $$Ifa$·$$If–lÖ”ñÖˆ”ürÿj f´–)Þø üNâ}Ö0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿÖÿÿÿÿÿÿ4Ö laöý'’(’)’*’+’4’5’6’B’C’D’E’F’¥£££š”’š”’’£„h]„h„øÿ„&`#$Z$$If–l4Ö”ŸÖ”ü),ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿÖÿÿÿÿ4Ö laöý (&P °ƒ. °ÈA!°n"°7#7$Š%°°°Š(&P °ƒ. °ÈA!°7"°7#7$7%°°°7(&P °ƒ. °ÈA!°n"°Æ#7$Š%°°°Š(&P °ƒ. °ÈA!°7"°7#7$7%°°°7(&P °ƒ. °ÈA!°n"°Æ#7$ü%°°°Š(&P °ƒ. °ÈA!°n"°Æ#Å$Å%°°°Šë$$If–l4Ö”/Öd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹* ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöë$$If–l4Ö”/Öd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹* ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laöä$$If–lÖÖd”ÿ¥ m Ò 6šÿcÇ-‘õ Z#¾%"(‹*ddeddeddeddeddeÖ0ÿÿÿÿÿÿöÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÖ@ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ4Ö laö i0@ñÿ0 Normal_HmHsHtH B@B Heading 1$$@&a$CJ(mHsHuL@L Heading 2$$„Ð@&`„Ða$5CJmHsHu<A@òÿ¡< Default Paragraph Font.P@ò. Body Text 2CJLC@L Body Text Indent „e`„eCJmHsHuPR@P Body Text Indent 2 „ó`„óCJmHsHuBB@"B Body Text$dha$CJmHsHu\S@2\ Body Text Indent 3$„dh`„a$CJmHsHu, @B, Footer  Æ9r &)@¢Q& Page Number,b, Header  Æ9r .U@¢q. Hyperlink >*B*phÿñys’Õˆ0E²É6ÿÿÿÿ*6ÿÿÿÿT6ÿÿÿÿ~6ÿÿÿÿ¨6ÿÿÿÿÒ6ÿÿÿÿ^ýµ(°8–      !"#$%&'()*+,-./01234:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQxÀ ‡VWXYZ[\]^_`abcdefgM_{ˆj‘Z&¼€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š[@àU¤# t q!ý"Š#“$m%Ý%Þ%ß%à%á%â%ã%ä%å%æ%ç%a&Æ&è&Á'7(Œ(Ë(9):)±)ä)G*=+Ë+ ,3,–,ñ,ò,l-§.1/2/3/4/5/6/7/8/9/:/;//?// 0>1?1@1\1]1X2¤3«7f8Ñ9Ò9Ó9Ô9Õ9Ö9×9Ø9Ù9Ú9Û9Ü9Ý9Þ9ß9à9Ú:z<Û<k>Ë>f?o@aAbAwAxAóBôBõBöB÷BCCGDHDIDJDKDLDMDNDODwDD©DÈDÖDøDHFnF‚F¨FúF/GPGGHcHˆH‰H¬HI§IvJwJxJyJžJ–K:LvMqNrNsNÁNÒNPPQQ2Q3Q\R–RSSKSOTIUéU“VxWËXY[Y\Y]Y^Y_Y`YaYbYcY[\¹]d^Ç^æ^ý_`````6`\`‰`¨`Ú`ÃaÄaØabIbccccccc&cNcŽc¸cÆcÇcßcàcùd eSe‹eRfŽg–hmiñiRkõkGl8mêmëmìmímîm@nošoÎpœq¹qrr`r¼rsšs´sttgtÂtu5uÓvÔvôvõvœwœxxžxŸx x¡x¢x9yïyðyñyúyz8zJzuz}z~z€z‚z„z†zˆz‰zŠz¢z©{ª{«{¬{®{Ë{Ñ{å|æ|ç|è|ê| }}÷}ø}ù}ú}ü}~%~›~œ~~ž~ ~²~·~5678:lq€€ €!€#€7€=€Ú€Û€Ü€Ý€ß€þ€”•–—˜š«°±‚²‚³‚´‚·‚Ë‚Ò‚àƒáƒâƒãƒæƒøƒþƒŽ„„„‘„”„ۄ℈…‰…Š…‹…Ž…§…®…†††† ††!†i†j†k†l†o††††Ï†Ð†Ñ†Ò†Õ†å†ê†d‡e‡f‡g‡j‡}‡‚‡Å‡Æ‡Ç‡È‡Ë‡ð‡ù‡YˆZˆ[ˆ\ˆ_ˆtˆ~ˆ„ˆ ‰ ‰ ‰ ‰‰)‰0‰é‰ê‰ë‰ì‰ï‰ŠŠCŠDŠEŠFŠGŠHŠIŠJŠKŠLŠMŠNŠOŠPŠQŠRŠSŠTŠUŠVŠWŠXŠYŠZŠ[Š\Š]Š^Š_Š`ŠaŠbŠcŠdŠeŠfŠgŠhŠiŠjŠkŠlŠmŠnŠoŠpŠqŠzŠ{Š|Š}Š•Š–Š¥Š¦Š§Š¶Š¾ŠÊŠÐŠâŠãŠäŠèŠëŠîŠñŠôŠ÷ŠúŠýŠ‹‹‹ ‹ ‹‹‹‹‹‹$‹*‹.‹2‹8‹<‹@‹D‹H‹J‹L‹Q‹S‹U‹V‹^‹b‹h‹l‹p‹t‹{‹‹ƒ‹‡‹Œ‹Ž‹‹–‹˜‹š‹›‹¢‹¦‹ª‹®‹²‹¶‹º‹¾‹Â‹Æ‹Ë‹Í‹Ï‹Õ‹×‹Ù‹Ú‹Û‹ä‹å‹æ‹ç‹ÿ‹ŒŒŒŒ%Œ-Œ9Œ?ŒQŒRŒSŒTŒUŒVŒWŒXŒYŒZŒ[Œ\Œ]Œ^Œ_Œ`ŒaŒbŒcŒjŒrŒvŒxŒ~ŒƒŒˆŒŒ–ŒžŒ¤ŒªŒ±Œ·Œ¸Œ¹ŒºŒ»Œ¼Œ½Œ¾ŒÆŒÇŒÈŒÉŒÊŒËŒÌŒÍŒÎŒÏŒÐŒÑŒÒŒÓŒÔŒÕŒÖŒÝŒÞŒßŒàŒáŒâŒãŒäŒåŒæŒçŒèŒéŒêŒëŒìŒíŒîŒ÷ŒøŒùŒ 4WXfghijkrsz{‚ƒ¤ª«±²·¸¿ÀÊËÓÙÚàáåæìíÿŽŽ Ž ŽŽŽŽŽ!Ž"Ž&Ž*Ž+Ž/Ž0Ž4Ž5Ž;Ž<Ž>Ž?ŽCŽEŽFŽHŽIŽKŽLŽTŽUŽ[Ž\ŽdŽeŽ~ŽŽ€ŽŽ‚ŽƒŽ„Ž¦Ž§Ž¨Ž©ŽªŽ«Ž¬ŽÎŽÏŽÐŽÑŽÒŽÓŽÔŽõŽöŽ÷ŽøŽùŽúŽûŽ !"#$%./GHklwxyzŽ¡¢¶·Ûàåêëý +059:;<=>GHYZ[†‡¯°éêñû‘ ‘ ‘‘$‘,‘4‘5‘<‘F‘N‘V‘W‘X‘Y‘Z‘[‘d‘t‘…‘³‘Ü‘’’’ ’’’’’’"’&’.’2’3’5’D’H’P’T’U’W’^’b’j’n’o’p’q’r’s’t’µ’¶’‘“Ï”á”ò”••K•x•¢•Ô•ñ•f–¬–è–—(—H—„—œ—昙J™„™âšÿš1›F›a›|›Î›3œãœD^³Ó䆞tŸÏŸ^ Ñ ¡2¡U¡¡“¡6¢h¢‹¢ž¢ç£v¤¯¤Í¤ï¤¥Ž¥Ï¥¦%¦H¦Y¦è¦é¦¨ü¨lªÊ®ó¯ô¯õ¯°°´±Ñ² ³h´sµ¸¸M¸N¸O¸™ºÜ¼ö¼ ½0½K½a½„½Ø½¾`¾tÁçõÄ]ǼÉ)ÌäÌÍæÍ~ÏÑIÒ|ÓëÕ Ö/Ö¯ØÑÚ*ܦßã0å2è!ë›ò(ôöË÷Úøû¨üûüaý´ýÍýþ@þŽþÿbÿúÿIÌV¤ð_ŠÝí>X¬ïB‚ÓEFGHI]^G‹ Œ  Ë Ì Í £ PAGÜ_XàOÜÒ Ó Ô Õ Ö × Ø ú û Í!ƒ#~&å&Y'ö'(5*6*@*Ž***©*Ú*Û*Ü*å*ì*í*++++S+Y+_+`+r+x+~++Ÿ+¥+«+¬+­+g,Á.0)1*1+1b1c1f2 34®4¶5œ6´6Ð6õ6-7þ8¥: ;<>ï>b?M@pAHBDD2D3D&EÆE"GHI¡IîJ LcMˆN‰NŠN‹NŒN¢N£NbOcO{O|OPR¼TÔUpV XÎY­Z³[r^%`3aKeLeeefeZfAgBghgƒg„gìikïk_m4noo`oioyoŠo¸oáo p p pppppp p(p,p4p8p9p;pJpNpVpZp[p]pepipqpupvpwpâq˜r3t4t5tStTt'uwƒxy÷yËzñ{¾| !"GH(i‚傃ÃăŃƃǃȃɃʃ˃̃̓΃σЃуÒƒ܃„ „!„+„@„d„y„z„{„„‚„‡„ˆ„Ž„„”„•„š„›„Ÿ„ „¥„¦„«„¬„±„²„³„´„»„À„Å„Ê„Ï„Õ„Ö„Ü„Ý„ã„ä„é„î„ð„ñ„ò„÷„……………… … … … …………………………………!…#…%…'…)…*…,…-…/…0…2…4…5…6…7…9…;…<…L…M…h…i…ƒ…„…¢…Â…Ó…Ô…ä…å…ú…û…S†œ†††Æ膇‡p‡}‡‡Ž‡£‡¤‡¶‡·‡á‡â‡ã‡õ‡ö‡÷‡ø‡ù‡ú‡û‡ü‡ý‡þ‡ÿ‡ˆˆˆˆˆˆˆˆˆˆ.ˆ/ˆJˆ`ˆaˆbˆcˆnˆvˆwˆ|ˆ}ˆ‚ˆƒˆˆˆ‰ˆ‹ˆŒˆ‘ˆ’ˆ—ˆ˜ˆˆžˆ£ˆ¤ˆ¨ˆ©ˆªˆ«ˆ¬ˆ­ˆ®ˆ¯ˆ°ˆ±ˆ²ˆ¶ˆ·ˆ¼ˆ½ˆˆLjȈɈʈΈÒˆÓˆÔˆÕˆÖˆéˆíˆòˆùˆ‰‰ ‰ ‰‰‰‰‰ ‰,‰2‰3‰9‰?‰@‰A‰B‰C‰D‰J‰O‰P‰Q‰R‰V‰W‰X‰Y‰^‰d‰k‰l‰m‰n‰o‰p‰v‰w‰x‰~‰‰€‰‰‚‰„‰…‰ˆ‰Š‰‹‰‰Ž‰‰‘‰“‰•‰–‰—‰˜‰š‰›‰‰Ÿ‰ ‰¡‰¢‰£‰¤‰¦‰¨‰©‰ª‰«‰²‰³‰´‰µ‰·‰¹‰Á‰‰ĉʼnƉȉɉʉˉû‰ü‰ ŠŠŠTŠ‚Š“Š”Š¤ŠÉŠÖŠ׊‹‹Œ‹™‹û‹RŒcŒpŒ›Œ»ŒãŒäŒåŒæŒíŒîŒúŒûŒüŒ  6BPQRSZ[ijklmnoz{|}~€‚–—œžŸ ±²³´µ¶º¾¿ÀÁÅÆÉÊÍÐÑÒÓÔÕÙÚÛÜÝÞßãäåæìíîôõûüýþŽŽŽŽ Ž Ž ŽŽŽŽŽRŽoŽÃŽÖŽÛŽÜŽÝŽêŽëŽ    !"#$%&'()*+,-./0:;½X’Ï’¿“À“Ë“Ì“Y”S•Õ•2–n—à—á—í—î—ߘ¹™"šžšŸš«š¬š%›<›œvœ¾¿ÊË*ž?ž³žÝ Þ ß à á â ã ä ¡í¡4¢œ£º¤¥É¥ý¥m¦ɧœ¨¨ž¨±¨²¨ר+©oªD«ý¬2®¡®&¯¾±C²D²E²F²G²H²d²m²†²·²ɲâ²ê²ë²í²ï²ñ²ó²õ²ö²÷²ù²ú²ü²ý²ÿ²³³³³³³ ³ ³ ³ ³³³³³³³³"³#³)³*³,³-³.³4³5³7³8³:³;³=³>³@³A³B³C³W³X³l³m³‚³ƒ³¡³¿³À³Ó³Ô³ñ³´/´M´m´‹´«´É´Ê´Ë´Ì´Ï´дÖ´×´Ü´Ý´á´â´ã´ä´æ´ç´ì´í´ò´ó´ù´ú´ý´þ´ÿ´µµµµµµµµµ µ µ µ µ µµµµ,µ5µNµµ‘µªµ²µ³µµµ·µ¹µ»µ½µ¾µ¿µÁµµĵŵǵȵʵ˵̵εϵеÒµÓµÕµÖµصÙµÚµÛµܵâµãµêµëµóµôµúµûµüµþµÿµ¶¶¶¶¶¶ ¶ ¶ ¶ ¶!¶3¶4¶A¶B¶W¶X¶Y¶y¶—¶˜¶¸¶Ö¶ö¶·4·R·S·T·U·[·\·_·`·c·d·i·j·k·l·q·r·v·w·y·z·~··€··‚·ƒ·„·…·†·‡·ˆ·‰·Š·‹·Œ··Ž···‘·’·ª·«·³·È·Ö·ã·ä·ì·í·î·ï·ñ·ò·ó·ô·õ·÷·ø·ù·ú·û·ý·þ·ÿ·¸¸¸¸¸¸¸¸ ¸¸¸¸¸¸.¸/¸0¸1¸2¸;¸<¸=¸>¸?¸H¸I¸J¸L¸M¸N¸O¸P¸R¸S¸T¸U¸V¸X¸Y¸Z¸[¸\¸^¸_¸`¸b¸c¸d¸e¸f¸h¸i¸j¸k¸l¸n¸o¸p¸q¸r¸t¸u¸v¸w¸x¸y¸z¸{¸|¸}¸~¸¸€¸¸‚¸ƒ¸„¸…¸†¸‡¸Ÿ¸ ¸¨¸½¸˸ظÙ¸á¸â¸ã¸ä¸æ¸ç¸è¸é¸ê¸ì¸í¸î¸ï¸ð¸ò¸ó¸ô¸õ¸ö¸ø¸ù¸ú¸û¸ü¸ý¸þ¸¹¹¹¹¹#¹$¹%¹&¹'¹0¹1¹2¹3¹4¹=¹>¹?¹A¹B¹C¹D¹E¹G¹H¹I¹J¹K¹M¹N¹O¹P¹Q¹S¹T¹U¹W¹X¹Y¹Z¹[¹]¹^¹_¹`¹a¹c¹d¹e¹f¹g¹i¹j¹k¹l¹m¹n¹o¹p¹q¹r¹s¹t¹u¹v¹w¹x¹y¹z¹{¹“¹”¹œ¹±¹¿¹̹͹Õ¹Ö¹×¹عÚ¹Û¹ܹݹÞ¹à¹á¹â¹ã¹ä¹æ¹ç¹è¹é¹ê¹ì¹í¹î¹ï¹ð¹ñ¹ò¹ºººººººººº$º%º&º'º(º1º2º3º5º6º7º8º9º;º<º=º>º?ºAºBºCºDºEºGºHºIºKºLºMºNºOºQºRºSºTºUºWºXºYºZº[º]º^º_º`ºaºbºcºdºeºfºgºhºiºjºkºlºmºnºoºpºqºrºŠº‹º“º¨º¶ºúĺ̺ͺκϺѺÒºÓºÔºÕº׺غÙºÚºÛºݺÞºߺàºáºãºäºåºæºçºèºéºùºúºûºüºýº»»»»»»»»»»(»)»*»,»-».»/»0»2»3»4»5»6»8»9»:»;»<»>»?»@»B»C»D»E»F»H»I»J»K»L»N»O»P»Q»R»T»U»V»W»X»Y»Z»[»\»]»^»_»`»a»b»c»d»e»f»~»»‡»œ»ª»·»¸»À»Á»»ûŻƻǻȻɻ˻̻ͻλϻѻһӻԻջ׻ػٻڻۻܻݻí»î»ï»ð»ñ»¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼¼ ¼!¼"¼#¼$¼&¼'¼(¼)¼*¼,¼-¼.¼/¼0¼2¼3¼4¼6¼7¼8¼9¼:¼<¼=¼>¼?¼@¼B¼C¼D¼E¼F¼H¼I¼J¼K¼L¼M¼N¼O¼P¼Q¼R¼S¼T¼U¼V¼ˆ¼‰¼‘¼²¼ɼÛ¼ܼå¼æ¼ï¼ð¼ñ¼½½½½½½ ½ ½ ½½½½½½½½½½½/½0½?½@½M½N½]½^½n½o½‡½¢½½½¾½À½Á½ĽŽȽɽ̽ͽѽÒ½×½ؽݽÞ½ä½å½æ½ç½è½ì½í½ñ½ò½ú½û½¾ ¾¾¾ ¾'¾(¾)¾*¾-¾.¾1¾2¾5¾6¾9¾:¾?¾@¾E¾F¾H¾I¾:¿ÀÀ6À7À9À:À=À>ÀAÀBÀCÀcÀrÀsÀ‘À•À™ÀÀ À¤À©À­ÀºÀÂÀÆÀËÀØÀåÀõÀùÀýÀÁÁÁ Á ÁåÂæÂçÂèÂéÂêÂëÂÃà à à ÃÃÃÃÃÃÃÃÃÃÃÃà Ã#Ã$Ã%Ã&Ã)Ã*ÃCÃDÃ^Ã_ÃnÃoÃpÃqÃrØÙÚÃÆÃÇÃÈÃøÃùÃþÃÿÃÄÄ Ä ÄÄÄ!Ä&Ä'Ä,Ä1Ä6Ä7Ä=ÄBÄLÄMÄSÄ]Ä^ÄlÄmÄnĀČÄĒĞĭIJijÄÅÄÎÄÙÄÚÄåÄõÄþÄÿÄ ÅÅÅÅÅÅÅÅÅ!Å&Å+Å.Å/Å2Å6Å:Å;Å?ÅBÅFÅGÅIÅKÅLÅhÅiÅÆvƪÆ.ÇJǼÇpÈðÈñÈòÈóÈöÈÉ ÉÉÉ©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€©0€€™0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜0€€˜ 0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜ 0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€˜0€€0€€˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0 €Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0 €Q˜ 0 €Q˜ 0 €Q˜ 0 €Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜`0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜`0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0yJQ˜ 0yJQ˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜`0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜`0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜ 0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜`0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q© 0€Q© 0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q™0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q˜0€Q©0€Q©0€Q™0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q©0€Q© 0€Q© 0€Q«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€«0€€›0€€«0€€›0€€š€€š@€€š@0€€˜@0€€ "¦â÷b1É pe¸t¾hjlúoº²ˆÔ‘F’Ëäé%6>BIMR]di•˜&4BFJX\tx†Š˜ž/K–[¸fÌ‚¬ìž(¶†ÇÚÖÎìpøùVûÎýòÿ:n@¸,b À   ҞȊ²ÔŠœÖLÄ⪄(¢®rÂÌdT È !R! !ì!:"F"ô"Ô#$r$¶$&h&¬&¸'0(d(¼(æ(Ì5¢Eæc€BÚº FUØY6Z¾ZüZV[j6”äÀÂã:äväÒähìŒ ò ( â JÊö‚½ÓD…³Î0Rt ˆ À Ü5ÒFöfh*h7hohÿipj‚jÎkäkþknlovoŠoBpXpàp0qTqhq,rBrÊrs>sRst*t²tu&u:uvv vðvw(wêwxˆxØxüxyHzlz˜z|Î|š€Ö€¤4†@†¤†hˆŽ‰ÖŠ%’'’F’ÌÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×ØÙÚÛÜÝÞßàáâãåæçèêëìíîïðñòóôõö÷øùúûüýþÿ      !"#$&'()*+,-./012345789:;<=?@ACDEFGHJKLNOPQSTUVWXYZ[\^_`abcefghjklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”–—™šE’Í !•!”ÿ•€ð8ð@ñÿÿÿ€€€÷ð’ðð0ð( ð ððB ðS ð¿Ëÿ ?ðÉ•¶–¶Ô¶Õ¶··P·Q·óÈõÈöÈþÈÉ ÉÉÉõÈõÈÉÿÿS.P.I.C.C:\DN\2B>:>?8O Doc2.asdS.P.I.C.C:\DN\2B>:>?8O Doc2.asdS.P.I.C..D:\SHIFR\ '/. \MOROZAN\CARTEA W\Doc2.docS.P.I.C..D:\SHIFR\ '/. \MOROZAN\CARTEA W\Doc2.docS.P.I.C.C:\DN\2B>:>?8O Doc2.asdS.P.I.C..D:\SHIFR\ '/. \MOROZAN\CARTEA W\Doc2.docS.P.I.C..D:\SHIFR\ '/. \MOROZAN\CARTEA W\Doc2.docS.P.I.C.0D:\SHIFR\ '/. \MOROZAN\CARTEA W\diplom.doc-_-5C:\Documents and Settings\ada\My Documents\diplom.docDVDJD:\My Documents\NET\REFERATE\REFERATE.RO\DIVERSE\DIV12\diplom.doc81230.docgL¦ðBˆÿÿÿÿÿÿÿÿÿ_>¬R"ÿÿÿÿÿÿÿÿÿJ ; ¬úæáÿÿÿÿÿÿÿÿÿ”uÈ µÄ÷ÿ•'q~²Jaÿÿÿÿÿÿÿÿÿ 2 F×ÿÿÿÿÿÿÿÿÿ„Tb¾ÒúÿÿÿÿÿÿÿÿÿÅG.#ú¨Âÿÿÿÿÿÿÿÿÿ‰*Á7Æ— õÿÿÿÿÿÿÿÿÿaXßDÿÿÿÿÿÿÿÿÿ¿F=R”×™ÿÿÿÿÿÿÿÿÿã*¸`^vûÿÿÿÿÿÿÿÿÿû*Óhÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ0¿wŠ„ ŠÿÿÿÿÿÿÿÿÿQÐz"Duÿ-_Ì}À…>9ÿÿÿÿÿÿÿÿÿ„¤„\þƤ^„¤`„\þo(„÷„\þÆ÷^„÷`„\þo(.„v „0ýÆv ^„v `„0ýo(..„1„ÈûÆ1^„1`„Èûo(... „„„ÈûÆ„^„„`„Èûo( .... „?„`úÆ?^„?`„`úo( ..... „’„`úÆ’^„’`„`úo( ...... „M„øøÆM^„M`„øøo(....... „#„÷Æ#^„#`„÷o(........„-„˜þÆ-^„-`„˜þo(.„-„˜þÆ-^„-`„˜þo(.„鄘þÆé^„é`„˜þo(-„-„˜þÆ-^„-`„˜þo(.„8„˜þÆ8^„8`„˜þo(.„-„˜þÆ-^„-`„˜þo()„8„˜þÆ8^„8`„˜þo(.„h„˜þÆh^„h`„˜þo(„h„˜þÆh^„h`„˜þo()„8„˜þÆ8^„8`„˜þo(.„†„zþƆ^„†`„zþo(„V„zþÆV^„V`„zþo(.„p„0ýÆp^„p`„0ýo(..„@ „0ýÆ@ ^„@ `„0ýo(... „x„ÈûÆx^„x`„Èûo( .... „°„`úÆ°^„°`„`úo( ..... „€„`úÆ€^„€`„`úo( ...... „¸„øøƸ^„¸`„øøo(....... „ˆ„øøƈ^„ˆ`„øøo(........„h„˜þÆh^„h`„˜þo()„鄘þÆé^„é`„˜þo(.„%„\þÆ%^„%`„\þo(.„Q„0ýÆQ^„Q`„0ýo(..„¹„Èûƹ^„¹`„Èûo(... „¹„Èûƹ^„¹`„Èûo( .... „! „`úÆ! ^„! `„`úo( ..... „! „`úÆ! ^„! `„`úo( ...... „‰ „øøƉ ^„‰ `„øøo(....... „ñ „÷Æñ ^„ñ `„÷o(........„鄘þÆé^„é`„˜þo(.„-„˜þÆ-^„-`„˜þo(.”uÈ QÐzÿ0¿w 2ã*¸`gL¿F=RÅG.#•'q-_Ì}„Tb_>J ; û*ÓhaXßD‰*Á7ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ      !"#$%&'()*+,-./01234:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMñyúyz8zJzuz}z~z€z‚z„z†zˆz‰zŠz¢z©{ª{«{¬{®{Ñ{å|æ|ç|è|ê|}÷}ø}ù}ú}ü}%~›~œ~~ž~ ~·~5678:q€€ €!€#€=€Ú€Û€Ü€Ý€ß€”•–—˜š°±‚²‚³‚´‚·‚Ò‚àƒáƒâƒãƒæƒþƒŽ„„„‘„”„℈…‰…Š…‹…Ž…®…†††† †!†i†j†k†l†o†††Ï†Ð†Ñ†Ò†Õ†ê†d‡e‡f‡g‡j‡‚‡Å‡Æ‡Ç‡È‡Ë‡ù‡YˆZˆ[ˆ\ˆ_ˆ„ˆ ‰ ‰ ‰ ‰‰0‰é‰ê‰ë‰ì‰ï‰ŠCŠDŠEŠFŠqŠzŠ•Š¥Š¦Š§Š¶Š¾ŠÊŠÐŠâŠãŠäŠèŠëŠîŠñŠôŠ÷ŠúŠýŠ‹‹‹ ‹ ‹‹‹‹‹‹$‹*‹.‹2‹8‹<‹@‹D‹H‹J‹L‹Q‹S‹U‹V‹^‹b‹h‹l‹p‹t‹{‹‹ƒ‹‡‹Œ‹Ž‹‹–‹˜‹š‹›‹¢‹¦‹ª‹®‹²‹¶‹º‹¾‹Â‹Æ‹Ë‹Í‹Ï‹Õ‹×‹Ù‹Ú‹Û‹ä‹ÿ‹ŒŒŒ%Œ-Œ9Œ?ŒQŒRŒSŒTŒUŒVŒWŒXŒYŒZŒ[Œ\Œ]Œ^Œ_Œ`ŒaŒbŒcŒjŒvŒxŒƒŒŒ–Œ¤ŒªŒ±Œ·Œ¸Œ¹ŒºŒ»Œ¼Œ½Œ¾ŒÆŒÇŒÈŒÉŒÊŒËŒÌŒÍŒÎŒÏŒÐŒÑŒÒŒÓŒÔŒÕŒÖŒÝŒÞŒßŒàŒáŒâŒãŒäŒåŒæŒçŒèŒéŒêŒëŒìŒíŒ÷ŒøŒ 4Wfghijrz‚ƒ¤Óÿ&ŽCŽdŽeŽ~ŽŽ€ŽŽ‚ŽƒŽ„Ž¦Ž§Ž¨Ž©ŽªŽ«Ž¬ŽÎŽÏŽÐŽÑŽÒŽÓŽÔŽõŽöŽ÷ŽøŽùŽúŽûŽ !"#%.GkwxyŽ¡¶·Ûàåêëý +059:>GZ†¯éêñû‘ ‘ ‘‘$‘,‘4‘5‘<‘F‘N‘V‘W‘[‘d‘t‘…‘³‘Ü‘’’’ ’’’’’’"’&’.’2’3’5’D’H’P’T’U’W’^’b’j’n’o’Ž**©*Ú*Û*Ü*å*ì*í*++++S+Y+_+`+r+x+~++Ÿ+¥+«+¬+`oioyoŠo¸oáo p p pppppp p(p,p4p8p9p;pJpNpVpZp[p]pepipqpupvp„ „!„+„@„d„y„z„…;…‡vˆÒˆÓˆÕˆÖˆ‰ˉ㌳ãäå掎֎   d²m²†²·²ɲâ²ê²ë²í²ï²ñ²ó²õ²ö²³³B³Ë´µµ,µ5µNµµ‘µªµ²µ³µµµ·µ¹µ»µ½µ¾µÚµÛµ ¶T·†·‡·ª·«·³·È·Ö·ã·ì·í·¸H¸^¸t¸u¸v¸Ÿ¸ ¸¨¸½¸˸ظá¸â¸ü¸=¹S¹i¹j¹k¹“¹”¹œ¹±¹¿¹̹Õ¹Ö¹ð¹1ºGº]º^º_ºŠº‹º“º¨º¶ºú̺ͺçº(»>»T»U»V»~»»‡»œ»ª»·»À»Á»Û»¼2¼H¼I¼J¼ˆ¼‰¼‘¼²¼ɼÛ¼å¼ï¼ð¼ñ¼½½½½½å½'¾H¾ÀÀ6À7ÀCÀ‘À­ÀõÀ ÁåÂæÂéÂêÂëÂÃÃ)ÃøÃ]ÄÅKÅðÈñÈòÈóÈÉžžžžžžžž–žžžžžžžžž–žžžžžžžžžžžž–žžžžž–žžžžž–žžžžžžž–žžžž–žžž–žžžž–žžžžž–žžžž–ž–––žž–žž–ž–ž–ž–ž–ž–žžžž–žž–ÿ@€õÈõÈ``£õÈõÈIPQRY\^`bceortuyz}~†‰Š‹ŒŽ‘’•—™¥¦¨°¸½¾ÑÖëöþÿ#+4<GILPmopw…ˆˉË‹ËËŽË“Ë•˨˲Ë´˵˶˹˺Ë»˼˽˾ËÀËÄËÈÉ000–0¤0¦0¨0¶0¼0À0Ä0È0Ê0Î0â0è0ì0î0ö0ø0þ000000000 0$0&0(0.02060>0N0P0T0d0t0~0€0¦0°0Ú0ð00000J0Z0l0|0’0–0œ0¤0Þ0â0ä0ò00(@0000 0*0.0T0Ð@0j0l0n0t0v0x0z0|0~0‚0Š0$@ÿÿUnknownÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿG‡z €ÿTimes New Roman5€Symbol3& ‡z €ÿArial;€Wingdings"1ˆðÐh-Åt†H:‘¦BËxÀ#Ñ"ð¥À´´€0dºÎ2ƒðßÿÿ ÎntroducereS.P.I.C.DVDþÿà…ŸòùOh«‘+'³Ù0\ˆ¤°ÄÐä ðü  $ 0<DLTä Întroducerentr S.P.I.C.re.P. Normal.dotDVD3DMicrosoft Word 9.0@@žû›‘ Ã@Ÿ‡ôÄBËxþÿÕÍÕœ.“—+,ù®0ø hp€ˆ˜  ¨°¸ À ØäSPICc#ÀºÎ   Întroducere Title  !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ¡¢£¤¥¦§¨©ª«¬­®¯°±²³´µ¶·¸¹º»¼½¾¿ÀÁÂÃÄÅÆÇÈÉÊËÌÍÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×ØÙÚÛÜÝÞßàáâãäåæçèéêëìíîïðñòóôõö÷øùúûüýþÿ      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›œžŸ ¡¢£¤¥¦§¨©ª«¬­®¯°±²³´µ¶·¸¹º»¼½¾¿ÀÁÂÃÄÅÆÇÈÉÊËÌÍÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×ØÙÚÛÜÝÞßàáâãäåæçèéêëìíîïðñòóôõö÷øùúûüýþÿ      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ[\]^_`abcdefghijklmnopqrstuvwxyz{|}~€‚ƒ„…†‡ˆ‰Š‹ŒŽ‘’“”•–—˜™š›þÿÿÿžŸ ¡¢£¤¥¦§þÿÿÿ©ª«¬­®¯°±²³´µ¶·¸¹º»¼½¾¿ÀÁÂÃÄÅÆÇÈÉÊËÌÍÎÏÐÑÒÓÔÕÖ×ØÙÚÛÜÝÞßàáâãäåæçèéêëìíîïðñòóôõö÷øùúûüýþÿ      !"#$%&'()*+,-./0123456789:;<=>?@ABCþÿÿÿEFGHIJKþÿÿÿMNOPQRSþÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿýÿÿÿ\þÿÿÿþÿÿÿþÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿRoot Entryÿÿÿÿÿÿÿÿ ÀF`x”¾‡ôÄ^€Data ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿœ>1Tableÿÿÿÿÿÿÿÿ¨è7WordDocumentÿÿÿÿü6SummaryInformation(ÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿDDocumentSummaryInformation8ÿÿÿÿÿÿÿÿLCompObjÿÿÿÿjObjectPoolÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿ`x”¾‡ôÄ`x”¾‡ôÄþÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿÿþÿ ÿÿÿÿ ÀFMicrosoft Word Document MSWordDocWord.Document.8ô9²q